INTELIGIBILISMUL

Inteligibilismul este un curent reformator al sistemului de educație,

inițiat de Negrea Vasile, care își propune să reunească toate
mijloacele (tehnicile) existente prin care se poate spori
inteligibilitatea ( ex.: explicarea prin intermediul comparației cu o
noțiune similară deja cunoscută, alegerea exprimării “proporțional”
cu vârsta și cultura auditoriului,etc. ), să dezvolte noi astfel de
mijloace (tehnici) și ulterior sa le aplice, aplicare ce o vom numi
inteligibizare.

Inteligibilismul are în componență si trei alte subcurente auxiliare:

1. Practicismul – subcurent care propune însoțirea constantă în
lecțiile predate a exemplelor despre cum cele studiate se
folosesc, se pot folosi sau s-au folosit în funcționarea și
dezvoltarea societății (astfel se poate elimina scepticismul
(cred eu, destul de mare) prezent în rândul elevilor relativ la
utilitatea școlii în viața lor și se poate stârni curiozitatea);
acest subcurent propune și înlocuirea, în mare parte, a
problemelor pur teoretice cu situații practice care necesită
rezolvarea acestor probleme teoretice (avantajul stă în
dezvoltarea simțului practic și scoate la iveală un aspect pe
care problemele pur teoretice nu îl fac, și anume, cel al
interpretării situației practice pentru a o transpune în teorie;
de ex.: aplicarea teoremei lui Pitagora în construcția unui
acoperiș clasic pentru o casă , urmat de genralizare si anume:
folosirea geometriei in proeictarea si executarea
construcțiilor – acest tip de exemplificare are si rolul de a
dezvolta spiritul sintetizator prin trecerea de la particular la
general pe care o face!!; alt ex.: legea gravitatie si
bolobocul); {relevanța apartenenței acestui subcurent la
inteligibilism se poate exprima prin “a înțelege la ce e bun”}

Alte soluții practice (nu practiciste, în sensul definiției

subcurentului) propuse de autor sunt ca atât predarea cât și
primirea manualelor (pentrul anul școlar următor) să se facă la
sfârșitul anului școlar în curs (cei interesați se pot pune la current
în timpul vacanței cu cele ce vor studia în anul școlar viitor) și
impunerea ca standard a caietelor cu foi velin (neliniate) începând
cu clasa a V-a dat fiind că atât examenele din sistemul educațional
cât și cererile, procesele-verbale folosesc exclusiv astfel de foi .

2. Creaționismul – subcurent care propune prezentarea din

perspectiva autorului (identificarea cu autorul) pentru a
înțelege modul acestuia de a gândi în scopul dezvoltării
spiritului creativ și sintetizator; {relevanța apartenenței
acestui subcurent la inteligibilism se poate exprima prin “a
înțelege cum gândesc creatorii si sintetizatorii”} - un ex.:
teorema lui Pitagora clasică -> teorema lui Pitagora
generalizată;

3. Cooperaționismul – subcurent care propune lucrul în echipă

(alternând rolul șefului și al subordonatului pentru toți elevii)
pentru a evidenția eficacitatea lucrului în echipă și pentru
pregătirea integrării în câmpul muncii. {relevanta
apartenentei acestui subcurent la inteligibilism se poate
exprima prin “a ințelege la ce e bun lucrul în echipă și a
înțelege cum se lucrează în echipă”}

Inteligibilismul mai poate fi definit si ca o stare de spirit

caracterizată de plăcerea de a împărtăși cunoștiințe.

Reforma în învățământ trebuie făcută odată și bine! Pentru

asta e nevoie de implicare totală, și anume, ca pe lângă politic
să se implice Academia Romană, cadrele didactice,
psihologii, elevii cât și societatea civilă. Eu consider că o
perioadă de minim doi ani ar fi necesară pentru aceasta.
 Din experiență știu că dacă nu mă informez cu ceea ce există
s-ar putea să „descopăr” ceva ce era descoperit; de aceea
consider că înainte de a cauta metode noi trebuie să mă pun
la curent cu toate metodele deja existente – studierea
sistemelor educaționale din alte state poate fi utilă în acest
sens (pe lângă literatura de sprecialitate)!

Din punctul meu de vedere ar trebui înființat un site al

reformei care să cuprindă toate clasele și facultățiile cu
toate materiile predate, care la rândul lor să conțină fiecare
lecție în parte. O parte a site-ului ar trebui dedicată
persoanelor „autorizate” (cadre didactice, academicieni,
politicieni,psihologi) și altă parte ar trebui dedicată elevilor
și societatății civile(atăt pentru sugestii cât și pentru analiza
feedback-ului).
Prin intermediul acestui site se poate trece la procesul de
inteligibizare pentru fiecare lecție în parte prin propuneri și
analiză.

Ar trebui înlocuit standardul de a preda o lecție/oră cu

standardul de a preda”cantitatea de informție”/oră

- definirea gradului de dificultate al lectiei (numarul de notiuni

noi + numarul de procese si complexitatea lor+alte
elemente..); gradul de dificultate ar trebui să fie reperul
pentru împartirea timpului alocat lectiei
- din experiență știu că la lecțtiile cu grad mare de dificultate
se poate întâmpla să pierzi „firul” după care totul devine
confuz și te rezumi doar la a copia de la tablă – distribuirea
unitară a timpului alocat (cantitatea de informție”/oră)
stabilește un ritm constant și previne suprasolicitarea, deci
facilitează întelegerea!

Alte idei:
- consider că în conceperea manualeleor trebuie să fim
idealiști, asta însemnând să ne propunem să le facem de așa
natură încât să nu necesite professor pentru a putea fi învățate
și pricepute; avantajul acestei măsuri este acela că dacă
elevul în timpul predării “pierde firul”, din n motive care-i
reduc receptivitatea (nu se simte bine, e puțin bolnav, etc.)
sau e absent, are resursele necesare pentru a putea asimila
cunoștiințele predate în lecția în cauză;

- mijloace psihologice de inteligibizare și rolul psihologiei în

educația copiilor - copii sunt foarte sensibili, o educație
agresivă îi poate inhiba; dacă fie părinții, fie profesorii,fie
frații, fie anturajul((între frați și prieteni se poate manifesta
spiritul “competitiv-distructiv”), îi cataloghează sub o formă
sau alta ca fiind proști aceștia pot să creadă asta despre ei și
posibil să renunțe la a mai încerca să învețe din acest
considerent;..Vă spun aceasta din experiență, raportându-mă
la ce am trăit eu și la ce am văzut în jurul meu de mic și până
acum; Am văzut în generația mea mai mulți părinți cu
educație agresivă decât părinți cu educație constructivă – de
aceea cred că Ministerul Educației ar trebui să elaboreze un
manual de educație a copilului scris sub o formă cât mai
intelegibilă (se adresează tuturor părinților și unii dintre ei
poate au doar patru clase) care să fie dat după un
curs,susținut de un psiholog, părinților.....(trebuie să ști să
educi.... eu cred ca emoționalul, pe lângă educație în sine,
influențează foarte mult intelectul- --)

Pentru Academia Română relativ la dezvoltarea lexicului:

- sinonimele care au exact același sens pot crea confuzie!
 Consider că o limbă se poate eficientiza din punct de vedere
al inteligibilității, dacă se păstrează doar unul din sinonimele
cu exact același sens!
Analitic vorbind, dacă pentru o noțiune există n cuvinte,
probabilitatea de a te face înțeles este de [(1/n)*100]%-
evident chestiunea e relativă la câte noțiuni cunoaște
interlocutorul dar e și mai evident că probabilitatea este de
100% atunci când pentru o noțiune există un singur cuvânt-
aș fi curios care e punctul de vedere al Academiei relativ la
acest subiect! Dacă s-ar ajunge la concluzia că o astfel de
măsură e recomandabilă ar apărea problema: ce cuvânt
trebuie păstrat? Aici am sesizat următoarele:
- sinonimul cu forma cea mai apropiată de
principala/principalele limbă/limbi de circulație
internațională (dacă există), ar facilita memorarea acelui
cuvânt în respectiva limbă străină și, de asemenea, ar facilita
și învățarea limbii romăne de către străinii corespondenți
limbii respective.
- sinonimul cu forma cea mai sugestivă facilitează înțelegerea.

Cele prezentate mai sus se referă doar la educație dar autorul

dorește ca acest curent să se manifeste și în alte domenii de
activitate precum exprimarea politicului și al mass-mediei
(pentru a respecta principiul transparenței trebuie folosit în
exprimare un limbaj cât mai inteligibil, cât mai comun ... altfel
riscăm să condiționăm dreptul la informare de statutul
intelectual) sau în redactarea legilor și a contractelor.