Jocuri muzicale pentru formarea și dezvoltarea simțului ritmic,

melodic, a creativității copiilor din clasele primare

Repertoriul celor mici reprezintǎ un capitol de foarte mare importantǎ valoare

artisticǎ şi documentarǎ. Fiind expresia gândurilor şi a sentimentelor rǎsǎrite şi cultivate
în lumea mirificǎ a copiilor,folclorul este scenariul cel mai direct, mai simplu şi, de
aceea, mai accesibil (universal şi repertorial), care împlineşte contactul lor cu jocul şi cu
arta cântecului încǎ din primele zile ale vieţuirii dupǎ naştere.Însoţind apoi întregul alai al
manifestǎrilor pline de inocenţǎ şi farmec,acest bogat repertoriu,a oferit dintotdeauna
cadrul ambient al educaţiei empirice, familiale, tradiţia şi inovaţia împletindu-se
armonios, fǎcând sǎ sclipeascǎ inteligenţa ascuţitǎ a copiilor talentaţi şi prefigurând
disponibilitǎţile lor creatoare. Repertoriul infantil rǎmâne pentru toţi factorii educativi un
mijloc de declanşare a creativitǎţii.
În şcoala primarǎ, educaţia muzicalǎ se desfǎşoarǎ în douǎ etape: etapa oral-
intuitivǎ,în care muzica se învaţǎ exclusiv dupǎ auz, prin ascultare şi cântare şi etapa
notaţiei,a citit-scrisului muzical, în care cunoaşterea elementelor de limbaj muzical
serveşte practicǎrii şi receptǎrii muzicii.
Curriculum actual pune accent pe valorificarea muzicii în dezvoltarea
personalitǎţii, a creativitǎţii, prin folosirea jocului muzical şi a improvizaţiilor muzicale.
Una din metodele de dezvoltare a creativitǎţii este “Jocul muzical de imaginaţie şi
invenţie”.
“Noi compunem şi cântǎm”este un joc care are ca obiectiv operaţional ”
utilizarea timbrurilor sonore ale pseudoinstrumentelor şi ale vocii pentru a realiza
ilustraţii muzicale.”
Desfǎşurare
Învǎţǎtorul selecţioneazǎ un grup de imagini dintr-o poveste şi le aşazǎ în ordinea
cronologicǎ desfǎşurǎrii acţiunii. Un grup de elevi leagǎ un mic text pe marginea
întâmplǎrii la care se referǎ imaginile. Alt grup ce are la dispoziţie obiecte sonore (beţe,
clopoţei, creioane, lovituri din palme, din picioare) va face ilustraţia muzicalǎ.
Se expune oral textul împreunǎ cu ilustraţia muzicalǎ, iar la sfârşit se fac aprecieri
despre cum au atins obiectivul jocului şi se cautǎ şi alte ritmuri muzicale pentru textul
propus. Acest joc poate fi cu succes utilizat ca portofoliu pentru o echipǎ de 3-6 elevi la
clasa I şi a II-a.
Jocul “Ursoaica şi ursuleţul”are ca obiectiv operaţional “marcarea timpilor cu
ajutorul vocii”.
Desfǎşurare
Învǎţǎtorul alege un grup de elevi care interpreteaz ursoaica (silaba “mor”-2
timpi) şi un alt grup de elevi, ursuleţii, care plâng de foame. Mama-ursoaicǎ-interpreteazǎ
silaba ”mor” pe doi timpi şi, în acelaşi timp, ursuleţii interpreteazǎ aceeaşi silabǎ pe
durata de un timp. Se obţine un acompaniament vocal- ritmic. La sfârşit se fac aprecieri
asupra modului în care cele douǎ grupe s-au descurcat şi se propune îmbogǎţirea lui cu
bǎtǎi ritmice din palme, dim picioare,pseudoinstrumente.
O altǎ metodǎ de dezvoltare a creativitǎţii este “Sinectica”.Aceasta pune accent pe
ideile subconştientului,”synecticos” în limba grecǎ însemnând reunirea unor elemente
apparent disparate.Sinectica urmǎreşte legǎtura dintre douǎ domenii,pentru a obţine o
nouǎ calitate.,
În acest sens jocul ”La spectacol” are ca obiective operaţionale sǎ desprindǎ
mesajul muzical şi sǎ inventeze mişcǎri, imagini, pe o melodie datǎ.
Clasa se împarte în trei grupe: prima grupǎ inventeazǎ şi cântǎ o melodie, a II-a
grupǎ redǎ muzica prin mimicǎ, iar a III-a grupǎ realizeazǎ un desen. Acest joc se poate
folosi şi în cadrul audiţiilor muzicale.
Desfǎşurare
Prima grupǎ cântǎ melodia inventatǎ, în timp ce a II-a executǎprin mimicǎ diferite
mişcǎri ce reprezintǎ mesajul melodiei,iar grupa a III-arealizeazǎ un desen pe tablǎ,cu
acelaşi subiect(mesajul cântecului).
“A concasa” înseamnǎ a sfǎrâma un material solid. Ca metodǎ de creaţie, ea
urmǎreşte sǎ investigheze aspecte noi, prin spargerea conceptului clasic, format deja.
Jocul “Clovnul muzical” are ca obiectiv “sǎ efectueze schimbǎri în interpretarea unui
cântec”.
Desfǎşurare:

Învǎţǎtoarea anunţǎ cǎ în clasǎ a venit un clovn buclucaş care vrea sǎ încurce

cântecele. Se alege un clovn care, în prima fazǎ transferǎ versurile unui cântec pe melodia
altuia. În faza a II-a,se aplicǎ o melodie pe un text din manual .În partea a III-a,clovnul
schimbǎ total sau parţial ritmul cântecului. Acest joc se poate aplica în clasa I,doar cu
prima fazǎ,iar în clasele a III-a şi a IV-a şi cu fazele doi şi trei.

Jocurile prezentate oferǎ elevilor posibilitatea de a-şi exersa fantezia, de a face

relaţii interdisciplinare. În felul acesta şcoala devine mediul favorizant de dezvoltare a
creativitǎţii.

Împletirea acestor metode cu jocurile ritmice din folclorul copiilor, nu poate duce
decât la realizarea, într-un mod plǎcut dar şi educativ a competențelor urmǎrite în
educaţia muzicalǎ: însuşirea deprinderilor specifice de cant(ţinuta
corporalǎ,respiraţie,emisie,dicţie) şi a elementelor de limbaj muzical
(ritm,melodie,nuanţe). În toate cântecele învǎţate, trebuie respectate douǎ condiţii: emisie
clarǎ şi intonaţie exactǎ. Astfel, pentru corecţia unor defecte de pronunţie, pot fi utilizate
jocuri de imitare a glasului animalelor, al instrumentelor, a fenomenelor ale naturii, sau
versuri scandate ca:
“Mǎmǎruţǎ,ruţǎ,
Suie-mǎ-n cǎruţǎ,
Şi mǎ du la vale,
Ca pe cal cǎlare.”(Folclorul copiilor din Bihor)
“Baba,baba oarba
Unde-ţi este roaba?
Roaba,ici,colea,
Ia-te dupǎ ea.” (Folclorul copiilor)
Jocurile ritmice au drept scop dezvoltarea simţului ritmic, a capacitǎţii de
percepere şi redare a diferenţelor de duratǎ dintre sunete şi cultivarea memoriei musicale.
Marcarea ritmului unui cântec constǎ în bǎtutul fiecǎrei durate. Marcarea metrului constǎ
în executarea unor bǎtǎi uniforme şi egale, ce reprezintǎ succesiunea timpilor. Pot fi
jucate jocurile: “Auraş,pǎcuraş’, “Glasul instrumentelor”.
Percepţiile de naturǎ melodicǎ (cele de recunoaştere a înǎlţimilor de note) sunete
joase-sunete înalte, sunete medii, pot fi sesizate la început ,în clasele I şi a II-a ,prin
intermediul onomatopeelor, prin jocul ”Ghiceşte cine este?”,urmat de jocul “Cum face?”
În clasele a III-a şi a IV-a, jocul “Zborul albinuţelor” este foarte antrenant şi mult apreciat
de copii.
Muzica și mișcarea este o componentǎ de bazǎ a educaţiei estetice. Ea contribuie
la formarea unei personalitǎţi armonioase, creative şi sensibile, capabile sǎ comunice cu
semenii. Învǎţătorii sunt cei care pun piatra de temelie a acesteia, iar creaţia folcloricǎ,
numeroasele cântece şi jocuri copilǎreşti din folclorul copiilor trebuie valorificate,
datoritǎ, în primul rând, valorii lor artistice, dar şi datoritǎ valoriilor educative.
 PARTICIPARE SIMPOZION

ONCESCU CARMEN

SCOALA NR.118,“VASILE ALECSANDRI” BUCURESTI SECTOR 1

CHITANTA SERIA MPO – 2 ,NR.00019081 DIN 23.10.2007