UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI – FILIALA FOCȘANI

DEPARTAMENTUL DE FORMARE A PROFESORILOR

REFERAT
asupra lucrării pentru obţinerea gradului didactic I în învăţământ:
ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR LA
DISCIPLINA ȘTIINȚE ALE NATURII

CANDIDATĂ: Prof. pentru înv. primar GRIGOROIU CORINA-ELENA

COORDONATORUL LUCRĂRII: Lect. univ. dr. Valeriu Ştefănescu
1. Importanţa şi actualitatea temei

Problematica abordată de către doamna învăţătoare în scopul analizei şi cercetării în vederea

elaborării lucrării metodico – ştiinţifice pentru obţinerea gradului didactic I prezintă importanţă
atât din punct de vedere teoretic cât şi practic – aplicativ. Sarcina perfecţionării metodologiei
didactice nu revine doar cercetătorilor ştiinţifici, fiecare clasă de elevi constituie un laborator de
încercare şi descoperire a eficienţei diferitelor metode şi procedee de predare – învăţare –
evaluare. Grija pentru perfecţionarea metodologiei didactice trebuie să revină fiecărui cadru
didactic, care trebuie să fie conectat la tot ceea ce este nou în acest domeniu, ţinta finală fiind
aceea de a găsi strategia cea mai eficientă care să conducă la atingerea finalităţilor vizate.
Noua metodologie didactică, adecvată obiectivelor învăţământului actual, impune o
reconsiderare a metodelor şi mijloacelor de învăţământ astfel încât să determine activizarea
optimă a elevilor, atât pe plan intelectual, cât şi prin formarea spiritului de iniţiativă. Aceasta
impune folosirea unor metode menite să mărească potenţialul intelectual al elevilor, angajarea lor
la un efort personal în actul învăţării, cu o eficienţă formativă maximă.
Instruirea trebuie să-l situeze pe elev în prim-plan, punându-se accentul pe munca
individuală, pe descoperirea personală a vieţii reale, prin observare, investigare, experimentare şi
formulare de concluzii. Astfel, elevul este ajutat să înţeleagă lumea în care trăieşte şi să aplice în
diferite situaţii de viaţă ceea ce a învăţat.
Jocurile didactice îşi păstrează actualitatea în ciclul primar ca activitate plăcută, atractivă
prin care se realizează obiectivele învăţării. Atunci când învăţarea îmbracă forma de joc, plăcerea
care însoţeşte atmosfera jocului creează noi interese de participare, de activare independentă, pe
baza unor interese nemijlocite. Folosind jocul ca muncă independentă, avem posibilitatea de a
descoperi lacunele din cunoştinţele elevilor, progresele sau performanţele înregistrate de ei.
Astfel, acţionând în concordanţă cu datele constatate, reuşim să preîntâmpinăm rămânerile în
urmă la învăţătură ale unor elevi sau să stimulăm unele aptitudini ale acestora.
Ţinând cont de particularităţile de vârstă ale şcolarilor mici, de puterea lor de concentrare,
de nevoia de variaţie şi de mişcare, lecţiile de Ştiinţe ale naturii pot fi organizate eficient sub
forma unor jocuri didactice. De asemenea, jocul didactic poate fi folosit în orice moment al
lecţiei urmărindu-se fie dobândirea de noi cunoştinţe, priceperi, deprinderi, fie fixarea şi
consolidarea lor, fie verificarea şi aprecierea nivelului de pregătire al elevilor. Ȋnvăţarea prin
efort personal însoţită de satisfacţie şi bucurie va fi temeinică şi va genera noi interese de
cunoaştere.
Având în vedere aceste premise consider că doamna învăţătoare a delimitat cu precizie şi
rigoare tema, abordând în conturarea ei probleme de interes major pentru practica şcolară sau
pentru cunoaşterea unor fenomene pedagogice.
2. Documentarea ştiinţifică

Informarea şi documentarea asupra problemei de cercetat a reprezentat un demers activ şi

critic de inventariere a datelor şi rezultatelor referitoare la problema cercetată. Candidata
foloseşte în acest sens surse bibliografice din domeniul psihopedagogic pertinente, lucrări
ştiinţifice valoroase şi de actualitate. Astfel, doamna învăţătoare dovedeşte o bună capacitate de a
sintetiza elementele teoretice şi de a-şi argumenta demersul. Pe parcursul lucrării regăsim o
citare corectă a surselor bibliografice, iar consemnarea bibliografiei finale s-a realizat conform
normelor metodologice în vigoare.
3. Ipoteza (ipotezele) de lucru

Maniera de elaborare a ipotezei demonstrează capacitatea candidatei de a identifica şi

formula clar şi corect problematica ce urmează a fi investigată şi testată în lucrare. Cercetarea
experimental – formativă realizată reclamând formularea unei astfel de ipoteze.
4. Structura lucrării

Lucrarea este structurată în concordanţă cu tema tratată. Candidata realizează o delimitare

a cadrului conceptual şi a domeniului teoretic al temei. Există o succesiune logică a capitolelor şi
a subcapitolelor lucrării, fiecare capitol şi lucrarea în ansamblu având un caracter unitar.
Aspectele practice deţin o pondere importantă din volumul total al lucrării, astfel există
două capitole teoretice, dar însoţite de exemplificări concrete din practica instructiv-educativă,
din experienţa profesională a doamnei învăţătoare şi un capitol cu un studiu experimental, din
care se desprind importante concluzii şi sugestii pentru demersul didactic.
Lucrarea de faţă este structurată pe 2 capitole:
Capitolul 1 - JOCUL DIDACTIC - MODALITATE EFICIENTĂ UTILIZATĂ ÎN
ACTIVITATEA DIDACTICĂ DESFĂŞURATĂ CU ŞCOLARUL MIC - conţine partea
teoretică a lucrării, cu accent pe prezentarea profilului psihologic al şcolarului mic (caracterizare
generală, dezvoltarea proceselor senzoriale, dezvoltarea proceselor cognitive superioare,
restructurări în procese şi fenomene reglatorii, dezvoltarea personalităţii şcolarului mic) şi pe
sublinierea importanţei jocului didactic (delimitări conceptuale, natura şi funcţiile jocului, jocul
didactic - modalitate de evaluare în procesul instructiv- educativ).
În psihogeneza copilului, intrarea lui în şcoală reprezintă cel mai hotărâtor moment din
viaţă prin progresele substanţiale în dezvoltarea psihologică şi intelectuală a copilului, datorită
faptului că învăţarea devine tipul fundamental de activitate, solicitând intens intelectul şi
determinând dezvoltarea unor capacităţi şi strategii de învăţare. Intrarea copilului în şcoală,
contactul cu specificul activităţii şcolare creează condiţii noi favorizante pentru dezvoltarea
gândirii copilului, determinând un proces important în cunoaşterea lumii înconjurătoare. Copilul
îşi însuşeşte pe parcursul acestei perioade un mare volum de cunoştinţe, dezvoltându-şi
concomitent modalităţi noi de înţelegere. Astfel, se dezvoltă o serie de calităţi ale cunoaşterii,
cum ar fi: observarea atentă, atenţia, exprimarea în mod desfăşurat a ideilor şi imaginaţia.
Învăţarea propriu-zisă prin joc facilitează actul de învăţare, iar competiţia din activitatea
de joc, poate continua şi în munca de învăţare. Atunci când învăţarea îmbracă forma de joc,
plăcerea care însoţeşte atmosfera jocului creează noi interese de participare, de activitate
independentă pe baza unor interese nemijlocite. Elementele de joc încorporate în procesul
instruirii au calitatea de a motiva şi stimula elevii, mai ales în prima etapă a învăţării. Jocul
creează momente de tensiune, de emoţii. Prin joc, copilul trece lent, recreativ spre activitatea
intelectuală. Prin prezenţa caracteristicilor situaţiei de joc, se evidenţiază o angajare deplină a
capacităţilor intelectuale ale elevilor. Jocul didactic îmbină într-un tot unitar şi armonios atât
sarcini şi funcţii specifice jocului, cât şi sarcini şi funcţii specifice învăţării, exercitând o
influenţă formativ-educativă asupra copilului în vederea pregătirii pentru şcoală, prevenind şocul
şcolarizării.
Tot în acest capitol se regăsesc exemple de jocuri didactice utilizate la disciplina Ştiinţe
ale naturii.
Capitolul 2 - INVESTIGAŢIE ASUPRA ROLULUI JOCULUI DIDACTIC ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR LA DISCIPLINA ŞTIINȚE ALE NATURII - prezintă
desfăşurarea cercetării propriu-zise, descrie experimentul psihopedagogic realizat la clasa a III-a.
Acesta a avut drept rezultat confimarea ipotezei propuse, şi anume faptul că dacă utilizăm cu
preponderenţă o gamă variată de jocuri didactice în procesul instructiv-educativ în învăţământul
primar, contribuim la eficientizarea predării-învăţării-evaluării şi implicit, la creşterea
performanţelor şcolare ale elevilor.
Astfel, prin intermediul acestei cercetări s-a urmărit, evidenţierea importanţei utilizării
unei game variate de jocuri adecvate în procesul instructiv-educativ, şcolarii reuşind să-şi
însuşească mai simplu cunoştinţele din cadrul disciplinei Ştiinţei, şi, în acelaşi timp, a fost adusă
o contribuţie importantă la o integrare socială adecvată vârstei elevilor din învăţământul primar.
5. Conţinutul lucrării

Problematica abordată este fundamentată din punct de vedere ştiinţific. Tema se

încadrează în teoria pedagogică, în domeniul didacticii vehiculându-se pentru clarificarea şi
sistematizarea ei concepţii şi teorii pertinente şi relevante din acest domeniu.
Cercetarea ameliorativ-experimentală realizată are un caracter sistematic, cu obiective
clar formulate, urmărite pe tot parcursul designului experimental. Eşantionul de subiecţi
selecţionat este reprezentativ pentru unitatea şcolară respectivă. Datele culese de la subiecţii
investigaţi au fost înregistrate, măsurate şi prezentate cu rigoare ştiinţifică, realizându-se şi
prelucrarea şi corelarea lor. Rezultatele obţinute au fost interpretate corect, ceea ce a permis
formularea clară a concluziilor lucrării, care au confirmat ipoteza de lucru.
Rezultatele obţinute în urma acestui demers pot fi aplicate în activitatea instructiv-
educativă cu elevii din învăţământul primar, lucrarea constituindu-se într-un mic tratat de
didactică ce relevă că lecţiile desfăşurate pe baza metodelor interactive duc la eficientizarea
procesului educaţional într-un mod facil, atractiv. Uzând de metode interactive, comunicarea
învăţător – elev devine element esenţial al realizării unei instruiri active, se realizează cu succes
obiectivele formative, cresc şansele de succes şi progres şcolar pentru toţi elevii, se ating
obiectivele afectiv-atitudinale. Astfel, se aduce o importantă contribuţie teoretică şi practică în
tratarea problemei abordate, lucrarea constituind un valoros material informativ şi un ghid util
cadrelor didactice din învăţământul primar.
 Lucrarea conţine şi o secţiune de anexe în corelaţie cu problematica tratată.
6. Aprecieri referitoare la forma şi stilul elaborării şi redactării lucrării

Lucrarea doamnei profesoare GRIGOROIU CORINA-ELENA a fost redactată într-un

stil sobru, concis şi coerent, candidata stăpânind bine conceptele ştiinţifice cu care operează în
alcătuirea lucrării. Problematica abordată a fost dezbătută în profunzime. Se remarcă, astfel,
precizia termenilor utilizaţi, claritatea şi proprietatea termenilor ce desemnează noţiunile
ştiinţifice, exprimarea adecvată a ideilor, candidata dovedind foarte bune calităţi de sistematizare
a materialului studiat şi de transpunere în practică a ideilor şi principiilor teoretice vehiculate.
Tehnoredactarea lucrării respectă condiţiile date, ideile importante, titlurile capitolelor şi
a subcapitolelor sunt evidenţiate din punct de vedere grafic, există tabele, grafice ce conferă
lucrării un design deosebit.

NOTA PROPUSĂ: 10 (ZECE)

COORDONATORUL LUCRĂRII:
Lector univ. dr. Valeriu Ştefănescu

Data: 8 septembrie 2018