Sunteți pe pagina 1din 6

Supapele sunt elementele care inchid si deschid orificiile de trecere a

fluidului de lucru, in ordinea de functionare a motorului. Dupa natura


fluidului caruia ii permit trecerea supapele pot fi de admisie sau de
evacuare. Supapa este formata din taler si tije (figura 20). Racordarea celor
doua parti se face cu o raza mare care evita concentratorii de presiune,
asigura un transfer bun de caldura si reduce pierderile gazodinamice.

Fig. 20 Supapa ans.

1-taler; 2–scaunul supapei; 3–tije; 4–bucse de ghidare; 5–arcuri;

6–disc inferior; 7–disc superior; 8–elemente de siguranta

Talerul supapei prezinta doua parti distincte: capul supapei si


suprafata de asezare pe scaunul supapei.

Forma capului supapei influenteaza masa supapei si miscarea


fluidului de lucru in interiorul cilindrului. De regula supapele se construiesc
cu capul plat, insa se folosesc si supape de admisie cu talerul in forma de
lalea, pentru reducerea masei supapei sau cu talerul bombat pentru
realizarea unei miscari turbionare in camera de ardere.

Suprafata de asezare a supapei pe scaun este tronconica pentru


cresterea sectiunii de curgere a fluidului si pentru micsorarea rezistentelor
gazodinamice. De regula, unghiul de asezare pe scaun este de 45 o pentru
supapele de evacuare si de 300 (45o) pentru supapele de admisie.

Tija supapei are forma cilindrica, avand la partea superioara canale


pentru elementele de fixare a arcului. Pentru eliminarea unei cantitati cat
mai mare de caldura, tijele la unele supape de evacuare au la interior o
canitate in care se introduce sodiu. Prin lichefierea acestuia la temperatura
de 97o C intervine un transfer suplimentar de caldura prin convectie,
asigurandu-se pe aceasta cale evacuarea a 50 – 60 % din caldura primita
de taler.

Supapele sunt puternic solicitate termic, mecanic si la uzare.

Fiind instalate in camera de ardere, supapele au un regim termic


ridicat. Temperatura medie a supapelor este de 300 – 400 oC la supapele
de admisie si de 500 – 900 oC la supapele de evacuare (la m.a.s.
temperaturile sunt mai ridicate decat la m.a.c. nesupraalimentate).

Si din punct de vedere mecanic supapele sunt puternic solicitate


datorita vitezelor foarte mari de deplasare pe timpul functionarii care pot
ajunge la 600 m/s.

De asemenea supapele mai sunt solicitate la coroziune datorita


regimului termic ridicat, care favorizeaza formarea de acizi si la uzare, atat
abraziva datorita particulelor mecanice dure antrenate de fluidul de lucru,
cat si adeziva, datorita frecarii dintre tija si ghid, favorizata de dilatarea
termica a tijei.

Din aceste cauze, materialele din care se confectioneaza supapele


trebuie sa fie de calitate deosebita.

Supapele de admisie se fabrica din otel aliat cu Cr si Ni (tip 35CN45


pentru motoarele lente, respectiv austenitice pentru motoarele rapide), sau
oteluri aliate cu Cr si Si care favorizeaza formarea la suprafata a unui strat
de oxid care rezista la temperaturi inalte.

Supapele de evacuare se cofectioneaza din otel refractar aliat cu Cr,


Ni Si, Mo si W.

La motoarele mari, pentru economie de material, dar si din


considerente de rezistenta, talerul care este supus la solicitari termice si de
coroziune mari se executa din otel Cr-Si iar tija care este solicitata la uzare
de adeziune se confectioneaza din otel Cr-Ni. Imbinarea celor doua parti se
face prin infiletare sau sudare.

Pentru marirea rezistentei la uzarea produsa prin soc, suprafata de


asezare a supapei pe scaun si capatul superior al tijei se acopera cu un strat
de 1,5…2,5 mm de stelit (aliaj dur de Co, Cr, W, Mo, Ni si Fe). Pentru a se
evita griparea tijei si cresterea rezistentei la uzare, aceasta se cromeaza
sau se nitrureaza ajungandu-se la o duritate de 45-50 HRC. La tijele care
nu au capul stelitat, pentru marirea rezistentei la soc se folosesc pastile din
materiale cu rezistenta mecanica mare, care imbraca capatul tijei.

Relatii de calcul:

Fig. 21 Dimensiunile principale ale supapei

Dimensiunea caracteristica Supapa


de admisie de evacuare
Diametrul mare al talerului ds (0,44…0,55)D (0,4…0,45)D
Diametrul tijei  (0,18…0,24)do (0,22…0,29)do
Diametrul mic al talerului dt (0,95…1)do
Lungimea sediului b (0,1…0,12)do
Raza de racordare a talerului r (0,25…0,35)do
Lungimea supapei l (2,5…3,5)do
Inaltimea talerului t (0,1…0,13)do
Inaltimea maxima de ridicare hmax (0,18…0,3)do
Diametrul locasului sigurantei dt1 (0,65…0,75)dt
Unghiul de asezare pe scaun  = 30o la motoarele rapide

= 45o la motoarele de turatii mici


si medii

do = 0,865 ds (diametrul mare al talerului supapei)

Bucsa de ghidare are rolul de a ghida tija supapei in miscarea sa de


translatie si de a transmite elementului in care este montata (chiulasa sau
blocul motor) o parte din caldura primita de supapa, contribuind astfel la
racirea ei.

Bucsa se introduce in locasul ei prin presare. Pentru limitarea pozitiei,


in cazul presarii in chiulasele din aluminiu, bucsa este prevazuta cu guler.

O importanta deosebita prezinta jocul dintre ghid si tija supapei.


Acesta trebuie sa asigure o buna evacuare a caldurii, limitarea pierderilor
de ulei concomitent cu pastrarea filmului de ulei la dilatare.

Acest joc trebiue sa fie de 20…50 m in cazul supapelor de evacuare


si de 50…70 m la supapele de evacuare.

Ungerea in interiorul bucsei se face prin ceata de ulei si barbotare.


Pentru favorizarea ungerii unele supape au la partea superioara o degajare
care joaca rolul de rezervor de ulei. Pentru a se limita scurgerea uleiului in
cilindri pe langa tija supapei, unele bucsi de ghidare, in special la supapele
de admisie ale motoarelor m.a.c. nesupraalimentate, au prevazut la partea
inferioara un manson. Aceasta solutie prezinta dezavantajul diminuarii
transferului de caldura in zona tijei supapei.

Doarece in zona bucsilor de ghidare se evacueaza o mare cantitate de


caldura, exteriorul bucsei este scaldat cu lichid de racire din abundenta.

Materialul din care este confectionata bucsa de ghidare trebuie sa aiba


o buna rezistenta la uzare la temperaturi inalte, calitati antifrictiune, buna
conductibilitate termica si sa permita aderarea filmului de ulei.

In general se utilizeaza fonte refractare, bronzuri refractare, bronzuri


de aluminiu sau bronzuri fosforoase.

Scaunul supapei serveste ca locas de asezare a supapei cand


aceasta inchide orificiile de trecere a fluidului de lucru. Pentru supapa de
admisie scaunul se poate practica direct in bloc sau in chiulasa, in cazul in
cazul in care acestea sunt confectionate din fonta, dar pentru supapele de
evacuare si supapele montate in elemente din aliaj de aluminiu, acestea se
confectioneaza prin inele care se introduc prin presare (mai rar prin
infiletare). La montare, concentricitatea dintre ghidul supapei si scaunul
supapei trebuiesc riguros respectate pentru a se evita deformarea scaunului
si supratensionarile, asigurandu-se astfel mentinerea corecta a supapei pe
scaun.

Strangerea la montare pentru diametrul exterior este de 0,019 mm


la chiulasa din fonta si de 0,025 mm la chiulasele din aliaj de aluminiu.

Deoarece materialele din care sunt confectionate scaunele de supapa


trebuie sa aiba o buna rezistenta mecanica, la uzare si la coroziune si sa isi
pastreze duritatea la temperaturi ridicate, pentru confectionarea lor se
utilizeaza fonta refractara, otel refractar aliat cu W, Cr, Mo sau bronz de
aluminiu. Pentru asigurarea unei duritati ridicate, pe suprafata scaunului se
depune un strat de stelit.

Arcurile supapei au rolul de a mentine supapa pe scaun pe timpul


inchiderii orificiilor, de a mentine contactul cu elementul de comanda
(tachet sau culbutor) si de a prelua fortele de inertie ce ar putea perturba
acest contact.

Pentru motoarele de putere mica se utilizeaza cate un arc pentru


fiecare supapa. La motoarele de puteri mari, cu supapele in chiulasa, se
utilizeaza cate doua sau trei arcuri concentrice cu infasurare opusa. Acestea
maresc siguranta in functionare si elimina fenomenul de rezonanta.

Pentru uniformizarea uzurii scaunului si a supapei, se prevaddispozitive


speciale pentru rotirea supapei pe timpul functionarii (figura 22). Acest
dispozitiv are un disc cu canale in care se monteaza bile si arcuri.

Fig. 22 Dispozitiv pentru rotirea supapelor


1-disc; 2-canale, 3-bile; 4-arcuri; 5-arcul supapei; 6-disc; 7-disc inelar
elastic

Profilul fundului canalului are doua canaluri inclinate in panta


inversa.Arcul supapei se sprijina pe un disc, iar intre discurile 1 si 6 se
introduce un disc elastic inelar. Cand se actioneaza asupra supapei, forta
arcului de supapa se transmite arcului-disc, care obliga bilele sa se
deplaseze in canale. Pe planul inclinat apare o componenta a fortei care
produce rotirea supapei. Cand supapa nu mai este actionata, dispozitivul
revine in stare initiala sub actiunea arcurilor. Viteza de rotatie a supapei
creste cu frecventa actionarii ei, direct proportional cu turatia motorului, in
conditiile mentinerii constante a elasticitatii arcului-disc.

Arcurile de supapa se onteaza cu un capat pe chiulasa si cu celalalt


capat pe discul conic si este asigurat cu un manson conic.

Luand in considerare importanta arcurilor de supapa si solicitarile la


care acestea sunt supuse, acestea se confectioneaza din otel aliat cu Cr, V,
Ni si Mn. Materialul, sub forma de sarma cu diametrul de 3…6 mm se
infasoara sub forma de spirala cilindrica cu 7…14 spire. Pentru evitarea
dezaxarii arcurilor si a fenomenului de rezonanta se folosesc arcuri cu
spirele extreme mai apropiate si polizate sau arcuri cu forma tronconica.

Elementele de siguranta ale supapelor impiedica supapele sa


cada in cilindru. Sunt formate din doi-trei elementi conici care se monteaza
in canalul existent in tija supapei, asigurand prin comprimarea initiala a
arcului supapei fixarea acesteia.

Se confectineaza din oteluri cu continut redus sau mediu de carbon,


iar