Sunteți pe pagina 1din 33

Metode şi tehnici interactive de grup

“Organizarea activităţii şcolare fie în formă frontală ori colectivă (de muncă cu
întregul colectiv al clasei, al anului de studiu etc.), fie în echipe (microgrupuri) sau
individuală, ori combinatorie, ca cea sugerată de experimentul team teaching (bazată, între
altele, pe o grupare flexibilă şi mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari, la
acţiuni în grupuri mici, omogene şi apoi la activităţi individuale) reclamă în mod inevitabil o
metodologie adecvată acestor forme organizatorice.”1
Metodele de învăţământ (“odos” = cale, drum; “metha” = către, spre) reprezintă căile
folosite în şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea,
lucrurile, ştiinţa. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile,
deprinderile şi capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii
transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi
pesonalitatea.2 Gaston Mialaret, consideră că orice metodă pedagogică rezultă din întâlnirea
mai multor factori şi din acest punct de vedere, educaţia va rămâne mereu o artă: arta de a
adapta la o situaţie precisă, indicaţiile generale date de cărţile de metodologie.3 După Ioan
Cerghit metoda este: „ drum care conduce la cunoaşterea realităţii şi la transformarea acesteia
pe baza cunoaşterii”.4
“Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o
cale de cunoaştere propusă de profesor într-o cale de învăţare realizată efectiv de preşcolar,
elev, student, în cadrul instruirii formale şi nonformale, cu deschideri spre educaţia
permanentă.”5
Dezideratele de modernizare şi de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe
direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ, în aplicarea unor metode cu
un pronunţat caracter formativ, în valorificarea noilor tehnologii instrucţionale (e-learning),
în contaminarea şi suprapunerea problematizării asupra fiecărei metode şi tehnici de învăţare,
reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al
elevului. Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste, cum spune Jean Piaget, este de a
asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă
independentă, cu activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de muncă interdependentă.
Deşi învăţarea este eminamente o activitate proprie, ţinând de efortul individual depus
în înţelegerea şi conştientizarea semnificaţiilor ştiinţei, nu este mai puţin adevărat că relaţiile
interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil apariţiei şi construirii învăţării personale
şi colective.
“Învăţarea în grup exersează capacitatea de decizie şi de iniţiativă, dă o notă mai
personală muncii, dar şi o complementaritate mai mare aptitudinilor şi talentelor, ceea ce

1
Ioan Cerghit , Metode de învăţământ , Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1997, pag. 36
2
Crenguta L.Oprea , Pedagogie.Alternative metodologice interactive , Editura Universităţii Bucureşti , 2003.
pag. 91
3
I. Dumitru , C. Ungureanu , Elemente de pedagogie şi psihologia educaţiei , Editura Cartea Universitară,
Bucureşti, 2005, pag. 227
4
Ioan Cerghit , Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii , Editura Aramis,
Bucureşti, 2003, p. 109
5
Sorin Cristea , Dicţionar de termeni pedagogici , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti , 1998, pag. 103
asigură o participare mai vie, mai activă, susţinută de foarte multe elemente de emulaţie, de
stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă.”6
Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea
dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu
rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determină “identificarea subiectului cu situaţia
de învăţare în care acesta este antrenat” 7, ceea ce duce la transformarea elevului în stăpânul
propriei transformări şi formări. „Metodele interactive urmăresc optimizarea comunicări,
observând tendinţele inhibitorii care pot apărea în interiorul grupului”8
Interactivitatea presupune atât cooperarea – definită drept “forma motivaţională a
afirmării de sine, incluzând activitatea de avansare proprie, în care individul rivalizează cu
ceilalţi pentru dobândirea unei situaţii sociale sau a superiorităţii” – cât şi competiţia care este
o “activitate orientată social, în cadrul căreia individul colaborează cu ceilalţi pentru atingerea
unui ţel comun” (Ausubel, 1981). Ele nu se sunt antitetice; ambele implică un anumit grad de
interacţiune, în opoziţie cu comportamentul individual.
În condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă,
generând un comportament contagios şi o strădanie competitivă; în rezolvarea sarcinilor
complexe, rezolvarea de probleme, obţinerea soluţiei corecte e facilitată de emiterea de
ipoteze multiple şi variate. Interacţiunea stimulează efortul şi productivitatea individului şi
este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacităţi şi limite, pentru autoevaluare.
Există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii, iar subiecţii
care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi
complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual. În acest fel
se dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra împreună ce se constituie într-o componentă
importantă pentru viaţă şi pentru activitatea lor profesională viitoare.
Avantajele interacţiunii:
 în condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă,
generând un comportament contagios şi o strădanie competitivă; în rezolvarea sarcinilor
complexe, rezolvarea de probleme, obţinerea soluţiei corecte e facilitată de emiterea de
ipoteze multiple şi variate;(D. Ausubel, 1981)
 stimulează efortul şi productivitatea individului;
 este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacităţi şi limite, pentru
autoevaluare;(D. Ausubel)
 există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii;
 subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în
moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în cazul lucrului
individual;
 dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra împreună - componentă importantă pentru
viaţă şi pentru activitatea lor profesională viitoare.(Johnson şi Johnson, 1983)
 dezvoltă inteligenţele multiple, capacităţi specifice inteligenţei lingvistice (ce implică
sensibilitatea de a vorbi şi de a scrie; include abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a se
exprima retoric, poetic şi pentru a-şi aminti informaţiile), inteligenţei logice matematice (ce
constă în capacitatea de a analiza logic problemele, de a realiza operaţii matematice şi de a
investiga ştiinţific sarcinile, de a face deducţii), inteligenţa spaţială (care se referă la
capacitatea, potenţialul de a recunoaşte şi a folosi spaţiul; capacitatea de a crea reprezentări
nu doar vizuale), inteligenţa interpersonală (capacitatea de a înţelege intenţiile, motivaţiile,
dorinţele celorlalţi, creând oportunităţi în munca colectivă), inteligenţa intrapersonală

6
Ioan Cerghit , Op. cit. , pag. 54
7
Ibidem , pag. 54
8
Ion-Ovidiu Pânişoară , Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă , Editura Polirom, Iaşi, 2003,
pag. 140
(capacitatea de autoînţelegere, autoapreciere corectă a propriilor sentimente, motivaţii,
temeri), inteligenţa naturalistă (care face omul capabil să recunoască, să clasifice şi să se
inspire din mediul înconjurător), inteligenţa morală (preocupată de reguli, comportament,
atitudini) – Gardner H. – 1993;
 stimulează şi dezvoltă capacităţi cognitive complexe (gândirea divergentă, gândirea
critică, gândirea laterală – capacitatea de a privi şi a cerceta lucrurile în alt mod, de a relaxa
controlul gândirii);
 munca în grup permite împărţirea sarcinilor şi responsabilităţilor în părţi mult mai uşor
de realizat;
 timpul de soluţionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt în cazul
lucrului în grup decât atunci când se încearcă găsirea rezolvărilor pe cont propriu;
 cu o dirijare adecvată, învăţarea prin cooperare dezvoltă şi diversifică priceperile,
capacităţile şi deprinderile sociale ale elevilor, interrelaţiile dintre membrii grupului, emulaţia,
sporeşte interesul pentru o temă sau o sarcină dată, motivând elevii pentru învăţare;
 lucrul în echipă oferă elevilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile, experienţa, ideile,
strategiile personale de lucru, informaţiile;
 se reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al creativităţii;
 grupul dă un sentiment de încredere, de siguranţă, antrenare reciprocă a membrilor ce
duce la dispariţia fricii de eşec şi curajul de a-şi asuma riscul;
 interacţiunea colectivă are ca efect şi “educarea stăpânirii de sine şi a unui
comportament tolerant faţă de opiniile celorlalţi, înfrângerea subiectivismului şi acceptarea
gândirii colective”9.
Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, deci pe
promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale
imaginaţiei şi creativităţii. “Activ” este elevul care “depune efort de reflecţie personală,
interioară şi abstractă, care întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi
redescoperire a adevărurilor, de elaborarea a noilor cunoştinţe.
“Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului
interior”,
psihic, mental, să devină un purtător al acestuia.” 10 Structurile autoritare dintr-un grup sau
piedicile împotriva comunicării pot foarte bine limita participarea activă a anumitor membrii
la o acţiune coordonată. Vorbind despre necesitatea inovării în domeniul metodologiei
didactice şi a căutării de noi variante pentru a spori eficienţa activităţii instructiv-educative
din şcoală, prin directa implicarea a elevului şi mobilizarea efortului său cognitiv, profesorul
Ioan Cerghit afirmă: “Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de reţetar rigid,
dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă,
indiferenţa etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învăţământului pe noi
trepte; ea nu se opune în nici un fel iniţiativei şi originalităţii individuale sau colective de
regândire şi reconsiderare în spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecţionarea şi
modernizarea metodologiei învăţământului de toate gradele. În fond creaţia, în materie de
metodologie, înseamnă o necontenită căutare, reînnoire şi îmbunătăţire a condiţiilor de
muncă în instituţiile şcolare.” 11

9
Crenguţa L. Oprea , Metode activ-participative de stimulare şi dezvoltare a creativităţii în educaţia adulţilor,
în Revista Paideia, nr. 1–2/2000, pag. 47
10
Ioan Cerghit , Op. cit., pag. 73

11
Ioan Cerghit , Op. cit., pag. 44
Clasificarea metodelor şi tehnicilor interactive de grup
După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile interactive de
grup astfel:
Metode de predare-învăţare interactivă în grup:
 Metoda predării/învăţării reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar);
 Metoda Jigsaw (Mozaicul);
 Citirea cuprinzătoare;
 Cascada (Cascade);
 STAD (Student Teams Achievement Division) – Metoda învăţării pe grupe mici;
 TGT (Teams/Games/Tournaments) – Metoda turnirurilor între echipe;
 Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles);
 Metoda piramidei;
 Învăţarea dramatizată;

Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare:


 Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map);
 Matricele;
 Lanţurile cognitive;
 Fishbone maps (scheletul de peşte);
 Diagrama cauzelor şi a efectului;
 Pânza de păianjăn ( Spider map – Webs);
 Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique);
 Metoda R.A.I. ;
 Cartonaşele luminoase;

Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:


 Brainstorming;
 Starbursting (Explozia stelară);
 Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bono);
 Caruselul;
 Multi-voting;
 Masa rotundă;
 Interviul de grup;
 Studiul de caz;
 Incidentul critic;
 Phillips 6/6;
 Tehnica 6/3/5;
 Controversa creativă;
 Fishbowl (tehnica acvariului);
 Tehnica focus grup;
 Patru colţuri (Four corners);
 Metoda Frisco;
 Sinectica;
 Buzz-groups;
 Metoda Delphi;

Metode de cercetare în grup:


 Tema sau proiectul de cercetare în grup;
 Experimentul pe echipe;
 Portofoliul de grup;
Valenţele formativ-educative ale metodelor interactive de învăţare în grup
Valenţele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de
succes atât pentru învăţare cât şi pentru evaluare, sunt următoarele:
 stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de
responsabilitatea ce şi-o asumă;
 exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit,
stimulând iniţiativa tuturor elevilor implicaţi în sarcină;
 asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi
capacităţilor în variate contexte şi situaţii;
 asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor
asimilate în sistemul noţional, devenind astfel operaţionale;
 unele dintre ele, cum ar fi portofoliul, oferă o perspectivă de ansamblu asupra
activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp, depăşind neajunsurile altor metode
tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj şi materie şi între elevi;
 asigură un demers interactiv al actului de predare–învăţare–evaluare, adaptat nevoilor
de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând şi stimulând
potenţialul creativ şi originalitatea acestuia;
 descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru notă.

În continuare sunt prezentate două din noile metode şi tehnici interactive de grup,
menite să contribuie la diversificarea metodologiei didactice existente, înscriindu-se în
domeniul căutărilor şi preocupărilor creative de sporire a eficienţei muncii educatorului cu
discipolii săi.12

Aplicatii didactice

Ele au fost concepute pentru lectiile de istorie de la clasele VII-VIII utilizand unele metode si
tehnici interactive de grup.

Metoda JIGSAW (MOZAICUL)


Jigsaw (în engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau “metoda grupurilor
interdependente” (A. Neculau, 1998), este o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team-
learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în acelaşi
timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi.
ETAPE ŞI FAZE:
1. Pregătirea materialului de studiu:
 Profesorul stabileşte tema de studiu (de exemplu “formele de relief”) şi o împarte în 4
sau 5 sub-teme. Opţional, poate stabili pentru fiecare sub-temă, elementele principale pe care
trebuie să pună accentul elevul, atunci când studiază materialul în mod independent. Acestea

12
Crenguţa L. Oprea , Op. cit. , pag. 96
pot fi formulate fie sub formă de întrebări, fie afirmativ, fie un text eliptic care va putea fi
completat numai atunci când elevul studiază materialul.
 Realizează o fişă-expert în care trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse şi care va fi oferită
fiecărui grup.
2. Organizarea colectivului în echipe de învăţare de câte 4–5 elevi (în funcţie de
numărul lor în clasă).
 Fiecare elev din echipă, primeşte un număr de la 1 la 4–5 şi are ca sarcină să studieze
în mod independent, sub-tema corespunzătoare numărului său.
 El trebuie să devină expert în problema dată. De exemplu, elevii cu numărul 1 din
toate echipele de învăţare formate, vor aprofunda sub-tema cu numărul 1. Cei cu numărul 2
vor studia sub-tema numărul 2, şi aşa mai departe.
Faza independentă:
Fiecare elev studiază sub-tema lui, citeşte textul corespunzător. Acest studiu
independent poate fi făcut în clasă sau poate constitui o temă de casă, realizată înaintea
organizării mozaicului.
3. Constituirea grupurilor de experţi:
După ce au parcurs faza de lucru independent, experţii cu acelaşi număr se reunesc,
constituind grupe de experţi pentru a dezbate problema împreună. Astfel, elevii cu numărul 1,
părăsesc echipele de învăţare iniţiale şi se adună la o masă pentru a aprofunda sub-tema cu
numărul1. La fel procedează şi ceilalţi elevi cu numerele 2, 3, 4 sau 5. Dacă grupul de experţi
are mai mult de 6 membri, acesta se divizează în două grupe mai mici.
Faza discuţiilor în grupul de experţi:
Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc
discuţii pe baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie, se adaugă elemente noi şi se
stabileşte modalitatea în care noile cunoştinţe vor fi transmise şi celorlalţi membrii din echipa
iniţială. Fiecare elev este membru într-un grup de experţi şi face parte dintr-o echipă de
învăţare.
Din punct de vedere al aranjamentului fizic, mesele de lucru ale grupurilor de experţi
trebuie plasate în diferite locuri ale sălii de clasă, pentru a nu se deranja reciproc. Scopul
comun al fiecărui grup de experţi este să se instruiască cât mai bine, având responsabilitatea
propriei învăţări şi a predării şi învăţării colegilor din echipa iniţială.
4. Reîntoarcerea în echipa iniţială de învăţare.
Faza raportului de echipă:
Experţii transmit cunoştinţele asimilate, reţinând la rândul lor cunoştinţele pe care le
transmit colegii lor, experţi în alte sub-teme. Modalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă,
concisă, atractivă, putând fi însoţită de suporturi audio-vizuale, diverse materiale.
Specialiştii într-o sub-temă pot demonstra o idee, citi un raport, folosi computerul, pot
ilustra ideile cu ajutorul diagramelor, desenelor, fotografiilor. Membrii sunt stimulaţi să
discute, să pună întrebări şi să-şi noteze, fiecare realizându-şi propriul plan de idei.

5. Evaluarea
Faza demonstraţiei:
Grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să
demonstreze ce au învăţat. Profesorul poate pune întrebări, poate cere un raport sau un eseu
ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fişă de evaluare. Dacă se recurge la evaluarea orală,
atunci fiecărui elev i se va adresa o întrebare la care trebuie să răspundă fără ajutorul echipei.

Avantajele Jigsaw-ului:
Strategia mozaicului este focalizată pe dezvoltarea capacităţilor de ascultare, vorbire,
cooperare, reflectare, gândire creativă şi rezolvare de probleme. Astfel, elevii trebuie să
asculte activ comunicările colegilor, să fie capabili să expună ceea ce au învăţat, să coopereze
în realizarea sarcinilor, să găsească cea mai potrivită cale pentru a-i învăţa şi pe colegii lor
ceea ce au studiat.
“Esenţială pentru această modalitate de structurare a travaliului clasei este
interdependenţa dintre membrii grupului, care-i stimulează să coopereze. Sarcina comună nu
poate fi îndeplinită decât dacă fiecare elev îşi aduce contribuţia. Metoda cuprinde activităţi ce
vizează întărirea coeziunii grupurilor, ameliorarea comunicării şi dezvoltarea capacităţii de a
facilita achiziţionarea cunoştinţelor de către colegi. Prin intermediul ei se anihilează tendinţa
de instituire a unor ierarhii în grupuri, întrucât elevii cu status înalt şi cu abilităţi deosebite
învaţă de la ceilalţi în aceeaşi măsură în care ei îşi ajută colegii să înţeleagă şi să-şi însuşească
o sub-temă.
Trebuie să remarcăm calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila
manifestarea efectului Ringelmann. Lenea socială, cum se mai numeşte acest efect, apare cu
deosebire atunci când individul îşi imaginează că propria contribuţie la sarcina de grup nu
poate fi stabilită cu precizie. Interdependenţa dintre membri şi individualizarea aportului fac
din metoda Jigsaw un remediu sigur împotriva acestui efect.”113
APLICATIE PRACTICA

Clasa a-VIII-a: “Optiuni politice privind evolutia societatii in perioada interbelica”


Se impart elevii in cinci grupe de cate cinci elevi si li se dau spre analiza cinci documente:
Prima grupa: “Liberalismul”
A doua grupa: “Taranismul”
A treia grupa: “Socialismul”
A patra grupa: “Legionarismul”
A cincea grupa: “Comunismul

Pe baza acestor documente fiecare grupa trebuie sa completeze o fisa de lucru:


DOCTRINA LIDERI GUVERNARI

Dupa rezolvarea acestor cerinte elevii formeaza alte grupuri in care discuta despre toate aceste
cerinte.
La final rezolvarile elevilor se scriu pe table sub forma unei scheme.

13
Adrian Neculau , St. Boncu , (1998) , Perspective psiho-sociale în educaţie – Cooperare şi
competiţie , în A. Cosmovici , L. Iacob , Psihologie şcolară , Editura Polirom, Iaşi, 1998, pag. 244
Pentru eficacitate sporita a metodei este indicat ca grupele de experti sa fie alcatuite in functie
de nivelul de cunostinte si intelegere al elevilor. Celor cu nivel mai scazut de intelegere sa li
se dea o tema mai simpla pentru ca ei sa o poata asimila in timp util.
Dacă grupele de experţi întâmpină dificultăţi, profesorul poate interveni pentru a asigura
întelegerea corectă a subiectului. Elevii pot fi evaluaţi prin teste, prin răspunsuri orale la
întrebări, printr-o prezentare a materialului predat de colegi, prin desenarea individuală a unor
scheme. Metoda se încadrează în categoria celor “cronofage” şi din acest motiv
resursele de timp trebuie repartizate cu economie pentru fiecare etapă.

Tehnica ciorchinelui 2

 Ciorchinele este o tehnică eficientă de predare şi învăţare care încurajează


 elevii să gândească liber si deschis. 
 Ciorchinele este un tip de "brainstorming" prin care se stimulează evidenţierea
legăturilor dintre idei; reprezintă o modalitate de a construi sau realiza asociaţii
 noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor. 
 Ciorchinele este o „strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoştinţe,
înţelegeri sau convingeri legate de o anumită temă” (Steele, Meredith, Temple,
1998b, 6). 

Etapele realizării ciorchinelui:


1. Prezentarea cuvântului-cheie sau propoziţiei-nucleu:
- cadrul didactic scrie un cuvânt sau o propoziţie-nucleu în mijlocul tablei;
2. Explicarea regulilor pe care le presupune tehnica:
- cadrul didactic le oferă elevilor explicaţiile necesare;
- îi încurajează pe elevi/cursanţi să scrie cuvinte sau sintagme în legătură cu tema pusă
în discuţie.
3. Realizarea propriu-zisă a ciorchinelui:
- cadrul didactic le cere elevilor să lege cuvintele sau ideile produse de cuvântul sau
propoziţia-nucleu prin linii care evidenţiază conexiunile între idei, realizând astfel o
structura în formă de ciorchine;
4. Reflecţia asupra idelor emise şi conexiunilor realizate.

Reguli pentru utilizarea acestei tehnici:


o notarea tuturor ideilor legate de tema respectivă;
o lipsa judecăţii ideilor expuse;
o dintr-o idee dată pot apărea alte idei, astfel se pot construi "sateliţi" ai ideii
respective; o apariţia legăturilor numeroase şi variate între idei.

 Avantajele tehnicii: 

fixarea ideilor şi structurarea informaţiilor;
 înţelegerea ideilor; 
poate fi aplicată atât individual (chiar şi la evaluare), cât şi la nivelul întregii clase
 pentru sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor; 
în etapa de reflecţie, elevii pot fi ghidaţi prin intermediul unor întrebări, în ceea ce
priveşte gruparea informaţiilor în funcţie de anumite criterii. 

 Limite: 

2
Proiectul: „Formarea continua aprofesorilor de istorie si geografie in societatea cunoasterii”-
Modulul A: Abilitatea curriculara a cadrelor didactice, cap.III: Strategii moderne de predare-invatare-evaluare,
p.31-32,ianuarie 2011
enunţarea unor idei şi urmarea unor piste nerelevante pentru tema pusă în discuţie;
 timpul îndelungat necesar pentru aplicare; 
posibila implicare inegală a elevilor în activitate.
APLICATIE PRACTICA

Clasa a VIII-a lectia: Monarhia constitutionala si partidele politice in Romania


interbelica, subtitlul: Sistemul pluripartid
La finalul lectiei profesorul scrie in centrul tablei “Totalitarism” si cere elevilor sa elaboreze
un ciorchine pe baza cunostintelor prezentate in lectie legate de “Partidele de extrema
stanga” si “Partidele de extrema dreapta”.

Lozinca:”autodeterminarea
tuturor nationalitatilor
pana la despartire”

1921-
FondareaPartidul
29 dec.1933
Comunist Roman
asasinarea lui I.G.
Duca

Partide de
extrema stanga
Liga Apararii
National Crestine-
1923-A.C.Cuza

TOTALITARISM
Scos in afara
legii-1924

Gh. Cristescu, E. Koblos, Partide de


V.Holostenko, A. Stefanski extrema dreapta

Legiunea
Arhanghelului
Mihail-1927-C.Z. 1930-„Garda de Fier”
Codreanu

Partidul „Totul pentru


Tara” condus de
Asasinarea personalitatilor
N. Iorga, V. Madgearu,V.
Ştiu/Vreau săIamandi
ştiu/Am învăţat 3

Această tehnică porneşte de la premisa că informaţia anterioară a elevului trebuie luată în


considerare atunci când se predau noi informaţii. 

Etapele activităţii:
1. Prezentarea temei activităţii.
2. Împărţirea colectivului de elevi în grupe:
- cadrul didactic împarte clasa pe grupe/perechi, cerându-le elevilor să întocmească o
listă cu tot ceea ce ştiu despre tema dată;
3. Împărţirea fişelor-suport:
- elevii primesc fişe pe care este prezentat un tabel:

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT


Ceea ce stim sau credem Ceea ce vrem sa Ceea ce am
ca stim stim invatat

4. Completarea coloanelor „Ştiu” şi „Vreau să ştiu” de pe fişele-suport:


în prima coloanăeleviinotează informaţiile pe care grupele/perechile
leconsiderăcunoscute. Acest lucru presupune realizarea unui brainstorming în ceea
ce priveşte cunoştinţele pe care elevii deja le posedă în legătură cu subiectul pus în
discuţie. Tot în această etapă are loc o activitate de categorizare. Solicitându-i pe elevi
să identifice lucrurile pe care le ştiu, îi ajutăm să-şi îndrepte atenţia şi asupra acelor
lucruri pe care nu le ştiu.
 în a doua coloană elevii vor nota întrebările care apar în legătură cu tema abordată.
Aceste întrebări au un rol semnificativ în orientarea şi personalizarea lecturii. În această
etapă se poate implica şi cadrul didactic. 
5. Lectura individuală a textului:
- elevii vor citi individual textul;
6. Completarea coloanei „Am învăţat” de pe fişele-suport:
- în a treia coloană se trec răspunsurile găsite în text la întrebările formulate anterior;
- elevii vor bifa acele întrebări care şi-au găsit răspunsul în urma lecturii textului.
7. Compararea cunoştinţelor anterioare cu întrebările si răspunsurile primite
8. Etapa discuţiilor finale şi a concluziilor.

Avantaje ale metodei: 



-realizarea unei lecturi active din partea elevilor;
- dezvoltarea şi exersarea capacităţii de categorizare;
-creşterea motivaţiei pentru implicarea elevilor în activitate
 -stimularea creativităţii elevilor;
-retenţie bună a cunoştinţelor prezentate în cadrul textului. 

3
Proiectul: „Formarea continua aprofesorilor de istorie si geografie in societatea cunoasterii”-
Modulul A: Abilitatea curriculara a cadrelor didactice, cap.III: Strategii moderne de predare-invatare-evaluare,
p.30-31,ianuarie 2011
Limite ale aplicării metodei: 

-dificultăţi în formularea unor întrebări relevante în legătură cu tema luată în discuţie;
-cadrul didactic trebuie să-şi exercite foarte bine rolurile de organizator şi facilitator,
 astfel încât activitatea să poată parcurge toate etapele şi să-şi atingă obiectivele; 
-poate fi obositoare şi solicitantă pentru participanţi. 

Aplicatie

Clasa a VII-a lectia: Miscarea comunista internationala

Pe baza celor cunoscute deja de elevi se completeaza rubric “stiu” cu informatiile prezentate
In tabelul de mai jos. Pentru aflarea noutatilor care sa raspunda cerintelor elevilor se citeste
Lectia “Miscarea comunista international” si “Desfasurarea Primului razboi mondial”

STIU VREAU SA STIU AM INVATAT


-Octombrie 1917 s-a -Ce lider ii va urma lui -Iosif Visarionovici Stalin a
declansat revolutia bolsevica, V.I.Lenin la conducerea condus URSS intre1924 si
puterea fiind preluata de URSS? 1953
comunistii rusi in urma unei -Ce se intelege prin -bolsevicii au dorit declansarea
lovituri de stat condusa de “revolutie mondiala” si de revolutii comuniste si in alte
V.I.Lenin. Comintern? state si in acest scop au
-1918-1920-razboi civil infiintat in 1919
castigat de bolsevici care vor Cominternul(prescurtarea de la
pune bazele unei dictaturi denumirea rusa Internationalei
monopartite a III-a-Kommunisticeskii
-1922-a fost proclamata International) instituie cu
URSS-Uniunea Republicilor sediul la Moscova care trebuia
Sovietice Socialiste sa conduca sis a coordoneze
“revolutia mondiala”

-In state s-a incercat -In Germania, Ungaria,


declansarea de revolutii Polonia, Bulgaria, Estonia intre
comuniste? anii 1919-1924.
In 1924 Cominternul a pregatit
o rascoala in sudul
Basarabiei(la Tatar-Bunar) p-
entru a deschide drumul
Armatei Rosii in Romania si
pentru a anexa Basarabia.

-Ce campanile va lansa Stalin -Stalin a lansat o campanile


in 1935 prin Comintern? antifascista cerand
comunistilor sa colaboreze in
“Fronturi populare” cu toate
fortele antifsciste.
-Ce erau “Fronturile
populare”? -“Fronturile populare”
cuprindeau partidele comuniste
sip e unele de stanga socialiste
din Spania si din Franta.
-Cand s-a autodizolvat
Cominternul? -In 1943 la decizia lui Stalin.

Metoda PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE


(“Thinking hats” – Edward de Bono) “Dacă interpretezi rolul unui gânditor, chiar vei
deveni unul…”Edward de Bono
Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe
interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având
câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi
vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot inversa,
participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul. Astfel:
Pălăria albă:
 Oferă o privire obiectivă asupra informaţiilor;
 Este neutră;
 Este concentrată pe fapte obiective şi imagini clare;
 Stă sub semnul gândirii obiective;

Pălăria roşie:
 Dă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor;
 Oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor;
 Roşu poate însemna şi supărarea sau furia;
 Descătuşează stările afective;

Pălăria neagră:
 Exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata;
 Oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie;
 Este perspectiva gândirii negative, pesimiste;

Pălăria galbenă:
 Oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei;
 Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul;
 Este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic;

Pălăria verde:
 Exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă;
 Este verdele proaspăt al ierbii, al vegetaţiei, al abundenţei;
 Este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare;
Pălăria albastră:
 Exprimă controlul procesului de gândire;
 Albastru a rece; este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi
atotcunoscător;
 Supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii;
 Este preocuparea de a controla şi de a organiza;

Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi


reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce
semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi:
Pălăria albă – pălăria roşie
Pălăria neagră – pălăria galbenă
Pălăria verde – pălăria albastră

Cum trebuie să se comporte cel care “poartă” una din cele 6 pălării gânditoare:
Pălăria albă – rezumat:
Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi
imagini atunci când acestea i se cer. Calculatorul este neutru şi obiectiv. Nu oferă interpretări
şi opinii. Când “poartă” pălăria albă, gânditorul trebuie să imite computerul; să se concentreze
strict pe problema discutată, în mod obiectiv şi să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei
albe este disciplinat şi direct. Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea.
Pălăria roşie – rezumat:
Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa: ”Aşa simt eu în legătură cu…”
Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face
posibilă vizualizarea, exprimare lor. Pălăria roşie permite gânditorului să exploreze
sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie, întrebându-i care este părerea lor “din
perspectiva pălăriei roşii”, adică din punct de vedere emoţional şi afectiv. Cel ce priveşte din
această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice
pentru acestea.
Pălăria neagră – rezumat:
Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor.
Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi care sunt erorile. Explică ce nu se
potriveşte şi de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greşelile demersurilor
propuse. Nu este o argumentare ci o încercare obiectivă de a evidenţia elementele negative. Se
pot folosi formulări negative, de genul: “Dar dacă nu se potriveşte cu…” “Nu numai că nu
merge, dar nici nu…” Gânditorul nu exprimă sentimente negative, acestea aparţinând pălăriei
roşii, după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene. În cazul unor idei noi, pălăria
galbenă trebuie folosită înaintea pălăriei negre.
Pălăria galbenă – rezumat:
Este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Se concentrează
asupra aprecierilor pozitive, aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative.
Exprimă speranţa; are în vedere beneficiile, valoarea informaţiilor şi a faptelor date.
Gânditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şi practice pentru aceste
beneficii şi valori. Oferă sugestii, propuneri concrete şi clare. Cere un efort de gândire mai
mare, Beneficiile nu sunt sesizate întotdeauna rapid şi trebuie căutate. Ideile creative oferite
sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă. Nu se referă la crearea
de noi idei sau soluţii, acestea fiind domeniul pălăriei verzi.
Pălăria verde – rezumat:
Simbolizează gândirea creativă. Verdele exprimă fertilitatea, renaşterea, valoarea
seminţelor. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde.
Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii, noi variante, noi posibilităţi.
Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creaţie.
Pălăria albastră – rezumat:
Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate. E gândirea despre
gândirea nevoită să exploreze subiectul. Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere
ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce
întrebările, reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale
şi concluziile la sfârşit.
 Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor.
 Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gândirii.
 Intervine din când în când şi de asemeni la sfârşit.
 Poate să atragă atenţia celorlalte pălării, dar prin simple interjecţii.
 Chiar dacă are rolul conducător, este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi
sugestii.

Cum se foloseşte această metodă:


Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca
fiecare să-şi pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual – şi atunci elevul respectiv îl
îndeplineşte rolul – sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie. În acest caz, elevii
grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în asigurarea celei mai
bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeaşi culoare, fiind conştienţi de
faptul că:

Pălăria albastră → clarifică

Pălăria albă → informează

Pălăria verde → generează ideile noi

Pălăria galbenă → aduce beneficii

Pălăria neagră → identifică greşelile

Pălăria roşie → spune ce simte despre

Cum funcţionează această metodă în cazul rezolvării de probleme:

 Pălăria albastră: defineşte problema;


 Pălăria albă: oferă informaţiile şi materialele disponibile în legătură cu problema
 discutată;
 Pălăria verde: vizează soluţiile posibile;
 Pălăria galbenă: are în vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propuse;
 Pălăria neagră: evidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propuse.
 Pălăria albă: leagă soluţiile de informaţiile disponibile, răspunzând la întrebări de
genul: “Au soluţiile propuse o bază informaţională?”;
 Pălăria roşie: stimulează participanţii să răspundă la întrebări de genul: “Ce simţiţi în
legătură cu soluţiile propuse?”;
 Pălăria albastră: alege soluţia corectă şi trece mai departe.

Pălăriile gânditoare pot fi purtate pe rând de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi în
discuţie pot fi sub aceeaşi pălărie în acelaşi timp. Astfel se pot folosi formule de genul: “Hai
să încercăm şi pălăria verde. Căutăm idei noi.” sau “ Să lăsăm pălăria neagră, s-o probăm
pe cea galbenă.” Cineva care nu este încântat de ideea pusă în discuţie, nu face nici un efort
să găsească elemente pentru dezvoltarea ei. Utilizând tehnica pălăriilor gânditoare, gânditorul
este provocat să schimbe pălăriile, facilitându-se astfel posibilitatea de exprimare, deoarece nu
este constrâns să aibă doar o singură perspectivă.
O persoană entuziasmată de idee este rugată, ca sub pălăria neagră, să caute
dificultăţile, neajunsurile. Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul. Cu sistemul
pălăriilor gânditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră), iar
în alt moment să renunţe la negativism, încercând o altă pălărie (perspectivă) verde, de
exemplu.

Un exemplu de întrebări / comportamente posibile în acest joc este:


Pălăria Pălăria Pălăria Pălăria
Pălăria albă Pălăria roşie
galbenă neagră albastră verde
Ce informaţii Punându-mi Pe ce se Care sunt Putem să Şansa
avem? pălăria roşie, bazează erorile? rezumăm? succesului
Ce informaţii uite aceste idei? Ce ne Care e este dacă…
lipsesc? cum privesc Care sunt împiedică? următorul Cum poate fi
Ce informaţii eu avantajele? La ce riscuri pas? altfel atacată
am vrea să lucrurile… Pe ce drum o ne expunem? Care sunt problema?
avem? Sentimentul luăm? Ne permite ideile Putem face
Cum putem meu e că… Dacă regulamentul? principale? asta şi în alt
obţine Nu-mi place începem Să nu mod?
informaţiile? felul cum s-a aşa… sigur pierdem Găsim şi o
procedat. vom ajunge timpul şi să altă
la rezultatul ne explicaţie?
bun! concentrăm
asupra…, nu
credeţi?

Avantajele metodei “Pălăriilor gânditoare”:

 stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală;


 dezvoltă capacităţile sociale ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă
 reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt;
 încurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor;
 dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice, inteligenţei logice şi inteligenţei
 interpersonale;
 este o tehnică uşor de folosit, aplicabilă unei largi categorii de vârste;
 poate fi folosită în diferite domenii de activitate şi discipline;
 este o strategie metacognitivă ce încurajează indivizii să privească conceptele din
diferite perspective.
 determină şi activează comunicarea şi capacitatea de lua decizii;
 încurajează gândirea laterală, gândirea constructivă, complexă şi completă;

Fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra


informaţiilor, sentimentelor, judecăţilor, atitudinii pozitive, creativităţii, controlului. • Într-o
întrunire serioasă oamenii se presupune că nu pun pe primul plan emoţiile, dar de fapt ei le
deghizează în argumente aparent logice.

Tehnica pălăriilor gânditoare oferă posibilitatea participanţilor, care purtând pălăria


roşie, să-şi exteriorizeze direct emoţiile, sentimentele, intuiţiile fără alte explicaţii, lucru
cunoscut de toţi ceilalţi membrii ai grupului. Este important să poţi să comunici ceea ce simţi
despre ceva anume, fără a ofensa pe nimeni şi fără a te simţi stânjenit.
Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greşelile. Participanţii la discuţii
entuziasmaţi, pot fi rugaţi la un moment dat să-şi pună pălăria neagră (sau să privească din
acest punct de vedere). Dacă se insistă pe perspectiva negativă, e foarte uşor de “ucis în faşă”
ideile creative. Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde şi apoi
să fie urmată de pălăria galbenă.
Într-o discuţie obişnuită, de obicei, subiectul A are o părere diferită de subiectul B.
Fiecare caută să-şi argumenteze propria părere şi de multe ori fără o capacitate empatică.
Tehnica celor 6 pălăriilor gânditoare oferă posibilitatea tuturor participanţilor la
discuţii de a fi la un moment dat de aceeaşi parte a baricadei, purtând aceeaşi pălărie. Discuţia
devine astfel constructivă şi efectele se văd imediat.
Astfel, atât subiectul A cât şi subiectul B, pot purta la un moment dat pălăria neagră, în
acelaşi timp, pentru a descoperi pericolele, defectele, lipsurile, neajunsurile problemei pusă în
discuţie. Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile, schimbând-o apoi
cu cea verde pentru a fi deschişi tuturor variantelor.
În loc să gândească în contradictoriu, dezvoltă o explorare bazată pe cooperare. Este
adevărat că unii oameni sunt mai buni decât alţii într-un anumit mod de gândire, ori se simt
mai confortabili sub o anumită pălărie; dar trebuie specificat că pălăriile colorate nu
etichetează pe nimeni (de exemplu: “Ionescu este gânditorul negru al grupului..”, etc.). Este
exact opusul scopului acestei metode. Important este ca fiecare participant să facă efortul de a
folosi toate pălăriile.
Tehnica pălăriilor gânditoare este folosită pentru a determina indivizii să-şi schimbe
perspectiva de gândire, să ia în consideraţie şi alte puncte de vedere.14
APLICATIE PRACTICA
Miscarea legionara in perioada 1927-1940

Brainstorming-ul 4

Metoda brainstorming-ului (asalt de idei, furtună în creier) are drept scop emiterea
unui număr cât mai mare de soluţii, de idei, privind modul de rezolvare a unei
probleme, în vederea obţinerii, prin combinarea lor, a unei soluţii complexe,
 creative, de rezolvare a problemei puse în discuţie (Oprea, 2007). 
Este o metodă de rezolvare creativă a problemelor, iniţiată de A. Osborn, în 1948. 

Metoda brainstorming-ului se bazează pe patru principii fundamentale:


- căutarea în voie a ideilor;
- amânarea judecăţii ideilor;
- cantitatea mare de idei;
- schimbul fertil de idei (Oprea, 2007, 202).
Se desfăşoară în cadrul unui grup de participanţi nu foarte numeros (maxim 30 de
elevi/cursanţi), iar profesorul trebuie să-şi asume rolul de moderator.
Durata optimă pentru o şedinţă de brainstorming este de 20-45 de minute.

14
Crenguţa L. Oprea , Pedagogie. Alternative metodologice interactive , Editura Universităţii Bucureşti , 2003.
pag. 91-97
4
Proiectul: „Formarea continua aprofesorilor de istorie si geografie in societatea cunoasterii”-
Modulul A: Abilitatea curriculara a cadrelor didactice, cap.III: Strategii moderne de predare-invatare-evaluare,
p.21-22, ianuarie 2011
În cadrul brainstorming-ului se respectă un set de reguli foarte importante (Pânişoară,
2008, 328):
  toate ideile au caracter de cunoştinţe şi vor fi tratate ca atare de către participanţi; 
 exprimarea ideilor mai neobişnuite de către participanţi va fi încurajată de moderatorul
 discuţiilor; 
 nu se va critica nici o sugestie; 
  se încurajează combinaţiile de idei; 
 regulile activităţii de brainstorming vor fi afişate într-un loc de unde să poată fi văzute
 de către toţi participanţii; 
 momentele de tăcere (inevitabile) vor fi depăşite de moderator prin refocalizarea pe o
idee emisă anterior, cerând participanţilor extinderea, modificarea/remodelarea
 acesteia; 
 se solicită idei membrilor „tăcuţi” ai grupului, ceea ce-i investeşte pe aceştia cu
 structură de rol şi de putere; 
  se pot folosi pauzele cu rolul de a remotiva discuţia; 
 calitatea este mai puţin importantă decât cantitatea, dar aceasta nu trebuie să-i
oprească pe membrii grupului să gândească creativ şi inteligent. 

Etapele brainstorming-ului (cf. Oprea, 2007, 204) sunt următoarele:


1. Etapa de pregătire care cuprinde:
-faza de organizare;
-faza de antrenament creativ;
-faza de pregătire a şedinţei;
2. Etapa productivă, de emitere de alternative creative:
- stabilirea temei de lucru, a problemelor de dezbătut
- rezolvarea subproblemelor de dezbătut;
- faza de soluţionare a subproblemelor formulate;
3. Etapa selecţiei ideilor emise, care favorizează gândirea critică:
- analiza listei de idei emise şi evaluarea gândirii critice;
- faza optării pentru soluţia finală.

  Avantaje metodei
-stimularea creativitatii
-dezvoltarea gandirii critice
 -dezvoltarea competenţelor de comunicare; 
-formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective;
-participarea activă a tuturor elevilor/cursanţilor;
-sporirea încrederii în sine şi a spiritului de iniţiativă;
- dezvoltarea unui climat educaţional pozitiv; 

  Limite: 
-consum mare de timp; 

-reuşita metodei depinde de calităţile moderatorului de a conduce discuţia în direcţia
 dorită; 
 -poate fi obositoare şi solicitantă pentru participanţi; 
-propune soluţii posibile de rezolvare a problemei, nu şi o rezolvare efectivă a acesteia

APLICATIE PRACTICA

Clasa a-VIII-a lectia: Optiuni politice privind evolutia societatii romanesti interbelice

Dupa prezentarea evolutiei miscarii legionare in Romania cere elevilor sa citeasca fragmentul
de mai jos si sa explice termenul de “antisemitism”.
Situatia evreilor in timpul regimului Antonescu
“A. Legislatia antievreiasca a regimului Antonescu — Decret-lege pentru reglementarea
situatiei evreilor in invatamânt (11 octombrie 1940)
Art. 1. Evreii sunt liberi sa-si organizeze, in cadrul legii invatamântului particular, scoli
proprii de grad primar si secundar.
Art. 2. scolile evreisti prevazute la articolul precedent nu pot functiona decât cu personal
evreiesc si nu pot fi frecventate decât de elevi evrei
Art. 3. Cei nascuti din ambii parinti evrei sau numai din tata evreu, indiferent de religie, nu
pot functiona in calitate de personal didactic si administrativ si nu sunt admisi ca elevi sau
studenti in scolile românesti de grad primar, secundar sau superior de stat sau particular si nici
în scolile celorlalte unitati etnice crestine.
In mod exceptional si de la caz la caz, Ministerul Educatiei Nationale, Cultelor si Artelor
poate autoriza pe cei nascuti din tata evreu crestinat si mama crestina de alta origine etnica si
functioneze sau sa urmeze in scolile particulare si profesionale crestine, daca au fost botezati
in religia crestina pâna la vârsta de 2 ani.
Copiii naturali urmeaza conditia juridica a mamei.(…..)
Art. 5 Ministerul Educatiei Na]tonale, Cultelor si Artelor va pune in disponibilitate si va
indeparta pe toti aceia care intra in prevederile art. 3 din prezentul decret-lege.
(Evreii din România intre anii 1940–1944. Vol. I. Legislatia antievreiasca. Volum alcatuit
de Lya Benjamin. Bucuresti, 1993, p. 70–71).
Nota Bene: Acest decret-lege se inscrie intr-un sir mai lung de masuri legislative care au
discriminat pe evrei in anii 1938–1944. Astfel, evreii au fost eliminati dintre cetatenii români,
au fost siliti sa poarte semne distinctive, sa plateasca impozite speciale, au fost exclusi din
scoli, institutii culturale, unele intreprinderi etc. Discriminarea a mers pâna acolo incât
evreilor (si tiganilor) li s-au stabilit cartele de alimente diferite (cu cantitati de câteva ori mai
mici decât pentru români), preturi diferite la pâine si la alte alimente, si chiar li s-au retras
carnetele de conducere auto. Totodata, regimul Antonescu a promovat o propaganda oficiala
violent antievreiasca, ce a contribuit la declansarea unor pogromuri (dintre care cele mai
multe victime le-a provocat cel de la Iasi de la 29 iunie 1941). De asemenea, Antonescu se
face responsabil, prin ordinele pe care le-a dat, de excesele savârsite de trupele române pe
frontul de rasarit, atât în Basarabia, cât si dincolo de Nistru (executii sumare si în masa, jafuri
etc.). Deoarece populatia evreiasca a fost considerata „ostila“ de catre regim, peste 100.000 de
evrei au fost deportati în Transnistria, unde, datorita bolilor, tratamentelor inumane si
lipsurilor de tot felul, o mare parte dintre acestia au murit.”5

La intrebarea ce inseamna “antisemitismul” elevii pot avea o multitudine de raspunsuri.


Raspunsurile lor se inregistreaza toate pe tabla. Apoi se face o analiza a tuturor ideilor
exprimate de elevi cu argument pro si contra definitiilor date de ei, dupa care profesorul
prezinta elevilor definitia antisemitismului si momente din istoria acestui fenomen insistand
pe manifestarea acestuia in Romania.

Cubul6

 Valorizează activităţile şi operaţiile de gândire implicate în învăţarea unui

5
Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte, Editura Corint, Bucuresti, 2001, p.338-339
6
Proiectul: „Formarea continua aprofesorilor de istorie si geografie in societatea cunoasterii”-
Modulul A: Abilitatea curriculara a cadrelor didactice, cap.III: Strategii moderne de predare-invatare-evaluare,
p.21-22, ianuarie 2011
 conţinut. 
 Se foloseşte în scopul explorării unui subiect din mai multe perspective. 
 Oferă o abordare complexă şi integratoare. 

Etape:
1.Propunerea temei activităţii
2.Împărţirea colectivul de elevi în 6 grupuri
3. Oferirea de explicaţii elevilor:
- cadrul didactic va construi, singur sau împreună cu elevii, un cub din hârtie pe care va
nota cerinţe, folosind fiecare dintre cele şase suprafeţe ale acestuia: Descrie!, Compară!,
Asociază!, Analizează!, Aplică! şi Argumentează pro şi contra!
4. Rezolvarea sarcinilor activităţii:
- fiecare dintre cele 6 grupuri va trata tema propusă dintr-o perspectivă, astfel:
Grupa 1: Descrie
Grupa 2: Compară
Grupa 3: Asociază
Grupa 4: Analizează
Grupa 5: Aplică
Grupa 6: Argumentează pro şi contra
5.Prezentarea temei din perspectiva fiecăruia din cele 6 grupuri:
- fiecare grup prezintă tema din perspectiva pe care a abordat-o.
6.Discuţii finale în legătură cu tema abordată.

 Avantaje ale metodei: 



-dezvoltarea capacităţilor de analiză, sinteză, aplicare, transfer, argumentare ale
 elevilor/cursanţilor; 
-formarea unei imagini globale asupra problemei abordate; 

-o mai bună înţelegere a problemei abordate, având în vedere cele şase perspective
 luate în calcul; 
-motivarea elevilor/cursanţilor pentru participarea la activitate
 -activizarea elevilor; 
-dezvoltarea capacităţilor comunicaţionale. 

 Limite: 

-având în vedere faptul că fiecare grupă are de abordat o altă perspectivă, este posibilă
 -tratarea superficială a celorlalte perspective; 
 -consum mare de timp; 
 -posibilitatea apariţiei dezordinii în timpul activităţii; 
-neimplicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor din cadrul fiecărui grup.

Explozia stelară7

-Metoda exploziei stelare este cunoscută şi sub numele metoda starbursting


(„star” = stea, iar „burst” = a exploda) şi desemnează o metodă similară
brainstormingului, cu care totuşi nu se confundă, deşi presupune organizarea
clasei de elevi într-un grup şi stimulează crearea de întrebări la întrebări, aşa
 cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei. 

7
Proiectul: „Formarea continua aprofesorilor de istorie si geografie in societatea cunoasterii”-
Modulul A: Abilitatea curriculara a cadrelor didactice, cap.III: Strategii moderne de predare-invatare-evaluare,
p.21-22, ianuarie 2011
-Practic, se scrie ideea sau problema de dezbătut pe o foaie, apoi se înşiră în
dreptul conceptului respectiv, cât mai multe întrebări care au legătură cu el. La
început se vor utiliza întrebări uzuale, de tipul: Cine?, Ce?, Când?, Unde?, Din 
ce cauză?, care ulterior pot da naştere altor întrebări complexe.
Metoda presupune câteva etape distincte:
1.Propunerea problemei.
2.Organizarea clasei în mai multe grupuri, fiecare dintre acestea notând
problema pe o foaie de hârtie.
3.Elaborarea în fiecare grup a unei liste cu întrebări diverse care au legătură cu
problema de discutat.
4.Comunicarea rezultatelor activităţii de grup.

5.Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă.

Avantaje ale aplicării acestei metode:


 
-Starbursting este una dintre cele mai relaxante şi mai plăcute metode
 didactice; stimulează creativitatea individuală, cât şi cea de grup; 
-este o metodă uşor de aplicat oricărui tip de colectiv de elevi, indiferent de vârsta sau 
de caracteristicile individuale ale elevilor;
-dezvoltă spiritul de cooperare şi de competitie
-creează posibilitatea contagiunii ideilor;
-dezvoltă spontaneitatea şi creativitatea de grup, dar şi abilităţile de lucru în
echipe;
-pune accentul pe stimularea fiecărui participant la discuţie;
-nu necesită acordarea unei perioade prea mari de timp explicaţiilor prealabile, întrucât
este foarte uşor de înţeles de către toţi elevii.

Limite: 

-necesită timp îndelungat pentru aplicare;
-lipsa implicării din partea unor elevi.

APLICATIE PRACTICA

Clasa a VII-a lectia: Fascism si communism in


perioada interbelica
Exemple de intrebari:
-Unde s-a instaurat primul regim totalitar?
-Cand au preluat fascistii puterea in Italia?
-Cine a condus Partidul National Socialist al
Muncitorilor Germani(NSDAP), instrument al
politicii cu care a cucerit puterea in 1933?
-Cum au preluat puterea comunistii in Rusia?
Dar fascistii in Italia si nazistii in Germania?
-De ce au fost infiintate institutiile CEKA in
URSS, OVRA in Italia si GESTAPO in
Germania?

Jurnalul dublu

Reprezinta un instrument cu multiple imbunatatiri, care ii incurajeaza pe elevi sa citeasca cu


atentie un text sau sa audieze o prelegere, sa reflecteze la ceea ce au citit sau au audiat sis a
vina cu idei pentru a le discuta in clasa. Impartind in doua pe vertical paginile unui caiet,
elevii noteaza(pe masura ce citesc un text sau au audiat prelegerea) in partea stanga pasaje din
text sau idei care li se par importante sau le amintesc alte idei, iar in partea dreapta isi
consemneaza propriile comentarii, intrebari(de ce li s-a parut important?; la ce i-a facut sa se
gandeasca?; cum i-a facut sa se simta? etc.). Alte modalitati de utilizare a jurnalelor duble
sunt: de a-i pune pe elevi sa schimbe jurnalele intre ei sis a consemneze intrebarile celuilalt
sau de a aduna jurnalele elevilor pentru a le comenta. O alta variant ar fi ca metoda sa fie
completata in final prin tehnica “Lasa-mi mie ultimul cuvant”, prin care fiecare elev scrie pe
fata unei fise un citat din text sau o idée care i s-a parut a fi cea mai importanta si un
comentariu cu privire la citatul sau idea respective pe cealalta fata a fisei. Elevii sunt invitati
sa comenteze citatul sau idea, ultimul cuvant apartinand celui care a scris-o.

8
Proiectul invatamantului rural, Predarea interactiva centrata pe elev, Bucuresti 2005, p.27
Tabelul conceptelor9

Este o metoda grafica utila pentru a compara mai multe procese sau evenimente.
Tabelul trebuie astfel elaborate incat sa reflecte aspectele comparabile si sa poata duce usor la
concluzii. El poate fi utilizat in anumite moment ale lectiei, pentru activitatile de invatare sau
ca strategie pe baza careia se construieste lectia de invatare, in totalitate, sau lectia de
evaluare.
Tabelul conceptelor poate fi folosit in munca individuala, in echipa sau in activitatea
frontal.
Etapele care trebuie urmate sunt:
a.) profesorul explica pasii de urmat;
b.) elevii realizeaza tabelul pe caiete, dupa un model alcatuit de professor
c.) profesorul indica, pas cu pas, fragmentele de lectie sau sursele care sunt studiate
individual(sau pe grupe) de elevi:
d.) elevii completeaza tabelul individual (sau pe grupe)
e.) cu ajutorul elevilor, profesorul completeaza “tabelul clasei”
f.) elevii corecteaza eventualele greseli
g.) in final, se face comparative intre evenimente, procese istorice, etc.

APLICATIE PRACTICA

Clasa a VIII-a lectia: Fascism si communism in perioada interbelica

Pe baza informatiilor din manual, dar si din alte surse prezentate de professor se cere elevilor
realizarea unui tabel cu urmatorul continut:

URSS ITALIA GERMANIA


-25 oct.1917-sovietele preiau in -1922-“Marsul asupra Romei”- -30 ian.1933-Hitler devine
forta puterea la Petrograd Benito Mussolini preia puterea cancelar
-ian.1918-partidul bolsevic -1925-deportari ale -martie 1933-legea deplinelor
devine partid unic antifascistilor in insula Lipari puteri-partidele si sindicatele au
-1919-1921-comunismul de -1926-legile fasciste-sunt fost desfiintate
razboi-CEKA-instrument al interzise sindicatele si partidele -1933-Gestapoul(politia secreta
statului de a impune controlul -1927-statul corporatist de stat)-instrument al terorii-1
asupra economiei -1929-Concordatul cu milion de germane(democrati,
-1930-colectivizarea-taranii papalitatea de la Laterano preoti, evrei) inchisi inlagare de
arestatu, deportati, executati concentrare
-1936-1938-“Marea Teroare”- -30 iun.1934-“noaptea cutitelor
arestarea a 1,5 milioane lungi”-asasinarea de catre SS a
personae si 680000 executii sefilor SA
-9/10 nov.1938-“noaptea de
cristal”-manifestari anti-Semite
extreme

Tabelul “T”

9
Proiectul invatamantului rural, Predarea interactiva centrata pe elev, Bucuresti 2005, p.27
Este un organizator graphic al reactiilor binare(da/nu, pentru/contra, avantaje/dezavantaje).
Informatiile scrise de catre elevi constituie baza pe care se poate construe noile cunostinte.
Tabelul “T” este un organizator graphic usor de utilizat la lectii si care are eficienta mare la
lectii. Tabelul “T” poate fi utilizat in activitatile de invatare sau ca tema pentru acasa, poate fi
realizat individual sau in perechi. Pasii care trebuie urmati sunt:

a.) intr-un timp stabilit, elevul va enumera argumentele”pro” in stanga tabelului; in


urmatoarea etapa va enumera argumentele “contra” in dreapta tabelului.
b.) elevii isi prezinta tabelul; se pot afisa produsele
c.) impreuna cu elevii, profesorul analizeaza lista de argument si concluzioneaza; poate fi
realizat un table al clasei.

APLICATIE PRACTICA

Clasa a VIII-a lectia: Romania in al doilea razboi mondial(studiu de caz: Anul 1940)

Se prezinta elevilor situatia international, situatia interna a Romaniei la jumatatea anului 1940
si cere elevilor sa aduca argument “pro” si “contra” cu privire la acceptarea ultimatumurilor
sovietice din iunie 1940 referitoare la cedarea Basarabiei si a nordului Bucovinei catre URSS.

ARGUMENTE “PRO” ARGUMENTE “CONTRA”


-superioritatea militara a URSS fata de Romania -nordul Bucovinei nu a facut parte niciodata din
-prabusirea sistemelor de alianta ale Romaniei Imperiul rus
-in cazul unui conflict military cu URSS, Ungaria -teritoriile care au facut obiectul ultimatumurilor
si Bulgaria ar fi atacat si ele Romania vizand sovietice aveau populatie majoritar romaneasca
ocuparea Transilvaniei si a Cadrilaterului. -Romania ar fi putut urma exemplul Finlandei cu
-doar 6 din cei 26 de participanti la Consiliul de populatie mult mai mica, evitand umilintele
Coroana au votat pentru rezistenta armata ceea ce anului 1940. La 30 noiembrie 1939 URSS ataca
arata atitudinea clasei politice. Finlanda in asa numitul Razboi de Iarna sau
Razboiul soviet-finlandez. Speranta lui Stalin de a
invinge pana la sfarsitul anului a fost zadarnicita
de rezistenta eroica a poporului finlandez desi
raportul de forte era de 3 la 1 in favoarea URSS.
Finlanda va rezista pana in martie 1940 cand a
fost obligate bsa semneze tratat cu agresorul
sovietic si sa-i cedeze doar 10% din teritoriu si
20% din capacitatile industrial.
In plan international URSS a fost exclusa din
Liga Natiunilor in decembrie 1939 pentru aceasta
agresiune.

DIAGRAMA VENN

Este o metoda grafica folosita pentru a compara procese, evenimente, personalitati. Poate fi
utilizata in activitatile de invatare sau de fixare a cunostintelor, ca tema pentru acasa. Este
suficienta formarea capacitatilor elevilor de a compara doua evenimente, procese, notiuni
istorice si de a selecta asemanarile dintre acestea. Elevii pot lucre individual sau pe grupe.
Pasii care trebuie urmati pentru a realize o diagram Venn sunt urmatorii:

a.) se deseneaza doua cercuri care se suprapun partial;


b.) fiecare elev completeaza cercurile cu informatii referitoare la problemele de
comparat; in zona suprapusa noteaza asemanarile, iar in celelalte doua zone deosebirile

c.) in perechi, fiecare elev copleteaza un cerc, cu cate una din problemele de comparat,
apoi le “suprapun” si realizeaza diagram perechii, copletand asemanarile;
d.) se prezinta mai multe diagrame, se analizeaza, se apreciaza, se completeaza, se
corecteaza;
e.) profesorul poate realize “diagram clasei” pe tabla;
f.) se analizeaza o evaluare formativa, fiind remarcate cele mai complete diagrame si
colaborarea excelenta intre parteneri

APLICATIE PRACTICA

Clasa a VII-a lectia: Statele democratice si statele totalitare


Pe baza cunostintelor capatate la acesta lectie si analiza studiilor de caz: URSS, Italia si
Germania, li se cere elevilor sa intocmeasca Diagrame Venn rezolvand urmatoarele
cerinte:
1.) faceti o comparative intre regimurile totalitare de extrema stanga(comuniste) cu cele
de extrema dreapta(fascist, nazist) identificand deosebiri si asemanari
2.) faceti o comparative intre regimurile democratice si cele totalitare de stanga sau de
dreapta identificand deosebirile
TURUL GALERIEI

Presupune evaluarea interactive si profund formative a produselor realizate de grupuri de elevi


metoda se realizeaza in mai multe etape:

1. In grupuri, elevii lucreaza intai la o problema care se poate materialize printr-un produs(o
diagram, de exemplu) pe cat posibil pretandu-se la abordari variate.
2. Dupa expirarea timpului de lucru, produsele sunt expuse pe peretii clasei
3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa pentru a examina si discuta
fiecare produs
4. Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparative cu
celelalte si citesc comentariile facute pe produsul lor

APLICATIE PRACTICA

Clasa a VII-a lectia: Statele democratice si statele totalitare

Se imparte clasa in patru grupe.


Se cere elevilor sa realizeze cate o diagrama Venn din car sa reiasa asemanarile si deosebirile
dintre regimul fascist din Italia si cel nazist din Germania.
Dupa turul galeriei, pe table se poate realize un table “T” dupa modelul:

Regimul fascist din Italia si regimul nazist din Germania

ASEMANARI DEOSEBIRI
-s-au instaurat in conditiile dificultatilor -nazismul a fost o conceptie care s-a vrut
economice de dupa Primul Razboi Mondial stiintifica prin rasism si are forma unei credinte
-au fost dictatoriale religioase ce pretindea ca prin practica politica sa
-ambele regimuri au manifestat tendinte schimbe radical societatea.
expansionist: Mussolini dorea refacerea -fascismul cuprinde regimurile politice ale
Imperiului Roman iar Hitler spatiu vital pentru lui Mussolini în Italia, Franco în Spania,
poporul german Salazar în Portugalia, Horthy în Ungaria
-ajunse la putere au urmarit distrugerea sau Antonescu în România deosebindu-se
organizarii democratice de Nazism prin faptul ca mentine legatura cu
-au domnit frica, teroarea, suspiciunea,
practica politica traditional
delatiunea
-indoctrinarea maselor politice, cultul -nazismul a devenit partid de masa abia dupa
personalitatii, restrangerea drepturilor si ce a cucerit puterea(ca si la communism)
libertatilor cetatenesti -Hitler a ajuns la putere incadrul unui proces
-controlul absolute al statului in toate domeniile democratic pe cand Mussolini prin
-la baza statului totalitar sta liderul atotputernic si intimidare si forta a determinat pe regele
partidul unic Victor Emanuel al II-lea ca de frica
izbucnirii unui razboi civil, s-al numeasca
prim-ministru
-sfarsitul dictatorilor: Mussolini spanzurat,iar
Hitler s-a sinucis

Cubul10

 Valorizează activităţile şi operaţiile de gândire implicate în învăţarea unui


 conţinut. 
 Se foloseşte în scopul explorării unui subiect din mai multe perspective. 
 Oferă o abordare complexă şi integratoare. 

Etape:
1. Propunerea temei activităţii
2. Împărţirea colectivul de elevi în 6 grupuri
3. Oferirea de explicaţii elevilor:
- cadrul didactic va construi, singur sau împreună cu elevii, un cub din hârtie pe care va
nota cerinţe, folosind fiecare dintre cele şase suprafeţe ale acestuia: Descrie!, Compară!,
Asociază!, Analizează!, Aplică! şi Argumentează pro şi contra!
4. Rezolvarea sarcinilor activităţii:
- fiecare dintre cele 6 grupuri va trata tema propusă dintr-o perspectivă, astfel:
Grupa 1: Descrie -Cum arata?
Grupa 2: Compară – Cu ce seaman si de ce difera?
Grupa 3: Asociază – La ce te face sa te gandesti?
Grupa 4: Analizează – Din ce e facut?
Grupa 5: Aplică – Cum poate fi folosit?
Grupa 6: Argumentează pro şi contra – E bun sau rau? De ce?
5. Prezentarea temei din perspectiva fiecăruia din cele 6 grupuri:
- fiecare grup prezintă tema din perspectiva pe care a abordat-o.
6.Discuţii finale în legătură cu tema abordată.

 Avantaje ale metodei: 



-dezvoltarea capacităţilor de analiză, sinteză, aplicare, transfer, argumentare ale
 elevilor/cursanţilor; 
-formarea unei imagini globale asupra problemei abordate; 

10
Proiectul: „Formarea continua aprofesorilor de istorie si geografie in societatea cunoasterii”-
Modulul A: Abilitatea curriculara a cadrelor didactice, cap.III: Strategii moderne de predare-invatare-evaluare,
p.21-22, ianuarie 2011
-o mai bună înţelegere a problemei abordate, având în vedere cele şase perspective
luate în calcul;
 -motivarea elevilor/cursantilor pentru participarea la activitate
-dezvoltarea capacităţilor comunicaţionale. 

 Limite: 

-având în vedere faptul că fiecare grupă are de abordat o altă perspectivă, este posibilă
 tratarea superficială a celorlalte perspective; 
 -consum mare de timp; 
 -posibilitatea apariţiei dezordinii în timpul activităţii; 
-neimplicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor din cadrul fiecărui grup.

APLICATIE PRACTICA

Clasa a VIII-a lectia: Sistemul pluripartid-partidele de extrema dreapta

Se imparte clasa in 6 grupe si li se dau elevilor documente cu privire la miscarea legionara si


se traseza sarcinile de lucru:

Grupa nr.1 Descrie


Grupa nr.2 Compara
Grupa nr.3 Asociaza
Grupa nr.4 Analizeaza
Grupa nr.5 Aplica
Grupa nr.6 Argumenteaza

Acestea sunt doar cateva dintre modelele interactive de lucru in echipa. Fiecare dintre ele
prezinta avantaje si dezavantaje, important fiind insa momentul ales pentru desfasurarea lor.
Profesorul este cel care are puterea decizionala si capacitatea de a allege ceea ce stie ca se
poate desfasura in propriul colectiv de elevi. Important este insa ca dascalul sa fie acela care
mereu va cauta solutii la problemele instructive-educative ce apar.

23
Grupa nr.3
ASOCIAZA

Evenimentele istorice legate de miscarea legionara din coloana A cu anii in care s-au
desfasurat din coloana B

A B

1. Infiintarea Partidului “Totul pentru tara” a. 14 sept. 1940

2. Asasinarea lui N. Iorga b. 1930

3. Declansarea rebeliunii legionare c. 1938

4. Transformarea Legiunii in”Garda de Fier” d. 27 nov. 1940

5. Asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu e. 21 ian. 1941

6. Infiintarea Legiunii Arhanghelului Mihail f. 1934

7. Romania se proclama stat national legionar g. 24 iun.1927

DESCRIE
Grupa nr. 1

Membrii mişcării legionare purtau uniforme de culoare verde ca simbol al reînnoirii şi erau
denumiţi Cămăşile verzi. Salutul formal pe care îl foloseau era cel fascist. Principalul simbol
al mişcării a fost o cruce triplă reprezentând o reţea de zăbrele de închisoare ca simbol al
martirului, denumită şi crucea arhanghelului Mihail.
Faţă de organizaţiile SA sau SS care acţionau doar pe principii violente, Legiunea
Arhanghelului Mihail acorda o mare importanţă religiei ortodoxe.
Mişcarea legionară s-a făcut remarcată şi datorită propagandei de succes pe care a avut-o prin
marşuri, procesiuni religioase, miracole, imnuri patriotice, muncă voluntară şi campanii în
zonele rurale. Majoritatea susţinătorilor erau studenţi şi ţărani.
COMPARA
Grupa nr. 2

Comparati Miscarea legionara cu nazismul folosind Diagrama Venn.

ANALIZEAZA

Grupa nr.4
Analizati textele de mai jos si surprindeti cateva caracteristici ale miscarii legionare

Întemeierea Legiunii Arhanghelul Mihail (24 iunie 1927) — relatarea lui Corneliu
Zelea Codreanu
(…) În fata situatiei de mai sus, m-am hotarât sa nu merg nici cu o tabara, nici cu cealalta.
Nici sa ma resemnez, ci sa încep organizarea tineretului pe raspunderea mea, dupa sufletul si
capul meu si sa continui lupta iar nu sa capitulez.
În mijlocul acestor framântari si ceasuri de rascruce ne-am adus aminte de icoana care ne-a
ocrotit în închisoarea Vacaresti1.
Ne-am hotarât sa strângem rândurile si sa continuam lupta sub protectia aceleiasi Sfinte
Icoane. În acest scop, ea a fost adusa la caminul nostru din Iasi, din altarul bisericii Sfântul
Spiridon, unde o lasasem cu trei ani în urma.
La aceste gânduri, grupul „Vacaresti“ s-a alaturat imediat. Peste câteva zile am convocat la
Iasi pentru vineri 24 iunie 1927, ora zece seara, în camera mea din str. Florilor nr. 20, pe
Vacaresteni si pe putinii studenti care mai ramasesera legati de noi.
Într-o condica, cu câteva minute înainte, scrisesem urmatorul ordin de zi, numerotat cu nr. 1:

1
În timpul miscarilor studentesti, Corneliu Zelea Codreanu si ceilalti membri ai comitetului
instituit de Congresul din august 1923 au fost închisi timp de sase luni la Vacaresti (o fosta
mânastire transformata în închisoare), pâna la proces, terminat cu achitarea si întoarcerea lor
în triumf. Acolo, ei se rugau zilnic în biserica închisorii si au fost impresionati de o icoana a
Sf. Arhanghel Mihail

„Astazi, vineri 24 iunie 1927 (Sf. Ion Botezatorul), ora zece seara, se înfiinteaza:
LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL, sub conducerea mea. Sa vina în aceste rânduri cel
ce crede nelimitat. Sa ramâna în afara cel ce are îndoieli.
Fixez ca sef al garzii de la Icoana pe Radu Mironovici“.
Corneliu Z. Codreanu
Aceasta prima sedinta a durat un minut, adica cât am citit ordinul de mai sus, dupa care cei
prezenti s-au retras, ramânând ca sa cugete daca se simt destul de hotarâti si de tari sufleteste
pentru a pasi într-o asemenea organizatie unde nu era nici un program, singurul program fiind
viata mea de lupte de pâna atunci si a camarazilor mei de închisoare.
(Din luptele tineretului român, 1919–1939. Culegere de texte, Bucure[ti, Editura Fundatiei
Buna Vestire, 1993, p. 51)

Jurnalul Consiliului de Mini[tri privind dizolvarea G\rzii de Fier (9 decembrie 1933)


Consiliul de ministri în [edin]a sa din 9 decembrie 1933, Luând în
deliberare referatul d-lor ministri de justitie si interne;
Având în vedere ca în tara functioneaza o grupare politica, denumita la început „Legiunea
Arhanghelul Mihail“, iar azi „Garda de Fier“.
Considerând ca prin programul si prin actiunea sa din ultimul timp, aceasta grupare
urmareste, pe de o parte, schimbarea pe cale revolutionara a ordinei legale în stat si pe de alta
parte întronarea unui regim social si politic contrar celui statornicit atât prin Constitutie, cât si
prin tratatele de pace!
Având în vedere ca dupa cum se constata din referatele d-lor ministri de interne si de
justitie, mijloacele de actiune ale acestei grupari sunt teroarea si violenta.
Considerând ca în acelasi timp executarea lor se face prin formatiuni de lupta înarmate, a
caror activitate constituie un izvor permanent de dezordine, dând loc la acte de rebeliune
împotriva autoritatilor statului; si contribuind prin aceasta la crearea unei stari de natura a
aduce anarhie în tara;
Considerând asadar, ca functionarea acestei grupari constituie o primejdie pentru linistea
publica si pentru existenta statului;
În virtutea art. 107, ultim aliniat din Constitutie si a art. 2 al legii din 23 decembrie 1925
hotaraste:
Art. I. Gruparea „Arhanghelul Mihail“ astazi „Garda de Fier“ este si ramâne dizolvata.
Art. II. Localurile de întrunire ale membrilor acestor grupari vor fi închise, iar arhivele si
orice corespondenta vor fi ridicate de autoritatile respective, oriunde s-ar gasi.
Art. III. Sunt interzise:
a) Întrebuintarea de semne distinctive, purtarea de uniforme, steaguri si oricare alte
simboluri sau forme exterioare, prin care s-ar c\uta s\ se exteriorizeze participarea persoanelor
la activitatea zisei grupari. (…)
(„Monitorul oficial“, nr. 286 bis din 9 decembrie 1933)

Defilare legionara — evocarea lui Eugen Ionescu


Pe strada mea, într-un noiembrie aspru si sumbru, cete de legionari, înc\rcând toata bes-
tialitatea si întreaga nelimitata prostie a omenirii si a cosmosului, treceau cântând nu stiu ce
„cântec“ (un fel de raget) de fier, cu vorbe de fiere si fier, scuipând fiere si fier, figuri de fiare
înlantuite si înfierate. Când te uitai la figurile lor, care semanau asa de tare între ele, încât
aveai certitudinea ca toti sunt acelasi chip multiplicat, (…) aveai impresia grava ca România
este pierduta pentru umanitate. Pe masura ce înaintau, noaptea iadului cobora peste strazile
orasului.
(Eugen Ionescu, Razboi cu toata lumea, vol. 2, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1992, p. 273)

Asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu (27/28 noiembrie 1938)


A. Comunicatul parchetului militar (30 noiembrie 1938) Parchetul
militar al Corpului II Armata ne informeaza:
În noaptea de 29–30 noiembrie a.c. s-a facut un transfer de condamnati de la închisoarea R.
Sarat la Bucuresti–Jilava.
În dreptul padurii ce corespunde km 30 de pe soseaua Ploiesti–Bucuresti, pe la orele 5,
automobilele au fost atacate cu împuscaturi de necunoscuti care au disparut si în acel moment,
transferatii, profitând de faptul ca transportul se facea în automobile Brek tip jandarmi,
deschise si pe timp de noapte si ceata densa, au sarit din masini, îndreptându-se cu vadita
intentie de a dispare în padure.
Jandarmii, dupa somatiile legale, au facut uz de arma. Au fost
împuscati:
Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la zece ani munca silnica si sase ani interdictie.
Constantinescu Nicolae, Caranica Ion, Belimace Doru, autorii asasinatului comis asupra lui
I.Gh. Duca, condamnati la munca silnica pe viata.
Caratanase Ion, Bozântan Iosif, Curca Stefan, Pele Ioan, State Gh. Ioan, Atanasiu Ioan,
Bogdan Gavrila, Vlad Radu, autorii asasinatului comis asupra lui Mihail Stelescu, condamnati
la munca silnica pe viata.
Georgescu Stefan, Trandafir Ioan, condamnati la câte zece ani munca zilnica, pentru
asasinat asupra lui Stelescu.
(„Universul“, 55 (1938), nr. 329 din 2 decembrie, p.17)

Consecintele nefaste ale nationalismului românesc interbelic — critica lui Eugen


Ionescu
România a fost si este înca bolnava de nationalism. Nationalismul a otravit toata cultura si
tot sufletul românesc. E cel mai teribil cancer moral si nu poate fi extirpat decât prin
interventia chirurgului. Ca orice cancer însa, el poate sa repara când nu te mai astepti, în cine
stie ce alta parte a organismului moral. si sub cine stie ce forma.
Din pricina nationalismului — care e, de fapt, un fel de refulare si de impotenta
intelectuala — cultura româneasca nu a putut patrunde în lumea valorilor universale si a
ramas o bolnava cultura locala. Problema „specificului etnic“, pentru care s-a varsat atâta
cerneala timp de atâtea zeci de ani, a fost, România, o nenorocire tot a[a de mare ca un
cutremur permanent, ca alianta militara cu Germania: a paralizat orice avânt, a împiedicat
orice deschidere, orice ie[ire, orice detatare, orice liberate, orice viata a spiritului.
Tineretul românesc, învatat de profesori hidosi, îngusti sau rai, de adevarati satrapi, a fost
ros pâna la maduva de boala necrutatoare a nationalismului românesc, care ajunsese, pe plan
cultural, sa fie o organizare a refuzului si a dispretului fata de cele mai nobile înnoiri - era, în
realitate, un reflex burghez de ap\rare împotriva tuturor ideilor sociale înaintate, generoase ce
veneau ori puteau veni în strainatate.
Nu e de mirare ca nationalismul cultural românesc era infectat de o morala burgheza
stupida si de vadea a fi o pura emanatie a ceea ce România a dat mai sordid: armata, politia,
magistratura, popimea hapsâna si atee. Poetul taran Tudor Arghezi, cel mai român dintre
poetii români, era considerat „modernist“, „decadent,“ „neromânesc“ de reprezentantii, în
România, ai spiritului burghez international, dar nationalist, pentru ca Tudor Arghezi spargea
cadrele limbii si ale expresiei artistice burgheze, ale moralei burgheze, ale autoritatilor
burgheze. Literati mediocri, crestini neautentici pentru ca burghezi (burghezii si nationaliatii
sunt cei mai mari dusmani ai crestinismului, dar l-au neutralizat, facându-l burghez, inca-
drându-l cu popii politici) si alti jalnici crainici burtosi au propus, în schimb, sau facut o lite-
ratura româneasca, artificiala si fada, dupa modelul literar „nationalist“ si „traditionalist“
international. Caci adevarul este urmatorul: nimic nu a fost mai neromânesc, mai netaranesc,
decât dulceaga literatura „traditionalista“. Daca nationalismul nu este însa românesc (el nu e
nimic altceva decât refuz, negatie, sterilitate), nu însemneaza ca nu a invadat si viciat funda-
mental spiritul românesc, asa dupa cum o boala grava straina de organism se înradacineaza în
organism, îi deviaza functiunile, îl distruge.
Desfiintata, „ideea“ nationalista trebuie înlocuita cu cea de patrie, ideea mai bogata, mai
calda, umana, rodnica. Românii trebuie sa redevina din nationalisti, patrioti.
(Eugen Ionescu, Razboi cu toata lumea, vol. 2, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1992, p. 269–
270)
ARGUMENTEAZA

Grupa nr.6

APLICA

Grupa nr.5
Alcatuiti un chiorchine cu tema “Miscarea legionara”