Sunteți pe pagina 1din 10

http://www.astrolantis.de/aura.

php

http://www.cameroid.com/snap.php

CULORILE AUREI UMANE ŞI INTERPRETAREA LOR


6. CULORILE AUREI UMANE ŞI INTERPRETAREA LOR

Daca reluam pe scurt explicarea biomagnetismului uman,putem spune ca la nivelul corpului uman
creierul are rolul unei baterii electrice care este incarcata de traiectul digestiv .
Conductorii de energie electrica sunt nervii, meridianele, si canalele energetice.
Prin hrana absorbita la niveleul intestinului subtire si al colonului se introduce in organism minerale
care,datorita proceselor de electroliza chimica produc curent electric in creier.
Acasta o disipeaza prin sistemul nervos pentru a realiza coordonarea tuturor functiilor organismului.
Pentru ca energia circula prin traiecte nervoase, in jurul corpului apare si se dezvolta un camp magnetic
.Daca organele implicate in acest circuit complex nu functioneaza la capacitatea lor optima,atunci potentialul
electric al creierului scade cu consecinte asupra biocampului
uman.(19)

Datorita faptului ca la niveleul corpului fizic canalele energetice primare sunt traiectele
nervoase,sanguine,coloana vertebrala si meridianele iar canalele bioenergetice subtile merg paralel,corelat si cu
faptul ca magnetismul se dezvolata perpendicular pe distanta transmiterii impulsurilor energetice, impulsurile se
induc si se potenteaza reciproc. Rezultatul acestei actiuni este marirea si intarirea camplului bioelectromagnetic
propriu.Este absolut necesar ca acesti curenti de energie sa se afle in faza si in armonie pentru ca procesul de
inductie si potentare sa poata fi
mentinut.
Intensitatea gandurilor si a sentimentelor,starea psihica si de sanatate determina marimea
aurei,claritatea culorilor si uniformitatea ei. Aura umana se contracta sau se dilata in funtie si de influentele
mediului ambiant.In cazurile de boala, de frica si soc emotional aura se stringe in jurul corpului si se extinde in
situatii favorabile.
Ca orice fenomen care se manifesta, aura umana este supusa procesului evolutiv.Ea se formeaza in
jurul fatului in viata intrauterina si culorile sale sunt stralucitoare in momentul nasterii. Ea se modifica in functie
de evolutia spirituala a fiintei umane.
In general, aura poate fi stralucitoare sau terna,mai ingusta sau mai larga,multicolora sau unicolora,
perturbata sau calma, maculata sau
pura.
Culorile intalnite in aura sunt culorile de baza ,primare: rosu, galben si albastru iar din combinatiile
lor se obtin alte nuante spectrale numite culori secundare ; rosu+galben = portocaliu(orange); galben+albastru
= verde;albastru=rosu = violet.
Culorile complementare sunt: rosu-verde; galben-violet ; albastru-portocaliu.
Culorile calde sunt rosu,portocaliu si galben.
Culorile reci sunt albastru,indigo si violet.
Culoare neutra:verde.
Diferite culori reflecta atitudini, reactii si tipuri de energie felurite. Culorile fundamentale indica fondul
persoanei. Tentele de culoare pastel indica gradul de spiritualitate. Culorile din aura mai apropiate de corpul
fizic reflecta, in marea lor majoritate, starea si energiile fizice iar cele exterioare reflecta energiile emotionale,
mentale si spirituale. O aura este mai echilibrata cu cat culorile sunt mai clare si mai bine definite. Culorile
inchise, intense si stralucitoare indica nivelele inalte de energie.
Se mai vehiculeaza ideea ca interpretarea culorilor aurei unei persoane trebuie efectuata prin prisma
faptului ca aceasta este vazuta prin propria aura. S-ar putea ,daca aura proprie este predominant galbena iar a
celui observat albastra de exemplu,culoarea rezultata vizibila sa fie verde iar de aici ar rezulta interpretari
gresite. Adevarul este ca subconstientul propriu prelucreaza datele si face abstractie de alte influiente exterioare
si preia informatia corecta.
Aura isi schimba frecvent culorile cele mai apropiate de corpul fizic chiar si in cursul unei singure zile.
Ea se schimba de-a lungul anilor dar poate pastra o aceeasi predominanta o viata
intreaga.
1 Semnificatia
culorilor
In intrepretarea culorilor din aura este necesar- pe langa cunoastere – si de un indelungat antrenament si
de intuitie .
Fiecare culoare are caracteristicile ei proprii insa nuantele diferite ale aceleiasi culori introduc noi valante
interpretative. Un rol important il joaca forma, volumul, intenitatea si pozitionarea culorilor in campul auric.
1.Rosu
Rosu este simbolul fundamental al vietii cu o deosebita forta de dinamizare. Este culoarea puterii,a
focului si a fortei creative primare. Este culoarea care influienteaza sistemul circulator al corpului.
Rosu pur şi strălucitor încurajează, incită, dinamizează.
Roşu viu strălucitor incită la acţiune, exprimă forţa, impulsivă, dinamismul, tinereţea, sănătatea,
bogăţia.
Rosu,visiniu,purpuriu,stacojiu,exprima,comptuozitatea,maiestozitatea,grandoarea si elevarea.
Rosu stralucitor exprima impetuozitatea,pasiune si trairile ardente,veselia.
Cand rosul este pal, nu luminos, persoana este nervoasa si instabila, mult prea activa. Neclaritatea culorii
reflecta stimularea,inflamare sau dezechilibru. Poate reflecta deasemenea, nervozitate, temperament navalnic,
agresivitate, impulsivitate sau excitare.
Rosul brun arata ca fiinta umana se confrunta cu starea de frica iar rosul maron inchis exprima
satisfactia animalica a simturilor iar rosul pamantiu arata furia sau mania.
Adolescentii au in aura mai mult roz decat rosu iar la adult aceasta nuanta releva infantilism sau
insecuritate. Persoanele care au rosu in dreptul extremitatii sternului sunt bolnave de nervi.
2.Portocaliu (orange)
Portocaliul este cea mai intensa dintre culori , este un amestec al planului fizic (rosu) cu planul mental
(galben).
Este culoarea caldurii,creativitatii si emotiilor. Este culoarea cea mai des intalnita. Prezenta sa indica
o tendinta spre echilibru si armonie,iubire temeinica si fidalitate.Oamenii cu o frumoasa tenta oranj in aura sunt
fundamentali buni si sar in ajutorul semenilor. Este o culoare care poate reflecta deschiderea catre noi domenii
subitle,energia culorii orange este o forta constructiva fundamentala care mentine corpul fizic intr-o stare buna.
Aceasta sanatate si vitalitate ,confera fiintei o libertate interioara,o face sa se debaraseze de limitarile sale,sa fie
mai toleranta.
Galben- portocaliu arata stapanirea de sine pe cand portocaliul brun apartine fiintelor lenese si indica
rinichii bolnavi care au calculi atunci cand apar si nuante de gri.
Orange-ul cu tenta verde caracterizeaza colericii,incomozii,pe cei care discuta interminabil doar pentru
placera de a discuta .Nuantele mai tulburi pot reflecta orgoliu,ambitie,mindrie,vanitate si
ostentatie.Personalitatile care refuleaza,care reprima au un amestec de rou brun,verde si portocalu acoperind
zonele plaxului sacral si solar care exprima de altfel si probelmele de sanatate la nivelul intestinului subtire si a
celui gros.
3.Galben
Este culoarea care poate fi observata cu usurinta in aura si este culoarea activitatii mentale si a luminii
solare,este datatoare de stabilitate.Galbenul este cea mai expresiva ,cea mai calda si cea mai ardenta dintre
culori .
Fiinta umana care are in aura sa culoarea galben-aurie manifesta inteligenta,intuitie,iubire pura,armonie
launtrica,o inalta spiritualitate.Toti sfintii au haloul aurit.
Galbenul exercita o influienta binefecatoare si stimulatoare asupar sistemului limfatic care are rolul de
aparare a organismului.
Galbenul viu indica o persoana cinstita si directa in care poti avea incredere.
Nuantele pastelate ,in special cele de galben pal spre alb reflecta entuziasmul pentru ideile
marete,dezvolarea spirituala si forta ideilor.
Galbenul este culoare care reporezinta o etapa de trecere in drumul progesiv de evolutie ,reperzinta
puterea ideilor insotie de trezirea calitatilor de medium si clarvazator.
Nuantele mai profunde si tulburi pot arata o pesoana caraterizata de gandire si analiza excesiva cu
criticism exagerat,dogmatism si sentimentul de nerecunostinta din partea celorlalti.
Un galben murdar are o persoana fricoasa,lasa iar galbenul roscat apartine celor timizi fizic si moral si
cu o slabiciune spirituala,care isi schimba parerile si religia cautand mereu altele ,nu sunt perseverente.
Galbenul cu tente rosii exprima puternic complexe de inferioritate iar cand rosul predomina,peroana
sufera mult.
Cand galbenul are striatii brune predominante este semanul unei maladii mentale iar peroanele cu
dubla persoanalitate au jumatate de aura galben-bleu iar cealalata jumatate galben-brun sau galben-verde.
Un galben-brun releva ganduri necurate si ii caracterizeaza pe betivi,vagabonzi,ratati.
4. Verde
Verdele este culaorea neutra ,mediatoare intre cald si rece,intens linistioare,profund umana.
Verdele reinprospateaza,regenereaza,calmeaza,racoreste si tonifica .Este invaluitor,exprima
amabiliate,dragoste,bucurie si abundenta,credinta si vindecare.
Culoarea a vindecarii stimuleaza regenerarea tesuturilor afectate.Verdele stralucitor cu nuanta de
albastru in spectrul auric indica puterii tamaduitatoare.
Verdele pastel(verdele crud amestecat cu alb) semnifica liniste,calm,pace interioara.
Verdele cu pete de albastru inchis arata ca persoana se afla in plin proces de evolutie la nivel intuitiv.
Verdele smarald exprima dorinta de cercetare a unei gandiri logice,clare si profunde.
Verdele insotit de un rosu frumos releva un competent chirurg.
Verdele singur,fara alte culori este prezent in aura medicilor si a persona-
lului sanitar care sunt dotati pentru meseria lor.
Nuantele inchise sau tulburi pot reflecta nesiguranta si zgarcenie.Verdele inchis apropiat de cel al
sticlei denota egoiam o intensa aviditate pentru realizari materiale,bogatie si onoruri.
Verdele cu galben-citron arata tendintele fiintei catre minciuna,siretenie si inselatorie.Escrocii au aura
de un verde galbui.Dar daca verdele este bleu frumos ca cerul sau un bleu electric atunci persoana este onesta.
Cei care au verde in obraji le lipseste imaginatia,subtilitatea si nu stiu sa distinga nuantele de opinie.
Oamenii rai au aura rosie-brun-galbena cu verde murdar.
In general ,verdele cu nuantele sale binefacatoare restabileste echilibrul psihic,neutralizeza starile
de nervozitate,are efecte speciale de regenerare a nervului optic.
5.Albastru
Albastru este ,dupa galben,a doua culoare care poate fi vazuta cu usurinta in aura.Este culoarea cea
mai adanca,cea mai rece si cea mai pura.
Se considera adesaea ca este culoarea lumii spirituale,a iubirii pure,durabile,a afectiviatii
neconditionate.Este culoarea calmului si a linistii,a reveriei.Reflecta adevar,seriozitate,talent artistic.
Albastrul are ca efect narirea capacitatii de aparare imunitara a organismului facilitand regenerarea
celulara.
Prezenta albastrului in aura semnifca intuitie.
Albastrul inchis apartine persoanelor care progreseaza prin eforuri proprii.Un albastru mai
inchis,sumbru apartine misionarilor cu vocatie.
Nuantele deschise de albastru arata o imaginatie activa,iar nuantele palide
sunt asociate cu dorinta dea reusi in plan social.
Albastru ultramarin dispus sub forma unei raze indica o anumita capacitate de a extarge informatii din
cele mai profunde starturi ale constiintei.
Albastru ciel,in proportie semnificativa arata o excelenta stare emotionala-afectiva iar este dispusa sub
forma de raze arata ca persoana in cauza invata, asimileaza aspecte esentiale pentru evolutia sa
spiritualaNuantele inchise de albastru pot reflecta diferite nivele de devotare iar albastru intens poate indica
cinste si discernamant,poate indica apropierea peroanei de vocatia sa. .
Nuantele tulburi de albastru pot reflecta blocarea perceptiilor,melancolie,graba si
ingrijorare,dominare,teama uitare si hipersensibilitate.
6.Indigo
Este culoarea care exprima spiritualitate,elevare si o cautare asidua a adevarului absolut.Este combinarea
elevata intre intuitie si spiritualitate ceea ce poate permite accesul direct la intelepciune .Este culoarea
compasiunii superioare si a starii de liniste si pace inerioara, a starii de hiperluciditate si a simtului de
responsabilitate.Culoarea indigo influientaeza fiinta umana,are efecte de purificare,calmare si reducere la nivelul
fizic.
Persoanele care au preponderent in aura culoarea indigo manifesta atractie deosebita catre infinit,catre
supranatural,manifesta dorinta de purificare,de puritate.
Uneori poate arata revolta si evadarea persoanei intr-un mediu perceput ca nefiind asa cum ar trebui sa
fie si care nu o satisface.
7.Violet
Violetul este culaorea caldurii si a permutatiilor este culoarea imbinarii mintii cu inima ,a fizicului cu
spiritul.Arata o persoana activa in permanenta cautare,cumpatata,echilibrata,care reflecta in mod egal luciditate
si actiune adanc gandita.
Violetul este culoarea initierii pe calea spirituala,a activitatii spirituale,
Exprima optimism si nostalgie,atractie si detasare,indepartare si apropiere,stare de
atotpotenta,omniprezenta.
Pe plan fizic indica intensificarea activitatii cardiovasculare,accelereaza respiratia,influienteaza pozitiv
rezistenta cardiaca si pulmonara.
Atributele acestei culori sunt iubirea,intelepciunea,sinceritatea deplina,
inocenta originara,puritatea ,candoarea,forta spirituala si nobletea.
Violetul lavanda (violet+alb) este caracteristica peroanelor care ghideaza indeamna spritual alte fiinte.
Nuantele pale dar clare de violet cu purpuriu pot reflecta umilinta si spiritualitate.
Nuantele rosiatice pot indica pasiune ori o vointa puternica sau nevoia pentru mai mult efort
individual.
Daca apare o tenta roz ea indica un caracter urat.
Nuantele inchise si tulburi indica nevoia de a depasi o anumita situatie sau arata o imaginatie erotica
intensa,tendinta de a fi extrem de rebdator,nevoia de simpatie sau simtamantului ca peroana in cauza nu este
inteleasa.
Uneori,persoanele care au violet in aura sufera de inima sau de stomac.
8.Auriu
Auriul este culoarea care reflecta energia spirituala dinamica si puteri cosmice,cele mai inalte energii de
devotiune si restaure a armoniei universale,reflecta timpul revitalizarii.
Nuantele mai tulburi indica faptul ca persoana in cauza este in plin proces de trezire a inspiratiilor
inalte,ca lucreaza pentru transformarea existentei sale in aur.
9.Alb
Nefiind o culoare ci o chintesenta,o inglobare a tuturor culorilor spectrului vizibil albul reprezinta
prezenta absoluta a luminii.Albul de sine statator in aura indica o stare de purificare exceptionala,o capaciate
uluitoare de a transcede lumea materiala,reflecta adevar si purificare.
10.Negru
Negru nu este o culoare ci are semnificatia absentei luminii .Este culoarea
Cea mai discutabila a spectrului auric.Nu intodeauna cand apare in aura poate insemna boala,moarte sau
absenta bunatatii,a frumusetii sau dezechilibru.
Negru este culoare de protectie care actioneaza ca un scut impotriva energiilor exterioare si poate reflecta
o stare de autoaparare sau ca persoana are secrete sau indica iminenta unei noi intelegeri a datoriilor sau
sacrificiilor .
Negru poate indica dezechilibrare pana la nivelul fizic si da indicatii precise ale zonelor afectate prin
localizarea petelor in aura.
11.Gri
Culoarea gri este o culoare de initiere si poate indica trezirea unor capacitati inascute.Atunci cand griul
invadeaza o culoare indica o slabiciune de sanatate si de caracter .Benzile gri sau puncte gri pe alte culori de
deasupra unui organ arata ca acel organ este in suferinta energetica si ca se va imbolnavi in curand.
Pesoanele care au in aura gri au un comportament conformist ,conventional si complet lipsit de
imaginatie.Sunt fiinte reci caracterizate de vulgaritate,meschinarie si mediocritate.
Griul simbolizeaza depresia si atentie ,este o culoare care se autointretine.
12.Maro
Este o culoare care,atunci cand apare clara,stralucitoare,ilustraza un caracter laborios si spirit de
organizare,indica stabilirea de noi radacini si dorinta de implinire .Atunci cand apare deasupra capului sau in
jurul picioarelor reflecta o noua crestere.
Culoarea maro poate indica lipsa de energie sau dezechilibru,iar cand apare in zonele centrilor energetici
este o indicatie ca acestea trebuiesc purificate pentru ca energiile sunt blocate la acest nivel.
13.Argintiu
Atunci cand apar ca niste sclipiri sunt un semn de creativitate si fertilitate iar cand apar suprafete mai
mari indica o activitate cretiva inalta sau fertilitate.Poate avea semnificatia unei imaginatii debordante,placerea
de a calatori,de a visa de a contempla.
In aspectele sale negative indica tendinta catre mercantilism, dorinta de acumulari banesti.(19)

CAPITOLUL 2

STRUCTURILE PSIHOBIOLOGICE ŞI INFLUENTELE MELOTERAPIE

1. ENERGETISMUL MUZICII

Energetismul tipic muzicii descinde deopotriva din zestrea sa genitiv temporala (durata sunetului),
sau edificat temporala (cronologica), precum si – dedus din acestea – din potentarea unui continut
temporalizat, subimpartit intr-o pluralitate de mesaje temporale. Insertia timpului in chiar substanta promovata
se explica prin afinitatea absoluta dintre aparenta si esenta, dintre semnificant si semnificat, atat de caracteristica
domeniului nostru.(67)
Un pricipiu drag lui Cayce: puterea imensa a mentalului (de unde folosirea lui actuala in terapiile prin
vizualizare). Energia mentala emite vibratii atat de puternice, incat sunt in stare sa actioneze asupra materiei –
si, deci, asupra unui corp omenesc. Mai mult decat atat, cand aceasta energie mentala se exteriorizeaza prin
vibratii de sunet si prin voce, indeosebi prin incantatii, aceste vibratii emise de vindecatori (sau, si mai bine, de
un grup de vindecatori), pot sa provoace pe moment si local trecerea din starea solida in starea lichida. Logic:
acest pasaj este legat de schimbarea nivelului vibrator. Cayce, ca si filipinezii, a considerat intotdeauna acest
lucru posibil. Si daca este posibil ce ar impiedica un chirurg filipinez se „deschida” cu mana goala un abdomen
de „gringo”, sa-i extraga linistit tumoarea si sa inchida, peste cateva minute, marginile plagii, mangaindu-le cu
palma? De ce nu?(10)
Aceasta conjunctie ce merge pana la identificare face posibila „contaminarea” temporala (de catre
materie si configuratie) a fondului insusi; totodata, ea confera unicitatea sensului muzical solicitind celor
integrati in procesul artistic sa intreprinda numeroase contributii de modelare si reprezentare sono-temporala.
Se stie, auzul mijloceste captarea miscarii sunetelor, totusi retentia auditiva nu depaseste citeva secunde,
urechea noastra inregistrind elemente disparate ori fragmente sonore reduse ca intindere; in plus, peste ceea ce s-
a stocat in memorie se suprapun intr-un flux cvasi-neintrerupt evenimente noi, care adesea estompeaza ori chiar
anuleaza conturile imaginilor anterioare.(67)
Auzul este modalitatea specializata de receptie senzoriala la stimulii acustici, dar si proces de
semnalizare si reflectare sub infatisarea senzatiilor auditive, acesta reprezinta un receptacul prin care realizam
comunicarea cu exteriorul. Lucrari capitale dedicate subiectului au conciliat treptat granitele(destul de laxe
desigur), dintre fiziologie (H. Helmholtz, vezi teoria rezonantei), psihologie (W. Wundt), psihofiziologie (C.
Stumpf) si estetica (Th. Lipps). De la inceput trebuie subliniat ca denumirea generica de auz integreaza in
cadrele sale mai multe subdiviziuni aferente si anume: auzul fizic, auzul verbal, auzul muzical, auzul interior; la
rindu-i, auzul muzical se poatea imparti in melodic si armonic(anumiti cercetatori remarca si existenta unui auz
polifonic), in absolut si relativ. In ceea ce priveste, suntem interesati cu deosebire spre relevarea citorva dintre
dominantele auzului muzical, in speta de aspectele legate de psihologia auditiei sonore.
Cum au demonstrat numeroase studii dedicate cunoasterii mecanismului auzului, acesta este un simt
analizator, caci descompune masa sonora in componentele sale. Urechea defalcheaza informatiile auditive in
sunete pure adecvindu-si disponibilitatea la fenomenul vibratoriu obiectiv, care se divide in vibratii pendulare
simple. Prin contrast, starea provenita din auditie – ce oscileaza intre placere si neplacere – nu rezulta din suma
impresiilor izolate, ci din felul specific de combinare a lor, configurind printr-o subtila dialectica un sentiment
estetic prevalent. Daca la nivelul primar al senzatiei auditive datul sonic este scindat in partile alcatuitoare, la
nivelul secund al reprezentarilor avem de-a face cu o operatie de grupare a senzatiilor. W. Wundt considera cu
indreptatire ca senzatiile sonore acced in reprezentari numai daca se coreleaza intr-o consecutie presupunind
„legatura in timp”, contribuind prin aceasta la optimizarea „perceptiei timpului” (Elemente de fiziologie
fiziologica). Relativ la specificul reflectarii auditive, comparativ cu alte tipuri de reflectare, autorul mentionat
distinge urmatoarele caracteristici ale reprezntarii fonice:
a) fundamentul bogat si omogen;
b) unitatea materialului formativ (sunete si zgomote);
c) limitarea la forma calitatilor intensive;
d) succesiunea impresiilor si analiza lor in timp;
e) organizarea fiecarui element al senzatiei complexe intr-o serie continua;
f) intuirea timpului si a miscarii;
g) raportarea dupa afinitati si inrudiri sonore.
Activitatea auzului este fundamental conexata intelectului, lucru surprinzator probabil pentru cei inclinati
sa creada ca muzica se adreseaza exclusiv sensibilitatii. Cercetarile psihologice au certificat respectiva
cooperare, precum si faptul ca, pentru inlesnirea aperceptiei fonice, paralel cu implicarea profunda a ratiunii se
produce se produce o concentrare a atentiei si vointei. W. Wundt defineste atentia drept „punct de claritate”,
aratind ca in decursul auditiei acesta „se muta de la un sunet la altul, se restringe, se dilata, durata impresiei
creste, iar numarul tonurilor succeptibile de a fi percepute simultan si distinct se mareste”. Atentia si vointa
atrag in prelungirea lor adaptarea la impresiile sonore, intensificarea simtului auditiv, cresterea acuitatii sale
(Fehner a demonstrat cresterea tensiunii in ureche in momentul auditiei). Dar concentrarea energiilor
ascultatorului se canalizeaza in special in zona reprezentarii senzatiilor, prin intermediul asociatiilor, produse
succesiv si concomitent si efectuate prin analogie, prin contrast, prin coexistenta si succedarea in timp si spatiu.
In principiu, reprezentarile sonore – esalonate pe mai multe nivele de limpiditate si fidelitate – imbraca
fie o forma concreata de exprimare, atunci cind reproduc in constiinta relatiile de inaltime, de ritm, timbrale
dintre sunete, fie una abstracta, atunci cind mai ales frecventele sunt imprecizabile. B. Teplov pune in corelatie
reprezentarea abstracta cu auzul interior, opunind ca ar fi o etapa inferioara pe scara evolutiei acestuia din urma.
Totusi trebuie sa observam ca particularitatile reproducerilor auditive se calchiaza pe specificul activitatii
muzicale in perimetrul careia apar.
Facem citeva precizari: reprezentarea muzicii se realizeaza prin sunete si nu prin „uneltele vorbirii”
(Tudor Arghezi). In plus, in afra de reprezentarile sonore, arta noastra pune – prin cuprinsul sau – la dispozitia
ascultatorului expresia(ce poseda in sine valori evocatoare), precum si o abundenta de sensuri. Referitor la
reprezentarile pur fonice, B. Teplov le grupeaza in doua categorii si anume:
a) imitatia prin sunete, sau altfel spus, intonarea realitatii sonice in interioritatea subiectului;
b) reprezentarea unor forme in miscare ( viteza de inaintare a fluxului, continuitatea, discontinuitatea,
uniformitatea sau nonuniformitatea curgerii, accelerarea sau incetinirea acesteia si asa mai departe), sau aspecte
legate de dinamica fenomenului soni c(accentuat, neaccentuat, crescendo, descrescendo etc.). Acelasi autor arata
in Psihologia aptitudinilor muzicale ca „intre reprezentarea pe de-o parte, semnificatie si expresie pe de alta
parte, exista deosebiri. Reprezentarea seamana in mod obligatoriu cu obiectul reprezentat, pe cind semnificatia
si expresia exterioara ne seamana cu realitatea exprimata”, chiar daca porneste de la aceasta – completam noi.
Ca atare, extensiile conceptuale nu sunt reprezentari explicit si nemijlocit muzicale, ci proiectiile in
constiinta ale semnificatiilor promovate de opus si realizate de meloman conform dotarii sale intelectuale si
sensibile. (67)
De la inceput trebuie subliniat ca denumirea generica de auz integreaza in cadrele sale mai multe
subdiviziuni aferente si anume: auzul fizic, auzul verbal, auzul muzical, auzul interior; la rindu-i, auzul muzical
se poatea imparti in melodic si armonic (anumiti cercetatori remarca si existenta unui auz polifonic), in absolut
si relativ. In ceea ce priveste, suntem interesati cu deosebire spre relevarea citorva dintre dominantele auzului
muzical, in speta de aspectele legate de psihologia auditiei sonore.
Undele sonore colectate de pavilionul urechii, patrund in canalul auditiv si ajung la membrana
timpanica. Aceasta membrana incepe sa vibreze, iar vibratiile ei sunt transmise oscioarelor (ciocanul, nicovala,
scarita), care sunt un fel de parghii ce amplifica vibratia si o transmit lichidelor care umplu cavitatile urechii
interne.
Sunetele prin vibratiile lor duc la modificarile de presiune in lichidul perilimfic al canalelor vestibular si
timpanic pun in miscare membrana bazilara, iar aceasta miscare stimuleaza celulele senzitive ale organului
Corti. Acestea transmit excitatia care a fost initiata la fibrele nervoase cu care sunt conectate, iar prin ramura
cohleara a nervului acustico-vestibular excitatia este dusa la talamus si de aici in regiunea temporala a scoartei
cerebrale.
In analiza senzatiilor auditive trebuie luat in considerare specificul structural al stimulilor;
Natura substantial-energetica a sursei, dupa care delimitam;
 stimuli sonori generati de surse naturale ;
 stimuli sonori artificiali;
 stimuli sonori verbali;
Raportul dintre timpul ciclic al frecvetei fundamentale si timpul ciclic al frecventelor suprapuse
(armonicilor), dupa care obtinem doua clase de sunete:
1. sunete muzicale (oscilatii periodice);
2. zgomote (oscilatii aperiodice);
3. frecventa, dupa care se delimiteza:
- sunete de frecventa joasa (16-300 c/s);
- sunete de frecventa medie (500-3.500 c/s);
- sunete de frecventa inalta (peste 5000 c/s);
4. intensitatea, dupa care delimitam:
- sunete puternice;
- sunete moderate;
- sunete slabe;
Gradul de complexitate, dat, pe de o parte, de numarul vibratiilor suplimentare ce intra in structura unui
sunet individual, iar pe de alta parte, de numarul sunetelor ce intra intr-o stimulare concreta; dupa acest criteriu
vom avea:
 stimuli acustici simpli;
 stimuli acustici complexi.
Calitatile lor modale sunt determinate si corespund diferitelor propietati ale vibratiilor acustice:
amplitudinea, frecventa, forma. Astfel, orice senzatie auditiva va pune in evidenta trei calitati fundamentale:
taria, inaltimea si timbrul.
In urma actiunilor sunetelor se pot identifica efectele psihofiziologice ce sunt efectele unor modificari la
nivelul dispozitiei afective, echilibrului functional intern.Dupa natura lor, aceste efecte le putem imparti in trei
grupe vegetative, bioelectrice si psihice.
1. Vegetative: modificari ale pulsului, ale sistemului respirator, ale diametrului vaselor sanguine, ritmului
arderilor in organism, modificari ale concentratiei sucurilor gastrice, variatii ale ritmului de activitate a
glandelor endocrine.
2. Bioelectrice si psihice: variatii ale ritmului de desfasurare a proceselor mentale, ale nivelului de
concentrare a atentiei, reactii si trairi emotionale.
Dimensiunile nemijlocit implicate in generarea unor astfel de efecte sunt intensitatea, inaltimea, durata,
periodicitatea-aperiodicitatea (sunete propiu-zise sau zgomote), variata ritmica (sunete egale si monotone-sunete
ritmate).
Dupa semn, efectele mentionate sunt:
- pozitive, contribuind la facilitarea, potentarea si optimizarea desfasurarii proceselor fiziologice in
organism, la mentinerea si imbogatirea tonusului si echilibrului psihic, la relaxarea si atenuarea unor focare
tensionale (stari de suparare, de depresie), la stimularea asociatie de idei, a fluxului imaginative, a capacitatii
generale de lucru, la inlaturarea insomniilor si la facilitatea instalarii somnului dupa oboseala cumulata:
- negative; generand dereglari in plan fiziologic si neuropshic, care pot depasi pragurile de toleranta ale
organismului (vertije, greturi, dareri de cap, neuroastenie, scaderea libidoului, scaderea nivelui sensibilitatii),
stimuli auditivi devenind, in anumite situatii, unii dintre cei mai puternici stresori fizici.
Daca ne referim la sfera afectiva, se poate observa ca registrul reactiilor si trairilor determinate de
actiunea sunetelor este incomparabil mai bogat si mai intens decat cel determinat de actiunea stimulilor
luminosi, fie ei si cromatici.(30)
Urechea – reprezentata sumar – este un element „vital” pentru interpreti, dar joaca un rol foarte important
si pentru melomani, in special datorita particularitilor favorizate pentru aprecierea inaltimii unui sunet,
recunoasterea notelor (legata de structura membranei bazilare ale carei fibre vibreaza sincron cu sunetele
muzicii). De asemenea, urechea reprezinta si unul dintre punctele de impact somativ negativ al muzicii, in cazul
hipoacuziei aparute la tinerii care asculta muzica foarte bogata in decibeli.

S-ar putea să vă placă și