Strat Dezv Locala Sendreni

DOCUMENT CADRU DE PROGRAMARE AL POLITICILOR DE
DEZVOLTARE DURABILA IN COMUNA SENDRENI,JUDETUL GALATI
Strategia de dezvoltare locala

a Comunei Sendreni pentru
perioada 2014-2020
Necesitate
Strategia traseaza orientarile
generale ale dezvoltarii
viitoare a comunei
Margineni, asigurand
valorificarea resurselor
materiale, financiare,
informationale si umane de
care dispune.
Obiectivul strategiei este acela de a
oferi CONSILIULUI LOCAL si
PRIMARIEI un instrument
metodologic si legal pe baza careia
acesta sa poata structura si planifica
implementarea pachetului de
programe si proiecte pe termen mediu
2014-2020.
Beneficiarii strategiei sunt
locuitorii comunei, autoritatile
administratiei publice locale,
institutiile publice, societatea
civila si mediul privat.
Cuprins
PARTEA I: ANALIZA CONTEXTULUI EUROPEAN
1. Prezentare generala a Uniunii Europene

1.1. Scurt istoric
1.2. Influenta crizei economice asupra Uniunii Europene
1.3. Strategia de dezvoltare a Uniunii Europene
2. Strategii nationale de dezvoltare

2.1. Programe nationale pentru 2007 – 2013
2.2. Strategia Nationala pentru dezvoltare durabila
3. Regiunea de dezvoltare Sud - Est

3.1. Prezentare generala a regiunii
3.2. Obiective strategice de dezvoltare
4. Directii de dezvoltare ale judetului Bacau

4.1. Prezentare generala a judetului Bacau
4.2. Directii strategice de dezvoltare
5. Dezvoltarea durabila in contextual actual

5.1. Conceptul de dezvoltare durabila
5.2. Actiuni pentru dezvoltare durabila 2014 – 2020
5.3. Initiative pentru crestere durabila
PARTEA a-II- a: ANALIZA SOCIO ECONOMICA A COMUNEI SENDRENI
1. Localizare
2. Scurt istoric
3. Date administrative
4. Relief
5. Reteaua hidrografica
6. Clima
7. Flora si fauna
8. Relatii in teritoriu – principalele categorii de folosinta
9. Date demografice
10. Mediul economic
11. Infrastructura
12. Invatamant, sanatate, sport
13. Cultura si culte
14. Protectia mediului
15. Turism
16. Administratia publica locala
PARTEA a-III-A: OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE
1. Obiective generale
2. Obiective specifice
3. Evaluarea implementarii obiectivelor
PARTEA A-IV-a: PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTARE

DURABILA
1. Consideratii generale
2. Principii si conditii
3. Intarirea capacitatii institutionale a primariei
4. Strategii de dezvoltare - scenarii
5. Analiza SWOT
PARTEA a-V-a: DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE SI MODUL DE

IMPLEMENTARE A STRATEGIEI
1.Analiza domeniilor de interes

2.Proiecte propuse
PARTEA I : ANALIZA CONTEXTULUI EUROPEAN
1. Prezentare generala a Uniunii Europene

1.1 Scurt istoric
Uniunea Europeana este o organizaţie a ţărilor europene dedicată creşterii,

integrării economice şi întărirea cooperarii între state. Uniunea Europeana are sediul in
Bruxelles, Belgia.
Uniunea Europeana a fost înfiinţata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai
recenta organizaţie de cooperare europeană care a inceput cu Comunitatea Europeană
de Carbune si Oţel din 1951 care a devenit Comunitatea Europeană in 1967. Membrii
acestei organizatii au fost: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franţa, Germania,
Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania. In 1991 guvernele
celor 12 state membre au semnat Tratatul Uniunii Europene (care a mai fost numit si
Tratatul Maastricht). Acesta a transformat Comunitatea Europeana in Uniunea
Europeană. În 1994 Austria, Suedia şi Finlanda au intrat si ele astfel numarul total de
membri a ajuns la 15.
Uniunea Europeana are mai multe obiective. In special ea munceşte pentru a
promova si extinde cooperarea intre membri in unele regiuni, inclusiv in probleme
economice, sociale, de comerţ, politică externă, securitate şi probleme judiciare. Alt
obiectiv major a fost implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM), care a
stabilit o singură moneda pentru membrii UE. In afara de UEM, progresul spre aceste
obiective e lent. Abilitatea Uniunii Europeane de a-si atinge obiectivele a fost limitata de
neinţelegeri intre statele membre, probleme economice si politicile externe si presiunea
din partea noilor democraţii est europene de a deveni membre.
Crearea Uniunii Europene

La sfârşitul anilor ’80, schimbările politice au facut ca, in Comunitatea Europeană
să crească cooperarea si integrarea. Odată cu prăbuşirea comunismului in Europa de
Est, statele ex-comuniste au cerut Comunitaţii Europene sprijin politic si economic. CE
a hotarat sa ajute multe din aceste ţări dar sa nu le primeasca imediat ca membre. O
exceptie a constituit-o Germania de Est care a fost integrata automat o data cu
reunificarea Germaniei. Datorita acestor schimbari rapide Germania de Vest şi Franţa
au cerut o conferinţa intraguvernamentală pentru a căuta o mai mare unitate. O
conferinţa intraguvernamentală este o întâlnire între membrii, prin care se incepe
procesul schimbării tratatelor Comunităţii Europene. O altă astfel de şedinţă a avut loc
in 1989 pentru a pregati un program şi o structură pentru uniunea monetară, prin care
membrii ar trebui să adopte o singura moneda. Primul Ministru britanic Margaret
Thatcher s-a opus acestei unităţi, dar in 1990 John Major a devenit prim ministru si a
adoptat o pozitie mai tolerantă in legatură cu unitatea europeană. Aceste conferinţe au
inceput munca la o serie de înţelegeri care au devenit Tratatul Uniunii Europene.
Tratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana şi a avut intenţia de a
extinde integrarea politică, economică şi socială dintre statele membre. După discuţii
lungi a fost acceptat de către Consiliul European la Maastricht, Olanda, in decembrie
1991. Astfel scopul principal al Uniunii Europene va fi Uniunea Economica si Monetară
(UEM). Sub UEM membrii UE trebuie sa adopte o singură moneda până in 1999.
Tratatul Maastricht desemeana impunea nişte criterii stricte pe care statele membre
trebuiau să le îndeplinească înainte de a intra in UEM. Deasemenea tratatul a creat noi
structuri proiectate pentru a crea politici de securitate şi straine mai integrate si pentru a
încuraja o cooperarea mai mare intre guverne în ceea ce priveşte chestiuni judiciare si
legate de poliţie. Statele membre au acordat organelor de guvernare ale Uniunii
Europene mai multa autoritate in anumite domenii, inclusiv cele legate de mediu,
sănătate, educaţie si protecţia consumatorului.
Noul tratat a stârnit multă opoziţii si îngrijorare din partea cetăţenilor UE. Mulţi
oameni erau îngrijoraţi din pricina UEM care ar înlocui monedele naţionale cu o singură
monedă europeană. Marea Britanie a refuzat să accepte o parte din elementele
tratatului şi astfel ea nu va face parte din UEM şi nu va participa la Capitolul Social, un
articol din Tratatul Maastricht care subliniază obiective în politica socială şi cea legată
de angajaţi. Alegatorii danezi au refuzat ratificarea printr-un referendum, în timp ce
alegatorii francezi au fost in favoarea Tratatului printr-o mica majoritate. Germania a fost
o provocare deoarece pozitia de membru in UE încalcă Constituţia. Într-o şedinţă de
urgenţă a Consiliului European Danemarca a refuzat mai multe articole ale Tratatului.
Din pricina acestor întârzieri UE n-a fost inaugurată oficial decât abia in noiembrie 1993.
Reacţiile populare împotriva unor aspecte si consecinţe ale Tratatului Maastricht
a dus la o altă conferinţă intraguvernamentală care a inceput in martie 1996. Aceasta
conferinţă a produs Tratatul de la Amsterdam care revizuia Tratatul Maastricht şi alte
documente de baza ale UE. Aceste schimbări aveau rolul de a face Uniunea Europeană
mai atractiva oamenilor de rând.
Tratatul de la Amsterdam cerea membrilor să coopereze in crearea de slujbe pe
tot teritoriul Europei, protejarea mediului, imbunătăţirea sănătaţii publice şi respectarea
drepturilor consumatorilor. În plus, Tratatul oferea îndepartarea barierelor de a călători
şi imigra între statele membre cu excepţia Marii Britanii, Irlandei si Danermarca.
Deasemenea Tratatul dădea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre.
Tratatul a fost semnat de membrii UE la 2 octombrie 1997.
Uniunea Europeană a devenit azi, una dintre cele mai prospere zone din lume din
punct de vedere economic şi, potenţial, una dintre cele mai competitive. Cu toate
acestea, existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea
între statele membre şi între regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore.
La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri, ceea ce
înseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9% faţă de 5%, cât este în S.U.A. şi Japonia.
De asemenea, investiţiile în cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici în Uniunea
Europeană faţă de cele înregistrate de aceste ţări.
Disparităţile regionale au crescut în mod semnificativ, o dată cu integrarea
celor 12 noi state membre în mai 2004 şi ianuarie 2007. Astfel, 10% din populaţia de
la nivelul Uniunii Europene, care trăieşte în regiunile cele mai dinamice, generează de
opt ori mai multe venituri în termeni de Produs Intern Brut (PIB) decât 10% din populaţia
care trăieşte în zonele cel mai puţin dezvoltate.
În acest context, este evident că se impune ca dezideratele legate de realizarea coeziunii
economice şi sociale, sprijinirea, dezvoltării rurale sau asigurarea unei dezvoltări
durabile, care au condus la crearea UE şi care s-au dezvoltat pe parcurs, să fie
concretizate.
1.2 Influenta crizei economice asupra Uniunii Europene
Criza economica de la nivel global a avut consecinte si asupra Uniunii Europene in

ansamblu. A fost afectata atat economia uniunii cat si economiile tarilor member.
Astfel criza economica:
a evidentiat deficiente structurale in economia Europei;
a anulat progresele precedente;
a identificat evidente probleme fundamentale si solutii neviabile pe
termen lung;
a demonstrat interdependenta economiilor europene;
a subliniat necesitatea coordonarii politicilor economice la nivelul UE
in vederea rezolvarii de probleme, promovarii cresterii economice si crearii de
locuri de munca.
In timpul crizei economice, statele membre au ajuns la concluzia ca este necesara o noua
guvernanta economica. Cei trei piloni ai noii guvernante economice, sunt:
Consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atenta

din partea UE si include:
 prioritatile politice si obiectivele stabilite in cadrul Strategiei Europa
2020;
 angajamentele suplimentare pe care si le-au asumat statele membre
participante la Pactul euro plus;
 consolidarea supravegherii de catre UE a politicilor economice si
fiscale, ca parte a Pactului de stabilitate si crestere, dar si prin
intermediul noilor instrumente menite sa stopeze dezechilibrele
macroeconomice;
 adoptarea unei noi metode de lucru numita „semestrul european” care permite
discutarea prioritatilor economice si bugetare in aceeasi perioada a fiecarui
an.
Asigurarea stabilitatii zonei euro si include:

 mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre, ca reactie a UE la criza
datoriei suverane;
 inlocuirea lor in 2013 de un mecanism permanent, respectiv
Mecanismul european de stabilitate (MES);
 aplicarea unor programe de reforma si consolidare fiscala, elaborate in
stransa colaborare cu FMI.
Remedierea sectorului financiar

In vederea prevenirii aparitiei problemelor si asigurarii ca actorii din sectorul financiar
sunt supusi unor monitorizari stricte, UE a elaborat reglementari si a creat agentii specifice,
intreprinzandu-se si alte actiuni, cu scopul de garantare pentru bancile europene a
existentei de suficiente rezerve de capital, necesare pentru a face fata socurilor din
sistem, astfel sistemul bancar pastrandu-si functionalitatea in domeniul oferirii de
credite intreprinderilor si persoanelor fizice.”
1.3 Strategia de dezvoltare a Uniunii Europene
Obiectivele cheie ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii

Europene:
 Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii
economice de impactul negativ asupra mediului;
 Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale,
diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel;
 Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si
competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca
abundente si bine platite;
 Indeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea institutiilor
democratice in slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor si practicilor dezvoltarii
durabile pretutindeni in lume.
Principiile Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene:
 Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului;
 Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii;
 Cultivarea unei societati deschise si democratice;
 Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional;
 Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;
 Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national si global;
 Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si
consultarea factorilor interesati;
 Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si
investitionale;
 Aplicarea principiului precautiunii in cazul informatiilor stiintifice incerte;
 Aplicarea principiului “poluatorul plateste”.
2. Strategii nationale de dezvoltare

2.1 Programe nationale pentru perioada 2007 – 2013
Prin intermediul celor două politici, cea de Coeziune si cea Agricola, România, în
calitate de stat membru al Uniunii Europene, a avut si are posibilitatii de dezvoltare fără
precedent.
Pentru a putea beneficia de fondurile alocate prin intermediul politicilor Uniunii
Europene, România, la fel ca toate celelalte state membre, are obligativitatea
elaborării unor documente strategice naţionale de dezvoltare, care să demonstreze
modalitatea în care se contribuie la îndeplinirea obiectivelor europene.
Programele au fost elaborate avându-se în vedere corelarea acestora cu
obiectivele strategiilor europene :
- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013;
- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013;
- Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 - 2013;
- Programul Naţional pentru Pescuit 2007-2013;
- Programele Operaţionale.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 include domeniile prioritare de investiţii pe
termen mediu şi sursele financiare pentru sprijinirea acestor investiţii, în cadrul cărora
o pondere importantă (43%) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune. În această
primă etapă de sprijinire a României prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii
Europene, Instrumentele Structurale interven prin Programele Operaţionale multianuale
care acoperă perioada din 2007 până în 2013.
În ceea ce priveşte Strategia PND, având în vedere obiectivul global de reducere
a decalajelor de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană şi pornind de la o analiză
cuprinzătoare a situaţiei socio-economice actuale, au fost stabilite şase priorităţi
naţionale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii şi sub-domenii
prioritare:
 Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere,
 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport,
 Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului,
 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi
întărirea capacităţii administrative,
 Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol,
 Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă este strategia prin care se implementează

instrumentele structurale în România.
Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie în documente
strategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector în parte şi pentru
promovarea dezvoltării regionale. Acestea reprezintă angajamentul comun al Uniunii
Europene şi al României pentru soluţionarea aspectelor identificate în Planul Naţional de
Dezvoltare şi în planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelor
prioritare şi dezvoltarea teritorială.
Totodată, fiecare Program Operaţional integrează în strategie teme orizontale
cheie care să reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene, în special cea cu privire la
protecţia mediului şi promovarea egalităţii de şanse.
Elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare, a planurilor de dezvoltare
regională, a Cadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a
realizat cu respectarea principiului parteneriatului, prin consultări şi prin implicarea unei
game largi de actori din domeniul socioeconomic. Parteneriatul are rolul de a furniza
expertiză de specialitate pentru a îmbunătăţi procesul de programare şi pentru a
asigura relevanţa Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate în
implementarea programului.
Cele 4 priorităţi tematice ale CSNR sunt:
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

2. Îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
3. Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman;
4. Construcţia unei capacităţi administrative eficiente.
Conform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă, pentru perioada de programare
2007- 2013, România a elaborat 7 Programe Operaţionale în cadrul Obiectivului
„Convergenţă”:
 Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice;
 Programul Operaţional Sectorial de Mediu;
 Programul Operaţional Sectorial de Transport;
 Programul Operaţional Regional;
 Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
 Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative;
 Programul Operaţional Asistenţă Tehnică;
De asemenea, România a colaborat cu alte state europene la elaborarea a 8

Programe Operaţionale în cadrul Obiectivului „Cooperare teritorială europeană”:
 Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria;
 Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia;
 Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina-Moldova;
 Programul de Cooperare Transfrontalieră Marea Neagră;
 Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România;
 Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina;
 Programul de Cooperare Interregională;
 Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei;
Programul Operational Sectorial Cresterea Competivitatii Economice
PND
Prioritatea 1 : Cresterea competivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe
cunoastere
CSNR
Prioritate tematica – cresterea pe termen lung a competivitatii economice romanesti
Programul Operational Sectorial Cresterea Competivitatii Economice
Obiectiv general : Cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti, in conformitate cu
principiile durabile si reducerea decalajelor comparative cu productivitatea medie a UE.
 Obiectiv specific 1: Consolidarea si dezvoltarea sectorului productive
romanesc in conformitate cu cerintele de mediu;
 Obiectiv specific 2 : Constituirea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea
durabila a intreprinderilor;
 Obiectiv specific 3 : Cresterea capacitatii C&D, stimularea cooperarii intre
institutiile de CDI si intreprinderi si cresterea accesului intreprinderilor la CDI;
 Obiectiv specific 4 : Valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in
sectorul public (administratie) si cel privat (intreprinderi, cetateni);
 Obiectiv specific 5 : Cresterea eficientei energetic si a securitatii furnizarii, in
contextual combaterii schimbarilor climatic;
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
PND
Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si
intarirea capacitatii administrative
CSNR
Prioritate tematica : Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Obiectiv general : Dezvoltarea capitalului uman si cresterea competivitatii pe piata muncii,
prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii muncii si
asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna,
flexibila si invluziva a 1.650.000 de personae. Acest obiectiv reprezinta echivalentul a
aproximativ 18% din totalul populatiei ocupate in 2006.
 Obiectiv specific 1: Cresterea nivelului de educatie si de pregatire a
capitalului uman;
 Obiectiv specific 2 : Dezvoltarea resurselor umane in sistemul de educatie;
 Obiectiv specific 3 : Promovarea culturii antreprenoriale;
 Obiectiv specific 4 : Facilitarea accesului tinerilor pe piata muncii;
 Obiectiv specific 5 : Dezvoltarea unei piete de munca corespunzatoare,
flexibila si moderna;
 Obiectiv specific 6 : Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor
inactive, inclusive in zonele rurale;
 Obiectiv specific 7 : Imbunatatirea serviciului public de ocupare;
 Obiectiv specific 8: Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a
grupurilor vulnerabile;
Programul Operational Sectorial de Transport
PND
Prioritatea 2: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
CSNR
Prioritate tematica : Infrastructura de baza
Programul Operational Sectorial de Transport (POS T)
Obiectiv global al Programului Operational Sectorial – Transport (POST) este de a
promova un sistem de transport durabil in Romania, care va facilita transportul in conditii de
siguranta, rapid si eficient, pentru persoane si marfuri cu un nivel de servicii la standarde
europene, la nivel national, European, intre si in cadrul regiunilor din Romania.
 Obiectiv specific 1 : Promovarea in Romania a transporturilor international si
de transit pentru personae si marfuri, asigurand conexiuni eficiente pentru Portul
Constanta, precum si transportul de transit dinspre Uniunea Europeana catre sud, prin
modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, aplicand masurile necesare pentru
protectia mediului;
 Obiectiv specific 2 : Promovarea transportului eficient al persoanelor si
marfurilor intre regiunile din Romania, precum si transferul din tinuturile mai indepartate
catre axele prioritare de transport, prin modernizarea si dezvoltarea retelelor TEN-T si
nationale, conform principiilor de dezvoltare durabila;
 Obiectiv specific 3 : Promovarea dezvoltarii unui sistem de transport
echilibrat pe moduri, bazat pe avantajul competitive al fiecarui mod de transport, incurajand
dezvoltarea transportului feroviar, naval si inter-modal;
 Obiectiv specific 4 : Sprijinirea dezvoltarii durabile a transporturilor prin
minimizarea efectelor adverse ale activitatii de transport asupra mediului si prin cresterea
sigurantei traficului si a sanatatii publice.
Programul Operational Sectorial de Mediu
PND
Prioritatea 3 : Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului
CSNR
Prioritate tematica : Infrasctructura de baza
Programul Operational Sectorial de Mediu (POS MEDIU)
Obiectivul global al POS Mediu consta in imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei
si a standardelor de mediu, vizand, in principal, respectarea acquis-ului comunitar de
mediu.
 Obiectiv specific 1 : Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de
apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in
majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru
managementul serviciilor de apa sau apa uzata;
 Obiectiv specific 2 : Dezvoltarea sistemelor durabile de management al
deseurilor prin imbunatatirea managementuluii deseurilor si reducerea numarului de zone
populate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015;
 Obiectiv specific 3 : Reducerea impactului negative asupra mediului si
diminiarea schimbarilor climatic cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai
poluate localitati pana in 2015;
 Obiectiv specific 4 : Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului
natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusive prin implementarea retelei
Natura 2000;
 Obiectiv specific 5 : Reducerea riscului de producer a dezastrelor natural cu
effect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile
zone pana in 2015.
Programul Operational Regional
PND
Prioritatea 6 : Diminuarea disparitiilor de dezvoltare intre regiunile tarii
CSNR
Dimensiunea teritoriala
Programul Operational Regional (POR)
Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale,
echilibrate territorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si
resurselor specific, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea
conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in
special cele ramase in urma, locuri mai attractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a
munci.
 Obiectiv specific 1 : Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane,
prin adoptarea unei abordari policentrice, in vederea unei stimularii unei dezvoltari mai
echilibrate a Regiunilor;
 Obiectiv specific 2 : Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a
accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare;
 Obiectiv specific 3 : Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor;
 Obiectiv specific 4 : Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru
afaceri;
 Obiectiv specific 5 : Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea
Regiunilor.
Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative
PND
Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si
intarirea capacitatii administrative
CSNR
Capacitatea administrative
Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA)
Obiectiv general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administratii publice
mai eficiente si mai eficace in beneficial socio-economic al societatii romanesti.
 Obiectiv specific 1 : Obtinerea unor imbunatatiri structural si de process ale
managementului ciclului de politici publice ;
 Obiectiv specific 2 : Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor
publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare.
PROGRAMUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALA 2007-2013(PNDR)
PNDR reprezinta documentul strategic al Romaniei prin care se urmareste atingerea

atat a obiectivelor comunitare, cat si a celor nationale in ceea ce priveste nevoile de
dezvoltare specific spatiului rural romanesc.
PNDR vizeaza o serie de obiective care sprijina cresterea competivitatii sectoarelor
agro-alimentar si forestier, imbunatatirea mediului si a spatiului rural, imbunatatirea calitatii
vietii in zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea si functionarea initiativelor
de dezvoltare locala.
Pornind de la prevederile Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 1698/2005
privind sprijinul pentru dezvoltare rurala, PNDR 2007 – 2013 a fost structurat pe 4 axe
prioritare, fiecare dintre acestea continand masuri.
Finantarea masurilor prevazute prin PNDR 2007 – 2013 se realizeaza exclusive prin
intermediul Fondului European pentru Dezvoltare Rurala la care se adauga cofinantarea
provenind de la bugetul de stat, pe baza principiului aditionalitatii.
In vederea unei derulari eficiente a programului, tinand cont si de capacitatea
administrative existent, anumite masuri din PNDR vor fi implementate incepand cu 2010.
Etapizarea propusa, tine cont atat de complementaritatea unor masuri, cat si de
necesitatea pregatirii sistemului de implementare, inainte de punerea in aplicare.
Programul National Strategic este centrat pe trei aspect cheie:

 Faciliatea transformarii si modernizarii structurii duale a agriculturii si
silviculturii, precum si a industriilor procesatoare aferente, pentru a le face mai
competitive si pentru a contribui la cresterea economica si convergenta veniturilor
din spatial rural (acolo unde este posibl), in parallel cu asigurarea conditiilor de trai si
protectia mediului din aceste zone;
 Mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului din zonele rurale ale
Romaniei, prin promovarea unui management durabil atat pe suprafetele agricole,
cat si pe cele forestiere;
 Gestionarea si facilitarea tranzitiei fortei de munca din sectorul agricol
catre alte sectoare care sa le asigure un nivel de trai corespunzator din punct de
vedere social si economic.
Acest lucru necesita o abordare complexa, care sa asigure o
complementaritate intre PNDR – inclusiv coordonarea si coerenta stransa intre axele
1, 2 si 3 – si alte POS-uri (Dezvoltare Regionala, Dezvoltare Umana, Mediu, etc) si
programe nationale (de ex. programele de pensii si asistenta sociala, programul
national de inregistrare a terenurilor).
Pentru a aborda primul aspect cheie, PNDR trebuie sa se concentreze in
principal pe modul de abordare si atenuare a dezavantajelor structurale din sectorul
agricol si cel forestier, in vederea modernizarii, consolidarii si restructurarii, care sa
permita atingerea unui nivel ridicat de competivitate si durabilitate din perspective
protectiei mediului. Acest lucru va oferi un mecanism puternic de conservare a vietii
din spatiul rural, largind gama de locuri de munca viabile atat in cadrul fermei cat si
in afara ei contribuind astfel la atingerea obiectivului de convergenta a veniturilor in
paralel cu pastrarea texturii sociale. Apoi, se are in vedere sprijinirea initiativelor
asociative ale agricultorilor, pentru a se evita intensitatea excesiva a capitalului si
costurile fixe ridicate, permitandu-se, totodata, captarea economiilor la scara, alaturi
de utilizarea eficienta a resurselor insuficiente de capital si a fondurilor acordate de
UE.
Pentru a aborda cel de-al doilea aspect cheie, PNDR se va axa pe
imbunatatirea echilibrului dintre dezvoltarea economica a zonelor rurale si utilizarea
durabila a resurselor naturale, prin mentinerea si cresterea atractivitatii zonelor
rurale – ca elemente de baza in diversificarea exploatatiilor si identificarea unor
activitati economice alternative. Pentru a realiza acest lucru, este prevazuta
sprijinirea, in continuare, a agriculturii din zonele defavorizate, abordandu-se astfel
problema abandonului terenurilor; de asemenea, agricultorii vor fi sprijiniti pentru a
introduce/aplica in continuare practice agricole care nu afecteaza mediul. O atentie
deosebita va fi acordata ajutorului oferit agricultorilor si silvicultorilor pentru ca
acestia sa poata gestiona dezavantajele si obligatiile care decurg din implementarea
retelei Natura 2000.
Pentru a aborda cel de-al treilea aspect cheie, ar fi necesar ca PNDR sa aiba
in vedere nevoile a doua mari categorii din zonele rurale: populatia trecuta de varsta
pensionarii si populatia activa, dar angajata cu timp de ocupare partial sau somera.
In ceea ce priveste prima categorie, PNDR, completat prin programele nationale, va
juca un rol important in facilitatea transferului de terenuri intre generatii, pe baza
dinamicii pietei, de la agricultorii varstnici, care in prezent detin 31% din totalul
suprafetelor, la agricultorii mai tineri. Pentru cea de-a doua categorie, PNDR, in
special prin axele 3 si 4, va juca un rol important in facilitarea diversificarii economiei
rurale non-agricole si dezvoltarea sectorului agricol cu timp de ocupare partial.
Protecţia mediului este o problemă a tuturor, pe de o parte a dezvoltării
societăţii, iar pe de altă parte a redresării, conservării şi ocrotirii mediului. Pentru a
rezolva într-un mod cât mai eficient această problemă, s-a trecut la elaborarea unor
strategii în domeniu, precum şi a unor planuri de acţiune, la nivel internaţional, european,
naţional, regional şi local. O strategie privind protecţia mediului trebuie să definească
liniile generale, principiile, direcţiile, obiectivele şi criteriile de identificare a acţiunilor care
să conducă la o dezvoltare economică şi socială durabilă şi care să ţină seama de
problematica privind mediul. Planul de acţiune trebuie să conţină
obiective şi sarcini concretizate şi cuantificate în timp, spaţiu şi în privinţa costurilor.
Fără ocrotirea mediului nu se poate asigura dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă
include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă.
Strategia protecţiei mediului se regăseşte prin urmare, prin coordonatele sale
esenţiale, în Strategia pentru dezvoltare durabilă.
În România, protecţia mediului a apărut ca un domeniu de sine stătător al politicilor
naţionale, în anul 1990, când a fost înfiinţat pentru prima dată fostul Minister al Mediului; în
1992 a fost elaborat primul document oficial ce stabileşte obiectivele naţionale în domeniu
- „Strategia Naţională de Protecţia Mediului”, reactualizată în 1996 şi în 2002. Strategia
este structurată în două părţi:
 trecere în revistă a principalelor resurse naturale, elemente privind starea
economică şi calitatea factorilor de mediu;
 strategia propriu-zisă, adică principiile generale de protecţie a mediului,
priorităţile, obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung.
Încă din 1996 se poate observa o adecvare a strategiei naţionale cu cea
comunitară în ceea ce priveşte principiile, priorităţile şi obiectivele . Astfel, principiile
urmărite sunt:
 conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;
 dezvoltarea durabilă;
 prevenirea poluării;
 conservarea biodiversităţii;
 conservarea moştenirii culturale şi istorice;
 principiul „poluatorul plăteşte”;
 stimularea activităţii de redresare a mediului (prin acordarea de subvenţii, credite
cu dobândă mică, etc.).
În ceea ce priveşte priorităţile identificate, acestea reflectă nu numai nevoile
naţionale, dar şi tendinţele şi iniţiativele existente pe plan global, ele fiind:
 menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi calităţii vieţii;
Scopul acestui capitol este de a realiza o trecere în revistă a politicii de mediu în
România şi nu o analiză a acesteia. Pentru detalii în această direcţie recomandăm studiile
de impact realizate de Institutul European din România în anul 2002 (pentru mediu, există
un studiu original şi 7 studii ad-hoc), documentul a fost elaborat cu ajutorul Băncii
Mondiale ;
 menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al naturii;
 apărarea împotriva calamităţilor şi accidentelor naturale;
 raportul maxim cost-beneficiu;
 respectarea programelor şi convenţiilor internaţionale privind protecţia mediului.
Referitor la obiectivele stabilite, acestea sunt împărţite în obiective pe termen scurt
(până în anul 2000), mediu (până în anul 2005) şi lung (până în anul 2020).
Strategiile din 1992 şi 1996 sunt documentele pe baza cărora a fost structurată
politica naţională de mediu până în anul 1999, când a fost adoptat Programul Naţional de
Aderare la UE. Începând cu anul 1999 şi continuând anual, până în 2003, strategia
naţională de mediu este completată de o serie de documente adiţionale, cum ar fi --
„Raportul privind starea mediului în România”, care corespunde primei părţi a „Strategiei
de Protecţia Mediului” şi o completează, printr-o analiză detaliată a calităţii principalilor
factori de mediu: calitatea atmosferei, calitatea precipitaţiilor atmosferice, starea apelor
de suprafaţă şi subterane, starea solurilor, starea pădurilor, gestionarea deşeurilor, situaţia
poluării sonore, etc.
Strategiei Naţionale de Protecţia Mediului i se adaugă, în anul 2002, „Strategia
Naţională de Gestionare a Deşeurilor”, ce răspunde unei nevoi presante în acest
domeniu şi care a fost pentru prima dată adresată în anul 2000; acest lucru s-a făcut
prin transpunerea Directivei Cadru privind deşeurile - no. 75/442/EEC, preluată în
legislaţia legislaţia română prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000,
aprobată şi completată în 2001 prin Legea 426/2001.
Etapele de dezvoltare a strategiei constau în:
 analiza situaţiei existente;
 identificarea problemelor;
 stabilirea obiectivelor strategice;
 evaluarea opţiunilor de atingere a obiectivelor şi elaborarea unui „Plan Naţional de
Gestionare a Deşeurilor”.
Acest plan, elaborat de un grup de lucru format din reprezentanţi ai industriei,
ministerelor implicate, ONG-urilor şi ICIM , cuprinde două părţi distincte:
 acţiuni cu caracter general: identifică tipurile de acţiuni necesare
implementării strategiei, precum şi entităţile responsabile, termenele de realizare,
costurile estimate şi posibilele surse de finanţare;
 proiecte cu caracter concret: se adresează unor obiective la nivel local,
propuse din teritoriu.
Planul se ajustează în funcţie de propunerile incluse în planurile regionale, locale şi
sectoriale şi propune măsuri pentru următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri
municipale, deşeuri de producţie, deşeuri periculoase şi deşeuri reglementate prin
acte legislative specifice. În prezent, Planul se află în proces de reactualizare, un
proiect fiind deja transmis spre consultare factorilor implicati (ministere, asociaţii
patronale şi profesionale, reprezentanţi ai societăţii civile - ONG-uri).
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor este elaborată de
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, în conformitate cu responsabilităţile ce îi
revin ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor şi
conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul
deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea 426/2001. Aceasta a fost elaborată
pentru perioada 2003 - 2013, urmând a fi revizuită periodic în conformitate cu
progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului.
Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop
crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de
gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) se aprobă prin Hotărâre
de Guvern şi se revizuieşte periodic.
Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deşeuri definite conform
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu
modifcări şi completări prin Legea 426/2001.
Pentru scopul prezentei strategii, toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării sunt
clasificate, în mod formal, în:
 deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban
şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii
(deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii
verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate
orăşeneşti;
 deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activităţile
industriale; pot fi deşeuri de productie nepericuloase şi deşeuri de productie
periculoase;
 deşeuri generate din activităţi medicale: sunt deşeurile generate în spitale,
policlinici, cabinete medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase
care sunt cele infecţioase, înţepătoare-tăietoare, organe anatomo-patologice, deşeurile
provenite de la secţiile de boli infecţioase, etc. şi alte deşeuri exclusiv cele menţionate
mai sus, care intră în categoria deşeuri asimilabile.
Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de mediu a
României, în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi
conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.
In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare
Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecţiei Mediului. Acest
document stabileşte ca principii generale:
• conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;
• dezvoltarea durabilă;
• evitarea poluării prin măsuri preventive;
• conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor
deteriorate;
• conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice;
• principiul “poluatorul plăteşte”;
• stimularea activităţii de redresare a mediului.
Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt:

• menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii;
• menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a sistemelor
ecologice naturale;
• apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor;
• respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale şi ale Programelor
internaţionale privind protecţia mediului;
• maximizarea raportului beneficiu / cost;
• integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.
Au fost stabilite obiective pe termen scurt până în anul 2005, obiective pe termen
mediu până în anul 2010 si obiective pe termen lung pana in 2013. In Planul Naţional
de Gestionare a Deşeurilor sunt cuprinse pe lângă obiectivele stabilite în strategie şi
ţintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri precum şi măsurile pentru
atingerea acestora.
Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului cuprinde 286 de proiecte
prioritare - 233 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen scurt şi 53 de proiecte
corespunzătoare obiectivelor pe termen mediu. Acesta are cuprinse si o serie de
proiecte referitoare la gestiunea deseurilor.
Deşi relativ bine dezvoltat din punct de vedere instituţional, sistemul
educaţional din România a fost direct afectat, în ultimii ani, atât de menţinerea unei
subfinanţări cronice (procentul de 4% din PIB prevăzut pentru învăţământ nefiind atins
niciodată, după Revoluţie, cheltuielile publice pentru educaţie variind între 3 şi 3,6% din
PIB), cât şi de efectul unor fenomene sociale de dezorganizare, care au influenţat toate
domeniile vieţii sociale din societatea românească.
Consecinţele subfinanţării se regăsesc în calitatea scăzută a procesului de
învăţământ, în dotarea precară şi renovarea şcolilor, în nivelul scăzut de salarizare al
cadrelor didactice, în unele cazuri, mai ales în mediul rural, problema fondurilor fiind una
dintre cele mai acute.
Ca atare, efectele acestor disfuncţii sunt, în special, legate de erodarea
semnificaţiei participării şcolare şi, de asemenea, de polarizarea accesului la
educaţie, pe fondul inegalităţilor sociale existente.
Diferitele aspecte legate de axele polarizării accesului la educaţie reflectă
necesitatea însoţirii măsurilor de adaptare instituţională la standardele europene din
domeniul educaţiei de măsuri specifice, destinate reducerii inegalităţii de şanse
educaţionale. Instituţia şcolii trebuie să reducă decalajul existent în prezent între
pregătirea pe care aceasta o oferă şi cerinţele societăţii româneşti în schimbare.
De asemenea, pentru ca semnificaţia şi valorizarea socială a şcolii să crească, este
necesar ca şcoala să ofere, în egală măsură, o pregătire nediferenţiată a generaţiei tinere
pentru participarea socială activă, destinată evitării sărăciei şi excluziuniisociale.
La nivelul politicilor educaţionale europene, atât statele-membre ale Uniunii
Europene cât şi România identifică accesul la educaţie ca un drept fundamental.
Acesta reprezintă atât un mod esenţial de prevenire a riscului de sărăcie şi
excluziune socială cât şi o modalitate importantă de sprijinire a incluziunii sociale a
grupurilor vulnerabile. În Raportul din anul 2001 al Comisiei Europene, privind
incluziunea socială se subliniază faptul că persoanele cu un risc extrem de ridicat de
sărăcie şi excluziune socială sunt în această situaţie datorită lipsei abilităţilor şi calificării
profesionale, precum şi a oportunităţilor reduse existente în comunităţile sau zonele în
care aceştia trăiesc.
Cu alte cuvinte, între sărăcie şi educaţie există o relaţie de inter-cauzalitate,
situaţia socioeconomică precară a unei familii reducând şansele educaţionale ale
copiilor provenind din această familie, iar lipsa unei instruiri şcolare şi, ulterior,
profesionale reducând, la rândul lor, şansele de integrare socială a individului, în viitor şi
crescând şansele de cădere în sărăcie.
2.2 Strategia nationala pentru dezvoltare durabila
In anul 2008, a fost elaborata Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila

a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 avand ca motto ideea “Mentine sanatos ceea
ce te mentine sanatos”, document aprobat prin H.G. nr. 1460 din 12 noiembrie 2008,
publicata in Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008.
Strategia recomanda mecanisme specifice la nivelul autoritatilor centrale, locale
dar si la nivelul societatii civile, sub egida Academiei Romane, pentru monitorizarea
implementarii obiectivelor stabilite.
Documente programatice si strategii sectoriale elaborate pre- si post-aderare ca
baza de referinta pentru Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei
Orizonturi 2013-2020-2030:
- Tratatul de Aderare Romania - Uniunea Europeana;
- Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND);
- Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR);
- Programul National de Reforma;
- Programul de Convergenta;
- Strategie post-aderare a Romaniei;
- Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.”
Strategia de Dezvoltare Durabila (SDD): teme, domenii, obiective EU, obiective

Romania
a. Provocari cruciale
1. Schimbarile climatice si energia curata

“Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbarilor climatice prin limitarea emisiilor de
gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si
mediului.”
“Orizont 2013. Obiectiv national:

 Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt si mediu si crearea
premiselor pentru securitatea energetica a tarii pe termen lung conform cecerintelor
unei economii moderne de piata, in conditii de siguranta si competitivitate; indeplinirea
obligatiilor asumate in baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor
de gaze cu efect de sera; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la
efectele schimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii durabile.”
 Asigurarea functionarii eficiente si in conditii de siguranta a sistemului energetic
national, atingerea nivelului mediu actual al UE in privinta intensitatii si eficientei
energetice; indeplinirea obligatiilor asumate de Romania in cadrul pachetului legislativ
„Schimbari climatice si energie din surse regenerabile” si la nivel international in urma
adoptarii unui nou acord global in domeniu; promovarea si aplicarea unor masuri de
adaptare la efectele schimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii
durabile.”

 Alinierea la performantele medii ale UE privind indicatorii energetici si de
schimbari climatice; indeplinirea angajamentelor in domeniul reducerii emisiilor de
gaze cu efect de sera in concordanta cu acordurile internationale si comunitare
existente si implementarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice.”
2. Transport durabil
„Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport sa satisfaca nevoile
conomice, sociale si de mediu ale societatii, reducand, in acelasi timp, la minimum
impactul lor nedorit asupra economiei, societatii si mediului.”
„Orizont 2013. Obiectiv national:

 Promovarea unui sistem de transporturi in Romania care sa faciliteze miscarea
in siguranta, rapida si eficienta a persoanelor si marfurilor la nivel national si
international, in conformitate cu standardele europene.”

 Atingerea nivelului mediu actual al UE in privinta eficientei economice, sociale
si de mediu a transporturilor si realizarea unor progrese substantiale in
dezvoltarea infrastructurii de transport.”

 Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toti parametrii de baza ai
sustenabilitatii in activitatea de transporturi.”
3. Productie si consum durabile

“Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum si productie sustenabile.”
 Gestionarea eco-eficienta a consumului de resurse si valorificarea maximala a
acestora prin promovarea unui model de consum si productie care sa permita o
crestere economica sustenabila pe termen lung si apropierea treptata de nivelul mediu
de performanta al tarilor UE.”

 Decuplarea cresterii economice de degradarea mediului prin inversarea
raportului dintre consumul de resurse si crearea de valoare adaugata si apropierea de
indicii medii de performanta ai UE privind sustenabilitatea consumului si productiei.”

 Apropierea de nivelul mediu realizat la acea data de tarile membre UE din punctul
de vedere al productiei si consumului durabile.”
4. Conservarea si gestionarea resurselor naturale

“Obiectiv general SDD/UE: Imbunatairea gestionarii resurselor naturale si evitarea
exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.”

 Reducerea decalajului existent fata de alte state membre le UE cu privire
la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, prin
dezvoltarea unor servicii publice eficiente in domeniu, conforme conceptului de
dezvoltare durabila si cu respectarea principiului “poluatorul plateste”.

 Atingerea nivelului mediu actual al tarilor UE la parametrii principali privind
gestionarea responsabila a resurselor naturale.”

 Apropierea semnificativa de performantele de mediu ale celorlalte state membre UE
din acel an.”
5. Sanatatea publica
„Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate in conditii de
egalitate si imbunatatirea protectiei impotriva amenintărilor la adresa sanatatii.”
 Imbunatatirea structurii sistemului de sanatate, a calitatii actului medical si a
ingrijirilor furnizate in cadrul serviciilor de sanatate; ameliorarea starii de sanatate a
populatiei si cresterea performantei sistemului de sanatate.”

 Atingerea unor parametri apropiati de nivelul mediu actual al starii de sanatate a
populatiei si al calitatii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea
aspectelor de sanatate si demografi ce in toate politicile publice ale Romaniei.”

 Alinierea deplina la nivelul mediu de performanta, inclusiv sub aspectul
finantarii serviciilor de sanatate, al celorlalte state membre ale UE.”
6. Incluziunea a demografia si migratia

“Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societati bazate pe incluziunea sociala prin
luarea in considerare a solidaritatii intre generatii si in interiorul lor si asigurarea cresterii
calitatii vietii cetatenilor ca o conditie a bunastarii individuale durabile.”

 Crearea unui cadru legislativ, institutional si participativ odern pentru reducerea
riscurilor de saracie si excluziune sociala, promovarea coeziunii sociale, egalitatii de
sanse si diversitatii culturale, precum si pentru gestionarea responsabila a
fenomenelor demografice si migratiei.”
“Orizont 2020. Obiectiv natonal:

 Promovarea consecventa, in noul cadru legislativ si institutional, a normelor
si standardelor UE cu privire la incluziunea sociala, egalitatea de sanse si
sprijinirea activa a grupurilor defavorizate; punerea in aplicare, pe etape, a Strategiei
Nationale pe termen lung privind populatia si fenomenele migratorii.”

 Apropierea semnificativa de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE in
privinta coeziunii sociale si calitatii serviciilor sociale.”
7. Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile

“Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activa a dezvoltarii durabile la nivel
global si asigurarea punerii de acord a politicilor interne si externe ale Uniunii
Europene cu principiile dezvoltarii durabile si angajamentele sale in aceasta
privinta.”

 Implementarea instrumentelor legislative si institutionale aferente statutului
Romaniei de tara donatoare de asistenta pentru dezvoltare, conform obligatiilor de
stat membru al UE; stabilirea prioritatilor si modalitatilor de actiune, si alocarea in acest
scop a circa 0,25% din venitul national brut (VNB) in 2013 si 0,33% in 2015, cu tinta
intermediara de 0,17% din VNB in 2010.”

 Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei si resurselor disponibile in
Romania in slujba asistentei pentru dezvoltare, si alocarea in acest scop a circa 0,50%
din venitul national brut.”

 Alinierea completa a Romaniei la politicile Uniunii Europene in domeniul
cooperarii pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocarilor bugetare ca
procent din venitul national brut.”
b. Teme inter- si trans-sectoriale
1. Educatie si formare profesionala

”Orizont 2013. Obiectiv national:
 Dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii prin corelarea educatiei
si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea oportunitatii sporite pentru
participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si incluziva.
”Orizont 2020. Obiectiv national:

 Atingerea nivelului mediu de performantal UE in domeniul educatei si formaii
profesionale, cu excepta serviciilor in mediul rural si pentru grupurile dezavantajate,
unde tintele sunt cele ale UE pentru 2010.”

 Situarea sistemului de invatat si formare profesionala din Romania la nivelul
performantelor superioare din UE; apropierea semnificativa de nivelul mediu al UE
in privinta serviciilor educationale oferite in mediul rural si pentru persoanele provenite
din medii dezavantajate sau cu dizabilitati.”
2. Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, inovarea
“Orizont 2013. Obiectiv national general:

 Atingerea mediei UE la indicatorii de baza ce descriu structura si performanta
sistemului de cercetare, dezvoltare si inovare.”

 Incadrarea cercetarii romanesti in fluxul principal al evolutiilor stiintifice si
tehnologice din UE; generalizarea activitatilor inovative; aparitia unor centre de
excelenta cu impact international.”

 Statornicirea principalelor elemente ale societatii si economiei bazate pe
cunoastere; contributii esentiale ale
cercetarii romanesti la realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltarii durabile,
elaborarea de către instituţii naţionale şi internaţionale de analiză, studii şi cercetări, a unor
studii şi scenarii pentru dezvoltare şi respectiv dezvoltare durabilă pe întreg orizontul de
timp al secolului 21.
În România, au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Durabilă pentru
perioada 2007-2013, la nivel national, reginal, judetean si local.
In concluzie anul 2013, impune elaborarea noilor Strategii de Dezvoltare
Durabilă, pentru perioada programatică 2014-2020, care au în vedere schimbările
generate de statulul României de tară membră a Uniunii Europene precum si de
efectele crizei economice mondiale, asupra situatiei europene, nationale,
regionale, judetene si locale.
3. Regiunea de dezvoltare sud est

3.1 Prezentarea generala a regiunii
Regiunea Sud Est aparţine provinciei fizico-geografice a Europei răsăritene, sub-

provincia ponto-danubiană şi are graniţe naturale formate de râul Prut, fluviul Dunărea,
precum şi Marea Neagră.
Această regiune cuprinde aproape toate formele de relief: Lunca
Dunării, Câmpia Bărăganului în centru şi Câmpia Covurlui în nord, Podişul Dobrogei în
est şi sud. În partea de nord a podişului Dobrogei se află Munţii Măcinului, iar partea de
nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor de Curbură și a Subcarpaţilor de
Curbură. Totodată regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi
este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre (245 km). Intre
Regiunea Sud Est, Republica Moldova şi Ucraina nu există autostrăzi, iar drumurile
locale se află într-o stare foarte proastă, datorită lipsei de resurse din partea autorităţilor
locale şi creşterii densităţii traficului pe reţeaua de drumuri, reţea care a fost proiectată
în urmă cu mai multe decenii. Traficul transfrontalier este foarte redus acolo unde nu
există puncte de traversare rutieră.
Având în vedere un număr de indicatori de analiză, respectiv caracteristicile
fizico-geografice, demografice, economice şi de producţie, infrastructură, locuinţele şi
modul de locuire, echiparea tehnică a locuinţelor, problemele sociale şi ecologice, au
fost identificate mai multe zone care prezintă caracteristici asemănătoare: Zona
Câmpiei Bărăganului, Dobrogea de Nord, Delta Dunării, Dobrogea de Sud Est,
Dobrogea Centrală şi de Sud-Vest, Moldova de Sud, Zona Subcarpaţilor de Curbură.
Una din zonele în care predomină factorii favorizanţi ai dezvoltării este Dobrogea
de Sud Est. Pe de altă parte, sunt zonele Deltei Dunării, Dobrogea Centrală şi de Sud-
Vest, Câmpia Bărăganului, zona Subcarpaţilor de Curbură şi a Moldovei de Sud, care în
pofida potenţialului ridicat de dezvoltare, rămân totuşi nedezvoltate.
Regiunea dispune de numeroase staţiuni balneoclimaterice aşezate în
vecinătatea unor lacuri cu proprietăţi curative (Lacul Sărat în judeţul Brăila, Balta Albă în
judeţul Buzău). O atracţie specială a regiunii sunt sit-urile cultural-istorice şi arheologice
precum şi mănăstiri cu valoare etnografică specială. O altă particularitate a regiunii este
prezenţa celor mai renumite podgorii şi centre de producţie a vinului din România,
acestea găsindu-se în toate judeţele regiunii.
Regiunea dispune de petrol (zăcăminte de hidrocarburi de la Berca, Sărata –
Monteoru, Paclele, Oprişenesti, Ianca), gaze naturale în judeţele Brăila şi Buzău şi, de
asemenea, în platforma continentală a Mării Negre.
Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul în Munţii Măcinului, piatra de var în
Podişul Dobrogei, minereu de fier, pirita de cupru, sulfuri complexe de plumb şi zinc,
cuarţ, granit, marmură şi varietăţi de piatră de var, caolin, baritină din dealurile Tulcei,
depozitele de loess, sarea în Buzău. O categorie aparte a bogăţiilor de subsol o
constituie apele sulfuroase, feruginoase, clorusodice (Brăila, Buzău, Constanţa).
Platforma continentală a Mării Negre conţine rezerve semnificative de minerale şi
hidrocarburi, exploatate cu echipamente de foraj marin, produse în România. Rezerve
de hidrocarburi lichide şi gazoase mai sunt şi in judeţele Brăila, Vrancea şi Galaţi.
Singurul depozit de petrol la suprafaţă din Europa se află în zonele Berca şi Monteoru
din judeţul Buzău.
Caracterizată în perioada 2000-2007 de un trend de creştere a PIB-ului pozitiv,
regiunea nu a egalat totuşi nivele de dinamism ale economiei naţionale (+314,66% faţă
de +328,79% înregistrat la nivelul întregii ţări), PIB-ul regional pe cap de locuitor
rămânând sub media naţională.
Judeţul cel mai performant este Constanţa, care în 2007 a depăşit cu 17%
PIB/locuitor înregistrat la nivel naţional, fiind aproape dublu faţă de cel din judeţul
Vrancea. Judeţul Tulcea a cunoscut o creştere şi mai susţinută (+382%), menţinând un
PIB/locuitor sub media regională. Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (PPC),
PIB/locuitor la nivel regional a reprezentat, în 2006, 32,51% din media UE27, regiunea
poziţionându-se între ultimele 10 regiuni din UE conform acestui parametru.
Regiunea Sud Est cuprinde 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi,
Tulcea, Vrancea. Localităţile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 oraşe şi 355
comune având 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanţa cu o populaţie (1
iulie 2008) de 302.242 locuitori, urmat de Galaţi 291.608 locuitori, Brăila 212.981
locuitori, Buzău 132.368 locuitori, Focşani 98.646 locuitori şi Tulcea cu 91.286 locuitori.
Dată fiind distanţa mică între Brăila şi Galaţi (32 km.), aceste două oraşe au un
potenţial însemnat pentru a evolua către un pol economic integrat pe termen mediu.
Totuşi, distanţa de călătorie pe căile ferate între aceste două oraşe este de circa o oră.
Prin HG 998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere cu modificări
ulterioare (HG 1149/2008), Constanţa a fost desemnată ca „pol naţional de creştere în
care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi
naţională”, în timp ce Brăila şi Galaţi au fost desemnate ca „poli de dezvoltare urbană în
care se realizează cu prioritate investiţii din POR axa prioritară 1”.
În Regiunea Sud Est sunt 13 oraşe cu mai puţin de 10.000 locuitori, 16 oraşe cu
populaţia între 10.000 şi 49.999 locuitori (oraşe mici), 3 oraşe cu populaţia între 50.000
şi 199.999 locuitori (oraşe mijlocii) şi 3 oraşe cu populaţia peste 200.000 locuitori (oraşe
mari). Dintre cele 16 oraşe mici, doar 5 au peste 20.000 de locuitori, acestea fiind Rm.
Sărat, Mangalia, Medgidia, Năvodari şi Tecuci. În cadrul regiunii se regăsesc 6 comune
cu peste 10.000 locuitori, aşa cum a fost precizat anterior, şi 13 oraşe cu mai puţin de
10.000 locuitori.
3.2 Obiective strategice de dezvoltare
Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud Est va putea fi realizată pe deplin doar

printr-o abordare integrată care va permite adoptarea de politici sectoriale cât mai
apropiate de nevoile teritoriului. În acest sens, proiectele integrate reprezintă principalul
instrument de realizare a acestui model de programare.
Nevoia de a urma metoda integrării teritoriale reiese cu precădere din consultările
şi dezbaterile cu reprezentanţii parteneriatului economic, social şi administrativ de la
nivel judeţean. La acest nivel există o conştientizare a importanţei instrumentelor
operaţionale care permit realizarea unor iniţiative comune capabile să valorifice cât mai
bine resursele şi potenţialul comunităţilor şi a teritoriilor.
În acelaşi timp, proiectele integrate reprezintă modalitatea cea mai adecvată
pentru promovarea conceptului dezvoltării “de jos în sus”, concept pe care Regiunea de
Dezvoltare Sud Est doreşte să îl promoveze cu prioritate.
Proiectele integrate reprezintă un complex de acţiuni intersectoriale, coerente şi
strâns legate între ele, care converg spre un obiectiv comun de dezvoltare a teritoriului
şi care necesită o abordare unitară a etapelor de implementare. Această definiţie
subliniază două aspecte:
 conceptul de programare integrată, trăsătura fundamentală a activităţilor co-
finanţate prin Fondurile Structurale;
 regiunea ca punct principal de referinţă văzut nu doar ca destinatar al iniţiativelor
şi acţiunilor de dezvoltare, ci şi din punct
de vedere al valorificării potenţialului existent.
Proiectele integrate sunt incluse în Strategia Regională prin linii de intervenţie
(teritoriale, sectoriale şi de filieră) şi prin metode de programare (concertare, cooperare
între actorii publici şi privaţi). Aceste proiecte vor fi realizate atât prin concentrare, cât si
la nivel regional sau sub-regional, acolo unde un obiectiv de dezvoltare este comun mai
multor zone, chiar şi neînvecinate: proiectul integrat extins uneşte astfel mai multe
realităţi locale, sub forma unor filiere de producţie, circuite, itinerarii, reţele sectoriale
sau tematice.
Regiunea Sud Est – o regiune atractivă, un spaţiu economic stabil şi diversificat,
capabil să asigure prosperitatea populaţiei, în care disparităţile de dezvoltare faţă de
alte regiuni au fost reduse.
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud Est este acela
de a promova dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, astfel încât
aceasta să devină o regiune competitivă pe termen lung şi atractivă pentru investiţii, cu
valorificarea patrimoniului de mediu, a resurselor umane superior calificate, crearea de
noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi creşterea semnificativa a PIB-ului
regional până în 2020, până la 90% din media naţională.
Strategia este formulată prin integrarea problemelor teritoriale cu cele sectoriale,
precum şi ţinând seama de sustenabilitatea tuturor acţiunilor propuse într-un context
menit să asigure şanse egale şi incluziunea socială.
Într-un context de globalizare şi trecere de la societatea agricolă şi industrială la
societatea post-industrială, obiectivele de dezvoltare ale Regiunii Sud Est urmăresc un
echilibru delicat între preocupările de egalitate şi cele de competitivitate economică.
Acest lucru va fi realizat printr-o serie de activităţi care se adresează esenţialmente
infrastructurilor şi serviciilor necesare pentru dezvoltarea durabilă economică şi socială.
Problemele asociate cu accesibilitatea, mobilitatea şi mediul sunt de o importanţă
vitală pentru dezvoltarea eco-durabilă a regiunii şi pentru bunăstarea populaţiei. Acesta
este motivul pentru care investiţiile publice trebuie să continue să se concentreze
asupra transportului şi infrastructurii de mediu.
Obiective Specifice
Obiectiv specific 1:
 Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea
disparităţilor economice şi sociale intra şi inter-regionale prin stimularea dezvoltării
întreprinderilor şi productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese
inovative, crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi
întărirea potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi a
serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, sprijinirea creşterii economice a
sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, consolidarea reţelei de aşezări urbane,
precum şi prin promovarea turistică a regiunii.
 Îmbunătăţirea accesibilităţii, mobilităţii şi conectivităţii în regiune, prin
crearea unui sistem multimodal de transporturi bazat pe principiile durabilităţii,
inovării şi securităţii, capabil să asigure legături rapide şi eficiente cu pieţele
internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a regiunii, cu accent
deosebit pentru racordarea optimă a regiuni la sistemele teritoriale învecinate
pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, persoanelor şi informaţiilor,
asigurând un standard european al infrastructurilor.
 Crearea condiţiilor pentru o regiune eficientă în utilizarea resurselor, prin
creşterea eficienţei energetice şi exploatarea potenţialului regional pentru
producţia de energie din surse regenerabile, asigurând protecţia deplină a
mediului înconjurător.
 Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor rurale altele
decât agricultura, prin valorificarea resurselor mediului, naturale (patrimoniu
piscicol, silvic, biodiversitatea etc.), a patrimoniului cultural (tradiţii şi experienţe
profesionale), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări.
 Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă asigurând condiţiile pentru o
piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să devină capabilă de a se adapta
permanent nevoilor angajatorilor, şi pentru crearea de locuri de muncă de calitate
prin calificarea lucrătorilor.
 Creşterea ratei participării populaţiei în sistemul de învăţământ şi de
formare profesională asigurând o calitate crescută a serviciilor de educaţie şi de
formare profesională, adaptate la noile cerinţe ale pieţei muncii, precum şi o
infrastructură şi dotări îmbunătăţite.
 Creşterea nivelului incluziunii sociale prin creşterea calităţii serviciilor
sociale şi de sănătate, sport şi cultură, susţinerea activităţilor specifice economiei
sociale şi îmbunătăţirea infrastructurii şi dotărilor.
 Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural în habitatul urban
şi rural prin crearea / modernizarea infrastructurilor necesare, precum şi prin
implementarea unor măsuri de protecţie a mediului şi de prevenire a riscurilor de
mediu, pentru crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de
creştere a calităţii vieţii.
 Creşterea atractivităţii şi competitivităţii zonelor urbane promovând
dezvoltarea economică durabilă şi incluziunea socială.

 Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea resurselor umane în
administraţia publică, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi prin promovarea
parteneriatelor la nivelul regional şi local.
Obiectivele de dezvoltare au conturat următoarele priorităţi regionale, care sunt

prezentate într-o secvenţă ne-ierarhizată:
 crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional;
 dezvoltarea reţelei de transport la nivel regional;
 promovarea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor renovabile;
 modernizarea economiei rurale;
 dezvoltarea unei forţe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieţei
muncii în scopul menţinerii şi creării de locuri de muncă de calitate;
 imbunătăţirea performanţei sistemului de educaţie şi formare;
 promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea serviciilor sociale, serviciilor de
sănătate, precum şi prin sport şi cultură;
 conservarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi promovarea politicii de mediu;
 dezvoltare urbană durabilă integrată;
 imbunătăţirea capacităţii administrative;
4. Directii de dezvoltare ale judetului Galati

4.1 Prezentare generala a judetului Galati
Judetul Galati este asezat în Sud-Estul tării între 45°25' si 46°10' latitudine
Nordică, 27°20' si 28°10' longitudine Estică. În partea de Nord se mărgineste cu judetul
Vaslui, la Est, Prutul formează granita naturală cu Republica Moldova, spre Sud,
Dunărea stabileste limita cu judetul Tulcea, la Sud-Vest, pe linia Siretului, are ca vecin
judetul Brăila, iar la Vest si Nord-Vest, în mare parte pe cursul aceluiasi râu, se
învecinează cu judetul Vrancea.
Judetul Galati se înscrie în aria judetelor pericarpatice, dunărene, fiind situat
relativ aproape de Marea Neagră, la confluenta a trei mari ape curgătoare - Dunărea,
Siret, Prut si la încrucisarea unor mari drumuri comerciale. Judetul Galati ocupă o
pozitie apropiată fată de două principale artere de transport din Europa de Est, asa
numitele Coridoarele Helsinki sau Coridoare Pan - Europene. Astfel, judetul este
traversat de Coridorul VII Pan European, ce corespunde traseului Fluviului Dunărea
(Nuremberg - Viena - Budapesta - Bratislava - Belgrad - Drobeta Turnu Severin -
Vidin/Calafat - Giurgiu/Ruse – Galati - Marea Neagră). Acest coridor se completează cu
Canalul Rhin - Main si reprezintă principala arteră de infrastructură fluvială a Uniunii
Europene.
În acelasi timp, judetul se află în apropierea Coridorului IX Pan European, ce
asigură infrastructura rutieră si feroviară a Europei pe relatia Nord - Sud, pornind de la
Marea Baltică (Lituania) si Golful Finic Sankt Petersburg, în directia Moscova - Kiev -
Chisinău - România - Bulgaria - Grecia. Acest coridor trece la aproximativ 115 km
distantă de municipiul Galati, prin judetul vecin - Vrancea.
În ceea ce priveste localizarea judetului Galati pe teritoriul României, se poate
spune că acesta beneficiază de o pozitie strategică la granita de Sud Est a tării. Acest
lucru oferă judetului multiple posibilităti de colaborare cu sudul Republicii Moldova si
Ucraina. Galati se va constitui ca o poartă de legătură între Europa de Est si teritoriul
Uniunii Europene. Mai mult, o cooperare în domeniu vamal si al controlului frontierelor
poate fi benefică, alături de definirea si adoptarea unor măsuri comune pentru
combaterea criminalitătii la frontieră.
Vecinătatea judetului Galati cu judetele Vaslui, Vrancea, Brăila si Tulcea
constituie o oportunitate pentru a pune bazele unei colaborări cu aceste judete pe toate
planurile: economic, social, cultural, de mediu. Poate fi mentionat în acest context
realizarea unui proiect de anvergură agro – alimentar, ce va transforma orasul Tecuci
într-un centru important de dezvoltare a industriei alimentare prin depozitarea si apoi
transportul produselor alimentare la nivelul întregii regiuni de dezvoltare.
Distanta dintre judetul Galati si capitala Bucuresti poate fi si mai mult redusă din
punct de vedere temporal prin construirea unui drum expres Galati – Bucuresti. Acest
drum va constitui o variantă rapidă de transport între cele două orase, cu posibilitatea
ulterioară de a fi transformat în autostradă. Alte drumuri expres sunt necesare pentru a
lega municipiul Galati de orasele Târgu Bujor – Beresti – Bârlad - Tecuci.
Vecinătatea geografică a judetului fată de punctele vamale Giurgiulesti, Oancea
si Ismail,care fac legătura cu Republica Moldova si Ucraina reprezintă un factor
determinant în expansiunea relatiilor comerciale ale României cu aceste tări. Stimularea
relatiilor comerciale între jucătorii anterior mentionati, prin actiuni de ordin bugetar si
financiar - bancar, de eliminare a unor obstacole de ordin tarifar, fiscal si valutar vor
contribui decisiv la dezvoltarea judetului Galati si vor avea un efect multiplicator ca
nivelul întregii Regiuni de Dezvoltare Sud - Est si implicit la nivel national. Promovarea
exporturilor si relatiilor comerciale va avea un efect pozitiv asupra balantei comerciale a
României, diminuând deficitele de această natură.
Judetul Galati va concura pentru calitatea de centru al acestei euroregiuni alături
de Odesa. Printre proiectele necesare a fi implementate în sensul pozitionării ca pol de
dezvoltare al acestei regiuni pot fi mentionate promovarea unor măsuri comune privind
certificarea mărfurilor, dezvoltarea pietelor de desfacere a produselor, asigurarea
conditiilor care să faciliteze dezvoltarea activitătii vamale.
Mentinând analiza la nivelul asezării geografice a judetului Galati, putem aminti
proximitatea acestuia fată de trei mai ape curgătoare (Dunărea, Siret, Prut) si fată de
Marea Neagră. În vederea valorificării acestor atuuri ale judetului ar fi necesare proiecte
care să aibă drept finalitatea îmbunătătirea conditiilor de transport pe râurile Siret, Prut,
fluvial Dunărea, cu îmbunătătirea conditiilor de navigatie pe canalul Dunăre – Marea
Neagră, precum si implementarea unor sisteme informatice pentru eficientizarea
transportului naval si evitarea riscurilor poluărilor accidentale. În acest context, există
necesitatea realizării de lucrări de consolidare a malurilor în vederea evitării riscurilor
produse de eroziunea acestora, dar si a inundatiilor.
Din punct de vedere rutier, judetul Galati poate deveni un important nod de tranzit
sau de comunicatii de impact international pe traseul Marea Baltică – Marea Neagră.
În acest sens pot fi planificate si implementate două proiecte de infrastructură, si
anume construirea unui pod peste Dunăre cu iesire la un drum expres spre municipiul
Constanta si un drum expres Galati – Tecuci cu iesire la drumul european E 581, spre
Tisita. Un alt element important poate fi în acest context si conectarea judetului cu
Regiunea Centru, prin construirea unor drumuri expres spre Brasov si implicit către
autostrada Transilvania.
Judetul Galati are o suprafată de 4.466,32 kmp, valoare ce reprezintă 1,87%
din suprafata României. Suprafata judetului Galati este semnificativ mai mică fată de
majoritatea celorlalte judete.
Acesta ocupă pozitia 34 dintr-un total de 41 de judete ordonate descrescător
după suprafata geografică ocupată. La 1 iulie 2009 în judet existau:
 2 municipii - Galati si Tecuci;
 2 orase - Beresti si Târgu Bujor;
 61 de commune;
 180 de sate (din care 2 sate apartinând de municipii si orase).
Suprafata mică a judetului, alături de numărul mare de localităti oferă Galatiului

posibilitatea unei colaborări interne eficiente. Pot fi organizate în acest context,
manifestări culturale si educationale care să unească locuitorii tuturor localitătilor
judetului sau poate fi posibilă structurarea acestuia pe zone. Spectacole, competitii
sportive sau de altă natură, concursuri ce pot avea ca teme protectia mediului si măsuri
pentru combaterea poluării, pot constitui veritabile mecanisme de stimulare a dezvoltării
sociale a judetului, favorizând coeziunea si cooperarea socială.
Judetul are o bogată retea hidrografică care cuprinde:
 ape de suprafată – Dunărea (22 km), Siretul (150 km) - cu afluentii săi Bârladul si
Bârlădetul, Prut (124 km) - cu afluentii Horincea si Elanul. Aceste râuri străbat
teritoriul judetului în cursul lor inferior, ceea ce face ca ele să aibă un debit mai
mare. Media anuală a debitului de apă variază de la 6.460 mc/s pentru Dunăre,
la 72 mc/s pentru râul Prut si la circa 7 mc/s pentru râul Bârlad. Râul Chineja cu
afluentii săi Covurlui, Slivna si Bujoru drenează partea de Est a judetului si se
varsă în lacul Brates, acesta fiind si cel mai important lac al judetului;
 ape subterane - rezerve de apă existente în straturi acvifere freatice si straturi de
mare adâncime în cadrul celor trei bazine hidrografice ce se întâlnesc pe
teritoriul judetului Galati: Dunăre, Prut si Bârlad.
Totalul resurselor de apă teoretice este de 1.932,7 milioane mc de apă,
surse de apǎ de suprafatǎ tehnic utilizabile - 183 milioane mc;
 surse de apǎ subteranǎ – 22,9 milioane mc.
Pe teritoriul judetului este localizat sistemului de irigatii Câmpia Covurlui, care are
prizele de alimentare la râurile Siret, Dunăre si Prut. Acesta are o importantă deosebită
pentru agricultura judetului Galati, întrucât asigură distributia apei de irigatii pe o
suprafată de 115.438 ha.
În judetul Galati clima este temperat continentală, cu unele variatii interne
datorate reliefului si orientării văilor. Părtile de Sud si centrale, prezintă mai mult de 90%
caracteristici climatic de câmpie, în timp ce partea de Nord a judetului este într-o
regiune deluroasă. Ambele regiuni de câmpie si deal se caracterizează prin veri calde si
uscate si ierni cu viscole puternice întrerupte frecvent de deplasări de aer cald si umed
de la Sud si Sud-Vest, care generează topirea zăpezii. Cele trei râuri Siret, Prut si
Dunăre si bazinele din jurul lor afectează în general, prin introducerea climei specifice
ce modifică regimul de valori si principalele elemente meteorologice: clima este relativ
mai umedă si cu temperaturi mai scăzute în timpul verii si mai putin rece în timpul iernii.
Judetul are o temperatură medie anuală de 10,5°C, dar în unele părti din
regiunea de Nord temperatura medie anuală coboară până la 8-9°C. Timp de
aproximativ 210 de zile pe an se înregistrează temperaturi de peste 10°C. Extremele
climatice sunt mai curând caracterizate prin ierni reci cu vânturi puternice, decât prin
veri calde si uscate. În timpul iernii, masele de aer rece vin de la Nord si Nord-Est si
provoacă o scădere a temperaturii de până la 0,2 - 3°C. În ianuarie, temperatura lunară
este cuprinsă între -3 si 4°C. Media lunară a temperaturii înregistrate în luna iulie este
de 21,7°C. (Sursa: A.N.M.)
Luând în considerare pozitionarea de-a lungul exteriorului arcului Carpatic,
judetul Galati acoperă întrepătrunderile geo-fizice ale provinciilor Estice, Sudice si
centrale, fapt ce se reflectă în conditiile climaterice, solului, vegetatiei si structurii
geologice.
Judetul prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în partea
nordică unde se ajunge până la altitudinea de 310 m, si mai slabă în partea sudică
coborând până la 10 si chiar 5 m altitudine absolută.
Judetul Galati se înscrie într-un relief predominant de câmpie (69%),
apartinând unor subunităti ale Câmpiei Române (Câmpia Covurlui, Câmpia Siretului
Inferior, Câmpia Tecucelului), cu o extindere mare în părtile central - Sudică si Vestică.
Zonele de Nord si de Nord-Vest sunt ocupate în proportie de 31% de prelungirile
Podisului Moldovenesc (Podisul Covurlui în Nord si Colinele Tutovei în Nord-Vest).
Colinele Tutovei se întind de o parte si de altă a Berheciului inferior, partea dinspre Vest
mai este cunoscută si sub numele de Piemontul Nicorestilor.
Vegetatia este în mare parte specifică pajistilor stepice cu graminee si
diverse ierburi xerofile, determinate de conditiile de climă si de substratul litologic
alcătuit din loess, care ocupă cea mai mare suprafată, ca si din nisipuri cum sunt cele
de pe valea Bârladului si Valea Siretului. În prezent vegetatia naturală e înlocuită în cea
mai mare parte de culturi.
Local se mai întâlnesc petice mici de pajisti degradate alcătuite din firuta (Poa
bulbosa), pelinita (Artemisia austiaca), păius (Festuca valeisiaca) si asociatii vegetale
derivate reprezentate prin Andropogon ischaemum. În podisul Covurlui si chiar câmpia
Covurlui se întâlneste si vegetatie lemnoasă de silvostepă reprezentată de Quercus
pendunculiflora si Quercus pubescens.
Flora judetului Galati cuprinde 1.442 de specii si 305 subspecii, apartinând la
502 genuri si 108 familii de plante superioare; dintre acestea, nouă specii sunt ferigi,
două specii sunt gimnosperme cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care
49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt subspontane.
Ariile naturale protejate din judetul Galati sunt:
 -arii naturale protejate de interes judetean instituite prin Hotărârea Consiliului
Judetului Galati nr. 46/1994 privind instituirea regimului de protectie oficială a unor zone
si monumente, pe teritoriul judetului Galati:
 Grădina Botanică Galati;
 Grădina Publică Galati;
 Faleza Dunării;
 Parc CFR Galati;
 Parc Mihai Eminescu;
 Parc Turn TV.
 arii naturale protejate de tip rezervatie naturală de pe teritoriul judetului Galati
declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naŃional - Sectiunea a III-a - zone protejate:
 Dunele de nisip de la Hanu Conachi;
 Pădurea Gârboavele;
 Pădurea Breana – Roscani;
 Locul fosilifer Tirighina Barbosi;
 Locul fosilifer Rates;
 Pădurea Fundeanu;
 Pădurea Tălăsmani;
 Pădurea Buciumeni;
 Ostrovul Prut;
 Balta Potcoava;
 Balta Tălăbasca;
 Locul fosilifer Beresti;
 Lunca Joasă a Prutului (Mata-Rădeanu);
 Balta Pochina;
 Balta Vlăscuta;
 Pădurea Pogănesti.
In anul 2004, prin Hotărârea Guvernului 2151/2004 privind instituirea regimului de

arie naturală protejată pentru noi zone, în Galati a fost declarat Parcul Natural „Lunca
Joasă a Prutului Inferior” sit-uri de importantă comunitară declarate, la nivelul judetului
Galati, prin Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importantă comunitară ca
parte integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România:
1. Dunele de nisip de la Hanul Conachi;
2. Lunca Joasă a Prutului;
3. Pădurea Balta-Munteni;
4. Pădurea Breana-Roscani;
5. Pădurea Gârboavele;
6. Pădurea Merisor - Cotul Zătuanului;
7. Pădurea Mogos-Mâtele;
8. Pădurea Pogănesti;
9. Pădurea Tălăsmani;
10. Pădurea Torcesti;
11. Râul Prut.
Fauna include toate speciile de animale care trăiesc în libertate, inclusiv cele care
au fost reproduse artificial într-o anumită regiune, formând o populatie de animale care
se înmulteste de sine stătător.
Din cele 24 de specii de mamifere identificate din fauna judetului, 21 au nevoie de
măsuri de ocrotire, dintre care 79,17% sunt protejate la nivel judetean, prin Legea nr.
462/2001; 41,46% sunt incluse în Cartea Rosie, 66,67% sunt listate în anexele
Conventiei de la Berna.
Printre speciile de mamifere protejate se numără pisica sălbatică, vidra, dihorul
de stepă, popândăul. Din cele 230 specii de păsări, întâlnite în judetul Galati, 46 fac
obiectul Cărtii Rosii, înscriindu-se în prevederile legilor sau conventiilor interne si
internationale. Dintre acestea 65,65% sunt protejate la nivel judetean prin Legea nr.
462/2001; 20% se regăsesc în Cartea Rosie; 95,65% sunt incluse în anexele
Conventiei de la Berna. Printre speciile protejate se numără corcodelul de iarnă, buhaiul
de baltă, egreta mare, tigănusul, lebăda de iarnă, cormoranul mic, barza neagră.
De asemenea 38,46% din cele 13 specii de reptile, 57,14% din cele 14 specii de
amfibieni si 11,43% din cele 35 specii de ihtiofaună, identificate din fauna judetului, sunt
incluse în Cartea Rosie a României. Pot fi mentionate broasca de pământ, sarpele rău,
testoasa de baltă.
Ariile de protectie specială avifaunistică declarate, la nivelul judetului Galati, prin
Hotărârea Guvernului 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie specială
avifaunistică ca parte integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România:
1. Lunca Prutului - Vlădesti – Frumusita;
2. Lunca Siretului Inferior.
Majoritatea tipurilor de sol au ca rocă parentală loessul, mai putine fiind formate
pe argile si pe marne. Textura variază de la o grupă la alta. La cele mai multe
predomină textura nisipoasă si mai putin cea argiloasă. Ph-ul are valori cuprinse între 6-
8 fiind slab acid pe nisipuri, alcalin la Gohor si neutru în rest.
Spre Nordul judetului predomină cernoziomurile levigate, în zonele înalte din
partea central - nordică a judetului apar solurile cenusii (rezultate din degradarea
progresivă intensă a cernoziomurilor levigate), iar în perimetrul de la Hanul Conachi se
întâlnesc solurile nisipoase sau cele nesolidificate.
Din suprafata agricolă a judetului Galati, 289.328 ha reprezintă teren arabil, iar
tipul de sol care predomină este cernoziomul cambic si cernoziomul pretabil la arabil
fără restrictii. Celelalte tipuri de soluri se pretează la folosintă ca arabil cu restrictia de
ordin natural (textură nisipoasă sau argiloasă), terenuri cu exces de umiditate (solurile
aluviale si coluviale), terenuri cu eroziuni puternice (erodisoluri).
Resursele judetului sunt reprezentate de hidrocarburi (titei si gaze naturale)
exploatate la Schela, Berheci si Brates. La Galati, Tecuci si Branistea se exploatează
argile, nisipuri si pietrisuri, importante pentru industria materialelor de constructie.
Judetul Galati are o economie dinamică si diversă, existând cel putin sase
sectoare cu contributii importante în constituirea produsului intern brut judetean.
Agricultura constituie una din componentele principale ale peisajului geografic din
judetul Galati, fiind totodată una din cele mai vechi activităti economice ale populatiei.
Industria si serviciile sunt concentrate în centrele urbane, în cadrul judetului existând
unităti industriale traditionale, cum sunt industria metalurgică, industria constructiilor
navale si platforme de foraj marin, industria confectiilor si cea alimentară. Prezentarea
detaliată a agriculturii si pisciculturii, două sectoare importante ale economiei judetului
Galati, este realizată în cadrul subcapitolului destinat spatiului rural.
În anul 2009, pe fondul crizei economice ritmul de înregistrare al firmelor a
scăzut, iar numărul de radieri aproape că s-a triplat comparativ cu 2008. Din totalul
societătilor cu activitate suspendată, peste 90% sunt organizate ca SRL, fapt ce
demonstrează că afacerile mici din judet au avut mult de suferit cel mai mult în urma
înrăutătirii crizei economice.
Agricultura este un sector important al economiei judetului Galati, având cea
mai mare contributie la produsul intern brut al judetului. Benefice în acest context, sunt
măsurile de sprijinire a agriculturii, precum identificarea si încurajarea cultivării de specii
de plante cu necesar redus de apă (la nivelul zonei Beresti), încurajarea amenajării de
livezi si dezvoltarea industriei vinicole (la nivelul zonei agricole Târgu Bujor). Toate
acest proiecte specifice pot fi completate de o serie de subventii sau ajutoare pentru
agricultori, sau înfiintarea unor asociatii sau organizatii pentru ajutorul si consilierea
acestora în vederea cresterii productivitătii culturilor. Mai mult, pot fi create centre de
colectare si/sau prelucrare a productiilor agricole, identificarea pietelor de desfacere
profitabile pentru productia rezultată din agricultură precum si înfiintarea de GAL-uri.
La nivelul industriei si serviciilor, este necesară înscrierea judetului în trenduri
economice actuale, prin impulsionarea noilor tehnologii. Promovarea tehnologiilor noi
poate continua prin dezvoltarea parcului Industrial deja existent în municipiul Galati.
Crearea unui parc de inovare tehnologică ar fi de bun augur. Aceste structuri vor
avea afecte multiplicatoare la nivelul altor domenii, precum cel socio-economic (prin
crearea de noi locuri de muncă si cresterea competitivitătii economice a judetului
datorată implementării noilor tehnologii în procesele de fabricatie), educational si de
cercetare (realizarea de proiecte de cercetare în cadrul unui parteneriat între mediul
universitar si cel de afaceri), de mediu (prin prestarea de servicii sau realizarea de
activităti nepoluante).
În vederea sprijinirii sectoarelor cu traditie în judetul Galati precum cel al industriei
metalurgice, constructiei navale, productiei si furnizării de energie electrică si termică,
gaze naturale si apă, industriei alimentare si a băuturilor, sunt imperative crearea unor
parteneriate economice cu tările vecine (R. Moldova si Ucraina), retehnologizarea
unitătilor de productie existente, precum si identificarea pietelor de desfacere sau de
export a productiei obtinute. Accesul judetului la principalele coridoare de comunicatie
europeană face posibilă realizarea ultimelor două măsuri mentionate în fraza
anterioară.
Pentru transformarea punctelor slabe ale judetului ca mediu economic în puncte
forte ale acestuia, sunt necesare măsuri complexe care vizează o varietate de domenii,
precum:
- infrastructură (reabilitarea infrastructurii rutiere, feroviare si fluviale si crearea de
noi rute de comunicatii),
- dezvoltarea economică (încurajarea înfiintării de noi afaceri, sprijinirea mediului
de faceri existent, identificarea de colaborări ale judetului Galati cu judetele vecine si
tările vecine Moldova (desi este cea mai săracă tară din Europa, vizitele oficialilor
europeni din decembrie 2010 indică un interes crescut al Europei pentru această zonă;
Acestia au promis fonduri si liber acces în UE – aceste aspecte pot transforma
Republica Moldova într-o piata emergentă, de interes pentru agentii economici din
Galati) si Ucraina, identificarea de noi piete de desfacere si de noi surse de
aprovizionare, identificarea sectoarelor economice cu potential mare de dezvoltare).
Din partea autoritătilor locale s-ar impune obtinerea de finantări în vederea
implementării proiectelor de sprijinirea a mediului de afaceri, implementarea corectă,
coerentă si la timp a măsurilor de impulsionare a mediului economic, reducerea taxelor
si impozitelor în functie de necesitatea mediului economic si de situatia lui actuală,
căutarea de investitori pentru proiectele economice care se doresc a fi implementate,
crearea de parteneriate cu alte judete din tară, precum si cu tări membre UE.
Conform afirmatiilor agentilor economici din judetul Galati, forta de muncă
existentă este suficient de bine pregătită pentru actualele domenii de activitate. Acest
fapt poate fi folosit ca si punct forte în crearea unei strategii de atragere a investitorilor
în judet. În plus, mai pot fi evidentiate următoarele aspecte: pretul redus al fortei de
muncă, accesul usor la piata de aprovizionare cu materii prime, existenta terenurilor de
achizitionat sau închiriat pentru dezvoltarea afacerilor, existenta unui sistem bancar
bine dezvoltat precum si accesul usor la firme de consultantă.
Pentru îmbunătătirea infrastructurii rutiere, pe lângă legăturile externe ale
judetului, îmbunătătiri mai sunt necesare si în interiorul judetului. Este vorba despre
lucrări de reabilitate a drumurilor în interiorul judetului, extinderea si reabiltarea soselei
de centură a municipiului Galati, constructia de parcări atât subterane cât si
supraterane, precum si implementarea unor sisteme inteligente pentru managementul
traficului în vederea cresterii fluentei si asigurarea circulatiei în municipiul Galati.
Existenta la momentul actual a căilor ferate cu ecartament larg si îngust
reprezintă o oportunitate de atragere a investitorilor, se impune totusi reabilitarea
acestei infrastructuri.
Accesul dificil la pietele de desfacere poate fi îmbunătătit prin crearea de
parteneriate la nivelul autoritătilor locale pentru sprijinirea cooperării economice
transfrontaliere dar si în interiorul României.
Statutul actual al orasului ca si port important la Dunăre, poate fi exploatat prin
intensificarea relatiilor comerciale cu tărie UE, care au si ele acces la acest fluviu.
Referitor la problema preturilor terenurilor si chiriilor din judet, depăsirea acesteia
poate fi realizată prin acordarea de stimulente pentru întreprinderile noi înfiintate în
vederea acoperirii cheltuielilor cu chiria. O altă directie de abordare poate consta în
înfiintarea unor incubatoare de afaceri, care pot oferi firmelor noi conditii excelente de
desfăsurare a activitătii la preturi accesibile.
Regiunea de Sud-Est este considerată de către agentii economici din Galati ca
fiind cea mai atractivă din puncte de vedere economic. Pentru valorificarea acestui
aspect, ar putea fi realizate o serie de parteneriate de natură economică între
autoritătile locale din judetele care apartin acestei regiuni de dezvoltare. Crearea unor
investitii comune de natură economică ar putea constitui un sprijin pentru mediul de
afaceri al judetului Galati.
Identificarea surselor de aprovizionare cât si a pietelor de desfacere în celelalte
regiuni de dezvoltare ale României va beneficia de existenta unei infrastructuri mai
dezvoltate decât cea din regiunea de Sud Est dar si de un grad mai ridicat de
dezvoltare economică si social aflat sunt influente occidentale benefice.
Trendul ascendent al indicatorilor economici este în prezent afectat de criza
financiară înregistrată la nivel national si mondial. Din acest motiv, măsurile care vor fi
intreprinse la nivel local sau chiar regional trebuie să vizeze proiecte de relansare a
economiei prin sprijinirea mediului de afaceri. În plus, situatia anterioară a judetului din
punct de vedere economic evidentiază potentialul economic de dezvoltare al acestui
judet.
Industria este cea mai dezvoltată ramură economică a judetului Galati, însă
situatia sa actuală este destul de delicată datorită crizei economice. În acest caz, sunt
necesare o serie de măsuri pentru dezvoltarea industriilor cu potential la nivelul
judetului precum: industria alimentară si industria usoară.
Prin prisma numărului de agenti economici existenti în judet, se poate spune că,
Galati beneficiază de o retea de firme destul de dezvoltată. Pentru mentinerea acestei
situatii si depăsirea problemelor de natură economică cu care se confruntă unele
companii, ar putea fi implementate o serie de programe pentru relansarea activitătii
firmelor aflate în dificultate.
Acordarea de stimulente, avantaje sau scutiri de taxe pot ajuta. Din analiza
mediului de afaceri gălătean reiese faptul că cele mai afectate societăti de criza
financiară sunt cele mici. Sunt necesare în cadrul acestei conjuncturi economice măsuri
pentru sprijinirea activitătii întreprinderilor mici si mijlocii, precum:
- facilitarea accesului acestora la fondurile europene prin scăderea pragurilor de
eligibilitate;
- amânarea la plată a obligatiilor restante ale agentilor economici afectati de criză;
- sprijinirea acestora în vederea recuperării datoriilor de la institutiile sau
autoritătile locale, unde este cazul.
Dezvoltarea sectorului privat oferă judetului Galati oportunităti reale de dezvoltare
durabilă si crestere a calitătii vietii locuitorilor săi. În acelasi timp, dezvoltarea afacerilor
private sustine echilibrul dintre functiile complementare ale statului si sectorul privat,
echilibru diferit în raport cu specificul si nivelul de dezvoltare al fiecărei economii.
Mai poate fi mentionat proiectul de transformare a zonei Tecuci într-un centru ce
colectare, sortare si redistribuire a productiei agricole la nivel judetean cât si provenind
din judetele învecinate. Acest proiect presupune crearea unei platforme si a unei
infrastructuri menite să realizeze aceste activităti. Ca si efecte asteptate ale proiectului
pot fi mentionate valorificarea eficientă a productiei agricole, cresterea gradului de
cooperare comercială între judetele care formează regiunea de Sud-Est, cresterea
cooperării economice si comerciale între regiunea de Sud – Est si celelalte regiuni de
dezvoltare ale tării, efectul pozitiv asupra contextului economic judetean prin crearea de
noi locuri de muncă, valorificarea si revitalizarea unor zone care nu sunt în prezent
utilizate, adăugarea de plus valoare productiei agricole.
Productia industrială a beneficiat de un interes crescut din partea autoritătilor în
perioada conducerii centralizate, până în 2008 înregistrând restrângeri ale activitătii si
chiar închiderea unor sectoare. Noua tendintă constă în sprijinirea dezvoltării noilor
tehnologii, tehnologii de vârf (energie neconventională, IT, bioenergie, industrii
inovative).
Mai mult, comertul cu ridicata detine o pondere importantă în mediul economic al
judetului. Stimularea acestuia poate fi realizată prin exploatarea pozitiei strategice a
judetului ca si granită a Uniunii Europene (comparativ cu Odesa care este situată în
spatiul CSI), proximitatea fată de Marea Neagră si importante rute de acces rutier, prin
activităti de intermediere comercială, bursiere, cooperare comercială.
Măsurile menite să relanseze economia judetului, ar trebui directionate în
principal către întreprinderile private, datorită faptului că numărul ridicat al acestora
relevă existenta unei initiative private semnificative la nivelul judetului Galati, fapt ce
oferă perspectiva dezvoltării de durată a economiei locale.
Păstrarea relativ constantă a numărului de salariati în domeniul hotelurilor si
restaurantelor indică mentinerea acestuia la parametri constanti de performantă
economică. Făcând parte din sectorul tertiar al economiei, serviciile în domeniul hotelier
sunt o componentă importantă a economiei locale, fiind sprijinită de existenta Dunării ca
obiectiv turistic dar si de peisajele deosebite ale judetului. Dezvoltarea acestei categorii
trebuie realizată în colaborare cu dezvoltarea sectorului turistic, sectorul hotelier si al
restaurantelor fiind complementar celui turistic si venind în sprijinirea acestuia din urmă.
Trebuie realizată în acest sens o îmbunătătire a infrastructurii de cazare si de
alimentatie existente si crearea de noi structuri de cazare, pentru a oferi servicii cu un
nivel de calitate cerut de standardele europene.
Înfiintarea unui aeroport la nivelul judetului Galati reprezintă o oportunitate pentru
investitori, acesta putând asigura atât un flux constant de călători cât si de mărfuri în si
din zonă.
Agricultura constituie una din componentele principale ale economiei judetului
Galati, fiind totodată una din cele mai vechi activităti economice ale populatiei. Conditiile
naturale favorabile ale judetului oferă posibilitatea dezvoltării unei agriculturi complexe,
care constituie o ramură importantă în economia judetului participând semnificativ la
realizarea produsului intern brut. Fondul funciar agricol reprezintă 80,30% din suprafata
totală a judetului. Pozitia natural-geografică a judetului si conditiile climaterice au permis
ca succesiunea introducerii culturilor de câmp si a cresterii animalelor în practica
agriculturii să se integreze si să se dezvolte intensiv.
Judetul Galati dispune de un cadru natural propice pentru dezvoltarea
agriculturii, aceasta fiind o ramură importantă a economiei judetului. În majoritatea
localitătilor, agricultura se află încă la stadiul de agricultură de subzistentă, prin
exploatatii agricole si surplusuri de productie mici. Rentabilizarea activitătilor zootehnice
este în mare măsură dependentă de gradul de prelucrare pe plan local a produselor
animaliere în unităti industriale de capacitate mică si mijlocie.
Pentru depăsirea acestor deficiente ale agriculturii locale, ar trebui eliminate în
primul rând problemele birocratice care întârzie si îngreunează procesul de comasare a
terenurilor care ar trebui să rezolve problemele actuale.
Resursele umane reduse datorită migratiei populatiei tinere din mediul rural în cel
urban pot fi compensate prin cresterea gradului de tehnologizare a activitătilor din
agricultură.
Ca o nouă tendintă în agricultură, poate fi sustinută productia vegetală, care
cunoaste un proces de dezvoltare lent, dar are un potential mare de dezvoltare pe
termen lung. Caracterul preponderent cerealier al structurii de productie reprezintă un
aspect negativ al agriculturii judetene. Ponderea suprafetelor ocupate de cereale în
toate zonele este ridicată, chiar dacă în unele zone acestea nu dispun de conditii agro-
pedoclimatice favorabile pentru cultivare. Este necesară în acest caz redirectionarea
agriculturii către culturile prielnice în acest mediu natural precum si crearea si
dezvoltarea unei piete interne de desfacere a productiei obtinute din agricultură.
Cresterea animalelor în cadrul judetului reprezintă o ramură de bază a agriculturii,
această activitate detinând un procent semnificativ din valoarea totală a productiei
agricole din judet, având la bază o îndelungată traditie si o importantă economică
deosebită. Acesta rezidă în principal din valorificarea superioară a resurselor vegetale si
a unor subproduse rezultate de pe urma industrializării. Acest potential ridicat de
dezvoltare a sectorului de crestere a animalelor poate fi valorificat prin cresterea
exporturilor pentru produsele obtinute.
Alte măsuri pentru sprijinirea agriculturii sunt retehnologizarea parcului de
tractoare si masini agricole precum si utilizarea de îngrăsăminte naturale pentru a nu
afecta calitatea solurilor folosite pentru cultivare.
Judetul Galati beneficiază de un număr mare de amenajări piscicole, care pot
constitui puncte de atractie pentru organizarea unor competitii sportive, pe lângă
posibilitatea de valorificare a productiei piscicole si directionarea acesteia către export.
Patrimoniul cultural bogat poate constitui un punct de atractie pentru turisti (în
special cei străini), dacă este exploatat în mod corespunzător. Pot fi organizate în acest
sens diverse târguri ale mesterilor populari pentru prezentarea obiceiurilor si traditiilor
zonei, si nu în ultimul rând promovarea acestor traditii la nivelul tărilor vecine. Procesul
de comercializare a acestor produse ar trebuie să fie continuu si să asigure vizibilitatea
constantă a culturii traditionale a judetului.
În plus, pentru a asigura perenitatea acestor traditii si obiceiuri, sunt necesare o
serie de initiative în directia organizării unor programe de instruire a tinerilor în
practicarea mestesugurilor traditionale.
Datorită pozitionării sale geografice, judetul Galati se bucură de o mare varietate
de peisaje, la care se adaugă o serie de monumente ale naturii. Pentru cresterea
numărului de turisti se recomandă dezvoltarea unor strategii care să vizeze promovarea
zonelor turistice din judet, precum si impresionantele resurse recreative de care dispune
regiunea. De asemenea, se impune implementarea unor proiecte de identificare si
creare de trasee turistice intrajudetene.
Turismul economic
În prezent, la nivelul judetului Galati există numeroase si variate obiective
istorice, religioase, etnografice, culturale, monumente, obiective economice cu atribute
turistice. Pentru dezvoltarea judetului se propune implementarea unor programe de
promovare a acestor obiective turistice, de creare a unor marcaje si semnalizări a
monumentelor. Prin urmare, se va avea în vedere realizarea si implementarea unui plan
de marketing în turism la nivelul municipiului Galati, ajutând la configurarea unui brand
la nivel de judet.
Pentru atragerea turistilor se vor avea în vedere si promovare manifestărilor
folclorice specifice zonei, precum sărbătorile anuale:
- Sărbătoarea teiului (în pădurea Buciumeni);
- Sărbătoarea bujorului (ce are loc în prima duminică a lunii mai în pădurea
Roscani, unde creste bujorul sălbatic – monument al naturii);
- Sărbătoarea salcâmului (în pădurea Conachi).
De asemenea, dezvoltarea turismului cultural impune rezolvarea problemelor
legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice (siturile arheologice,
monumentele de arhitectură etc.) învechită si insuficientă, lipsa spatiilor de parcare,
puncte de informare si promovare a obiectivului turistic cultural, lipsa amenajărilor în
punctele de belvedere, lipsa spatiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj.
Turismul de afaceri
În ceea ce priveste turismul de afaceri, judetul Galati oferă o largă perspectivă de
dezvoltare a acestui tip de turism, având în vedere puternica industrie siderurgică si
navală. De asemenea, infrastructura pentru turismul de afaceri este dezvoltată, turistii
beneficiind de săli de training si săli tratative complet echipate si dotate, de capacitate
diferită, precum si o sală multifunctională care poate găzdui diverse tipuri de
evenimente corporate: receptii, cocktailuri, conferinte, lansări, aniversări. Se propune
astfel promovarea acestor servicii în rândul companiilor din judet si nu numai, prin
oferirea unor pachete turistice promotionale (cazare + acces gratuit la sală de
conferinte), crearea unor pachete de fidelizare a potentialilor clienti.
Turismul rural, agroturismul si silvoturismul

Primul aspect ce trebuie îmbunătătit pentru ca turismul rural, agroturismul si
silvoturismul să se dezvolte se referă la infrastructura drumurilor si a unitătilor de
cazare, prin îmbunătătirea si modernizarea pensiunilor, la nivelul standardelor
europene. De asemenea, este necesară implementarea unor planuri de promovare a
agropensiunilor din judetul Galati (în special prin intermediul Internetului).
Turismul de croazieră
Turismul de croazieră are si trebuie să aibă o importantă deosebită pentru judetul
Galati, având în vedere potentialul imens de care dispune în această directie.
Dezvoltarea unui nou tip de activitate va aduce nu numai un plus de imagine si unicitate
judetului ci si o crestere în domeniul economic prin oferirea unui serviciu singular în
tară.
Pentru aceasta, este esential să se realizeze o corelatie a strategiilor turistice
(referindu-ne le turismul de croazieră) cu strategiile de infrastructură ale judetului Galati.
Pentru a putea obtine acordul operatorilor străini ca navele de croazieră să acosteze în
portul judetului, devine iminentă modernizarea falezei Dunării. Mai mult decât atât, este
important ca judetul Galati să fie modernizat si reabilitat din punct de vedere turistic.
Activităti de agrement
Judetul Galati dispune de o varietate de zone de agrement, între care Faleza din
Galati, Rezervatie Paleontologică Tecuci, Parcul Central Pazvante din Tecuci, Plaja
Brates, Plaja Valurile Dunării, Complexul de agrement Priza Dunării, Parcul Eminescu,
Lacul Vânători, Pădurea Gârboavele, Grădina Botanică, Parcul C.F.R. Estetica actuală
a multora dintre aceste obiective nu se ridică la standardele cerute de turistii români si
străini, devenind astfel urgentă reabilitarea si modernizarea punctelor de agrement. Alte
aspecte necesare sunt modernizarea si reamenajarea spatiilor verzi si a punctelor
turistice din judet.
În ceea ce priveste configuratia demografică a judetului Galati din ultimii ani,
aceasta urmează un trend descendent, cauză a mediului economic din regiune si din
tară. Schimbarea comportamentului cuplurilor, cresterea mortalitătii si migratia externă
sunt, de asemenea, rezultate ale instabilitătii economice care conduce spre scăderea
nivelului de trai al populatiei si spre reorientarea acesteia din punctul de vedere al
consumului, locului de muncă sau chiar si cel al cresterii unui copil. În această directie,
se presupune dezvoltarea unei strategii sociale care să încurajeze întemeierea de
familii cu mai mult de un copil (la nivelul judetului Galati natalitatea cunoaste o dinamică
negativă).
Mai mult decât atât, pentru solutionarea problemei migratiei fortei de muncă spre
exterior din judetul Galati este necesară implementarea unor programe de calificare si
recalificare pentru somerii existenti, dar si proiecte vizând dezvoltarea industriei navale,
a pisciculturii în Lunca Prutului, acestea constituind posibilităti de crestere economică si
de creare a noi locuri de muncă în zonă.
Desi la nivel de judet mortalitatea înregistrează o scădere lentă, la nivelul
mediului rural sunt înregistrate valori mai mari decât în cel urban, fiind necesar un
program de motivare a medicilor specialisti de a profesa în mediul rural prin crearea sau
modernizarea si reabilitarea spitalelor si dispensarelor din comune si prin crearea unui
mediu de lucru stimulant pentru medici (oferirea de locuinte de serviciu pentru cei care
locuiesc în afara comunei în care profesează si a unei prime de instalare motivante si
stimulante).
De asemenea, pentru a stimula scăderea mortalitătii, o altă directie de urmat
este implementarea unui program social de sănătate în cadrul căruia familiile să
beneficieze de controale medicale regulate gratuite pentru a preveni eventuale boli si
afectiuni.
La nivelul evolutiei structurii vârstelor populatiei din judetul Galati, datele relevă
un proces de îmbătrânire gradual si echilibrat, în rândul persoanelor din mediile de
vârstă 45-49 ani si 15-19 ani, înregistrându-se o migratie a populatiei (spre locuri de
muncă din străinătate sau spre urmarea studiilor universitare în alte orase din tară). În
acest sens, este necesară implementarea programelor de calificare profesională
mentionate mai sus si construirea unui parc tehnologic si a unui campus studentesc
care vor pune în valoare mediul academic din judetele regiunii, motivând astfel tinerii
absolventi să urmeze studii superioare într-un cadru modern si profesionist în
proximitatea domiciliului care le va oferi ulterior oportunitatea de a ocupa locuri de
muncă.
Bolile cerebro-vasculare ocupă locul fruntas în judetul Galati, ca si cauze ale
decesurilor în regiune, acestea fiind urmate de afectiuni de tipul tumorilor si bolilor
aparatului digestiv.
Acest aspect poate fi atenuat prin implementarea unui program de onsultări
medicale gratuite pe organele afectate la nivelul populatiei expuse la acest tip de
îmbolnăviri.
La nivelul populatiei din mediul rural se înregistrează o reducere constantă
datorată migratiei demografice spre mediul urban, motivele fiind conditiile de viată si de
muncă oferite de centrele urbane. Pentru a motiva tinerii să se stabilească în mediul
rural se poate apela la stimulente financiare, dar si la stimularea economică a zonei
rurale prin oferirea conditiilor potentialilor investitori să îsi deschidă afaceri aici
(modernizarea retelelor de canalizare din zonă, a retelelor de energie electrică, statiilor
de epurare, a sistemelor de iluminat, reabilitarea drumurilor, modernizarea infrastructurii
rutiere, alimentarea cu gaze, construirea de trotuare, modernizarea constructiilor, a
clădirilor din patrimoniu si a spatiilor de agreement din judet).
La nivelul judetului Galati rata infractionalitătii este mai redusă decât în celelalte
zone ale tării, aspect ce poate fi întărit prin programe sociale de constientizare a
populatiei si de responsabilizare a localitătilor din jurul judetului pentru a extinde
această caracteristică si la nivelul oraselor din jur.
Având în vedere că în toate municipiile si orasele judetului Galati există retea de
distributie a apei potabile, o directie de urmat ar fi cea a generalizării acestui aspect si a
extinderii acestei retele în întregul mediu rural. În ceea ce priveste calitatea acestei ape
potabile, locuitorii din mediul urban sunt de părere că aceasta „lasă de dorit”, fiind
necesară identificarea cauzei acestei nemultumiri prin intermediul unor specialisti
hidrologi si prin interventii de modernizare în reteaua de distributie a apei din zonă. Si în
mediul rural calitatea apei nu este cea mai potrivită, întrucât se utilizează apa din
fântâni, care sunt de cele mai multe ori, contaminate cu agenti nocivi.
Având în vedere că în mediul urban din judetul Galati există instalatii de
canalizare publice, o directie de urmat ar fi cea a generalizării acestui aspect si a
extinderii acestor instalatii si în întregul mediu rural. Modernizarea retelei ar fi necesară
în Târgu Bujor unde modul de functionare a retelei de canalizare prezintă deficiente.
Proiectul ISPA si aplicatia la nivelul judetului pentru POS Mediu si Serviciul Regional
Apă Galati vor contribui semnficativ la rezolvarea unor probleme din acest sector.
Procentul populatiei (în principal din mediul rural - în afara comunelor Drăgănesti,
Ivesti, Jorăsti, Nămoloasa, Nicoresti si Umbrăresti) care nu beneficiază de servicii de
colectare a deseurilor si de administrare este foarte ridicat, fiind necesară achizitia unor
utilaje pentru salubrizare în aceste zone si implementarea unui sistem de colectare si
administrare a deseurilor în zonele care duc lipsă.
În Beresti si Târgu Bujor nu există companii specializate de colectare a
deseurilor sau de management a acestora. Problema va fi rezolvată prin implementarea
proiectului POS Mediu si înfiintarea ADI ECOSERV Galati.
Este necesară crearea unor statii de tratare mecanico-biologică, statii de compostare
sau statii mecanice de tratare în judetul Galati, în momentul de fată acest tip de activităti
neputând fi desfăsurate (astfel de statii nu există, fiind în desfăsurare un singur proiect
pe această temă).
Depozitele de deseuri naturale din Galati nu sunt conforme cu cerintele legale
din domeniu (de protectia mediului), aceste centre urmând a fi închise. În prezent sunt
derulate proiecte de deschidere a doua depozite în judetul Galati (unul în Galati si altul
în Tecuci), însă acestea sunt insuficiente pentru cantitatea de deseuri care trebuie
gestionate la nivelul întregului judet, ceea ce înseamnă că este necesară deschiderea a
noi alte depozite de acest gen.
În ceea ce priveste curătenia, locuitorii din mediul urban prezintă un grad mediu
de satisfactie, iar în mediul rural sunt nemultumiti. În aceste conditii este necesară
intensificarea activitătilor de curătenie, inclusiv prin proiecte care să prevadă implicarea
populatiei.
Fondul de locuinte se confruntă cu o serie de probleme: calitatea scăzută a
conditiilor de locuit pentru o parte a populatiei, supra-aglomerarea spatiilor de locuit,
calitatea precară a materialelor de constructie, accesul precar la utilităti. Pentru a
remedia aceste probleme se poate apela la proiecte referitoare la îmbunătătirea
conditiilor de locuit – modernizarea fatadelor blocurilor (locuitorii judetului Galati sunt
nemultumiti de estetica de ansamblu a clădirilor si spatiilor din zona de resedintă),
crearea unor noi spatii de locuit (blocuri noi - clădirile vechi de locuit cunosc un grad
ridicat de uzură), modernizarea si extinderea retelelor de utilităti.
Ritmul scăzut al constructiei de noi locuinte pe toată perioada tranzitiei situează
România pe o pozitie inferioară tărilor UE, impunându-se conceperea unui sistem de
ajutor financiar pentru familiile tinere care doresc să îsi construiască o locuintă nouă.
În mediul urban este importantă solutionarea aspectelor „refacerea fatadelor
blocurilor de locuinte” si „modernizarea aspectului blocurilor si clădirilor” prin proiecte
care să vizeze urgentarea acestui aspect.
Este necesară crearea de parcuri, locuri de joacă, terenuri de sport, săli de sport
si spatii deschise atât în mediul rural, cât si urban.
Este necesară crearea de centre comerciale în orasul Beresti pentru a spori
activitatea economică din regiune si pentru a întâmpina nevoile identificate la nivelul
locuitorilor privitor la acest aspect. În celelalte zone urbane, precum si în mediul rural nu
sunt necesare astfel de interventii.
În ceea ce priveste poluarea fonică, se constată o nemultumire legată de acest
aspect în rândul locuitorilor din municipiile Galati si Tecuci. Pentru solutionarea acestor
probleme se impune izolarea fonică a clădirilor situate în apropierea nodurilor de trafic
din orase.
Preturile utilitătilor în mediul urban sunt considerate prea mari la momentul actual
(pe timp de criză financiară), aspect ce se poate atenua prin oferirea de subventii de la
stat pentru cazuri sociale.
În prezent, în judetul Galati functionează Consiliul Judetului Galati, 2 consilii
locale municipale, 2 consilii locale orăsenesti si 61 consilii locale comunale. Consiliile
locale si consiliul judetului sunt autorităti deliberative, iar primarii sunt autorităti
executive.
Administratiile publice sunt principalii actori în sustinerea activitătilor economico-
sociale, însă majoritatea primăriilor din judet au clădirile administrative degradate,
echipamentele acestora sunt învechite, gradul de implementare a solutiilor de e-
guvernare este redus. Este necesară refacerea infrastructurii APL-urilor accesarea de
fonduri în ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane, implementarea de standarde
de calitate.
Un punct tare care trebuie mentionat este existenta în Galati a singurului parc de
software din tară, fiind o initiativă comună a Guvernului României si a autoritătilor locale
(îsi propune să contribuie la dezvoltarea sectorului industrial al tehnologiilor de vârf, la
facilitarea transferului de tehnologie, precum si la crearea unei alternative viabile pe
piata muncii din Regiunea de Sud-Est. Acest aspect facilitează atragerea de fonduri
pentru dezvoltarea societătii informationale în zonă, parcul de software reprezentând un
excelent punct de plecare.
Societatea informatională este un punct strategic de dezvoltare care trebuie
exploatat prin atragerea de fonduri în învătământ si cercetare, stimularea potentialului
inovativ si tehnico-stiintific al personalului academic, universitar, al cercetătorilor si al
studentilor, transferul tehnologic de rezultate ale cercetării la agentii economici
interesati în productia de software si servicii conexe cu valoare concurentială si
valorificarea acestora pe piata internă sau externa,· stimularea agentilor economici
pentru participarea activă a sectorului privat la dezvoltarea si valorificarea cercetării si
inovării, prin realizarea unor produse comerciale de înaltă tehnicitate,· atragerea
companiilor străine pentru a investi în activităti de transfer tehnologic,· dezvoltarea
potentialului stiintific, tehnologic si economic la nivel regional.
Desi populatia se declară multumită de sistemul educational, acesta necesită o
abordare strategică si îmbunătătiri semnificative, având în vedere că de la an la an se
manifestă o tendintă de scădere a populatiei scolare, fapt ce duce la reducerea
unitătilor de învătământ, respectiv a personalului didactic. Pentru a realiza o strategie
de dezvoltare a judetului Galati din acest punct de vedere, se impune crearea unor
proiecte de constientizare a populatiei cu privire la importanta educatiei scolare pentru
viitorul unui copil si evitarea abandonului scolar.
De asemenea, crearea de noi unităti educationale si reabilitarea celor existente
reprezintă o prioritate a dezvoltării sistemului educational din judetul Galati. Astfel, copiii
vor fi mai atrasi de scoală dacă vor învăta în conditii optime, în săli de clasă prevăzute
cu mobilier nou si modern, cu săli de informatică dotate cu computere performante, săli
de sport complet echipate.
În ceea ce priveste sistemul de învătământ prescolar, la nivelul judetului Galati
se observă un fenomen de crestere a numărului de grădinite de la an la an. Referitor la
problema scăderii numărului de cadre didactice, pentru a atrage cât mai multi profesori
să îsi desfăsoare activitatea în scolile din judetul Galati se poate opta pentru constructia
de locuinte puse la dispozitia acestora. Astfel, ei nu vor mai fi nevoiti să parcurgă
distante mari zilnic, de la domiciliul personal la scoală si invers. De asemenea,
organizarea unor programe de calificare profesională ar fi benefice, atât pentru
profesori, cât si pentru elevi, asigurându-le un nivel înalt de educatie.
O altă tendintă înregistrată la nivelul judetului Galati este aceea de crestere a
numărului de licee economice, simultan cu reducerea numărului de licee cu profil
tehnic. În acest scop, se recomandă crearea unor programe de promovare a liceelor cu
profil tehnic viitorilor liceeni.
Obiectivul acestor programe este de informare cu privire la meseriile ce pot fi
obtinute în urma absolvirii unui liceu cu profil tehnic, care ar fi facultătile la care se pot
înscrie după terminarea liceului, ce perspective le oferă un astfel de liceu.
Un alt aspect ce trebuie îmbunătătit în ceea ce priveste sistemul educational al
judetului Galati este numărul redus de scoli de arte si meserii (doar două în întregul
judet). Acestea devin tot mai putin atractive pentru elev, prin urmare, se impune
implementarea unor proiecte care să le prezinte elevilor avantajele oferite de astfel de
scoli.
Din perspectiva învătământului superior, judetul Galati se bucură o crestere a
numărului de facultăti si a celui de studenti înscrisi. Existenta a două universităti,
Universitatea „Dunărea de Jos” si Universitatea „Danubius” oferă tinerilor studenti o
varietate de domenii de interes, menite să valorifice superior calitătile individuale si cele
mai înalte cunostinte în domeniile studiate. Aceste institutii organizează studii
postuniversitare si masterat cu durata de 1-2 ani. Pentru a pune în valoare acest aspect
referitor la învătământul superior este esential implementarea unor programe de
atragere a viitorilor studenti să urmeze studiile facultătilor din municipiul Galati. Aceste
campanii de informare si prezentare a universitătilor vor avea loc atât la nivel local, cât
si la nivelul judetelor vecine, precum Vrancea, Tulcea, respectiv Brăila. De asemenea,
se recomandă organizarea unor evenimente, proiecte, concursuri la nivel de facultăti,
pentru a evidentia nivelul educational înalt de care vor beneficia viitorii studenti.
Cu privire la institutiile de învătământ primar si gimnazial pentru copiii cu
deficiente, judetul Galati dispune de 4 astfel de institutii, un număr suficient raportat la
totalul copiilor cu deficiente. Sub aspectul repartizării teritoriale se observă o deficientă
a grădinitelor si scolilor generale localizate în mediul rural. Pentru a îmbunătăti această
situatie se propune implementarea unor programe care să vizeze extinderea retelei
unitătilor de învătământ (grădinite, scoli) din mediul rural.
În ceea ce priveste baza materială a învătământului, statisticile arată un număr
redus de laboratoare, săli de gimnastică, respectiv ateliere scolare. Prin urmare, este
recomandat înfiintarea unor astfel de săli la nivelul fiecărei scoli, pentru ca elevii să
desfăsoare cursurile la un înalt nivel educational, la standarde europene. Tinând cont
de faptul că municipiul Galati prezintă o retea de scoli, licee si facultăti foarte bine
dezvoltată, se impune concentrarea interesului prin prisma extinderii retelei de unităti de
învătământ în celelalte orase ale judetului Galati, cum ar fi Târgu Bujor, respectiv
Beresti.
Din perspectiva sistemului educational rural, strategia de dezvoltare a judetului
Galati trebuie să cuprindă măsuri de extindere a retelei de grădinite si scoli, precum si
dotarea lor cu echipamente în comunele Independenta, Ivesti, Oancea, Sendreni. În
plus, se impune organizarea de cursuri de calificare profesională cadrelor didactice din
comunele Ivesti, Liesti, Buciumeni, Drăguseni, Munteni. O altă prioritate constă în
modernizarea si reabilitarea clădirilor/spatiilor în care îsi desfăsoară activitatea
grădinitele, scolile, liceele din comunele: Ivesti, Buciumeni, Jorăsti, Costache Negri,
Ghidigeni, Gohor, Certesti, Fundeni, Drăgănesti, Sendreni, Vârlezi.
În ceea ce priveste numărul bibliotecilor existente la nivelul judetului Galati, se
observă o reducere usoară în 2008 fată de anul 2003. Prin urmare, pentru
îmbunătătirea acestui aspect se propune înfiintarea de noi biblioteci, în special cele de
tip scolar si public. De asemenea, se recomandă modernizarea si dotarea acestor
biblioteci cu calculatoare performante, acces la internet, realizarea unor prezentări de
documentare stiintifice, deschiderea unor cafenele si ceainării în incinta bibliotecii,
organizarea de lansări de carte, toate aceste aspecte contribuind semnificativ la
cresterea interesului public pentru biblioteci.
Biblioteca VA Urechia functionează deja după acest model, astfel că bibliotecile
din judet au un model pe care le pot replica. Potrivit statisticilor, în judetul Galati există
un singur cinematograf. Această situatie dramatică se impune a fi remediată prin
construirea unor noi cinematografe, atât în municipiul Galati, cât si în Tecuci, Târgu-
Bujor, respectiv Beresti. Aceste cinematografe vor fi dotate si echipate conform
standardelor europene (sistem audio-video de ultimă generatie, ecran tip 3D, mobilier
nou, filme atractive, recent apărute pe marile ecrane etc.). Prin urmare, locuitorii
judetului se vor bucura de existenta unor modalităti diferite de petrecere a timpului liber,
nu numai participând la spectacole muzicale de stradă sau de operetă. În plus, pentru
cresterea nivelului vietii culturale a oraselor si municipiilor din judetul Galati se propune
organizarea a cât mai multe spectacole si concerte cu actori si formatii muzicale de
renume din România si nu numai.
Pentru a îmbunătăti această situatie se impune înfiintarea unor rute directe ale
mijloacelor de transport din municipiu către institutiile culturale.
Referitor la situatia infrastructurii culturale la nivel de judet, se observă
necesitatea reabilitării si modernizării clădirilor de patrimoniu, cu exceptia celor din
comunele Bălăsesti, Certesti, Grivita, Ivesti, Nicoresti si Poiana, clădirile de aici fiind în
stare bună, potrivit locuitorilor.
Sub aspectul domeniului medical, la nivelul judetului Galati se poate observa o
tendintă de scădere a numărului de policlinici si dispensare medicale în sistemul public.
Din acest motiv, se impune ca strategia de dezvoltare a judetului să cuprindă proiecte
de îmbunătătire a infrastructurii de sănătate publică.
De asemenea, spitalele trebuie să fie modernizate si complet dotate cu
echipamente medicale performante, care să permită medicilor să le ofere pacientilor
diagnosticul si tratamentul optim. Acest obiectiv este vizat si prin construirea unui Spital
regional, complet echipat si dotat, care să ofere pacientilor servicii medicale de un înalt
nivel calitativ.
O altă problemă cu care se confruntă în prezent judetul Galati este scăderea
semnificativă a personalului medical din sectorul public, crescând cel din sectorul privat.
Pentru păstrarea resurselor umane implicate în actul medical si atragerea de noi
specialisti se recomandă crearea de locuinte de servici, facilitând astfel accesul către
spital a medicilor care au rezidenta în alt judet. Contractele de colaborare cu doctorii
specialisti din Bordeaux care organizează programe de perfectionare a medicilor din
sectorul majoritar de stat reprezintă o practică care poate fi replicată la o scară cât mai
largă.
Este important de precizat că, în momentul de fată, judetul Galati are
implementat un Master Plan de reducere semnificativă a poluării pe componentele apă
si deseuri, iar pe viitor se recomandă dezvoltarea si celorlalte componente ale planului.
Master planurile pe deseuri si apă uzată, precum si proiectele ISPA au ca scop principal
reducere gradului de poluare a judetului Galati. Reducerea poluării nu va avea un efect
pozitiv doar asupra populatiei judetului Galati, ci va contribui îmbunătătirea imaginii
judetului si va influenta pozitiv promovarea acestuia la nivel national si international.
Managementul deseurilor trebuie corelat cu standardele internationale impuse în
acest sector, iar printre proiectele necesare în acest sens se numără colectarea
selectivă a deseurilor sau constructia unor gropi ecologice de gunoi.
La nivelul judetului Galati, impactul activitătilor din sectorul agricol asupra
mediului se manifestă în special prin soluri afectate de reziduuri zootehnice, majoritatea
localitătilor din judet fiind lipsite de platforme comunale betonate, necesare compostării
acestor reziduuri, în conformitate cu prevederile legale. Deseurile zootehnice sunt
amestecate cu deseuri menajere si împrăstiate la întâmplare pe teren. Pentru a
îmbunătăti acest aspect al poluării, se recomandă dezvoltarea de proiecte care să
vizeze implementarea bunelor practici de utilizare a pesticidelor si îngrăsămintelor în
agricultură.
Un punct tare al judetului Galati este agricultura ecologică, practicată de o
serie de fermieri din judet. Crearea unor programe de promovare a acestui tip de
agricultură si a procedeelor moderne pe care le presupune ar îmbunătăti semnificativ
calitatea solului, apei si aerului.
În ceea ce priveste impactul activitătilor din sectorul agricol asupra mediului,
judetul Galati se confruntă cu problema critică a solurilor afectate de reziduuri
zootehnice. Din acest motiv, se impune implementarea unor proiecte prin care să se
construiască platforme comunale betonate, necesare compostării acestor reziduuri. De
asemenea, se observă o crestere cantitativă de utilizare a îngrăsămintelor chimice, în
defavoarea celor naturale. Acest fenomen poate fi stopat prin crearea unor programe de
constientizare a daunelor pe care îngrăsămintele chimice le aduce mediului natural.
Referitor la calitatea solului, este important de mentionat că în centrul si nordul
judetului solurile nu sunt recomandate pentru activităti agricole, de aceea pentru
exploatarea zonelor se recomandă dezvoltarea de proiecte eoliene. Acest lucru este
sustinut si de pozitia foarte bună din perspectiva curentilor de aer, fiind al doilea judet
ca potential, după zona Dobrogea.
Din punct de vedere al poluării industriale, se impune monitorizarea permanentă
a marilor poluatori industriali. Pentru încadrarea în Directiva Comisiei Europene privind
controlul prevenirii integrate a poluării si utilizarea celor mai bune si disponibile
tehnologii specifice proceselor siderurgice, în cadrul combinatului s-au realizat sau sunt
în curs de realizare modernizări tehnologice, inclusiv cu lucrări conexe, precum:
- investitii pentru protectia aerului;
- investitii pentru protectia apei;
- investitii pentru protectia solului si apelor subterane.
Un aspect negativ întâlnit la nivelul judetului Galati este gradul ridicat de poluare
determinat de companiile ce activează în industria constructiilor si reparatiilor de nave.
Pentru ameliorarea acestei probleme se impune implementarea unor proiecte care să
vizeze dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea
infrastructurii de management al deseurilor.
Referitor la poluarea cauzată de companiile din industria extractivă care au ca
obiect de activitate exploatarea zăcămintelor de titei si gaze naturale, măsurile ce se
recomandă a fi luate sunt: consolidarea deversoarelor construite pentru retinerea
hidrocarburilor (în cazul unor deversări accidentale sau fenomene meteorologice de
tipul precipitatiilor abundente), lucrări de reparatii/înlocuire a conductelor cu grad
avansat de coroziune, lucrări de reecologizare a solului după foraj sau în urma
contaminărilor accidentale prin împrăstiere material absorbant, ecopertarea si
transportul stratului afectat la batalul ecologic de depozitare si înlocuirea cu sol fertil,
lucrări de întretinere si curătare a careurilor, beciurilor de la sondele de extractie,
depozitelor si rezervoarelor.
Pentru societătile care au ca obiect de activitate exploatarea agregatelor si
resurselor minerale (argilă, nisip, pietris etc.), directiile viitoare de urmat pentru
dezvoltarea judetului Galati fiind:
- trasarea taluzurilor generale rezultate în urma exploatării zăcămintelor în
vederea consolidării acestora;
- înierbarea platformelor existente rezultate în urma exploatării;
- executarea de perdele de vegetatie arboricolă;
- refacerea suprafetelor de teren afectate de excavatiile efectuate prin transportul,
depozitarea si nivelarea materialului levigabil rezultat de la decolmatarea
bazinelor decantoare si a canalelor de aductiune a apei.
Altă industrie care are un impact negativ asupra mediului este cea alimentară,
nocivă prin emisiile de noxe în atmosferă, prin evacuare de ape uzate tehnologice cu
încărcătură organică mare, producerea de deseuri solide specifice acestor tipuri de
activităti. Măsurile si directiile propuse prin programele de conformare includ lucrări de
întretinere si reparatii la retelele de canalizare si instalatiile de epurare, utilizarea
agentilor frigorifici cologici, lucrări de retehnologizare. Scopul vizat prin implementarea
acestor programe este micsorarea riscului de poluări accidentale, gestionarea
substantelor toxice si periculoase în conditii de sigurantă pentru mediu.
Din punct de vedere al protectiei mediului la nivelul judetului Galati, un punct tare
din acest punct de vedere îl reprezintă programele prin care s-au impus agentilor
economici să dezvolte măsuri referitoare la colectarea selectivă a deseurilor rezultate si
valorificarea lor prin unităti specializate, amenajarea de spatii verzi si a unei perdele
vegetale de protectie la limita incintelor de productie. Efectele acestor măsuri s-au
concretizat prin reducerea cantitătilor de deseuri solide si a emisiilor de pulberi în
atmosferă si redarea în circuitul natural a unor suprafete de teren. În plus, pentru
eliminarea riscurilor de accidente cauzate prin scurgerea de hidrocarburi în apele
Dunării si în acvatoriile portuare, în timpul operatiunilor de încărcare-descărcare,
transbordare, manipulare si transportare a produselor petroliere si petrochimice, cât si
manevre de aprovizionare cu combustibil la nave se recomandă dezvoltarea unor
proiecte care să aibă în vedere asigurarea cu utilaje si echipamente pentru protectia
mediului înconjurător si depoluarea în cazul poluării accidentale.
4.2 Directii strategice de dezvoltare
Judetul Galati – zonă competitivă economico – socială în vederea cresterii

calitătii vietii locuitorilor si dezvoltarea atractivitătii la nivel global
Obiectivul general al strategiei este reprezentat de către dezvoltarea durabilă a

judetului Galati prin valorificarea potentialului existent, diversificarea si extinderea
activitătii economico - sociale în vederea cresterii standardului de viată al locuitorilor
până în anul 2015.
În acest context, obiectivele strategice formulate la nivelul anului 2015 se
definesc astfel:
Obiectivul strategic 1: Dezvoltare economică;
Obiectivul strategic 2: Cresterea capacitătii administrative;
Obiectivul strategic 3: Amenajarea teritoriului - dezvoltare urbană si rurală;
Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea/Modernizarea sistemului de educatie si formare
profesională. Sprijin pentru dezvoltarea culturală;
Obiectivul strategic 5: Dezvoltarea/Modernizarea sistemului sanitar si de asistentă
socială;
Obiectivul strategic 6: Protectia si conservarea mediului natural si construit.
Obiectivele specifice sunt defalcate pe fiecare dintre obiectivele strategice:
01. Dezvoltarea economică

1. Agricultură si Piscicultură;
2. Dezvoltarea si promovarea activitătilor economico - sociale;
3. Dezvoltarea turismului.
02. Cresterea capacitătii administrative

1. Crearea/dezvoltarea/modernizarea serviciilor publice oferite de administratia public
locală;
03. Amenajarea teritoriului - Dezvoltare urbană si rurală

1. Modernizarea căilor de comunicatii si conectarea judetului Galati la principalele rute
de transport national si international;
2. Dezvoltarea infrastructurii edilitare;
3. Constructia/reabilitarea/modernizarea mediului de locuire;
04. Dezvoltarea/Modernizarea sistemului de educatie si formare profesională.

Sprijin pentru dezvoltarea culturală
1. Modernizarea infrastructurii sistemului de învătământ din judetul Galati;
2. Dezvoltarea resurselor umane;
3. Promovarea culturală a judetului Galati;
05. Dezvoltarea/modernizarea sistemului sanitar si de asistentă socială

1. Dezvoltarea/modernizarea si diversificarea serviciilor medicale si sociale oferite în
judetul Galati de interes regional;
06. Protectia si conservarea mediului natural si construit

1. Conservarea mediului natural din judetul Galati;
2. ProtecŃia si dezvoltarea durabilă a mediului construit din judetul Galati.
5. Dezvoltarea durabila in contextul actual
5.1 Conceptul de dezvoltare durabila
„Conceptul de „dezvoltare durabila”, a luat nastere din necesitatea gasirii

raspunsurilor la intrebari precum:
- Cum putem concilia progresul economic si social fara a pune in pericol
echilibrul natural al planetei?
- Cum putem repartiza bogatia intre tarile dezvoltate si cele mai putin
dezvoltate?
- Cum putem asigura un trai decent unui numar insemnat de milioane
oameni aflati in pericol, in regiunile in care planeta sufera in urma
exploatarilor excesive a resurselor naturale?
- Cum putem actiona in vederea asigurarii generatiilor viitoare unui biosistem
sanatos?”
Scurt istoric al dezvoltarii durabile

1972, are loc Conferinta Natiunilor Unite, la Stockholm ,113 natiuni discuta problemele
poluarii, distrugerii resurselor, deteriorarii mediului, pericolul disparitiilor unor specii,
nevoia cresterii nivelului de trai al oamenilor; se subliniaza legatura indisolubila intre
calitatea vietii si calitatea mediului pentru generatiile actuale si viitoare.
1986, Comisia mondiala de mediu si dezvoltare, infiintata de Natiunile Unite are ca scop
studierea dinamicii deteriorarii mediului si oferirea de solutii cu privire la viabilitatea pe
termen lung a societatii umane; sunt identificate doua probleme majore:
 dezvoltarea nu inseamna doar profituri mai mari si standarde inalte de
trai pentru un mic procent din populatie, ci cresterea nivelului de trai al
tuturor;
 dezvoltarea nu ar trebui sa implice distrugerea sau folosirea nesabuita a
resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului ambient.
1992, Summitul de la Rio “conferinta secolului” 120 natiuni, au avut ca scop stabilirea
unei noi strategii a dezvoltarii
economice, industriale si sociale in lume, fiind acceptata ideea ca dezvoltarea durabila
reprezinta "o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman pentru intreaga
planeta si pentru un viitor indelungat". S-a obtinut consensul pentru un plan de dezvoltare
durabila numit Agenda 21 si doua seturi de principii, Declaratia de la Rio cu privire
la mediu si dezvoltare si Principiile padurii.
1997, Includerea conceptului de “dezvoltare durabila” in Tratatul de la Maastricht, ca
obiectiv politic al UE.
2001, Consiliul European de la Goteborg:
 adoptarea Strategiei Europene de Dezvoltare Durabila (SDD);
 propunerea Setului de Indicatori de Dezvoltare Durabila, cu scopul
monitorizarii SSD (in iunie 2006 aceasta a fost revizuita si, adoptat un nou
model de guvernare).”
2002, Summitul de la Johannesburg:
Se studiaza progresul facut spre dezvoltarea durabila si se reafirma
angajamentul tarilor participante.
Aspecte discutate:
 reducerea numarului locuitorilor planetei care nu au acces la rezerve de
apa potabila, de la peste 1 miliard la 500 milioane pana in anul 2015;
 injumatatirea numarului celor ce nu au conditii de salubritate;
 corespunzatoare, la 1,2 miliarde;
 cresterea folosirii surselor durabile de energie si refacerea efectivelor de
peste secatuite.
Conceptul de Dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor si

metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe
asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice si ecologice si
elementele capitalului natural. Dezvoltarea durabilă - DD - conceptul de dezvoltare
economico-socială recomandat tuturor ţărilor de către ONU, prin care se caută
armonizarea a trei componente fundamentale: Resursele umane, Creşterea
economică, Echitatea între generaţii.
Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv strategic internaţional adaptat la
specificul fiecărei ţări.
Dezvoltarea durabilă, este un concept de evoluţie a societăţii care permite
folosirea pe termen lung a mediului astfel ca, dezvoltarea socio-economică să
rămână posibilă concomitent cu menţinerea calităţii mediului la un nivel acceptabil.
Dezvoltarea durabilă presupune corelarea a patru idei fundamentale,
aparent independente, dar care se află într-o strânsă condiţionare:
 îndeplinirea cerinţelor prezente şi viitoare - care stabilesc scopul
durabilităţii;
 îndeplinirea nevoilor - care defineşte scopul dezvoltării (dezvoltarea care
răspunde necesităţilor prezentului fără a compromite capacitatea de a
satisface necesităţile generaţiilor viitoare);
 menţinerea compatibilităţii dintre dimensiunea populaţiei şi capacitatea
productivă a eco-sistemului - care recunoaşte că există limite şi cerinţe
pentru echilibru;
 implementarea unui proces al schimbării - care confirmă că definirea
cerinţelor şi nevoilor pentru dobândirea echilibrului durabil se va schimba
odată cu situaţiile, condiţiile şi timpul.
Cadrul organizatoric pentru dezvoltare durabilă s-a instituit în ultimul deceniu al

secolului 20 prin:
 înfiinţarea de comisii pentru dezvoltare durabilă la nivelul guvernelor,
organizaţiilor neguvernamentale, Băncii Mondiale, Organizaţiei Naţiunilor
Unite, Consiliului şi Parlamentului Europei, Consiliului Mondial al
Energiei;
 elaborarea de către instituţii naţionale şi internaţionale de analize, studii şi
cercetări, a unor studii şi scenarii pentru dezvoltare şi respectiv dezvoltare
durabilă pe întreg orizontul de timp al secolului 21.”
Obiective Europa 2020:
Ocuparea fortei de munca: rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul

populatiei cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani.
Cercetare si dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si
dezvoltare.
Schimbari climatice si energie: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de
sera (sau chiar cu 30%, in conditii favorabile) fata de nivelurile
inregistrate in 1990, cresterea ponderii surselor de energie regenerabile
pana la 20%, cresterea cu 20% a eficientei energetice.
Educatie: reducerea abandonului scolar la sub 10%, cresterea la peste 40% a
ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei cu varsta cuprinsa
intre 30-34 de ani.
Saracie si excluziune sociala: reducerea cu cel putin 20 de milioane a
numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a
excluziunii sociale.
Prioritati Europa 2020:
Crestere inteligenta - dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si

inovare presupune imbunatatirea prestatiei in urmatoarele domenii:
1. cercetare si inovare: imbunatatirea conditiilor pentru cresterea investitiilor de stat si
private in vederea generarii de locuri de munca prin crearea de noi produse si
servicii;
2. educatie: incurajarea si sustinerea procesului de invatare si formare de-a lungul
vietii in vederea imbunatatirii competentelor;
3. societatea digitala: utilizarea tehnologiilor informatiei si comunicatiilor.
5.2 Actiuni pentru dezvoltare durabila 2014 – 2020
Actiunile acestei prioritati vizeaza:

a. eliberarea potentialului inovator al Europei;
b. ameliorarea rezultatelor in domeniul educatiei;
c. valorificarea avantajelor economice si sociale ale societatii digitale.
d. Cresterea inteligenta va fi stimulata prin trei initiative:
a. O “Uniune a inovarii” prin care se propune:

 reorientarea politicii in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii catre domenii
care prezinta provocari majore pentru societate (schimbari climatice,
utilizarea eficienta a energiei si a resurselor, schimbari demografice,
sanatatea populatiei etc.);
 consolidarea verigilor din lantul inovarii, de la cercetarea fundamentala la
comercializare.”
Astfel, Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

- definitivarea spatiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice
de cercetare;
- imbunatatirea conditiilor-cadru pentru a permite intreprinderilor sa inoveze,
crearea unui brevet european unic si a unei instante specializate in materie de brevete;
- lansarea de parteneriate europene in domeniul inovarii intre UE si nivelurile
nationale, in vederea accelerarii dezvoltarii si utilizarii;
- consolidarea si dezvoltarea rolului instrumentelor UE de sustinere a inovarii
(fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurala, programul-cadru de cercetare-
dezvoltare, etc.);
- promovarea parteneriatelor in materie de cunoastere si consolidarea legaturilor
intre educatie, intreprinderi, cercetare si inovare.”
b. „Tineretul in miscare” prin care se propune:

 consolidarea performantei si atractivitatii internationale a institutiilor de
invatamant superior din Europa;
 sporirea nivelului general de calitate la toate formele de educatie si formare în UE;
 combinarea excelentei cu echitatea, prin promovarea mobilitatii studentilor si a celor
care urmeaza un curs de formare,
 imbunatatirea situatiei incadrarii in munca a tinerilor.” Comisia Europeana va depune
eforturi pentru:
 integrarea si consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate
universitatilor, cele destinate cercetatorilor si corelarea lor cu
programele nationale;
 impulsionarea agendei de modernizare a invatamantului superior la nivelul
programelor scolare, al guvernantei si al finantarii;
 identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin
programe de mobilitate pentru tinerii profesionisti;
 promovarea recunoasterii invatarii non-formale si informale;
 lansarea unui Cadru pentru incadrarea in munca a tinerilor.”
c. „O agendă digitala pentru Europa” prin care se propune crearea unei piete
digitale unica, bazata pe internet rapid si ultrarapid si pe aplicatii interoperabile:
 pana in 2013: acces universal la internet in banda larga;
 pana in 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel putin
 30Mbps);
 pana in 2020: o viteza a internetului de peste 100 Mbps in peste 50% din
locuintele din Europa.”
Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

- oferirea cadrului juridic stabil, pentru stimularea investitiilor in
infrastructura pentru internet de mare viteza, deschisa si competitiva,
precum si in serviciile conexe;
- dezvoltarea unei politici eficiente in domeniu;
- facilitarea utilizarii fondurilor structurale ale UE pentru realizarea
acestei agende.
d. Cresterea inteligenta este necesara in vederea recuperarii decalajelor intre

cresterea economica a UE si cresterea economica a celor doi mari competitori pe piata
mondiala respectiv SUA si Japonia.
Aspecte de corectat in domeniul inovarii:

- nivelul mai redus al investitiilor in cercetare, dezvoltare si inovare;
- utilizarea insuficienta a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor;
- accesul dificil la inovare in anumite sectoare ale societatii si ponderea mai redusa in
UE a firmelor high-tech.
Aspecte de corectat in domeniul Educatiei:
- un sfert dintre elevi au competente slabe de citire, unul din sapte tineri
abandoneaza studiile si formarea prea devreme;
- 50% dintre tineri ating un nivel mediu de calificare, insuficient pentru
cerintele noi de pe piata muncii;
- in randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 25 si 34 de ani, doar 1
persoana din 3 are o diploma universitara, comparativ cu 40% in SUA
si peste 50% in Japonia;
- conform “indicelui Shanghai” in clasamentul mondial al primelor 20 de
universitati, sunt listate doar doua universitati europene.”
Aspecte de corectat in domeniul Societatii digitale:
- din valoarea de 2.000 miliarde € reprezentata de piata globala pentru
tehnologiile informatiei si comunicatiilor, firmele europene reprezinta
doar 25%;
- ramanerea Europei in urma SUA si Japoniei in ceea ce priveste
internetul de mare viteza, afecteaza capacitatea acesteia de inovare in
special in zonele rurale, diseminarea online a cunostintelor si distributia
online de bunuri si servicii.”
5.3 Initiative pentru crestere durabila
Cresterea durabila inseamna promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive, ceea ce presupune
dezvoltarea de noi procese si tehnologii (inclusiv cele ecologice) care:
 sa accelereze dezvoltarea de retele inteligente, ce folosesc TIC;
 sa exploateze retelele de la scara UE;
 sa consolideze avantajul competitiv al mediului european de afaceri;
 sa constientizeze consumatorii in ceea ce priveste meritele utilizarii
eficiente a resurselor;
 sa scada emisia de dioxid de carbon;
 sa previna degradarea mediului, pierderea biodiversitatii, utilizarea
nedurabila a resurselor.”
Cresterea durabila va sta la baza coeziunii economice, sociale si teritoriale prin
derularea de actiuni in urmatoarele domenii:
1. competitivitate:
 mentinerea avantajului fata de SUA si China, pe piata tehnologiilor
ecologice;
 eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor;
 productivitate crescuta pentru contracararea presiunii tot mai mari de pe
pietele de export si pentru un numar tot mai mare de materii prime.
2. combaterea schimbarilor climatice:

 reducerea emisiilor de dioxid de carbon mult mai rapid in decada care
urmeaza;
 exploatarea completa a potentialului noilor tehnologii, precum
posibilitatile de captare si stocare a dioxidului de carbon, care vor
genera reducerea emisiilor, realizarea de economii si crestere
economica;
 consolidarea capacitatii de rezistenta a economiilor UE in fata riscurilor
climatice, precum si capacitatea de prevenire a dezastrelor si de reactie la
acestea.”
3. energie curata si eficienta:

 scaderea importurilor UE de petrol si gaze cu 60 de miliarde € pana in
2020;
 cresterea PIB-ul cu 0,6%-0,8%;
 crearea a peste 600.000 locuri de munca prin utilizarea energiei
regenerabile in 20% din energia folosita in UE;
 crearea a peste 400.000 locuri de munca prin atingerea obiectivului de
20% privind eficienta energetica.”
Cresterea durabila va fi stimulata prin doua initiative:
1. „O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor” prin care se

propune:
 sprijinirea tranzitiei catre o economie eficienta in ceea ce priveste utilizarea
resurselor si cu emisii reduse de dioxid de carbon;
 decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor, de consumul de
energie;
 reducerea emisiilor de CO2;
 cresterea competitivitatii si promovarea securitatii energetice.”

- mobilizarea instrumentelor financiare ale UE precum fondurile pentru
dezvoltare rurala, fondurile structurale, si altele in cadrul unei strategii
solide de finantare (UE, publica nationala, privata);
- consolidarea cadrului de utilizare a instrumentelor de piata precum
certificate de emisii, incurajarea utilizarii extinse a achizitiilor publice
ecologice, etc;
- prezentarea de propuneri pentru modernizarea si decarbonizarea
sectorului transporturilor;
- implementarea de proiecte strategice in vederea eliminarii blocajelor in
sectiunile transfrontaliere si nodurile intermodale (orase, porturi,
platforme logistice);
- finalizarea pietei interne a energiei, derularea actiunilor din cadrul
planului privind tehnologiile energetice strategice (SET);
- promovarea proiectelor de infrastructura de importanta strategica pentru UE
in zona baltica, in Balcani, in regiunea mediteraneeana si în Eurasia;
- adoptarea si implementarea unui plan de actiune privind eficienta
energetica, promovarea unui program in domeniul utilizarii eficiente a
resurselor (sprijinind IMM-urile si gospodariile) prin utilizarea
fondurilor structurale si a altor tipuri de fonduri;
- stabilirea viziunii privind modificarile structurale si tehnologice
necesare pentru a face tranzitia catre o economie cu emisii reduse de
dioxid de carbon, eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor
si rezistenta la schimbarile climatice pana in 2050.”
La nivel national, statele membre vor trebui:

- sa elimine treptat subventiile daunatoare mediului (exceptii in cazul
persoanelor defavorizate);
- sa dezvolte instrumente de piata, precum stimulente fiscale si achizitii
publice menite sa adapteze metodele de productie si de consum;
- sa dezvolte infrastructuri energetice si de transport inteligente, modernizate
si complet interconectate, sa utilizeze pe deplin TIC;
- sa asigure implementarea coordonata a proiectelor de infrastructura, in
cadrul retelei centrale a UE;
- sa se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor,
responsabile de o mare parte din emisiile generate si din congestiile
retelelor;
- sa utilizeze reglementarea, dezvoltand standarde de performanta
energetica in constructii si instrumente de piata precum impozitarea,
subventiile si achizitiile publice pentru a reduce consumul de energie si de
resurse;
- sa utilizeze fondurile structurale pentru a investi in constructia de cladiri
publice eficiente din punct de vedere energetic si într-o reciclare mai
eficienta;
- sa stimuleze instrumente care permit economisirea de energie si care ar
putea creste eficienta in sectoarele mari consumatoare de energie, precum
cele bazate pe folosirea TIC.”
2. „O politica industriala adaptata erei globalizarii” prin care se propune:

 colaborea stransa intre CE si intreprinderi, sindicate, mediul academic,
ONG-uri, organizatii de consumatori;
 elaborarea unui cadru pentru o politica industriala moderna, care sa sprijine
spiritual antreprenorial, sa ghideze si sa ajute industria;
 promovarea competitivitatii sectorului industriei primare, al productiei si al
serviciilor din Europa.

- stabilirea politicii industriale apte sa mentina si sa dezvolte o baza
industriala puternica, competitiva, diversificata in Europa, sa sprijine
tranzitia sectoarelor de productie catre o utilizare mai eficienta a
energiei si a resurselor;
- dezvoltarea abordarii orizontale a politicii industriale, care sa combine
diverse instrumente de politica precum reglementarea „inteligenta”,
modernizarea achizitiilor publice, normele in materie de concurenta,
stabilirea de standarde;
- imbunatatirea mediului de afaceri, in special pentru IMM-uri, inclusiv
prin reducerea costurilor de tranzactie aferente desfasurarii unei
activitati economice in Europa, prin promovarea clusterelor si prin
imbunatatirea accesului convenabil la finantare;
- restructurarea sectoarelor aflate in dificultate prin orientarea lor catre
activitati de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapida a competentelor catre
sectoarele si pietele cu un ritm alert de crestere;
- promovarea tehnologiilor si a metodelor de productie care reduc
utilizarea resurselor naturale si sporesc investitiile in patrimoniul
natural al UE;
- promovarea internationalizarii IMM-urilor;
- asigurarea faptului ca retelele de transport si de logistica permit
industriei din toata Uniunea sa beneficieze de acces efectiv pe piata
unica, pe piata internationala;
- dezvoltarea unei politici spatiale care sa puna la dispozitie
instrumentele necesare depasirii unor provocari-cheie la nivel mondial;
- sporirea competitivitatii sectorului turismului in Europa;
- revizuirea reglementarilor in vederea sprijinirii tranzitiei sectoarelor
serviciilor si productiei catre o utilizare mai eficienta a resurselor,
inclusiv printr-o reciclare mai eficienta;
- reinnoirea strategiei UE de promovare a responsabilitatii sociale a
intreprinderilor, ca element-cheie in asigurarea increderii pe termen lung
a angajatilor si a consumatorilor.”

- sa imbunatateasca mediul de afaceri, in special pentru IMM-urile
inovatoare, inclusiv prin achizitii publice menite sa sprijine initiativele care
incurajeaza inovarea;
- sa amelioreze conditiile de asigurare a respectarii drepturilor de
proprietate intelectuala;
- sa reduca sarcina administrativa a societatilor si sa amelioreze calitatea
legislatiei in domeniul afacerilor;
- sa colaboreze cu parțile interesate din diverse sectoare in vederea
identificarii blocajelor, elaborarii de analize comune cu privire la
modalitati de mentinere a unei baze industriale si de cunoastere solide, de a
plasa UE in pozitie de lider in ceea ce priveste dezvoltarea durabila la nivel
mondial.”
Cresterea durabila este necesara in vederea sustinerii UE pentru a prospera intr-o

lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu resurse limitate, pentru prevenirea
degradarii mediului, pierderea biodiversitatii si utilizarea nedurabila a resurselor.
Cresterea favorabila incluziunii inseamna promovarea unei economii cu o rata
ridicata a ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala si care
presupune:
o asigurarea autonomiei cetatenilor prin rate ridicate ale ocuparii fortei de
munca;
o investirea in dezvoltarea competentelor;
o combaterea saraciei;
o modernizarea pietelor muncii si a sistemelor de formare si de protectie
sociala;
o consolidarea coeziunii teritoriale prin accesibilizarea beneficiilor
cresterii economice in toate regiunile UE inclusiv in cele ultraperiferice;
o asigurarea accesului si oportunitatilor pentru toti cetatenii pe tot
parcursul vietii;
o cresterea participarii fortei de munca prin asigurarea de politici de
promovare a egalitatii de sanse intre femei si barbati.
Se va actiona in vederea rezolvarii problemelor din urmatoarele domenii:
1. ocuparea fortei de munca:

 schimbarile demografice au generat scaderea numarului de persoane
active;
 in UE, doar doua treimi din populatia activa are loc de munca, in
comparatie cu peste 70% in SUA si in Japonia;
 rata ocuparii fortei de munca este scazuta in special in randul femeilor si al
lucratorilor in varsta;
 rata a somajului de peste 21% in randul tinerilor;
 risc ridicat de pierdere a terenului pe piata muncii a persoanelor
neintegrate in campul muncii sau care au legaturi slabe cu acesta.
2. competentele:
 aproximativ 80 de milioane de persoane au competente reduse sau de baza;
 oportunitatile oferite prin invatarea de-a lungul vietii, apartin in special
persoanelor mai instruite;
 pana in 2020, 16 milioane de locuri de munca vor necesita nivel inalt de
calificare, in timp ce numarul locurilor de munca pentru care se vor cere
competente reduse va scadea cu 12 milioane;
 pentru mentinerea vietii active indelungate, este necesara dobandirea si
dezvoltarea de noi competente pe tot parcursul vietii.
3. combaterea saraciei:
 80 de milioane de persoane erau amenintate de saracie, inainte de
aparitia crizei economice;
 19 milioane dintre acestea sunt copii;
 8% dintre persoanele care au un loc de munca nu castiga suficient
pentru a iesi din saracie, cei mai afectati fiind somerii.”
Cresterea favorabila a incluziunii va fi stimulata prin doua initiative:
1. „O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca” prin care se propune:
 crearea conditiilor necesare modernizarii pietelor muncii pentru a creste nivelurile
de ocupare a fortei de munca si pentru a asigura sustenabilitatea modelelor sociale
europene;
 promovarea autonomiei cetatenilor prin dobandirea de noi competente care vor
permite fortei de munca actuale si viitoare, adaptarea la noile conditii si la
eventualele schimbari de cariera;
 reducerea somajului;
 sporirea productivitatii muncii.”

- definirea si punerea in aplicare a celei de a doua etape a agendei de
flexicuritate, in vederea identificarii modalitatilor de imbunatatire si
gestionare a tranzitiilor economice, de combatere a somajului, de
crestere a ratelor de activitate;
- adaptarea cadrului legislativ, in conformitate cu principiile
reglementarii „inteligente”, la evolutia modelelor de organizare a
muncii, la noile riscuri la adresa sanatatii si securitatii muncii;
- facilitarea si promovarea mobilitatii lucratorilor in interiorul UE si
asigurarea unei corespondente mai bune intre cererea si oferta de locuri de munca,
prin intermediul sprijin financiar acordat din fondurile structurale, in special din
Fondul Social European (FSE);
- consolidarea capacitatii partenerilor sociali, valorificarea potentialului
de solutionare a problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile
(la nivelul UE, la nivel national/ regional, la nivel sectorial si la nivelul
intreprinderilor);
- impulsionarea cadrului strategic de cooperare in materie de educatie si
formare in care sa fie implicate toate partile interesate;
- asigurarea dobandirii competentelor necesare in vederea continuarii
studiilor si a integrarii pe piata muncii, precum si a recunoasterii
acestora pe tot parcursul educatiei generale, profesionale, superioare si din viata
adulta.”

- sa puna in aplicare masurile nationale de flexicuritate, sa reduca
segmentarea pietei muncii, sa faciliteze tranzitiile si reconcilierea vietii
profesionale cu viata privata;
- sa analizeze, sa monitorizeze eficienta sistemelor fiscale si de asigurari sociale
pentru a asigura rentabilitatea muncii;
- sa promoveze noi forme de reconciliere a vietii profesionale cu cea
privata, politici de imbatranire activa, sa sporeasca egalitatea de sanse
intre femei si barbati;
- sa promoveze, sa monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului
social;
- sa impulsioneze punerea in aplicare a Cadrului european al calificarilor, prin
instituirea unor cadre nationale ale calificarilor;
- sa asigure dobandirea competentelor necesare in vederea continuarii studiilor
si a integrarii pe piata muncii, recunoasterea acestora pe tot parcursul
educatiei generale, profesionale, superioare si din viata adulta, inclusiv in cadrul
invatarii non-formale si informale;
- sa dezvolte parteneriate intre mediul educatiei/formarii si cel al muncii,
in special prin implicarea partenerilor sociali in planificarea ofertelor de
educatie si formare.”
2. „O platforma europeana de combatere a saraciei” prin care se propune:

 asigurarea coeziunii economice, sociala, teritoriale, ca o continuare a anului in
curs, care reprezinta “Anul european de lupta impotriva saraciei si excluziunii sociale”;
 sensibilizarea opiniei publice pentru recunoasterea drepturilor
fundamentale ale persoanelor care se confrunta cu saracia si excluziunea sociala.
 elaborarea unei platforme de cooperare, de schimb de bune practici, in
vederea incurajarii actorilor din sectorul public si privat de a reduce
excluziunea sociala prin actiuni concrete, inclusiv prin acordarea
finantari din fondurile structurale, in special din FSE;
 elaborarea si implementarea de programe care vizeaza promovarea inovarii
sociale in randul grupurilor celor mai vulnerabile, dezvoltarea unei noi agende
pentru integrarea migrantilor;
 evaluarea caracterului adecvat si a sustenabilitatii sistemelor de protectie
sociala si de pensii si identificarea modalitatilor de imbunatatire a
accesului la sistemele de sanatate.”

- sa promoveze responsabilitatea colectiva si individuala pe care o
impart in domeniul combaterii saraciei si excluziunii sociale; s
- sa defineasca si sa puna in aplicare masuri care vizeaza grupurile cu un grad de
risc ridicat precum familiile monoparentale, femeile in varsta,
minoritatile, romii, persoanele cu handicap si personale fara adapost;
- sa isi dezvolte sistemele de securitate sociala si de pensii pentru a asigura
un nivel adecvat al ajutorului pentru venit si al accesului la asistenta medicala.”
Cresterea favorabila incluziunii este necesara in vederea:

- oferirii populatiei acces la centre de ingrijire a copiilor si la centre
destinate altor persoane aflate in intretinere;
- punerii in aplicare a principiilor privind flexicuritatea;
- oferirii cetatenilor posibilitatea de a dobandi noi competente care sa le
permita adaptarea la noile conditii si la eventualele schimbari de cariera;
- combaterea saraciei si excluziunii sociale;
- reducerea inegalitatilor in materie de sanatate;
- imbunatatirea capacitatii de a face fata fenomenului de imbatranire
activa.
PARTEA a II-a : ANALIZA SOCIO – ECONOMICA A
COMUNEI SENDRENI
1.Localizare
Comuna Sendreni este situata in partea de sud a judetului Galati, fiind limitrofa
municipiului Galati (la o distanta de 10km), situatie care i-a conferit in trecut statutul de
comuna suburbana, iar teritoriul administrativ al comunei are urmatoarele vecinitati :
 la est – municipiul Galati;
 la nord – comuna Smardan;
 la nord-vest – comuna Schela;
 la vest – comuna Branistea;
 la sud – judetul Braila.
Comuna Sendreni este situata de-a lungul drumului national DN2B (E87) – (Galati -
Braila) si DN25 (Galati – Tecuci), intersectia acestor doua importante artere fiind pe
teritoriul comunei, fiind de asemenea strabatuta si de calea ferata dubla neelectrificata
Galati – Tecuci.
2.Date administrative
Comuna Sendreni are in componenta 3 sate, si anume:
- Sendreni – sat resedinta de comuna;
- Serbestii vechi;
- Movileni.
Suprafata administrativa a comunei este de 4.733.55 ha, conform datelor furnizate
de Primaria comunei Sendreni.
3.Principalele proiecte implementate
Dupa 1990, desi sursele financiare au fost foarte reduse, Primaria si Consiliul Local
s-au preocupat de realizarea unor obiective economice si sociale care sa vina in ajutorul
populatiei.
Prin grija Primariei si a Consiliului Local, prin finantarea din fonduri proprii in procent,
cu ajutorul Consiliului Judetului Galati si a unor fonduri cu finantare externa UE, s-au
realizat urmatoarele obiective:
Alimentare cu apa in comuna Sendreni, (proiect SAPARD);
Complex de Servicii Sociale pentru personae cu handicap - “Sanse egale” - finantat
de Guvernul Romaniei prin Programul Investitii in Servicii Sociale;
Centru Social Comunitar pentru familii cu copii aflate in dificultate – comuna
Sendreni – finantare RICOP;
Modernizarea Centrului Social Comunitar – finantat de Guvernul Romaniei prin
Programul Investitii in Servicii Sociale;
Parteneriatul – o cale eficienta pentru dezvoltarea locala – finantare PHARE –
modernizarea administratiei publice;
Reparatii drumuri comunale – finantare bugetul local;
Extindere primarie Sendreni;
Plan Urbanistic Zonal – tarla 96;
Sala de sport scoala – sat Sendreni;
Alte proiecte privind : reamenajarea canalului colector al apei pluviale din zona
centrala, reparatii drumuri, reprofilare si completare strat balast drumuri.
Fata de cele prezentate anterior mai sunt urmatoarele proiecte ce se afla in derulare
in prezent :
Refacere dig aparare rau Siret – finantare CHF International Romania;
Reparatii exterioare canale colectoare si inlocuire tamplarie la Centrul Social
Comunitar – finantare CHF International Romania;
Reamenajarea platformelor de gunoi din satele Sendreni si Serbestii Vechi.
4.Relief
Teritoriul pe care se afla amplasata comuna Sendreni, se afla in zona de campie a

judetului Galati formata din Campia Covurlui, situata intre Prut, Siret si Dunare, ocupand
partea sudica a acesteia. Campia Covurlui este formata dintr-o asociere de campuri cu
altitudine de 80-200m, coborand in evantai de curburi si platouri ce scad altitudinea spre
sud.
Caracteristica reliefului in aceasta zona, o constituie prezenta unor interfluvii cu
suprafetele plane si vai consecvente, avand cursurile pe directia N-S si versanti framantati
si expusi fenomenului de eroziune, ceea ce a provocat denivelari de cca. 60-70m intre
interfluvii si firul vailor. Caracterul friabil al depozitelor din constitutia acestei regiuni
favorizeaza dezvoltarea proceselor deluviale ale versantilor.
5. Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a comunei Sendreni face parte din bazinul Siret si este
alcatuita din urmatoarele ape de suprafata :
- raul Siret (7km) – unul din raurile importante ale bazinului;
- paraul Rusca (9km);
- paraul Valea lui Odobescu (3km) – care strabate teritoriul comunei de la
nord la sud;
- acumularea Malina (176 km2).
Datorita amenajarii integrale a albiei Siretului, precum si a paraurilor mentionate mai
sus, a fost inlaturata complet posibilitatea de inundare a terenurilor din exteriorul albiei
minore.
Nivelul hidrostatic al panzei de apa freatica se gaseste cantonat in nisipuri si
pietrisuri, el fiind interceptat de foraje la adancimea de 20-30 m pe terasa superioara, 10-15
m pe terasa inferioara si la circa 2-3 m in zona de lunca.
6. Clima
Teritoriul comunei Sendreni, ca si intreg teritoriul judetului Galati, apartine sectorului

de clima continentala, specifica tinuturilor cu clima de campie si podis.
Zona de nord a comunei beneficiaza de un topoclimat de terase bine insorite, cu
dinamica atmosferei activa, cu mai putina umezeala decat zonele din apropierea baltii
Malina cu un topoclimat de balta – lunca, cu mai multa umezeala si temperaturi ceva mai
coborate.
Temperatura medie anuala este de 10.50 C, media lunii cele mai calde, iulie fiind
+22.60 C, iar a lunii cele mai reci, ianuarie - 3.10 C.
Vanturile sunt influientate de relief, atat in privinta frecventei, cat si a vitezei.
Frecventele medii anuale inregistrate indica predominarea vanturilor din NE (19.8%),
urmate de cele din N(16.1%), SV(14.7%) si S(10.0%). Vitezele medii anuale sunt cuprinse
intre 2.4 si 5.3 m/s. In general, vanturile dominate inregistreaza viteze medii mai mari.
Se poate spune ca, din punct de vedere climatic, atat orasul Galati, cat si zona lui
inconjuratoare din care face parte si partea de sud a comunei Sendreni, este caracterizata
printr-o amplitudine mare a variatiilor de temperature si prin precipitatii cantitative reduse.
7. Vegetatia
Potentialul ecologic si altitudinile relativ coborate din cadrul teritoriului administrative

al comunei Sendreni permit existenta unor unitati de vegetatie bine individualizate in cadrul
zonalitatii latitudinate.
Pe teritoriul comunei se include o zona de stepa, reprezentata prin pajisti secundare
cu barboasa, firuta de bulb, pelinita, alior, colilie, paius, care se mai pastreaza numai pe
suprafete reduse, locul lor fiind ocupat de culturile agricole.
In luncile raurilor apar asociatii ierboase higrofile si zavoaie de salcii si plop.
8. Fauna
Fauna terestra si acvatica apartine biotopului stepei si silvostepei (care este saraca si
are cel mai mult de suferit de pe urma activitatii umane), precum si celui de lunca si balta.
Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozatoarelor : popandaul,
harciogul, orbetele, soarecele de camp, iepurele de camp si cel de vizuina, sobolanul de
apa. In apele Siretului se intalneste crapul si somnul.
Principalele probleme pe care le ridica in situatia actuala sunt conditiile cadrului
natural care se refera la fenomenele de inundatii, provocate din reteaua hidrografica la ploi
mari, care urmeaza sa fie inlaturate prin regularizarea cursurilor de apa si indiguiri.
9. Caracteristici geotehnice
Din punct de vedere morfologic, teritoriul comunei Sendreni se afla in zona de

campie a judetului Galati, formata din Campia Covurluiului, situate intre Prut, Siret si
Dunare ocupand partea sudica a acesteia. Campia Covurluiului este formata dintr-o
asociere de campuri cu altitudine de 80-200m, coborand in evantai de curburi si platouri ce
scad in altitudine spre sud.
Caracteristica reliefului in aceasta zona, o constituie prezenta unor interfluvii cu
suprafete plane si vai consecvente, avand cursurile pe directia N-S si versanti framantati si
expusi fenomenului de eroziune, ceea ce a provocat denivelari de cca. 60-70m intre
interfluvii si firul vailor. Caracterul friabil al depozitelor din constitutia acestei regiuni
favorizeaza dezvoltarea proceselor deluviale pe versanti.
Fundamentul geologic al zonei este alcatuit din formatiuni de varsta paleozoic inferior
si superior, partial metamorfozate, peste care stau formatiunile mezozoice si neozoice.
Depozitele geologice importante sunt cele cuaternare, mai exact pleistocen superior
reprezentate prin depozite loessoide, constituite din prafuri nisipoase galbui si prafuri
argiloase nisipoase cu concretiuni calcaroase.
Se disting trei zone geomorfologice pentru satele Sendreni si Serbestii Vechi :
a. Zona de terasa inalta
 Nu sunt restrictii constructive si de inaltime ;
 Distanta minima fata de cornisele versantului este de minim 50m;
 Presiune conventional Pconv = 150 kPa;
 Adancimea de fundare 1.20m de la suprafata terenului pe stratul de loess.
b. Zona de terasa medie
 Fundare in stratul de loess la h = 1.20 – 1.50m;
 Presiunea de fundare Pconv = 120 – 150 kPa pentru grupari fundamentale
de calcul pentru constructii mai mici de P+4;
 Pentru constructiile mai mari de P+4, fundarea se va face pe perne de
pamant, piloti, radiere, functie de incarcarile constructive si de sistemul static
adoptat.
c. Zona de lunca
 Constructii usoare P sau P+1 ;
 Fundare sub adancimea de inghet cu incastrare 0.2 – 0.3m si presiuni mici
de fundare;
 Restrictii la subsol.
Tectonic, comuna Sendreni se afla in partea de nord a liniei de fractura Focsani –
Namoloasa – Galati, fapt ce face sa se resimta cutremurele de pamant ce au loc in muntii
Vrancei.
Seismic, comuna Sendreni prezinta gradul VIII de intensitate seismic, conform STAS
11100/1/1993, incadrandu-se in zona “C” de seismicitate, conform normative P-100-1992
(Ks = 0.20, iar perioada de colt se afla in apropierea limitei de demarcatie intre Tc = 1.5
sec).
Adancimea de inghet pentru Sendreni este de 0.90m, conform STAS 6054/1977.
Zone interzise costructiei sunt zonele instabile ca: versantii terasei superioare, vaile
de eroziune si zona de margine a baltilor.
10. Relatii in teritoriu – Principalele categorii de folosinta
Suprafata administrativa a comunei (conform datelor furnizate de primaria comunei

Sendreni) este de 4.733.55 ha, cu o populatie la nivelul anului 2011 (date obtinute de la
INS) de 3.641 locuitori, careia ii corespunde o densitate a populatiei de 69.54 loc/km2, fiind
putin peste media pe judet (cca. 67 loc/km2 pe total mediu rural).
Situata la limita de sud a judetului Galati, aproape de municipiul Galati, comuna
Sendreni intra mai mult in aria de influienta a municipiului Galati. Existenta pe teritoriul sau
a unor axe importante de comunicatii, rutiere si feroviare, a facilitat relatiile in teritoriu pe
directia est-vest (Galati-Tecuci).
Situatia utilizarii teritoriului administrativa se prezinta conform tabelului urmator (date
furnizate de Primaria comunei Sendreni) :
Principalele categorii de folosinta Suprafata (ha) %

Total suprafata, din care: 4.733.55 100.0
AGRICOL, din care: 3.960.24 83.66
 arabil 3.589.97 75.84
 pasuni 88.12 1.86
 vii, livezi 282.15 5.96
NEAGRICOL, din care: 773.31 16.34
 paduri 42.92 0.91
 ape 399.85 8.45
 drumuri 118.12 2.50
 constructii, curti 182.64 3.86
 neproductiv 29.78 0.62
Total suprafata, din care:
16%
AGRICOL:
NEAGRICOL:
84%
Neagricol, din care:
4% 6%
24% · paduri
· ape
· drumuri
· constructii, curti
51%
15% · neproductiv
Agricol, din care:
2% 7%
· arabil
· pasuni
· vii, livezi
91%
Suprafata agricola care revine pe un locuitor este de 1.20 ha, iar cea arabila de 1.09 ha,
valorile fiind mult mai mari, fata de mediile pe judet (0.6ha si respective 0.5ha).
11. Mediul economic
Comuna Sendreni face parte din randul comunelor cu activitati preponderent

agricole. Functia agricola a comunei Sendreni se materializeaza in productie vegetala,
productie animaliera, elemente de activitati adiacente precum prelucrarea primara a
produselor vegetale si animaliere (produse de lapte de vaca si bivolita), preponderente mai
ales in sectorul privat. De asemenea, tot in sprijinul activitatii agricole actioneaza si resortul
economic de valorificare pe piata libera a produselor agroalimentare obtinute.
Pe raza comunei si-a deschis activitatea o importanta societate cu capital privat care
are ca obiect de activitate productia textile.
In comuna exista mai multi agenti economici care isi desfasoara activitatea in
domeniul comertului si nu trebuie uitata Statia de carburanti Petrom OMV care a fost
modernizata in urma cu cativa ani.
12. Agricultura
Conform bilantului teritorial, terenul agricol reprezinta 86.66% din suprafata totala a
comunei. Din acesta 75.84% este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grau si
secara), a plantelor tehnice (floarea soarelui,
cartoful si sfecla de zahar) si a legumelor.
Privind structura culturilor agricole,
acesta este judicios alcatuita dupa criterii
agrotehnice si economice (rentabilitatea si
asigurarea securitatii alimentare a locuitorilor).
O analiza a productiilor medii la
principalele culture agricole ale comunei
Sendreni fata de intregul judet, in anul 2002 este prezentata in tabelul urmator :
Culturi agricole principale Comuna Sendreni – Judetul Galati % fata de

2002 Judet
Grau si secara kg/ha 3.626 2.641 24.19
Porumb kg/ha 2.826 1.828 220.05
Floarea soarelui kg/ha 1.282 821 175.64
Legume kg/ha 4.230 14.709 97.60
Principalele culturi agricole
16000
14000
12000
10000
ha 8000
6000 Comuna Sendreni – 2002
4000 Judetul Galati
2000
0
Porumb Legume
kg/ha kg/ha
Se observa ca doar productiile de grau si secara si porumb (la nivel de comuna)

sunt mai mari decat cea pe judet. In rest toate productiile agricole (dominante pe teritoriul
agricol) sunt mai mici decat cele ale judetului, ceea ce confirma valoarea agricola a solurilor
relativ scazuta.
Suprafata cultivata cu pomi fructiferi acopera 200 ha, iar cu vita de vie 82 ha.
Exista in prezent 30 de familii de albine numarul acestora putand creste tinand cont de
bogatia florii spontane si a culturilor vegetale.
Legumicultura se practica pe sole mici in prezent, existand insa cca. 100 ha
disponibile amenajarii unor noi culturi legumicole in conditiile dotarii cu tehnologii
moderne de lucru, sisteme de irigatii, sere, solarii.
13. Productia de animale
Efectivele de animale prezente in comuna pentru anul 2006 (comparativ cu anii

anteriori) se regasesc in mare parte in gospodariile populatiei si sunt evidentiate in tabelul
urmator comparativ cu anul 1995 :
Efective de animale(nr.) 1995 2002 2006

bovine 1.283 823 927
porcine 761 451 380
pasari 9.180 12.500 -
ovine si caprine 1.307 193 380
Evolutia efectivelor de animale
14000
12000
10000
1995
8000
2002
6000
2006
4000
2000
0
bovine porcine pasari ovine si caprine
Referitor la productiile totale de carne, lapte, lana si oua sunt prezentate in tabelul
urmator comparativ cu anul 1995:
Productia animal U.M. 1995 2006
Carne Tone viu 175 194
Lapte de vaca si bivolita Hl. Fizic 23.181 21.455
Lana Kg. fizic 2.000 302
Oua Mii buc. 686 1.202
14. Invatamant, cultura si sport
Populatia comunei Sendreni beneficiaza de 4 unitati de invatamant (scoli si gradinite)

structurate pe localitatile componente, astfel:
Sat Sendreni
 singura scoala ramasa in comuna pentru
invatamant primar si gimnazial cu un
numar de 30 de cadre didactice si un
numar de 167 de elevi in clasele I-IV, 147
de elevi in clasele V-VIII si 30 de elevi in
grupa pregatitoare;
 1 gradinita cu program normal cu un
numar de 87 de copii.
Sat Movileni
 1 gradinita cu program normal cu un numar de 20 de copii si 1 cadru didactic.
Sat Serbestii Vechi

 1 gradinita cu program normal cu un numar de 17 copii si 1 cadru didactic.
Activitatea sportiva este sustinuta in comuna Sendreni de doua investitii importante
si anume: Baza sportiva multifunctionala si Sala de sport.
De asemeni comuna Sendreni dispune de un Camin Cultural nou cu toate dotarile

necesare.
15. Culte
Comuna are in prezent 2

biserici ortodoxe cu cimitire
aferente, in satele
Sendreni si Movileni si un
cimitir in satul Serbestii Vechi.
16. Sanatate
Starea de sanatate a populatiei comunei Sendreni este monitorizata in cadrul unui

dispensar in satul Sendreni. Comuna dispune si de un dispensar veterinar in satul
Sendreni.
In anul 2008 a fost realizata investitia "CONSTRUIREA UNUI DISPENSAR IN
COMUNA SENDRENI SI CABINETE MEDICALE IN SATELE MOVILENI SI
SERBESTII-VECHI, COMUNA SENDRENI, JUDETUL GALATI"
Administratia locala a decis rezolvarea asistentei medicale primare prin infiintarea unui
dispensar medical si a doua cabinete medicale, deoarece in comuna Sendreni nu exista
dispensar medical, astfel incat populatia sa poate beneficia de servicii medicale
calificate de prima necesitate.
Dispensarul cuprinde urmatoarele functiuni:
cabinet medical, sala de tratament, sala de vaccinari,
sala asistenti, sala de asteptare, camera pentru gravide,
cabinet stomatologic, camera pentru sterilizare, grup
sanitar separat pe sexe pentru pacienti, coridor ce se
amenajeaza la sala de asteptare pentru cabinetul stomatologic, depozit pentru
materiale periculoase.
Cabinetul medical cuprinde urmatoarele
functiuni: cabinet medical, sala de tratament, sala de
asteptare, camera sterilizare, grup sanitar pentru
personalul medical si grup sanitar pentru public separat
pe sexe. Cabinetul medical este prevazut pentru un
medic cu o activitate periodica, o zi sau doua zile pe
saptamana, iar pacientii consultati sunt programati
anticipat
Activitatea medicala in comuna Sendreni este completata prin existenta unui
cabinet stomatologic in satul Sendreni, cabinet complet dotat si utilat pentru a satisface
nevoile medicale ale cetatenilor comunei.
17. Date demografice
Populatia in anul 2013 a comunei Sendreni, conform datelor obtinute de la

evidenta populatiei este de : 4247 locuitori, din care :
 masculin – 2832 ;
 feminin – 2115.
Conform datelor obtinute de la INS la ultimul recensamant din anul 2011,
populatia stabila pe sexe si grupe de varsta :
Populatia stabila total :
 ambele – 3641
 masculin – 1842
 feminin – 1799
Sub 5 ani :
 ambele– 215
 masculin - 108
 feminin – 107
5 – 9 ani :
 ambele – 221
 masculin – 96
 feminin – 125
10 – 14 ani :
 ambele – 229
 feminin – 108
15 – 19 ani :
 ambele – 183
 feminin – 81
20 – 24 ani :
 ambele – 258
 feminin – 121
25 – 29 ani :
 ambele – 245
 feminin – 117
30 – 34 ani :
 ambele – 325
 feminin – 155
35 – 39 ani :
 ambele – 282
 feminin – 131
40 – 44 ani :
 ambele – 329
 feminin – 149
45 – 49 ani :
 ambele – 204
 feminin – 97
50 – 54 ani :
 ambele – 220
 feminin – 99
55 – 59 ani :
 ambele – 273
 feminin – 137
60 – 64 ani :
 ambele – 209
 feminin – 100
65 – 69 ani :
 ambele – 136
 masculin – 60
 feminin – 76
70 – 74 ani :
 ambele – 124
 masculin – 56
 feminin – 68
75 – 79 ani :
 ambele – 97
 masculin – 35
 feminin – 62
80 – 84 ani :
 ambele – 63
 masculin – 19
 feminin – 44
85 ani si peste :
 ambele – 28
 masculin – 6
 feminin - 22
Populatie Sub 18 19 – 34 35 – 54 55 – 74 Peste 74 Total

stabila ani ani ani ani ani
Masculin 427 435 559 361 60 1.842
Feminin 421 393 476 381 128 1.799
Total 848 828 1.035 742 188 3.641
Populatia stabila pe sexe si stare civila :

Populatia stabila total :
 ambele – 3641
 feminin – 1799
Necasatorit(a) :
 ambele – 1386
 feminin – 584
Casatorit(a) :
 ambele – 1831
 feminin – 91
Vaduv(a) :
 ambele – 279
 masculin – 51
 feminin – 228
Divortat(a) :
 ambele – 145
 masculin – 71
 feminin – 74
Persoane care traiesc in uniune consensuala :

 ambele – 212
 feminin - 108
Populatia stabila dupa religie :

 populatia stabila total – 3641
 ortodoxa – 3327
 romano-catolica – 9
 penticostala – 62
 baptista – 9
 adventista de ziua a saptea – 7
 martorii lui Iehova – 4
 crestina dupa Evanghelie - 7
Populatia stabila dupa etnie :

 romani – 3420
 informatie nedisponibila – 217
Populatia stabila dupa limba materna :

 romana – 3418
 informatie nedisponibila – 221
 feminin - 108
18. Cai de comunicatie
Relatiile rutiere dintre localitatile comunei Sendreni cu teritoriul inconjurator se

axeaza in principal pe DN 25 si DN2B si DJ255A care asigura legatura cu comunele
Schela, Smardan si Vanatori.
Intrarea in comuna Sendreni, este la km 62 + 610 pe DN25, intersectia DN25 cu
DN2B este la km 68 + 130 pe DN25 si km 126+067 pe DN2B. Intrarea in comuna Sendreni
pe DB2B (pila de pe malul stang al raului Siret) la km 125+571 iar iesirea din comuna la km
128+691.
Drumul judetean DJ255A are lungimea de 24 km cu plecare din DJ261 comuna
Vanatori, intersectia cu DN25 (km23) sat Traian, comuna Branistea si limita cu judetul
Braila. Drumul judetean este neamenajat, iar drumurile satesti interioare sunt in mare parte
pietruite (balast sau lidonit). Trama stradala a satelor prezinta trasee sinuase cu distante
variabile intre garduri ce va ingreuna modernizarea lor, latimea carosabilului fiind in mare
parte de 5 la 6m.
Linia CFR Tecuci – Galati este linie dubla in curs de electrificare (com.
Independenta). Satul Sendreni are gara iar Serbestii Vechi halta pe CFR. Intre satul
Sendreni si satul Movileni (la Sud) exista un triaj de cale ferata km 305+5 (intersectiile
DN2B cu CF).
19. Infrastructura edilitara
1. Gospodarirea apelor
Comuna Sendreni este alcatuita din satele : Sendreni, Serbestii Vechi si Movileni.
Reteaua hidrografica a comunei Sendreni face parte din bazinul hidrografic Siret si
este alcatuita din urmatoarele ape de suprafata :
- raul Siret, unul dintre raurile importante ale bazinului;
- paraurile Rusca, Obreja si Valea Odobescu care strabat de la nord la sud
teritoriul comunei Sendreni.
Raul Siret regularizat in zona localitatilor componente are o lungime totala de 539
km, altitudinea de la 305m in amonte pana la 2m in aval, un coeficient de sinuozitate de
1.86 precum si o suprafata de 42.890km2.
In lungul soselei principale sunt amplasate conductele de aductiune a apei de la
sursa Serbesti spre municipiul Galati avand diametrele Dn 1000mm si Dn 800mm.
In zona localitatii Movileni, baltile Malina sunt amenajate pentru piscicultura.
Pe malul stang al raului Siret exista o statie de pompare a apei din Siret pentru zona
Fermei de taurine.
In prezent satele componente ale comunei Sendreni dispun de sisteme centralizate
de alimentare cu apa in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Deoarece nu exista un sistem centralizat de colectare a apelor menajere, acestea
constituie un important factor de poluare a mediului, implicit a panzei de apa freatica
folosita ca sursa de alimentare cu apa, in majoritatea gospodariilor.
Apele uzate menajere din sate sunt evacuate la suprafata terenului, reprezentand un
risc asupra sanatatii oamenilor. Apa utilizata astfel nu este verificata din punct de vedere
sanitar, reprezentand un risc asupra sanatatii oamenilor.
Haznalele de tip rural pot polua bacteriologic apa freatica ce este utilizata in scop
potabil.
Alimentarea cu apa
In prezent satele component ale comunei Sendreni (Sendreni, Serbestii Vechi si

Movileni) sunt echipate cu instalatii centralizate de alimentare cu apa.
In lungul drumului principal sunt amplasate conducte de aductiune Dn 1000mm si Dn
800mm, conducte de alimentare cu apa a municipiului Galati, sursa de apa Vadu-Rosca –
Salcia.
Pentru alimentarea scolii din satul Sendreni cu apa potabila, s-a executat un
bransament la conducta de aductiune existent dn 1000mm. Tot in zona scolii, exista un
rezervor de apa, de unde apa ajunge prin gravitatie in grupurile sanitare ale scolii.
Datorita dezvoltarii deosebite a locuintelor din ultima perioada, a crescut si cererea
de apa potabila pentru aglomerarile satului principal – zona de locuinte din vecinatatea
fabricii de cherestea, la sud de DN25, in dreptul cartierului Sendreni Nord.
Investitia "CONSTRUIRE, EXTINDERE
SI MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE
CU APA IN SATELE SENDRENI, SERBESTII-
VECHI SI MOVILENI COMUNA SENDRENI,
JUDETUL GALATI" urmareste indeplinirea
scopului Programului aprobat prin Ordonanta 7 /
2006, respectiv imbunatatirea situatiei sociale si
economice a locuitorilor zonelor rurale vizate.
A fost necesara realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa, in
concordanta cu necesitatile calitative si cantitative la nivelul cerintelor actuale, care sa
vizeze in principal asigurarea sanatatii, cresterea nivelului de trai al populatiei,
dezvoltarea economico-sociala a localitatii, precum si protectia mediului.
Prin acest proiect se rezolva modernizarea si extinderea sistemelor existente de
alimentare cu apa, iar realizarea acestui proiect genereaza noi oportunitati pentru
investitiile in exploatatiile agricole, deserveste agentii economici si institutiile de interes
public.
De asemenea, necesitatea investitiei reiese
si din faptul ca locuitorii satelor Serbestii-Vechi
(Cartierul Nou), Movileni si Sendreni (Cartier Vest),
comuna Sendreni s-au angajat sa-si racordeze
gospodariile la reteaua de alimentare cu apa, din
surse proprii, in termen de cel mult doi ani de la
finalizarea investitiei.
Sat Serbestii Vechi
In satul Serbestii Vechi exista alimentare cu apa. Alimentarea cu apa a satului se

face din conducta magistrala Dn 1000mm, existenta in apropierea satului Serbestii Vechi,
printr-un bransament Dn 110mm, pana in caminul apometru din incinta gospodariei de
apa.
Gospodaria de apa din satul Serbestii Vechi este formata din:
 rezervor apa semiingropat 60mc;
 statie pompare;
 statie clorinare;
 retea de distributie cu Dn 110-63mm ;
 retea aductiune Dn 50mm.
Alimentarea cu apa a cartierului nou se face din conducta de refulare a apei potabile
de la sursa de apa subterana Vrancea spre municipiul Galati. Racordarea s-a realizat in
caminul de linie existent in dreptul cartierului nou, prin racordarea la conducta de aerisire
Dn 150mm. Reteaua este formata dintr-o conducta principala Dn 110mm, din care se
ramifica doua conducte secundare de distributie avand Dn 50-63 mm. Din conductele Dn
63mm pornesc alte trei ramificatii cu Dn 40mm, care alimenteaza un numar redus de
locuinte.
Sat Sendreni – Cartierul Vest
In satul Sendreni - cartierul Vest exista alimentare cu apa din conducta magistrala
Dn 800 mm, existenta in aproprierea satului Sendreni.
Gospodaria de apa este formata din:
 rezervor de apa semiingropat cu volumul de 60mc;
 statie de pompare semiingropata;
 statie clorinare;
 retea de distributie cu Dn 110-90mm;
 retea de aductiune cu Dn 50mm.
Sat Sendreni
Exista alimentare cu apa in sistem centralizat, din conducta magistrala Dn 800mm –

Dn 1000mm. In apropierea satului Sendreni exista un bransament pana la caminul
apometru din incinta gospodariei de apa.
Gospodaria de apa este formata din :
 statie de clorinare;
 retea aductiune;
 retea distributie cu Dn 225-63 mm.
Sat Movileni
In satul Movileni exista un sistem centralizat de alimentare cu apa. Gospodaria de

apa este formata din:
 rezervor 200mc;
 retea de distributie cu Dn 90-75 mm
Ca urmare a analizei existente, principalele disfunctionalitati sunt :
 apa din fantanile de tip rural, folosita in prezent, este supusa poluarii;
 fantanile taranesti din curti sau de pe drumurile satesti nu au asigurata o
zona de protectie sanitara;
 apa nu este verificata din punct de vedere al potabilitatii.
Centralizarea si epurarea apelor menajere uzate
Comuna Sendreni nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate

menajere si a celor pluviale, sa le dirijeze intr-o statie de epurare, pentru tratarea lor.
Colectarea apelor uzate se face in haznale, care nefiind ecologic construite,
polueaza bacteoriologic apa freatica, care in majoritatea cazurilor este consumata in scop
potabil prin fantanile din comuna.
Apele pluviale din zonele de locuinte, dotari social-culturale si economice se scurg
gravitational prin santurile drumurilor spre vaile invecinate din zona. Unele strazi nu au
santuri de scurgere, sau au santuri cu sectiunea obturata, acest lucru impiedicand
scurgerea corespunzatoare a apelor.
Epurarea apelor uzate de la unitatile agro-zootehnice si de productie este ineficienta,
instalatiile existente fiind rudimentare, uzate sau necorespunzatoare. Apele evacuate sunt
practic neepurate si polueaza puternic mediul inconjurator.
Principalele disfunctionalitati constatate sunt:

 lipsa unui sistem de canalizare a apelor uzate menajere, in intreaga comuna, care
reprezinta principala sursa de poluare a panzei de apa freatica, utilizata in prezent
pentru alimentarea cu apa;
 lipsa partial a rigolelor si santurilor de scurgere sau intretinerea necorespunzatoare
a celor existente.
Paraiele din zona au un traseu nereguralizat, si maluri degradate. In perioadele cu
precipitatii, zonele invecinate sunt inundate si sunt afectate drumurile si gospodariile
existente.
Alimentarea cu energie electrica

Generalitati
Sectorul energetic reprezinta un sector strategic, fara energie neputandu-se concepe
dezvoltarea economico-sociala a unei societati.
Politica energetica se defineste ca fiind “acea parte a politicii economice care
trateaza alimentarea, conversia, distributia si utilizarea energiei”.
In politica energetica a unei tari, este necesar sa se aiba in vedere urmatoarele
aspecte:
 consumurile energetice pentru necesitati gospodaresti se modifica in functie de
evolutia modului de viata a individului, de cresterea gradului de confort;
 consumurile energetice pentru sectorul tertiar (social-culturale, birouri) se modifica
dupa gradul de dezvoltare a localitatilor, structura administrativ, política, sociala si
sanitara.
Se impune gestionarea rationala a resurselor si implicit a energiei electrice, stiind ca
electricitatea constitutie sursa principala pentru diferite activitati productive, prestari servicii,
iluminat, etc.
Dat fiind imposibilitatea stocarii ei, practic orice sistem trebuie sa poata asigura
producerea si distributia energiei electrice urmand exact consumul.
De aceea programele de constientizare a consumatorului asupra utilizarii eficiente a
energiei nu pot fi privite numai prin prisma simplista a economiei de energie, ci trebuie
considerate global, ca o alternativ la investitiile energetice.
Reteaua de distributie
Comuna Sendreni este alimentata cu energie electrica din Sistemul Energetic
National (SEN) prin intermediul liniei electrice de 110kv : Statia Piscu (Braila) 110/20kv –
Statia Abator 110/20kv – Statia Galati(S-V) 110/20kv care traverseaza teritoriul comunei de
la N la S. De asemenea teritoriul comunei spre limita sa estica este traversat de liniile
electrice de inalta tensiune :
- LEA 400 KV Isaccea – Smardan
- LEA 400 KV Lacu Sarat – Smardan
- LEA 220 KV Galati
Consumatorii casnici, social-edilitari, precum si unitatile economice sunt alimentati
prin intermediul posturilor de transformare 20/0.4 KV situate in interiorul comunei si prin
reteaua electrica aeriana de joasa tensiune. Retelele au fost amplasate pe trasee usor
accesibile pentru lucrari de interventie, de defectiuni in corelare cu celelalte retele din zona
(linii de telecomunicatii, radioficare, etc).
Alimentarea retelelor electrice de joasa tensiune 0.4 KV se face radial din postul de
transformare de tip automat aeriene – PTA, cu posibilitati de ancalasare automata.
Este important de mentionat ca teritoriul comunei este strabatut de retele electrice de
inalta tensiune si medie tensiune (400KV, 220KV, 110KV, 20KV). Acestea necesita culoare
de protectie specifice fiecarei tensiuni, deci impune restrictii de construire in apropierea lor
(Conform NTE-003/04/00).
Alimentarea consumatorilor
Evolutia consumului de putere si energie electrica dupa anul 1990 s-a modificat
corespunzator cu activitatea economico-sociala. Consecintele evolutiei consumului de
energie electrica a condus la necesitatea desfasurarii unei activitati intense de gestionare
corecta si exploatare optima a bazei energetice.
Sistemul actual de alimentare cu energie electrica si lucrarile efectuate de S.C.
FDFEE ELECTRICA S.A. – SDFEE Galati, urmareste realizarea unor injectii de putere in
reteaua de joasa tensiune.
Astfel, s-a procedat la redistribuirea consumatorilor, sectionarea retelelor existente in
vederea echilibrarii eforturilor de transformare, fapt ce a condus la satisfacerea cerintelor
consumatorilor.
Nu se inregistreaza caderi de tensiune si s-a redus substantial numarul intreruperilor
in alimentarea cu energie electrica.
Distributia energiei electrice la consumatori este realizata printr-un sistem radial de
retele predominant aerian la tensiunea de 0.4 KV. Aceste retele urmeaza traseul drumurilor
din zona si sunt pozate pe stalpi de beton.
Iluminatul public
Iluminatul public este facut din reteaua de joasa tensiune a comunei. Sunt utilizati
pentru pozare stalpi destinati retelei de alimentare a consumatorilor casnici (0.4KV).
Sunt utilizate lampi cu vapori de mercur. Starea tehnica a retelei de alimentare cu
energie electrica este satisfacatoare.
Telecomunicatiile
Comuna Sendreni este traversata de o retea de telefonie subterana, amplasata de-a
lungul DN25 si DN2B (E87).
20. Protectia mediului
Comuna Sendreni are o activitate economica preponderent agricola, nefiind de

natura sa influienteze mult poluarea si degradarea mediului.
Calitatea globala a mediului inconjurator al comunei Sendreni este apreciata ca buna
pentru satele Sendreni si Serbestii Vechi si nesatisfacatoare pentru localitatea Movileni.
Reabilitarea, protectia si conservarea mediului reprezinta lucrari de interventii
proiectate si realizate de om cu scopul pastrarii in limitele de normalitate a conditiilor de
mediu.
Alcatuit atat din elemente naturale, cat si provenind din desfasurarea activitatilor
umane, mediul inconjurator este dificil de caracterizat, datorita multiplelor sale atribute, cat
si relatiilor complexe dintre acestea, definite ca impacturi. Variabilele ce prezinta
caracteristici ale mediului sunt definite ca atribute, iar modificari ale atributelor furnizeaza
indicatori ai schimbarii mediului.
Datorita formei complexe a mediului nu pot fi analizate toate schimbarile mediului si
nu pot fi luate toate masurile de protectie. Cu cat se analizeaza mai multe atribute, cu atat
se va obtine o evaluare mai corecta a acestora asupra mediului.
La nivelul comunei exista infiintat serviciul de salubrizare aflat in subordinea
Consiliului Local care se ocupa cu colectarea deseurilor de pe raza unitatii administrativ
teritoriale. Pentru a-si desfasura activitatea, serviciul a fost dotat cu :
 Masina gunoiera;
 Tractor si remorca;
 Buldo-excavator;
 Pubele individuale.
Deseurile coléctate sunt depozitate la groapa de gunoi a Municipiului Galati pe baza
unui contract cu S.C. ECOSAL S.R.L. Galati.
Deseurile plastice, hartie si sticla sunt colectate in pubele speciale si ridicate de catre
o societate privata.
Calitatea solului
Solul este principalul suport al tuturor activitatilor socio-economice si constituie

factorul de mediu expus cel mai usor la poluare. Scurgerile de substante chimice
periculoase, depozitarile de deseuri de toate categoriile, tratamente si fertilizari facute fara
fundamentare agro-pedologica, agrotehnica, necorespunzatoare, la care se adauga
degradarile naturale ale calitatii solului (eroziune, alunecari, tasari, rupturi si prabusiri)
confera imaginea completa a impactului produs de activitatea antropica asupra acestui
factor de mediu.
Teritoriul comunei Sendreni este format din campie si lunca caracterizate de
existenta cernoziomurilor carbonatice si a solurilor aluviale.
Calitatea aerului
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele evacuate in ea
afecteaza direct si indirect, la mica si la mare distanta, atat elementul uman, cat si celelalte
elemente ale mediului natural si construit.
Principala sursa de poluare o constituie Combinatul Siderurgic Galati, aflat in
imediata vecinatate a zonei construite a teritoriului comunei.
Principalele noxe evacuate de acest obiectiv industrial in atmosfera, pot fi poluanti
iritanti (SO2, NO2, pulberi), asfixianti (CO, H2S) sau cancerigeni (H.A.P.. 3-4 benzopiren).
Institutiile de specialitate urmaresc concentratiile din atmosfera a acestor poluanti si
monitorizeaza cresterile peste limitele normale.
Din cauza conditiilor meteorologice si ale reliefului, municipiul Galati este mai putin
afectat de poluarea datorata Combinatului Siderurgic mai afectate din acest punct de
vedere fiind comunele Sendreni si Smardan.
Avand in vedere ca teritoriul administrativ al comunei Sendreni este strabatut de
DN25 si DN2B (E87), se poate aprecia ca datorita traficului intens (inregistrat pe toata
perioada anului) calitatea aerului este periclitata.
Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta doua particularitati :
 In primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea
unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici
 In al doilea rand emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de
concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatea de ventilatie a strazii
Poluarea aerului datorata traficului auto nu afecteaza numai zonele unde sunt emise
substante poluante. Aerul contaminat este purtat de vant si produce multe efecte cu impact
puternic asupra intregului teritoriu. Nu numai aerul este poluat de emisiile auto, dar si solul,
prin depunere de substante chimice, precum si apele, prin patrunderea poluantilor in
cursurile de apa sau in apele subterane.
Calitatea apei
Principala apa de suprafata care traverseaza teritoriul comunei Sendreni este raul
Siret, care, conform STAS 4706/1988, se incadreaza in categoria a III-a de calitate, ceea
ce nu corespunde necesitatilor consumatorilor din zona. Pe ultimul tronson al raului Siret,
principala sursa de poluare o constituie SIDEX-ul, care evacueaza apele uzate fie direct in
Siret prin intermediul baltilor Catusa si Malina. Catusa, impreuna cu Malina, reprezinta un
bazin colector al apelor uzate de pe platforma combinatului. Apele uzate sunt evacuate in
iazuri decantoare, iar din iaz, dupa decantare, apa este trecuta in baltile Malina si Catusa.
Decantarea se face pe teritoriul comunei Sendreni.
Fata de limitele admise prin autorizatia de mediu, s-au inregistrat usoare
depasiri in balta Malina, dupa cum urmeaza :
- Ph- pe toata perioada anului cu exceptia lunilor aprilie, mai, septembrie
- Cianuri – izolat in luna august(0.08mg/l)
Calitatea apelor de suprafata, este influientata direct de sursele de impurificare
existente (canalizari deversate direct in emisar), de modul de functionare a statiilor de
epurare si de cantitatile de substante poluante evacuate odata cu apele uzate.
Agentii economici din zootehnie sunt poluatori directi ai raului Siret prin lipsa ori
nefunctionarea statiilor proprii de epurare.
Apa freatica este cantonata in lunca Siretului si are in general nivel ascensional cu
debite de 0.2 -13.3 l/s. Apa este potabila, dar, in unele zone, contine fier peste limitele
admisibile de reglementarile in vigoare.
Deseuri descarcate pe sol
In cadrul localitatilor rurale, deci si in comuna Sendreni, deseurile sunt rezultate in

special din activitatile gospodaresti. In prezent deseurile solide sunt depozitate
dezorganizat, in zone neamenajate si uneori chiar in zona inundabila a Siretului, fiind
transportate in aval de viituri puternice.
Combinatul Siderurgic este cel mai important obiectiv ce cuprinde deseuri si detine
depozite de deseuri industriale pe teritoriul municipiului Galati si al comunei Sendreni,
depozitele fiind urmatoarele :
-Haldele de zgura si cenusa care contin
- Deseuri solide de zgura, scoarta de otel, moloz, deseuri refractare, steril
de var, retineri de hidrocicloane si decantoare de la turnatoria mixta, slam
de gudron, deseuri din decantoarele de gudron, in cantitate de
1.725.000t/cm
- Deseurile fluide la temperature ambiante de gudron acid, cca. 4.000t/cm
- Iazurile decantoare (precum Malina) care contin : deseuri fluide evacuate
sub forma de slamuri (provenite din epurarea umeda a aerului, spalarea
gazelor, neutralizarea apelor acide) si suspensii din afluientii industriali
21. Monumente si situri arheologice
Conform listei monumentelor istorice si a listei monumentelor istorice disparute, din

judetul Galati, actualizata in 2004, publicata in M.O. 646 bis din 16.07.2004, pe teritoriul
comunei Sendreni exista doua situri arheologice si o asezare din epoca migratiilor.
Situl arheologic de la Sendreni

 GL-I-s-B-02995 – sat Sendreni, comuna Sendreni – langa fabrica de
cherestea, pe malul stang al Siretului – asezare – epoca romana ; asezare epoca
migratiilor seex. X-XI
Asezare
 GL-I-s-B-02994 – sat Sendreni, comuna Sendreni – “Casa lui Secan”,
pe malul de V al baltii Malina, la 2 km S de satul Smardan – asezare epoca
migratiilor sec. X-XI
Sit arheologic Valul lui Traian
 Gl-l-m-A-02974.03 – sat
Serbestii Vechi, comuna Sendreni –
val de pamant – epoca romana sec. II-
IIIp.Chr
Siturile arheologice si asezarea
mentionata mai sus se afla intr-o stare
avansata de deteriorare, si nici nu s-a
instituit zona de protectie in jurul
acestora conform Ordinului 2.314/2004
al Ministerului Culturii si Cultelor.
STUDIU ISTORIC – Sit
arheologic Valul lui Traian
Cu o lungime de 23 km, aceasta

lucrare defensiva are capatul vestic
situat in apropierea satului Serbestii Vechi (comuna Sendreni), la aproximativ 200m de
meandrul Siretului, iar cel estic la marginea localitatii Tulucesti, in apropierea malului
Prutului.
Cercetarile arheologice, au dovedit existenta a 2 faze de constructie a fortificatiei,
initiate la o diferenta de cateva secole una de alta, precum si faptul ca aceasta este
prevazuta cu o berma de cca. 4.50m si o plaisada din lemn, care a sfarsit prin ardere.
Data fiind orientarea Nordica a santului si caracteristicile tehnice si tactice, ridicarea
valului este atribuita romanilor. Impreuna cu “Brazda lui Novac de nord”, cele 2 valuri
faceau parte dintr-un sistem unitar, conceput de romani in timpul domniei lui Hadrian: “ca
un veritabil obstacol, fortificat manu militar, intr-o zona deschisa, fara amenintari naturale
favorabile apararii”.
In privinta necesitatilor care au stat la baza ridicarii valurilor, lucrurile sunt clare.
Forma arcuita, a valului Traian – Tulucesti, centrat pe castrul de la Barbosi demonstreaza
functia lui defensiva.
In ce priveste cronologia, Radu Vulpe considera sfarsitul sec. III, anul 280 – sub
domnia lui Probus, ca si data a constructiei valului de catre romani.
Datele la care au fost initiate cele 2 faze de constructie ale valului, trebuie puse in
legatura cu perioada, in care a functionat castrul de la Barbosi, sec. II-III si, respectiv,
inceputul sec IV. Din zona localitatii Traian, provine o cana cu toarta, din pasta de buna
calitate, corp bitronconcic, ornamentat in
registrul superior cu mai multe caneluri dispuse oblic, specifica primei jumatati a sec. III,
gasita intamplator chiar pe Vallum. In zona nu au fost semnalate alte artefacte, astfel incat
nu se poate face nici o conexiune intre aceasta descoperire si cronologia valului.
Arhiva REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL ROMÂNIEI a Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan"
Şendreni, com./oraş Şendreni (denumire repertoriu: Şendreni, com. Şendreni, jud.
Covurlui)
Punct 1. Neprecizat
Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
1.0.0.1 figurină - antropomorfă de serpentin, lustruită, înaltă de 0,225 m, schematizată în
formă de coloană cilindrică; datare repertoriu: neolitic, 1916; colecţia N. Velichi,
Galaţi
Punct 2. La intrarea în sat, în partea de est, pe
locul fabricii de cânepă
Tip sit: aşezare
Descoperiri:
2.1 aşezare rurală - aşezare rurală de pe teritoriul cetăţii de la Gherghina, care se află
la patru km spre est.; datare repertoriu: epoca romană
2.1.1 altar - Altar de calcar cu inscripţia [Her]cu[li] Victori, C. Iul(ius) Iulianus, qui et
Rundacio, q(uin) q(uennalis), ex voto posuit, l(ocus) d(atus) e(x) d(ecreto)
o(rdinis). Inscripţia dă informaţii despre organizarea administrativă a teritoriului
care avea în frunte un quinquennalis şi un senat local (ordo decurionum).; datare
repertoriu: epoca romană, secolul II d. Chr., înainte de 1912; Muzeul Galaţi
2.1.1.1 ceramică; datare repertoriu: epoca romană
Bibliografie:
1. MNA, dos, 1912, nr. 10
2. Velichi, N., BCMI, V, 1912, p.120-121
3. Pârvan V., BCMI, V, 1912, p.120-121
4. Pârvan V., XXXVI, 1, MSI, p. 103-106
5. Pârvan V., Începuturile, p.58, 131-132
6. Mateescu, C., ED, I, 1923, p.73
7. Patsch C., Sitz ber. Ak.Wien, 217, 1, 1937, p.151
8. Petrescu-Dâmboviţa, M., Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p.429
9. Petrescu-Dâmboviţa, M., Orizonturi, III, nr. 5-10, 1940-1941, p.190
PARTEA a III-a : OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE
DE DEZVOLTARE
1.Obiective generale
Strategia de Dezvoltare Locala se adreseaza comunitatii locale, care si-a aratat

interesul pentru obiectivele prezentei strategii si pe care le sustinem, asa cum reiese din
consultarea comunitatii.
Principalele obiective ale dezvoltarii durabile ale comunei Sendreni constau

in:
 Dezvoltarea infrastructurii de baza in toata comuna si asigurarea accesului
neingradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura (apa-
canalizare, electricitate, transport, telefonie, internet, gaze naturale);
 Protectia mediului;
 Reducerea saraciei;
 Regenerare rurala (regenerarea capitalului natural, in special a terenurilor si a
resurselor de apa contaminate, precum si reabilitarea rurala prin refacerea si
dezvoltarea centrului civic.
 Dezvoltarea economica – prin amenajarea si dotarea cu utilitati a unor terenuri,
situate in apropierea comunei si acordarea unor facilitati in vederea atragerii si
sustinerii agentilor economici;
 Dezvoltarea serviciilor publice.Tinand cont de conditiile specifice ale zonei, in
subsidiar obiectivelor generale, administratia locala isi propune si isi asuma
totodata responsabilitatea fata de aceasta zona rurala si fata de persoanele
defavorizate.
Formularea strategiei porneste de la urmatoarele premise:

 Sa imbunatateasca conditiile de viata ale locuitorilor (locuinte si locuri de
munca la standarde europene);
 Sa ridice standardul calitativ al designului comunei, al constructiilor,
serviciilor si a imaginii in general;
 Sa ofere oportunitati pentru interventia sectorului privat in operatiunile
comunei, fie sub forma investitiilor directe in proiecte izolate, fie sub forma
parteneriatelor sau consultarilor permanente intre parteneri;
 Sa permita o anumita flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbari ce
au loc in comuna. De aceea, procesul de planificare trebuie sa fie creativ,
participativ si anticipativ.
In conformitate cu premisele de formulare a strategiei si cu perspectivele de
dezvoltare a comunei Sendreni, conceptul strategic trebuie formulat astfel incat
transpunerea sa intr-un plan strategic sa asigure un pachet de actiuni care vor conduce
la cresterea economica, cresterea bazei de impozitare, crearea de locuri de munca si
imbunatatirea calitatii mediului de viata al comunitatii. Conceptul strategic de dezvoltare
se traduce astfel printr-o dezvoltare economica datorata pozitiei geostrategice a
comunei, determinata de atragerea de firme/activitati economice/investitii. In acest
sens, trebuie urmate doua puncte prioritare: cresterea gradului de atractivitate a
comunei (prin imbunatatirea imaginii, a calitatii vietii, prin revitalizare rurala) si facilitati
de atragere a firmelor private (prin investitii in infrastructura, oferta de terenuri si cladiri,
servicii strategice, facilitati fiscale, etc.)
Avand in vedere ca o asezare rurala nu este un sistem inchis, iar realizarea celor
sase obiective principale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca
la dezvoltare si/sau regenerare rurala, politicile, planificarea strategica rurala, precum si
realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:
 Dezvoltare durabila, astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore
de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie
si operatorii economici;
 Intarirea capacitatii institutionale prin: management eficient, definirea si
restructurarea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu
obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii;
 Crearea unei retele de comunicatii in scopul schimbului de informatii cu
municipalitatea sau alte comune cu privire la utilizarea celor mai bune practici (in
management rural sau management de proiect);
 Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat;
 Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate
finanta, prin accesarea de programe cu finantare guvernamentala si a
programelor cu finantare din fonduri structurale;
 Integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic
simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si
integrarea politicilor de dezvoltare ale comunei cu politicile de dezvoltare ale
judetului si ale regiunii din care face parte;
 Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse
energetice, materiale, financiare si umane intr-un ciclu natural;
 Utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv
emiterea de reglementari pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice in
sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in
considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;
 Caracterul durabil al arhitecturii, in temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la
materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea cladirilor
intr-un areal, orientarea spatiala a acestora, “structuri verzi” in jurul cladirilor,
microclimat;
 Realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori
pentru a recupera mostenirea culturala si/sau traditiile intregii comunitati locale;
 Interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi
locale;
 Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de
dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare
spatiala;
 Analiza capacitatii tehnice de executie;
 Evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane;
 Evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor
fiscale obtinute;
 Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia;
 Compatibilitatea intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;
 Evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii administratiei locale de a
asigura accesul acestora la locuinta, locuri de munca si servicii publice de baza;
 Protectia mediului;
 Realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori
realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera
costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;
 Realizarea unor parteneriate cu institutii publice locale/regionale, care sa
deserveasca atat locuitorii comunei Sendreni cat si pe cei din comunele
invecinate;
 Asigurarea publicarii informatiilor cu impact in investitii (informatii topografice,
informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de
urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).
 Realizarea unor parteneriate (asociatii de dezvoltare intercomunitare), cu
administratiile locale din jur, in vederea accesarii unor programe care sa conduca
la dezvoltarea intregii zone;
Obiective generale
Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locale a comunei Sendreni sunt:

 Asigurarea conditilor pentru crearea unor activitati rentabile in agricultura,
zootehnie si alte ramuri ale economiei;
 Acoperirea terenurilor neproductive si a terenurilor degradate prin plantarea
arborilor;
 Protejarea mediului prin conformarea progresiva cu standardele de mediu din
Uniunea Europeana pe care Romania va trebui sa le atinga in totalitate;
 Optimizarea sistemului de sanatate local;
 Asigurarea accesului neingradit al populatiei si al consumatorilor economici la
infrastructura (apa, canalizare, distributie gaze, cai de transport, telefonie);
 Ajustarea la standardele europene a scolilor si gradinitelor;
 Luarea de masuri pentru excluderile sociale, a inlaturarii dezechilibrelor sociale si
cresterea ratei de ocupare prin crearea de noi oportunitati investitionale.
In concluzie obiectivul general este dezvoltarea durabila si echilibrata a comunei
Sendreni, prin integrarea aspectelor economice, sociale si de mediu care vor contribui
la valorificarea potentialului comunei pana in anul 2020.
Pentru atingerea obiectivului general s-au stalibit 6 directii prioritare de
dezvoltare:
 Infrastructura si utilitati
 Economie si turism
 Mediu
 Invatamant, sport, cultura si culte
 Sanatate si asistenta sociala
 Administratie publica locala
2.Obiective specifice
O data identificate directiile prioritare de dezvoltare ale comunei Sendreni, s-a trecut la
definirea obiectivelor specifice.
a) Infrastructura si utilitati
Transport
 Modernizarea tuturor drumurilor comunale care presteaza in folosul public

nevoile curente ale locuitorilor si activitatilor economice;
 Corelarea sistemului de transport al persoanelor sau de marfuri.
Utilitati
 Extinderea sistemului de alimentare cu apa, infiintarea sistemului centralizat de

canalizare si statie de epurare;
 Infiintarea sistemului de alimentare cu gaze in comuna;
 Dotarile lucrarilor de interes public extinse pentru diversificarea serviciilor publice
arondate spatiului rural;
 Restaurarea cladirilor din patrimoniu si punerea in valoare a acestora;
 Respectarea regulilor de folosire durabila a terenurilor din comuna conform
planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatial.
Economie si turism
 Sprijinirea si promovarea unei industrii diversificate, mobile si capabile sa dea

posibilitatea de implinire profesionala si materiala a locuitorilor comunei
Sendreni;
 Economie productiva de venit la bugetul local;
 Constituirea unei industrii nepoluante si durabile;
 Protejarea intreprinderilor mici care desfasoara activitati productive si participa la
dezvoltarea zonei;
 Promovarea si sustinerea unor tehnici eficiente de marketing pentru atragerea
capitalului privat in zona;
 Implementarea proiectelor pentru dezvoltarea zonelor turistice si de agreement.
Mediu
 Prevenirea poluarii si pastrarea calitatii aerului;

 Informarea populatiei asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uzate in
locuri neamenajate;
 Folosirea echilibrata a resurselor de apa si prevenirea poluarii;
 Sustinerea si informarea practicilor de agricultura ecologica;
 Infiintarea sistemului de epurare a apelor uzate;
 Inlaturarea deseurilor de pe cursurile de apa si a domeniului public;
 Organizarea mecanismelor de colectare selectiva a deseurilor;
 Crearea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor;
 Acoperirea suprafetelor degradate prin plantarea arborilor pentru prevenirea
degradarii terenurilor.
Invatamant, sport, cultura si culte
 Accesul neingradit de implinire individuala prin educatie;

 Accesul la un sistem educational perfomant, flexibil si adaptat conditiilor din
mediul rural;
 Organizarea unei baze materiale capabile sa multumeasca nevoile legate de
actul educational;
 Orientarea si sprijinirea persoanelor tinere in domeniul formarii profesionale;
 Crearea sanselor pentru reformarea persoanelor adulte
 Instruirea si transmiterea practicilor traditionale generatiilor viitoare;
 Accesul transparent la sursele de informare traditionale si moderne;
 Structura spatiilor destinate activitatilor socio-culturale in concordanta cu
necesitatile si mijloacele modern;
 Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii si sustinerii activitatilor sportive in
comuna;
 Construirea unui edificiu de cult in satul Serbesti.
Sanatate si asistenta sociala
 Imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala;

 Oferirea unor servicii medicale de calitate catre cetatenii comunei Sendreni;
 Influentarea in mod sistematizat si organizat a populatiei cu privire la accesarea
serviciilor de sanatate la o perioada regulata de timp pentru prevenirea situatiilor
de urgenta prin sustinerea si promovarea modului de viata sanatos;
 Continuarea activitatilor in cadrul grupului de actiune locala;
 Sustinerea si dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala pentru persoanele aflate
in dificultate (minori, persoane varstnice, persoane cu dizabilitati);
 Intarirea legaturilor dintre Administratia Publica Locala si societatea civila pentru
rezolvarea problemelor de interes comunitar .
Administratie publica locala
 Intarirea capacitatii institutionale a administratiei publice locale;

 Instruirea si specializarea in permanenta a personalului primariei si a celorlalte
institutii publice;
 Organizarea de conditii atractive pentru tineri, atat pentru cei din comuna cat si
pentru cei din exteriorul comunei pentru atragerea acestora in comuna;
 Crearea de facilitati si conditii pentru familile de tineri;
 Incurajarea infiintarii a unor suficiente de locuri de munca in domenii variate de
activitate pentru satisfacerea nevoilor de trai;
 Crearea de posibilitati pentru reconversia profesionala in sectoarele importante
de pe piata fortei de munca.
3.Evaluarea implementarii obiectivelor
Proiectul de planificare strategica a comunei Sendreni trebuie sa ia in considerare

necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor si rezultatelor vizate.
Evaluarea trebuie sa se bazeze pe elemente structurale serioase si sa fie realizata de
grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare trebuie sa tina seama de
caracteristicile comunitatii locale si sa aiba un caracter permanent (care sa includa si
monitorizare nu doar evaluari finale).
Pozitia evaluarii in ciclul planificare-evaluare
In ceea ce priveste evaluarea nevoilor, pe masura ce desfasuram o monitorizare

a acestora apare necesitatea sa actionam prin modificarea programului. Obtinem pana
la urma un ciclu planificare-evaluare. In prima faza, cea de planificare, vorbim despre
formularea unei probleme, conceptualizarea alternativelor, detalierea posibilelor cursuri
ale actiunii si a implicatiilor lor, evaluarea alternativelor si selectarea celei mai bune
urmata imediat de implementarea acesteia. A doua faza se refera la formularea
obiectivelor, scopurilor si ipotezelor programului, conceptualizarea si operationalizarea
componentelor principale ale evaluarii: programul, participantii, conditiile si masuratorile,
designul evaluarii, detalierea modului in care vor fi coordonate aceste componente,
analiza informatiei si utilizarea rezultatelor.
Astfel, se propune realizarea programelor operationale, precum si a planurilor de
actiune pe baza evaluarii nevoilor existente in fiecare domeniu.
Adoptarea programului se va face doar dupa efectuarea unei analize ex-ante, care
poate impune la revizuirea programului. La acest nivel este necesara efectuarea unor
analize cost-beneficiu sau cost-eficienta (dupa caz). Dupa implementarea programului
se va realiza monitorizarea acestuia, pe baza unui set de indicatori specifici fiecarui
program.
Pentru programele cu o desfasurare mai indelungata de timp se impune
efectuarea unei analize intermediare, care sa ne spuna in ce masura operatiunile
programului merg bine si la timp, precum si in ce masura sunt indeplinite obiectivele
programului. Pe baza acestei evaluari se pot impune modificari ale programului precum
si implementarea acestor modificari.
La incheierea programului sau a unui ciclu al programului se va efectua o
evaluare sumativa (orientata spre performanta programului, valoarea sa pentru
societate), care sa ne spuna in ce masura programul poate sau trebuie sa fie continuat.
Etapele evaluarii
Un program poate fi evaluat atunci cand:

o Scopurile si obiectivele programului, cele mai importante efecte secundare care
ar putea sa apara, informatiile necesare pentru evaluare sunt bine definite;
o Scopurile si obiectivele programului sunt plauzibile;
o Informatiile necesare pot fi obtinute;
o Beneficiarii evaluarii au ajuns asupra unui acord asupra modului in care vor fi
utilizate rezultatele acesteia.
Forma de evaluare recomandata este aceea participativa, in care sunt implicate
toate partile ce iau parte la program (beneficiarii programului, organizatia care a
implementat programul, partenerii si finantatorii programului).
Avantajele acestei abordari sunt::
 Accent pe participanti;
 Gama larga de beneficiari care participa;
 Scopul este invatarea;
 Design flexibil;
 Metode de apreciere rapida;
 Participantii din exterior vin in calitate de facilitatori.
Indicatori ai programelor
Indicatorii unui program pot fi definiti drept orice valori care pot fi calculate sau
masurate si care ne pot da informatii despre gradul de succes al indeplinirii obiectivelor
unui program.
Obiectivele sunt asteptari exprimate in termeni cantitativi (de exemplu, se
asteapta o crestere economica anuala de 5%) iar indicatorii sunt masuratori reale, sunt
fapte (indicatorul crestere economica se masoara la trecerea unui an de la anuntarea
obiectivului; daca este mai mare sau egal cu 5%, obiectivul a fost indeplinit). Pot exista
mai multi indicatori pentru fiecare obiectiv si de aceea este foarte important ca
indicatorii propusi sa fie cu adevarat cele mai bune masuri ale indeplinirii obiectivelor.
Evaluarea programelor trebuie legata de efectele pe care si le propune sa le
masoare si de obiectivele propuse.
Indicatorii pot fi grupati in sapte mari categorii: beneficii sociale (BS), costuri
sociale (CS), rezultate (R), beneficiile programului (BP), costurile programului (CP),
outputuri (O) si inputuri (I).
Acesti indicatori vor fi folositi in toate evaluarile propuse si trebuie inclusi (in
masura posibilitatilor) in monitorizarea programelor.
PARTEA a IV- a : PLANUL LOCAL DE ACTIUNE
PENTRU DEZVOLTARE DURABILA
1.Consideratii generale
Planul Local de Acţiune - ca instrument de planificare şi implementare - conţine

un set de măsuri şi acţiuni concrete, structurate pe domenii specifice, ce urmează a se
aplica gradual, în scopul realizării obiectivelor de dezvoltare a comunei Sendreni.
Termenul de realizare a Planului Local de Acţiune corespunde termenului de 7 ani,
fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă.
2.Principii si conditii
Planul Local de Acţiune se adresează comunităţii locale, drept pentru care

măsurile, numărul acestora şi prioritizarea lor, precum şi mecanismele instituţionale de
aplicare trebuie să ţină seama de interesele acestei comunităţi.
În Planul Local de Acţiune orice măsură ce se concretizează într-un program,
sub-program ori proiect va ţine cont de următoarele aspecte:
concordanţa între ţintele fixate în programe, sub-programe, proiecte cu
obiectivele generale cuprinse în Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă;
existenţa unor resurse financiare limitate, care determină modalitatea de
finanţare şi mecanismele juridice pe care se întemeiază un program, sub-
program sau proiect;
evitarea efectului de evicţiune, având în vedere resursele limitate; autoritatea
publică locală va evalua permanent oportunitatea realizării unei investiţii, nu
numai în raport cu resursele sale financiare prezente, ci şi cu cele viitoare, dar
şi cu opţiunile populaţiei, astfel încât să încurajeze responsabilitatea comunitară
şi individuală, precum şi parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare
locală;
gradul de cunoaştere publică şi susţinere a unui proiect, prin diseminarea
informaţiei în rândul comunităţii locale, care presupune existenţa mecanismului
de dezbateri şi consultări publice;
implicarea părţilor interesate în realizarea unui program, sub-program sau
proiect;
norme de reglementare versus norme de autoreglementare.
Autoritatea locală va avea în vedere că sunt situaţii în care organizaţiile non profit
sau asociaţiile profesionale îşi pot fixa reguli pe baze voluntare, în situaţia realizării unui
proiect fără intervenţia autorităţii publice prin reglementări. De aceea, este bine să se
evite supra-reglementarea.
Periodic, Planul Local de Acţiune va fi revizuit astfel încât ţintele fixate să ţină
cont de evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi
local, precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât
revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării
resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că pe măsură ce se înaintează
în timp variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se
multiplică. Din acest motiv specialiştii recomandă ca Planul Local de Acţiune să fie
revizuit odată la 2 ani, chiar dacă este proiectat pentru 7 ani.
3. Intarirea capacitatii institutionale a primariei
Managementul resurselor umane
1. Cresterea nivelului de pregatire profesional:
 identificarea necesitatilor si oportunitatilor de training si instruire;

 corelarea necesitatilor cu potentialul uman existent;
 identificarea unui sistem de training permanent.
2. Utilizarea eficienta a resurselor umane:
 identificarea regulamentului de organizare si functionare a personalului;

 pregatirea realizata conform ROF-ului;
 personalul sa lucreze in domenii de activitate bine definite;
 actualizarea permanenta a fisei postului.
3. Cresterea responsabilitatii si a independentei profesionale:
 constientizarea importantei activitatii fiecarui angajat;

 functionarea sistemului institutional sa fie transparent pentru fiecare angajat;
 acordarea unor stimulente financiare in functie de eficienta activitatii depuse.
4. Imbunatatirea politicilor de personal si de conducere:
 imbunatatirea colaborarii dintre birourile, serviciile si directiile primariei;

 reinnoirea politicilor de functionare a birourilor;
 evaluarea trimestriala a tuturor angajatilor din primarie.
5. Legislatie si regulamente:
 realizarea compatibilitatii institutionale cu UE.

 armonizarea capacitatii institutionale si a structurilor de implementare pentru
preluarea legislatiei comunitare;
 reglementari locale clare pentru ordine publica si norme locale pentru regulile de
convietuire:
- Regulamentul de organizare si Functionare a aparatului propriu;
- Regulamentul de organizare si Functionare a Directiei de Asistenta
sociala;
- Regulamentul de organizare si Functionare a Directiei Confort Urban
- Regulamentul de Ordine Publica;
- Regulamentul privind infiintarea si functionarea oborului de animale;
- Regulamentul de gestionare privind cresterea animalelor de companie si
a cainilor comunitari;
Strategii, politici, planuri
Schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean:

 serviciul public in folosul cetateanului;
 eliminarea blocajelor birocratice cu care se confrunta cetatenii si agentii
economici;
 consolidarea si largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul
decizional;
 elaborarea unei strategii de comunicare operativa cu cetatenii;
 fondarea unui sistem de management al calitatii.
Elaborarea unui sistem de monitorizare a calitatii serviciilor publice: Functionarii

publici din administratia locala urmeaza anual cursuri de formare organizate de institutii
specializate, pe domenii specifice:
 organizarea activitatii de urbanism si amenajarea teritoriului;
 impozite si taxe locale;
 concepte privind integrarea europeana si dezvoltarea regionala;
 resurse umane in administratia publica;
 achizitii publice;
 protectia sociala in Romania;
 managementul proiectelor cu finantare UE.
Probleme financiare:
 gestionarea cat mai eficienta a banului public;
 ridicarea gradului de colectare a impozitelor si taxelor locale;
 cresterea veniturilor prin proiecte si programe cu finantare nerambursabila;
 managementul informatiilor:
 corelarea si integrarea bazelor de date din institutie;
 analiza nevoilor in domeniul software.
4. Strategii de dezvoltare – scenarii
Contextul international ales pentru trasarea scenariilor de dezvoltare a comunei

Sendreni este definit de (1) aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie
2007 si aplicarea modelelor europene de dezvoltare sociala, economica si de mediu, si
(2) optiunea fata de modelul de dezvoltare durabila.
In ceea ce priveste contextul national, s-a tinut seama de scenariile de dezvoltare
trasate de strategiile de dezvoltare durabila pe termen lung, astfel:
 scenariul “optimist” in domeniul social, respectiv reforme sociale bine articulate,
politici active de dezvoltare sociala, repunerea in drepturi, in ordinea fireasca, a
actorilor sociali (inclusiv societatea civila);
 prognoze de dezvoltare economica: in ipoteza ca se vor aplica politici pro-active
de stimulare a ocuparii fortei de munca, de crestere a investitiilor si de accelerare
a inovarii, simularile realizate pun in evidenta faptul ca se pot atinge rate de
crestere anuala medie a PIB-ului de peste 5%, cu conditia mentinerii unei rate a
investitiilor care sa nu scada sub 25% din PIB;
 necesitatea integrarii politicilor de mediu in politicile economice si sociale (politici
economice, politici agricole, transporturi, dezvoltare regionala, mediu urban,
mediul rural, etc.).
Strategiile de dezvoltare la nivel judetean relevante pentru comuna Sendreni

indica posibilitatea demararii concentrate a lucrarilor de constructie a unor amenajari
turistice si de agreement pe malul Siretului, precum si posibilitatea bransarii la reteaua
nationala de gaze si care, ulterior, va determina un aflux de circa 50 - 100 de resurse
umane suplimentar fata de disponibilul actual, pentru lucrarile de constructie din
perioada 20014-2020.
Cel de al doilea aspect se refera la intensificarea transporturilor rutiere in zona
Sendreni, precum si cresterea potentialului investitional in zona haltei de zgura, ceea ce
creaza premisele atragerii potentialilor investitori.
Contextul local a fost absorbit prin intermediul informatiilor oferite de analiza
SWOT.
Analiza SWOT confirma o serie de avantaje competitive pentru comuna
Sendreni, pe care se bazeaza scenariile de dezvoltare, cum ar fi aspectele
demografice: populatia se afla intr-o usoara crestere, echilibrata in ceea ce priveste
repartitia pe sexe si grupe de varsta si cu un spor pozitiv al populatiei in ultimii ani,
accesul la resurse naturale importante, accesul la cai de comunicatie diverse, politici
locale de imbunatatire a calitatii vietii in lucru si cu surse de finantare in curs de
identificare, politici sociale locale de stimulare a retinerii a tinerilor, sistem competitiv de
invatamant, mediu de afaceri dinamic in raport cu tendintele regionale, identitate
culturalo-istorica puternica. Problemele care trebuie ameliorate sau eliminate progresiv
sunt de naturi diferite, de la lipsa diversificarii economiei locale, egalitate de sanse
redusa, localizarea pe terenuri dificile ca topografie si morfologie, pana la dependenta
socio-economica fata de evolutia agriculturii si schimbarilor climatice.
Protectia factorilor de mediu este, de asemenea, un element de competitivitate
locala datorita aplicarii normelor europene care a modelat in ultimii ani preocupare si
constiinta la nivel de institutii, agenti economici si comunitate locala. O problema
importanta cu referire la mediu este neinchiderea haltei de zgura a combinatului, ceea
ce a condus si conduce la problem reale de protective a mediului.
Pentru comuna Sendreni au fost identificate urmatoarele trei scenarii de
dezvoltare locala:
A. SCENARIUL DEZVOLTARII INERTIALE
Scenariul dezvoltarii inertiale este scenariul in care sunt preluate si continuate

tendintele si modelul de dezvoltare din ultimii 15 ani. Acest model subordoneaza
dezvoltarea locala evolutiei agriculturii, concentrand activitatea economica pe acest
domeniu cu derivate in servicii, in agricultura si zootehnie sau comert. Institutia de
administratie publica locala va continua organizarea si pregatirea resurselor umane
necesare, pe de o parte, bunei desfasurari interne a activitatii iar pe de alta parte,
exploatarea intr-o mai buna forma a rezervelor naturale in perioada 20014-2020. Acest
lucru va genera o crestere importanta a numarului de resurse umane ocupate in
sectoare de activitate diferite de cele existente acum, ca de exemplu cel al
constructiilor, dintre acestia o parte insemnata se va stabili in comuna, ca oportunitate
de dezvoltare familiala sau personala. Evolutia favorabila a exploatatiilor agricole
private din zona va determina o presiune sociala asupra micilor producatori care inca
mai practica agricultura de subzistenta. Astfel organizarea acestora in societati sau
asociatii agricole, care sa le promoveze produsele precum si consilierea lor pentru a
accesa fonduri nerambursabile ar putea genera crearea unei paturi de mici
intreprinzatori cu o stabilitate mai mare la evolutiile economice zonale. Ritmul
transformarilor sociale, a sporirii egalitatii de sanse intre femei si barbati si a integrarii
grupurilor defavorizate va ramane lent, datorita pastrarii structurii cererii de forta de
munca actuale .
B. SCENARIUL DEZVOLTARII ALTERNATIVE
Scenariul dezvoltarii alternative este un scenariu care mizeaza exclusiv pe

dezvoltarea bazata pe diversificarea sectoarelor si activitatilor economice neconexate la
evolutia agriculturii. Resursele naturale si istorice vor fi intens valorificate respectand
principiile de sustenabilitate, declansandu-se astfel o orientare locala catre productie
industriala si industria alimentara, servicii conexe, comert, mestesuguri traditionale, etc.
Aceasta orientare va diversifica cererea de forta de munca locala si va crea o baza
pentru egalizarea sanselor intre femei si barbati; va determina aparitia sau introducerea
de noi specializari profesionale.
Posibilitatea aplicarii acestui scenariu depinde de o serie de motive:
 asezarea comunei la o distanta mica fata de polul urban Galati;
 existenta unei infrastructuri dezvoltate;
 existenta unei politici de atractie a investitorilor prin facilitati fiscale;
 implicarea autoritatilor locale pentru a facilita investitorilor un acces mai usor la
infrastructura de baza (apa, drumuri, curent electric, internet).
Concentrarea si sprijinirea dezvoltarii sectoarelor slab dezvoltate sau total
inexistente, va consuma resursele locale pe termen mediu spre lung, dezavantajand
sectoarele care genereaza in momentul de fata cea mai mare cerere de forta de munca,
care reprezinta baza principala de impozitare si forta motrice a comunei. Perioada de
suprapunere intre aparitia si dezvoltarea sectoarelor alternative si sectoarele existente
(agricultura si zootehnie) este totala, ceea ce va determina un dezechilibru de
intelegere si de integrare comunitara, ulterior o scindare a comunitatii, cu repercusiuni
in plan social si economic, in sprijinirea politicilor locale de dezvoltare. Integrarea
Romaniei in Uniunea Europeana, prin consecinta de libera circulatie a bunurilor si
serviciilor va afecta piata locala si prin urmare vor fi necesare masuri de prevenire si
protectie a sectoarelor emergente la nivel local.
C. SCENARIUL DEZVOLTARII COMPUSE
Scenariul dezvoltarii compuse este un scenariu care combina cele doua scenarii
anterioare, inertial si alternativ, in scopul valorificarii tuturor elementelor pozitive
caracteristice comunei Sendreni si resurse naturale si umane cu potential important de
dezvoltare. Acest scenariu propune promovarea si sprijinirea dezvoltarii conexate:
agricultura si zootehnie, in acelasi timp pregatind comunitatea pentru retinerea
resurselor umane implicate, prin diversificare economica si un grad sporit de cuprindere
a fortei de munca. Fata de perioada planificata, actiunile se vor concentra initial pe
sprijinirea eforturilor in dezvoltarea agricola si zootehnica a zonei, urmand ca resursele
sa fie directionate treptat catre diversificare si valorificarea durabila a resurselor locale,
astfel incat la expirarea perioadei de planificare comuna Sendreni sa ofere locuri de
munca in sectoare economice mai putin explorate in ultimul deceniu, cu oferte
importante pentru grupurile dezavantajate locale, pregatite profesional la nivelul cererii.
Dezvoltarea treptata a noilor sectoare va permite atenuarea socului datorat deschiderii
granitelor, soc care se simte prepoderent in primii doi ani de la aderare. Populatia de
agenti economici stabili va creste si se va diversifica, la fel ca si baza de impozitare
locala. Abordarea compusa va conduce la aparitia de noi subiecte de mediu, legate de
noile sectoare, precum si la noi presiuni de ordin social, datorita cuprinderii sporite a
fortei de munca.
Comune pentru toate cele trei scenarii de dezvoltare sunt urmatoarele
presupuneri care determina baza locala de referinta pentru scenarii si care sunt in
concordanta cu vointa politica locala: proiectele locale, sursele de finantare identificate
sau in curs de identificare si strategiile nationale de imbunanatire a calitatii vietii:
 Conditiile de locuit se vor imbunatati;
 Terenurile disponibile pentru dezvoltare sunt de dimensiuni mici in vatra
comunei, aflate in domeniul public sau privat al Primariei Sendreni sau in
proprietate privata. Terenuri de dimensiuni medii/mari de gasesc in zonele
limitrofe comunei.
 Sistemele de apa-canal vor acoperi la standarde bune si foarte bune, zonele de
locuit integral si zonele propuse pentru dezvoltarea investitiilor din trunchiul
principal al comunei, trunchiurile izolate continuand sa fie asigurate la standarde
prin solutii specifice.
 Spatiile verzi, spatiile deschise si zonele de recreere se vor extinde.
 Finantarea dezvoltarii locale din bugetul local va ramane ridicata si constanta
prin raport cu veniturile la bugetul local.
 Nivelul si ritmul de crestere economica, a produsului intern brut si al altor
indicatori care exprima cresterea calitatii vietii in comuna Sendreni vor urmari
modelul de crestere la nivel judetean si regional.
Scenariul de referinta recomandat este scenariul C – Scenariul dezvoltarii
compuse.
5. Analiza SWOT
Strategia de dezvoltare a comunei Sendreni nu se poate realiza fara o atenta

analiza SWOT.
Primaria comunei Sendreni, trebuie sa isi insuseasca si sa promoveze o viziune
strategica in ceea ce priveste dezvoltarea sa in viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce
la o activitate administrativa dezorganizata, in cadrul careia se pot rata oportunitati si se
pot consuma irational resurse pretioase. Experienta internationala a aratat ca proiectele
si programele operationale functioneaza cel mai bine atunci cand fac parte dintr-un
cadru inchegat si cand exista o coordonare la nivel strategic.
Procesul de planificare strategica (PPS) are ca scop definirea reperelor strategice
de dezvoltare a comunei pe o perioada de 7 ani. Etapele metodologice principale ale
PPS au fost urmatoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra
dezvoltarii strategice a comunitatii, analiza sectoriala a domeniilor strategice principale
si articularea documentului strategic.
Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validitatii stiintifice,
implicarea comunitatii, transparenta, obiectivitatea, coerenta si continuitatea
demersului.
Pentru a da roade, planificarea strategica trebuie insotita de promovarea, la
nivelul administratiei publice locale, a unui management strategic integrat, la toate
nivelurile, capabil sa identifice si sa speculeze oportunitatile aparute in beneficiul
comunei.
Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice
pentru identificarea prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie sa dea raspunsul la intrebarea
„Unde suntem ? „, aceasta implicand analiza mediului intern al comunei si mediul extern
general si specific.
Analiza SWOT este o metodologie de analiza a unui proiect. Numele este
descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities
(oportunitati), Threats (amenintari).
Pentru a avea certitudine ca politicile si programele existente corespund
necesitatilor de dezvoltare a comunei Sendreni, in cadrul limitarilor impunse de
resursele locale disponibile si pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeana
sustine politica de dezvoltare regionala s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare
locala pentru perioada 20014-2020.
Punctele tari si cele slabe sunt legate de comuna si de strategiile acesteia, si de
modul cum se compara cu concurenta. Oportunitatile si amenintarile vin dinspre mediul
de piata si din directia concurentei; de regula sunt factori asupra carora zona in general
nu are nici un control. Analiza SWOT ia in considerare organizarea asezarii,
performantele acesteia, produsele cheie si pietele strategice.
Unele "oportunitati" si "amenintari" vor aparea din "punctele tari" si "punctele
slabe" ale comunei.
Amenintarile pot fi concrete sau potentiale.Intrebari cheie care indruma analiza

strategica:
CE PUTEM FACE? CE AM PUTEA FACE

(Punctele forte si punctele slabe) (Oportunitati si amenintari)
STRATEGIE
CE SE ASTEAPTA CEILALTI SA FACEM?

CE VREM SA FACEM? (Dorintele locuitorilor comunei)
(Valorile comunei si locuitorilor ei)
Rafinare ulterioara
CE RESURSE SI POTENTIAL CE OPORTUNITATI PUTEM

VREM SA DEZVOLTAM? FRUCTIFICA?
STRATEGIE
CE TREBUIE SA NE PREOCUPE? CUM PUTEM IMPLINI ASTEPTAR ILE

LOCITORILOR COMUNEI?
In urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui sa
stea la baza elaborarii strategiei in vederea dezvoltarii durabile, si anume:
COMUNA
SENDRENI
1.Dezvoltare 2. Dezvoltare 3.Cresterea

economica infrastructura atractivitatii
Creare locuri de
munca Competitivitate Cultural
Programe de
formare Confort social Agrement
profesionala
Viata economica a comunei Sendreni, trebuie revigorata si dezvoltata in toate

domeniile sale: agricultura, zootehnie, industrie si comert.
Autoritatea publica locala va trebui sa investeasca pentru redresarea vietii
economice a comunei, trebuie sa fie prioritatea numarul unu, deoarece aceasta produce
cele mai mari efecte benefice.
Infrastructura necesita imbunatatiri continuu, de aceea investitiile trebuie facute
dupa anumite criterii economice astfel incat sa produca beneficii:
 siguranta si securitatea locuitorilor comunei impotriva calamitatilor;
 raportul valoarea investitie/ efecte economico-financiare produse;
 raportul valoare investitie/numarul beneficiarilor.
Un alt punct important pentru cresterea atractivitatii comunei il constituie
facilitatile culturale si de agrement pe care le ofera sau pe care ar putea sa le ofere
comuna Sendreni, astfel incat confortul social al locuitorilor sa fie imbunatatit.
Complementar acest lucru va creste si atractivitatea turistica a comunei.
Analiza SWOT
Resurse umane
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Populatia comunei in numar de 3.641 -Imbatranirea populatiei;
persoane, din care 848 pana in 18 ani si -Numar relativ mare al persoanelor
852 peste 70 ani; invarsta;
-Populatia activa 1.700 persoane; -Inexistenta unui centru de asistenta si
-Ospitalitate recunoscuta a locuitorilor; informare rurala;
-Rata redusa a infractionalitatii; -Adaptarea lenta a populatiei mature si
-Forta de munca relativ ieftina; varstnice la schimbarile si provocarile lumii
-Numar mare de tineri cu studii liceale si actuale;
superioare; -Migrarea persoanelor cu pregatire
-Disponibilitate de angajare in diferite superioara in special spre mediul urban si
meserii; strainatate;
-Dorinta populatiei de a avea locuri de -Capacitate financiara relativ scazuta a
munca pe teritoriul comunei. locuitorilor
OPORTUNITATI AMENINTARI
-Dezvoltare personala si pregatire -Mentinerea tendintelor de migrare catre
profesionala ridicata tinand cont de centrele urbane in special a populatiei
apropierea fata de municipiul Galati; tinere;
-Existenta unor reglementari care -Accentuarea procesului de imbatranire in
stipuleaza acordarea de facilitate a mediul rural;
angajatorilor care creeaza noi locuri de -Cresterea somajului in randul
munca; absolventilor de liceu;
-Cresterea nivelului de calificare prin -Cresterea ponderii muncii la negru cu
participare la programe de pregatire efecte negative asupra pietei muncii,
profesionala derulate in cadrul proiectelor economiei locale si asistentei sociale in
finantate prin POS DRU; perspective;
-Mmodificarea mentalitatii persoanelor -Estomparea traditiilor locale odata cu
disponibilizate, prin abordarea de atitudini trecerea timpului.
active pe piata muncii (cautare a unui loc
de munca, reconversie profesionala);
-Implicarea autoritatii locale in problemele
comunitatii in vederea identificarii de solutii
financiare si materiale.
Analiza SWOT
Agricultura

-Traditie in domeniul agriculturii; -Apropierea terenurilor de halta de zgura a
-Resursa calificata de munca in domeniul Combinatului;
agricol; -Infrastructura nedezvoltata;
-Potential de dezvoltare in domeniul locuitorii care exploateaza sau ar dori sa
zootehnic; exploateze terenurile dispun de resurse
-Existenta suprafetelor de teren in financiare limitate;
folosinta; -Lipsa certificarii calitatii produselor locale
-Potential semnificativ pentru agricultura in conformitate cu standardele uniunii
ecologica; europene;
-Existenta micilor producatori agricoli; -Lipsa formelor asociative ale agricultorilor;
patrimonial natural variat (NATURA 2000); activitatile de crestere a animalelor in
acces relativ usor la zonele din reteaua de gospodarii sunt in scadere;
drumuri existenta. -Lipsa unui centru de insamantare artificial
a animalelor;
-Inexistenta unui plan de dezvoltare
economica care sa cuprinda domeniul
agricol.
-Utilizarea programelor de finantare -Randamente scazute in agricultura;
alocate de catre UE; fenomenul de imbatranire a populatiei;
-Asocierea unitatii administrative teritoriale depopularea satelor;
in cadrul unui Grup de Actiune Locala; -Legislatie instabila in domeniul agricol;
-Colaborarea cu organizatii migrarea tineretului cu studii superioare si
neguvernamentale care au capacitatea sa lipsa de interes pentru agricultura;
atraga fonduri extra bugetare; -Preturi ridicate pentru achizitionarea de
-Interesul investitorilor in dezvoltarea masini si utilaje agricole;
durabila a zonei; -Lipsa unor facilitati privind acordarea unor
-Existenta proiectelor si programelor de credite cu dobanda redusa, a garantiilor si
mediu; a perioadelor de gratie.
-Pozitie geografica avantajoasa fata de
Municipiul Galati;
-Cooperarea intre producatori agricoli
locali si agenti economici activi in domeniul
industriei alimentare;
-Cadrul legislativ propice pentru stimularea
tinerilor calificati de a se stabili in mediul
rural;
-Tendinta diversificarii serviciilor in
domeniul agricol;
-Posibilitatea infiintarii de culturi cu valoare
ridicata
Analiza SWOT
Infrastructura

-Existenta unei bune infrastructuri de -Nu exista retea centralizata de
transport – comuna este tranzitata de DN25; canalizare si statie de epurare;
-Existenta unei bune infrastructuri a -Nu exista centre sociale;
drumurilor interioare; -Posibilitati financiare reduse ale
-Infrastructura de comunicatie IT, telefonie localnicilor pentru reabilitarea cladirilor
fixa si mobile ; dotari insuficiente in infrastructura
-Existenta si dezvoltarea unui cartier educationala, cea de sanatate, cea
rezidential; cultural si sociala;
-Existenta retelei de alimentare cu energie -Lipsa unei gradinite cu program
eléctrica; prelungit;
-Existenta de dotari culturale, sportive si -Lipsa unui centru de zi pentru
medicale; personane varstnice care nu isi pot
-Existenta sistemului centralizat de permite sa isi asigure serviciile personale
alimentare cu apa; lipsa unui sistem de preluare a apelor
-Distanta mica fata de municipiul Galati. pluviale;
-Lipsa trotuarelor pentru pietoni;
-Lipsa unui sistem video de
supraveghere stradala si a institutiilor
publice;
-Inexistenta alimentarii cu gaze natural.
-existenta programelor de infrastructura -Riscul abandonarii si degradarii fondului
finantate din fondurile UE; vechi construit prin migrarea temporara a
-Posibilitatea atragerii de fonduri in vederea populatiei in alte zone ;
dezvoltarii infrastructurii care sa asigure -Aparitia de disfunctionalitati in
prerevenirea pe inundatii si calamitati implementarea proiectelor de
natural; infrastructura;
-Deschiderea administratiei publice locale -Costul ridicat a documentatiilor
pentru implementarea de proiecte; preliminare poate impiedica accesarea
-Posibilitatea construirii unui teren de sport. fondurilor europene.
Analiza SWOT
Economic

-Existenta unei infrastructuri convenabile de -Forta de munca nespecializata;
comunicatii si IT ; -Capacitatea redusa a administratiei
-Amplasare teritoriala favorabila fata de pentru sustinerea proiectelor de investitie
municipiul resedinta de judet; in resursa umana si a celor de
-Existenta fortei de munca disponibila in dezvoltare locala;
comuna; -Interes scazut al agentilor economici
-Diversitatea domeniilor economice locali pentru formarea profesionala a
reprezentate de catre micii agenti economici. angajatilor;
-Numarul redus al investitorilor straini;
inexistenta unei strategii in ceea ce
priveste stimularea infiintarii de IMM-uri
promovarea insuficienta a produselor
locale;
-Lipsa de motivare a locuitorilor comunei
de a se angaja;
-Scaderea constanta a cerererii si oferte
de servicii in plan local;
-Inexistenta pietei de materii prime si a
celei de desfacere a produselor pe raza
comunei;
-Lipsa unei piete agroalimentare;
-Lipsa unui agent economic local
specializat in strategii de marketing care
sa acorde consultant in domeniu pentru
agentii economici.
-Programe finantate din Fondurile -Legislatie in continua schimbare;
Structurale si de Coeziune pentru calificare, politica nefavorabila pentru dezvoltarea
necalificare, specializare in diverse meserii; afacerilor;
-Oportunitati de finantare a agentilor -Riscul de inundatii in zona;
economici locali; -Criza economica mondiala;
-Oportunitati de finantare in cadrul grupului -Adaptabilitate scazuta la schimbare atat
de actiune local; a mediului privat cat si a fortei de munca;
-Cofinantarea din resurse guvernamentale a capacitate redusa de sustinere
proiectelor de dezvoltare a infrastructurii financiara;
rurale si a activitatilor generatoare de venit; -Existenta agriculturii de subzistenta;
-Diversificarea activitatilor economice in conditiile UE dificil de indeplinit de catre
special in sectorul serviciilor; agentii economici autohtoni ;
-Promovarea si stimularea formelor -Insuficienta pregatire in vederea
associative. accesarii si implementarii proiectelor
-Utilizarea tehnologiilor noi in toate domeniile europene.
posibilitatea infiintarii unei baze de
agrement.
Analiza SWOT
Educatie, cultura, social
5.1 invatamant

-Structura organizatorica a scolii este -Politica educationala slaba;
corespunzatoare la nivelul comunei; -Pierderea posibilitatii de formare la nivel
-Existenta unui management responsabil cu liceal;
implicare directa ; -Familiile elevilor nu sunt implicate
-Comunicare formala si informal buna; sufficient in educatie;
-Monitorizarea activitatii de formare este -Motivatia cadrelor didactice este relative
corespunzatoare si urmareste cunoasterea scazuta;
culturii organizationale a scolii; -Stare materiala precara si nivel scazut
-Existenta personalului didactic specializat de cultura si intruire a unor familii;
existenta unui numar sufficient de elevi care -Accesul dificil din punct de vedere
sa asigure functionarea tuturor structurilor material la activitatile de perfectionare;
scolare; -Inexistenta unui centru de tip after-
-Existenta relatiilor interpersonal; school;
-Situatia generala la invatatura prezinta -Fonduri insuficiente pentru premierea
rezultate bune; performantei scolare;
-Putine tendinte de abandon scolar; -Manuale scolare insuficiente;
-Spatii scolare adecvate atat in scoli cat si in -Material didactic insuficient.
gradinite;
-Obiective propuse in conformitate cu nevoile
de formare;
-Existenta in scoala a Cercurilor scolare;
-O buna colaborare cu Inspectoratul Scolar -Incoerenta politicilor educationale la
Judetean; nivel educational;
-Elevii si familiile acestora sunt pregatite -Schimbarile prea dese de strategie in
pentru schimbarea modului de abordare a cadrul sistemului de invatamant;
procesului instructive-educativ; -Motivarea morala si salariala nu ajuta
-Scoala ofera un grad ridicat de siguranta a cadrul didactic in activitate;
elevilor; -Programe scolare prea incarcate;
-Existenta retelei de internet. -Scaderea nivelului de trai elevi,
professori, parinti ;
-Cresterea numarului de someri in randul
parintilor;
-Lipsa de experienta si de sprijin pentru
elaborarea de proiecete de finantare;
-Slaba motivatie a elevilor pentru
invatatura;
-Migratia copiilor de gradinita spre oras
la grupe cu program prelungit;
-Migrarea cadrelor didactice;
-Impactul nociv si emotionant al unor
emisiuni TV;
-Existenta pe piata a unor jocuri foarte
violente.
Analiza SWOT
5.2 Cultura, culte, activitati sportive – recreative

-Existenta unui camin cultural modern; -Inexistenta unui lacas de cult in satul
-Existenta sit arheologic Valul lui Traian; Serbesti.
-Existenta unei biblioteci comunale; -Lipsa unui centru cultural multifuncional;
-Existenta a 2-a biserici ortodoxe cu -Participarea scazuta a populatiei la
cimitire aferente; activitati culturale;
-Existenta unei sali de sport-Posibilitati financiare reduse pentru
multifunctionale ; promovarea obiectivelor de interes
-Implementarea unui proiect de constructie cultural;
a unui parc pe 7000m2. -Imbatranirea populatiei active;
Existenta unei baze sportive -Inexistenta unui teren de fotbal;
-Inexistenta unui parc de agreement si a
unei zone de joaca pentru copii ;
-Participare nesemnificativa a populatiei la
activitati care privesc propriile traditii si
obiceiuri ;
-Lipsa unei trupe de teatru pentru copii si
tineret;
-Lipsa unui club al persoanelor varstnice.
-Stimularea creativitatii si initiativitatii -Finantare insuficienta a activitatilor
locale prin revigorarea traditiilor cultural- culturale;
artistice; -Subfinantarea achizitiilor de carte;
-Existenta surselor de finantare pentru -Calamitati naturale.
conservarea si modernizarea obiectivelor;
-Programe de infratire cu alte localitati;
-Dezvoltarea unor proiecte in domeniul
cultural precum organizarea de festivaluri,
expozitii, artisti populari, etc;
-Constientizarea populatiei despre rolul si
importanta culturii nationale si locale;
-Parteneriate cu institutii culturale,
judetene, nationale si europene in vederea
cunoasterii si promovarii in domeniu;
-Posibilitatea construirii unui lacas de cult
in satul Serbesti.
Analiza SWOT
5.3 Servicii sociale

-Pondere medie a populatiei cu nevoi de -Personal insuficient in structurile de
asistare; resort ale administratiei publice locale;
-Informare operativa cu privire la toate -Inexistenta unui centru de tip after-
formele de ajutor de stat; school;
-Administratia locala asigura serviciile -Inexistenta unui centru de zi pentru
minimale pentru protectie sociala. personae varstnice;
-Perceptia gresita a scopului asistentei
sociale din partea populatiei;
-Inexistenta unor servicii speciale
adresate persoanelor varstnice;
-Lipsa spiritului civic si de voluntariat.
-Construirea si dotarea unui centru de zi -Migratia continua a persoanelor active a
pentru batrani; condus la aparitia fenomenului in care
-Construirea si dotarea unui centru de tip copii sunt in grija rudelor;
after-school pentru copii; -Costurile ridicate genereaza dificultati in
-Existenta la nivel national a programelor de dotarea diverselor obiective de asistenta
asistenta sociala; sociala;
-Posibilitatea infiintarii unor magazine de tip -Sistemul de ajutor social nu incurajeaza
economat. reintegrarea activa.
Analiza SWOT
Sanatate

-Existenta si buna functioanare a cabinetelor -Lipsa unui centru medical dotat cu
individuale de medicina de familie care aparatura care sa permita efectuarea
acopera toata populatia comunei; analizelor medicale;
-Profesionalismul medicilor de familie; -Dotarea insuficienta a cabinetelor
-Exista cabinet specializat de stomatologie medicale;
-Existenta unei farmacii. -Neinsusirea normelor de educatie
sanitara pentru o mare parte din
populatie;
-Slaba comunicare in toate domeniile de
prevenire;
-Lipsa unui centru de recuperare.
Fonduri europene pentru construirea Costurile ridicate ale serviciilor medicale
centrelor medicale Legislatia in domeniu in continua
Proiecte de finantare pentru mediul privat schimbare
Analiza SWOT
Mediu

-Asezarea geografica a comunei in -Inexistenta sistemului de canalizare si a
apropierea raului Siret; unei statii de epurare;
-Cuprinderea unei parti din comuna in -Inexistenta unui sistem de preluare a
NATURA 2000; apelor pluviale;
-Potential pentru practicarea agriculturii -Existenta pe teritoriul comunei a haltei
ecologice durabile; de zgura a combinatului;
-Oportunitati de valorificare a energiei -Inexistenta unui sistem de colectare
alternative; selective a deseurilor;
-Diverse atractii naturale; -Eroziunea solului din cauza inundatiilor;
-Acces la surse de apa importante; -Lipsa preocuparilor privind compostarea
-Existenta sistemului centralizat de deseurilor biodegradabile;
alimentare cu apa; -Lipsa infrastructurii de monitorizare
-Existenta unor lucrari de aparare impotriva permanenta a factorilor de mediu;
inundatiilor. -Lipsa modalitatilor de producere a
energiei alternative;
-Slaba constientizare a populatiei si a
agentilor economici in problematica
protectiei mediului;
-Inexistenta dotarilor pentru situatii
de urgenta;
-Nexistenta unui plan de ecologizare
local in parteneriat cu agentii economici.
-Surse de finantare NATURA 2000; -Fenomene meteo extreme care conduc
-Posibilitatea infiintari prin bugetul local a la inundatii si calamitati naturale;
unui sistem de preluare a apelor pluviale; -Existenta in apropierea comunei a raului
-Proiecte nationale si europene pentru Siret;
gestionarea deseurilor; -Reducerea investitiilor publice;
-Linii de finantare pentru dotarea -Orientarea programelor guvernamentale
administratiei publice locale cu utilaje spre alte zone considerate prioritare.
pentru situatii de urgenta;
-Existenta unei strategii nationale de
protectia mediului;
-Includerea comunei in cadrul POS Mediu
in etapa a 2-a pentru realizarea sistemului
de canalizare si a statiei de epurare;
-Posibilitatea finantarii din bugetul local a
unei instalatii de tip eolian care sa ofere
independenta energetic institutiilor publice.
Analiza SWOT
Administratie locala

-Experienta in administratie a primarului, -Desele schimbari legislative;
consiliului local si personalului de -Insuficienta comunicare intre intitutiile
specialitate; publice de la diferite nivele;
-Implicarea activa in problemele societatii; -Necorelarea normelor metodologice cu
existenta spatiului adecvat pentru buna legile emise;
desfasurare a activitatilor administrative; -Interpretari eronate privind impozitele si
-Existenta logisticii necesare in cadrul taxele.
primariei;
-Pregatirea continua a personalului
primariei.
-Cursuri de calificare si pregatire pentru -Capacitate redusa de autofinantare;
functionarii primariei; -Politici discriminatorii in alocarea
-Finantari europene pentru dezvoltarea resurselor financiare de la nivele
capacitatii administrative; superioare;
-Cresterea autonomiei locale; -Convulsii sociale;
-Implementarea de proiecte pentru -Neachitarea impozitelor si taxelor locale.
mediatizarea legislatiei;
-Aplicarea principiului transparentei in
activitatea institutiilor publice.
PARTEA a-V-a: DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE SI MODUL
DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI
1.Analiza domeniilor de interes
Comuna Sendreni si-a stabilit pentru perioada 2014 – 2020 un sistem de directii
de dezvoltare si obiective clare, care vor contribui la realizarea obiectivului general al
strategiei.
Directia : Infrastructura si utilitati
Obiective specifice :
 Imbunatarirea si modernizarea infrastructurii de drumuri rutiere in toata comuna;
 Asigurarea infrastructurii de apa pentru toata populatia;
 Infiintarea sistemului de canalizare si statiei de epurare;
 Amenajarea de trotuare si podete;
 Infiintarea sistemului centralizat de alimentare cu gaze;
 Modernizarea iluminatului public in comuna.
Directia : Economie si turism
Obiective specifice:
 Asigurarea cadrului necesar pentru stimularea realizarii de investitii in comuna;
 Cresterea numarului de agenti economici private;
 Asigurarea infrastructurii necesare pentru agreement;
 Implementarea proiectelor specific vor avea ca rezultat scontat:
Cresterea numarului de investitori in comuna;
Imbunatatirea nivelului de trai al populatiei prin cresterea ratei de ocupare;
Dezvoltarea de activitati non-agricole;
Dezvoltarea unei baze de agrement pe malul Siretului.
Directia : Mediu
 Dezvoltarea durabila a zonei asigurand in permanenta protectia mediului natural;
 Gestionarea deficienta a colectarii deseurilor;
 Asigurarea infrastructurii necesare pentru prevenirea calamitatilor naturale;
 Realizarea unui plan strategic de ecologizare.
Directia : Invatamant, sport, cultura si culte
 Dezvoltarea infrastructurii de invatamant la standard europene;
 Dezvoltarea infrastructurii sportive si petrecerea timpului liber;
 Cresterea interesului locuitorilor pentru patrimonial cultural;
 Asigurarea unei infrastructure culturale la standard europene;
 Creearea unor noi locase de cult.
Directia : Sanatate si asistenta sociale
 Asigurarea serviciilor de sanatate la standard europene;
 Dezvoltarea infrastructurii de tip social si apoi sprijinirea dezvoltarii societatii
civile in domeniul social.
 Implementarea proiectelor specifice vor afea ca efecte scontate :
asigurarea conditiilor normale de viata pentru toate persoanele cu nevoi
sociale ;
dinamizarea sectorului social;
incurajarea infiintarii de ONG-uri care sa implice mediatizarea si
respectarea standardelor in domeniu;
implementarea de proiecte specifice.
Directia : Administratie publica locala
Obiective specifice :
 Ddezvoltarea serviciilor publice;
 Asigurarea serviciilor publice in corcodanta cu legislatia nationala si europeana;
 Dezvoltarea capacitatii administrative.
2.Proiecte propuse
Directia : Infrastructura si utilitati
Tip proiect Perioada de Surse de finantare

implementare
Modernizarea infrastructurii
de drumuri comunale 2014 – 2020 Buget national / Buget local
Modernizarea drumurilor de 2014 – 2020 Fonduri europene - PNDR

exploatare
Infiintarea sistemului 2014 – 2020 POS MEDIU – Axa
centralizat de canalizare si prioritara 1
statiei de epurare
Amenajarea de trotuare 2014 – 2020 Buget national / Buget local
publice
Modernizarea sistemului de 2014 – 2020 Buget national / Buget local
iluminat public
Infiintarea sistemului
centralizat a sistemului cu 2014 – 2020 Parteneriat public privat
gaze
Intretinerea infrastructurii 2014 – 2020 Buget local
rutiere
Construire parcari 2014 – 2020 Buget national / Buget local
Directia : Economie si turism

implementare
Sprijinirea mediului de Fonduri europene –
afaceri prin infiintarea unei 2014 – 2020 Programul operational
structure de tip laborator de regional
afaceri
Asigurarea accesului la
programe de updatare Fonduri europene –
tehnologica sau 2014 – 2020 Programul operational
retehnologizare conform regional
normelor UE
Promovarea si prezentarea 2014 – 2020 Fonduri europene –
pe situ-ul primariei a Programul operational
firmelor mici regional / Buget local
Campanile de promovare a 2014 – 2020 Buget local / Parteneriate
comunei Sendreni public private
Promovarea sit-ului 2014 – 2020 Fonduri europene
architectural
Construirea unei baze de 2014 – 2020 Fonduri europene / Buget
agreement pe malul national / Buget local
Siretului
Promovarea cooperarii 2014 – 2020 Fonduri europene – POS
locale, regionale, nationale CCE / Buget local / Alte
si international fonduri
Cooperare transfrontaliera 2014 – 2020 Programul operational de
pentru dezvoltarea mediului cooperare Romania –
de afaceri Ucraina – Republica
Moldova
Diversificare ofertei pentru 2014 – 2020 Buget national / Buget local
petrecerea timpului liber
Cresterea capacitatii de 2014 – 2020 Parteneriat public privat /
autofinantare prin crearea Fonduri europene
de locuri de munca
Directia : Mediu

implementare
Salubrizare si colectarea 2014 – 2020 Fonduri europene / Buget
selectiva a deseurilor national / Buget local
Utilizarea energiei 2014 – 2020
regenerabile prin Buget national / Buget local
asigurarea energiei
electrice cu ajutorul
energiei eoliene
Infiintarea unui sistem de 2014 – 2020 Buget local
colectare a apelor pluviale
Realizarea unui plan de 2014 – 2020 Parteneriat public privat /
ecologizare a comunei Buget local
Programe pentru reducerea 2014 – 2020 Fonduri europene – POS
poluarii CCE
Programe de constientizare 2014 – 2020 Buget national
a populatiei
Dotarea cu utilaje necesare 2014 – 2020 Buget national / Buget local
pentru situatii de urgenta
Proiecte specifice NATURA 2014 – 2020 Fonduri europene / Buget
2000 national
Ecologizarea cursurilor de 2014 – 2020 Fonduri europene – POS
apa Mediu / Buget national
Directia : Invatamant, sport, cultura si culte

implementare
Construirea unui lacas de 2014 – 2020 Buget national / Buget local
cult in satul Serbestii Vechi
Modernizarea unui tren de 2014 – 2020 Buget national / Buget local
fotbal
Construirea, modernizarea 2014 – 2020 Buget national / Buget local
si dotarea gradinitelor din
comuna
Dotarea cu material didactic 2014 – 2020 Buget national / Buget local
a scolilor
Modernizarea infrastructurii 2014 – 2020 Fonduri europene – POS
de IT CCE
Conservarea si punerea in 2014 – 2020 Fonduri europene –
valoare a culturii, programul operational
obiceiurilor si traditiilor regional
locale
Sprijinirea invatamantului 2014 – 2020
vocational, professional si Fonduri europene – POS
tehnic DRU
Sprijinirea agentilor 2014 – 2020
economici care investesc in Fonduri europene – POS
calitatea resurselor umane CCE
Promovarea de programe, 2014 – 2020 Fonduri europene – POS
de formare si revonversie DRU / POS CCE
profesionala
Diversificarea profilelor de 2014 – 2020
invatamant cu adaptarea la POS DRU
noile cerinte
2014 – 2020 Programul operational de
Promovarea potentialului cooperare Romania –
cultural Ucraina – Republica
Moldova
Directia : Sanatate si asistenta sociale

implementare
Construirea unui camin de 2014 – 2020 Fonduri europene –
zi pentru batrani programul operational
regional
Infiintarea serviciului tip 2014 – 2020 Fonduri europene / PNDR
after-school
Construirea si dotarea unui 2014 – 2020 Fonduri europene –
centru medical programul operational
regional
Implementarea de 2014 – 2020
programe, de asistenta Buget national
pentru persoanele
defavorizate
Sprijinirea tinerilor in 2014 – 2020
vederea obtinerii unui loc POS DRU
de munca
Sprijinirea persoanelor 2014 – 2020
interesate in dezvoltarea POS DRU
unei mici afaceri
Sprijinul acordat 2014 – 2020
implementarii unor politici POS DRU
pro-active de combatere a
somajului
Promovarea programelor 2014 – 2020 POS DRU
de combatere a saraciei
Dezvoltarea gamei de 2014 – 2020
servicii pentru persoanele POS DRU
cu handicap
Implementarea unei 2014 – 2020
campanii impotriva violentei Buget national
domestice
Directia : Administratie publica locala

implementare
Dezvoltarea capacitatii 2014 – 2020 Fonduri europene /
administrative Program operational DCA
Perfectionarea personalului 2014 – 2020 Buget national
primariei
Cresterea gradului de 2014 – 2020 Program operational DCA
calificare a functionalilor
Cresterea gradului de 2014 – 2020 Fonduri europene
comunicare digitala

Strat Dezv Locala Sendreni

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strat Dezv Locala Sendreni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOCUMENT CADRU DE PROGRAMARE AL POLITICILOR DE

DEZVOLTARE DURABILA IN COMUNA SENDRENI,JUDETUL GALATI

Strategia de dezvoltare locala

1. Prezentare generala a Uniunii Europene

2. Strategii nationale de dezvoltare

3. Regiunea de dezvoltare Sud - Est

4. Directii de dezvoltare ale judetului Bacau

5. Dezvoltarea durabila in contextual actual

PARTEA a-II- a: ANALIZA SOCIO ECONOMICA A COMUNEI SENDRENI

PARTEA a-III-A: OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE

PARTEA A-IV-a: PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTARE

PARTEA a-V-a: DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE SI MODUL DE

1.Analiza domeniilor de interes

1. Prezentare generala a Uniunii Europene

Uniunea Europeana este o organizaţie a ţărilor europene dedicată creşterii,

Crearea Uniunii Europene

1.2 Influenta crizei economice asupra Uniunii Europene

Criza economica de la nivel global a avut consecinte si asupra Uniunii Europene in

Consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atenta

Asigurarea stabilitatii zonei euro si include:

Remedierea sectorului financiar

1.3 Strategia de dezvoltare a Uniunii Europene

Obiectivele cheie ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii

2. Strategii nationale de dezvoltare

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă este strategia prin care se implementează

Cele 4 priorităţi tematice ale CSNR sunt:

1. Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

De asemenea, România a colaborat cu alte state europene la elaborarea a 8

Programul Operational Sectorial Cresterea Competivitatii Economice

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Programul Operational Sectorial de Mediu

Programul Operational Regional

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative

PROGRAMUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALA 2007-2013(PNDR)

PNDR reprezinta documentul strategic al Romaniei prin care se urmareste atingerea

Programul National Strategic este centrat pe trei aspect cheie:

Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt:

In anul 2008, a fost elaborata Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila

Strategia de Dezvoltare Durabila (SDD): teme, domenii, obiective EU, obiective

1. Schimbarile climatice si energia curata

“Orizont 2013. Obiectiv national:

“Orizont 2030. Obiectiv national:

„Orizont 2013. Obiectiv national:

„Orizont 2020. Obiectiv national:

“Orizont 2030. Obiectiv national:

3. Productie si consum durabile

“Orizont 2020. Obiectiv national:

“Orizont 2030. Obiectiv national:

4. Conservarea si gestionarea resurselor naturale

“Orizont 2013. Obiectiv national:

„Orizont 2020. Obiectiv national:

„Orizont 2030. Obiectiv national:

„Orizont 2020. Obiectiv national:

“Orizont 2030. Obiectiv national:

6. Incluziunea a demografia si migratia

“Orizont 2013. Obiectiv national:

“Orizont 2020. Obiectiv natonal:

“Orizont 2030. Obiectiv national:

7. Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile

“Orizont 2013. Obiectiv national:

“Orizont 2020. Obiectiv national:

“Orizont 2030. Obiectiv national: