Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ATESTAT INFORMATICĂ
1
2
Pagina index conține o scurtă prezentare despre
importanța artei. De aici se poate merge la celelalte parți ale site-
ului unde regăsim poze și descrieri ale perioadei despre care este
vorba pe pagina respectivă.
3
O poza deschisă într-o pagina noua arată astfel:
4
La pagina Arta clasică sunt prezentate mai multe stiluri de
arta pe diferite continente.
5
Dacă mergem la pagina Artiști vom găsi poze cu cele mai
reprezentative figuri ale artei. Putem da click pe imagine pentru
a afla mai multe informații despre artist.
6
padding: 15px;}
p{
box-shadow: 1px 1px 15px #072D2C, 1px 1px 15px #072D2C;}
li {
box-shadow: 1px 1px 15px #072D2C, 1px 1px 15px #072D2C;}
h2{box-shadow: 1px 1px 15px #072D2C, 1px 1px 15px #072D2C;
color:#051D31;
font-family: "arial" ;
text-shadow: 2px 2px 5px #4D545A;
background-color: #DDDCDC;
padding: 20px;
background-position:
}
h1 { box-shadow: 1px 1px 15px #072D2C, 1px 1px 15px #072D2C;
text-align:left;
text-shadow: 2px 2px 5px #4D545A;
background-image:url("bg1.jpg");
background-repeat: repeat-x;
background-position: ;
padding: 25px}
p{
font-family: "arial" ;}
a:link {
color: #000000;}
a:visited {
color: #000000;}
a:hover {
7
color: #1F3A82;}
div p {
background-color:#E1E1E1;
padding: 15px;}
div {
padding-top: 10px;
padding-right: 30px;
padding-bottom: 20px;
padding-left: 30px;}
ul {
text-align: center;
list-style-type: none;
margin: 0;
padding: 0;
overflow: hidden;
}
li {font-weight: bold;
font-family: "arial";
text-shadow: 2px 2px 5px #4D545A;
display:inline-block;
float:center;
}
li a {
display:block;
padding: 10px;
background-color: #E38223;
}
8
</style>
</head>
<body background="bg.jpg" >
<div >
<div >
<h1 style="font-family: arial"
> Evoluția Artei</h1>
</div>
<nav><ul>
<li><a href="index.html">Evoluția Artei</a></li>
<li>
<a href="artapreistorica.html">Arta preistorică</a></li>
<li><a href="artaantica.html">Arta antică</a></li>
<li><a href="artaclasica.html">Arta clasică</a></li>
</ul>
</nav>
9
</div>
<div>
<h2> Ce ne face să fim oameni?
</h2>
<p align="justify"> Arta este, în esență, cea mai
profundă expresie a creativității umane. Pe cât de dificil de definit, pe atât de dificil de evaluat,
având în vedere faptul că fiecare artist își alege singur regulile și parametrii de lucru, se poate
spune, totuși, că arta este rezultatul alegerii unui mediu, a unui set de reguli pentru folosirea
acestui mediu și a unui set de valori ce determină ce anume merită a fi exprimat prin acel
mediu pentru a induce un sentiment, o idee, o senzație sau o trăire în modul cel mai eficient
posibil pentru acel mediu. Prin modul său de manifestare, arta poate fi considerată și ca o
formă de cunoaștere (cunoașterea artistică).
</p>
<a href="i1.jpg" target="new"><img src="i1.jpg" style="width:17%"
alt="i1.jpg" align="right"></a>
<p align="justify"> Într-un sens larg,
termenul artă desemnează orice activitate, care se bazează pe cunoștințe, exercițiu, percepție,
imaginație și intuiție. Într-un sens mai strict, se adaugă la cele de sus lipsa de funcționalitate
(practică), cunoaștere, estetică.
<br/>
<br/>
Britannica Online definește arta ca "îndemânare și
imaginație în creația de obiecte, medii ambiante sau experiențe estetice care pot fi împărtășite"
(the use of skill and imagination in the creation of aesthetic objects, environments, or
experiences that can be shared with others.).
<br/>
<br/>
Definiția și evaluarea artei a devenit problematică mai ales
de la începutul secolului 20. Richard Wollheim face distincție între trei moduri de acces: realist,
unde calitatea estetică este o valoare independentă de orice punct de vedere uman; obiectivist,
unde calitatea estetică este deasemeni o valoare absolută, dar dependentă de experiență
umană generală; și pozitia relativistă, în care calitatea estetică nu este o valoare absolută, dar
depinde de, și variază cu experiența umană a diferiților indivizi. Un obiect poate fi caracterizat
în funcție de intenție, sau lipsa acesteia, a creatorului său, indiferent de scopul sau funcțiunea
10
lui. De exemplu o ceașcă, care poate folosită ca un simplu recipient, poate fi considerat obiect
de artă, dacă e intenționată obiect estetic. De asemenea, o pictură poate fi considerată obiect
de meșteșug (deci nu obiect de artă), dacă este un produs de masă.
<br/>
<br/>
Natura artei a fost descrisă de Richard Wollheim ca "unul
din termenii cei mai elusivi (care se eschivează) ale problemelor tradiționale de cultură umană"
(one of the most elusive of the traditional problems of human culture). A fost definită ca vehicol
pentru expresia sau comunicația de emoții și idei, un mijloc pentru explorarea și aprecierea
elementelor formale pentru sine, și ca mimesis sau reprezentație. Leo Tolstoi a identificat arta
ca un mijloc indirect de a comunica între persoane. Benedetto Croce și R.G. Collingwood au
avansat ideea idealistă că arta exprimă emoții și că opera de artă, așadar, există esențialmente
în mintea creatorului.
<br/>
<br/>
Teoria artei își are rădăcinile în filozofia lui Immanuel Kant și
a fost dezvoltată în secolul 20. Arta ca mimesis are rădăcini adânci în filozofia lui Aristotel.
</p>
<a href="i2.jpg" target="new"><img src="i2.jpg" style="width:40%"
alt="i2.jpg"></a>
</div>
</body>
</html>
BIBLIOGRAFIE:
https://ro.wikipedia.org
https://www.w3schools.com
http://www.muzeuldeartatm.ro
11