Sunteți pe pagina 1din 9

PEDRO ARTURO AGUIRRE

!STSRXA
MHGALO
MANIHI
Deliruri gi fantezii ale cultului personaiitelii tn politicd

Traducere din limba spaniold


Er-ENa-ANca CovraN

NEMIRA
CUPRINS

Prolog

Imitarea zeilor 1,4

Originea elenisticd a cultului personalittrgii................ 23


Marele Zid Chinezesc qi cuceritorul lumii de dincolo de mormAnt... 30
Caligula ca antierou existengialist........."....... 35
Marele debut al lui Nero 39
Marele Castel al Maimutei ................. +4
Napoleon, geniu al marketingului politic 50
Hitler sau narcisismul ca necrofilie.............. 58
Marea farsd a Ducelui,..... 64
+ , .r t l n ' rr r' '
Insemniri apocrile ale lui Benito Mussolinr..
- 68
Francisco Franco sau exaltarea mediocritefli............. 70
ZAmbetul lui Franco strxlucegte.. 75
infrrrrrrrr"t,rl maregal P6tain........ 82
Pius aI XII-lea Ei evlaviosul siu micelar croat 87
Marx, Lenin, Stalin cultul personalittr1ii................
gi 94
Ziua de nattere a lui Dumnezeu........... 98
Umorul sinistru al lui Stalin ...... 103
Mao, invidiosul........... .............. IA7
Un scrupul subtil al lui Kim Ir-sen.......... ..... It4
Monstrul lui KimJong-i1........ ... 119
Flori ale megalomaniei.............. ................... 12+
Numai prostituatele se spali! .... 128
Tiranul din Tirana.. ................... 133

,,Barbe de Jap"
R6kosi, cel dispre1uit................ .................... 143
Fidel, Fidel, popoarele igi mul1umesc................ .............. t47
Dandy Roqu.......... .. I53
Unchiul Ho............. .................. 158
Paradoxurile cultului lui Atatiirk ................. 163
Generalisimul gi Zmeoaica sa.......... ............. 169
,,Fluturele de Fier" gi Ferdinand, solul ei cleptoman......................... 176
Nalionalism postcolonial 9i cultul personalite1ii................................ I82
Sukarno celflamboyant .............. ................. 185
Elegantul Salvator al pinzei kente.......... ...... t93
,,Comunocraqia" lui Slly, ideolog genial ....... 201
Copilul mare din Koboko..... .... 208
Imperiu...... ............. 2t4
Mobutu 9i Kakoko .................... 22L
Btrrbatul acela! ......... .................. 227
Incredibilul general Eyad6ma 9i superpurerile sale...... .... 234
Charisma nu cAgtigl rdzboaie .... 236
Monstrul Carpii Ver2i........... ..... 241
Saladinul nefericit..... ................. 248
Beielii lui Saddam. .. 254
Ayatolahul qi cultul personalitigii................
................... 260
Notarul de provincie................. ................... 264
Borat in Alexandria. .................. 270
Bdrbatul poleit cu aur din Aghabad................ ................, 27B
Azerbaidjan exportl: cultul personaliteqii................ ....... 2g6
Trei episoade ale domnului pre;edinte mexican ............... Z9Z
Japul obscen ........... 299
Papa Doc, vrijitorul-qef................. ............... 307
Populism latinoamerican gi cultul personaliti1ii................................ 311
Sua Majestade, O Presidente.................. ............. 3t7
Generalul gi sfAnta..... ................ 324
Mussolini de la Tropice................. ............... 333
Kitsch-ra,Itotalitar .... 342
Trei ,,minuni1ii" arhitectonice ale megalomaniei care n-au existat
niciodati.... .............346
Opt cazuri neobignuite care nu s-au bucurat
de cultul personalitIgii................ .................. 34g
Democralie gi megalomanie........... .............. 362
Megalomania No Please, IVe're British ........... 372
Anarhigti incoronaqi? ................ 380
Bibliografie miniml...... ............. 384
IMITAREA ZEILOR

,,Si de ce nu m-as compara cu zeii?


Este de ajuns sd fiu la fel de nemilos ca ei."
Alrnnr Cavus, Caligula

A te pretinde Dumnezeu printre oameni este un proiect absurd qi o mare


aventurd existenqiah. Esre cea mai remerarl qi absurdi idee umand. Aceastr
Istorie a megalomaniei este o scurrr antologie a faptelor lipsite de mdsuri, a
delirurilor gi fanteziilor cultului personalitilii in politici. Include trisdruri,
curiozitl,ti qi cugetrri despre patericele personaje care au dorit si atingi im-
posibilul: si devini zei. Nu esre o carre de gtiinge politice, nici de psihologie,
nici de sociologie, nici de istorie. Este vorba doar despre o rrecere in revisti
a exceseior gi nebuniilor dictatorilor deliranli. AEadar, cititorul sr nu se a9-
tepte sd giseasci aici cugetiri inlelepte despre carzele gi consecinlele socio-
politice pe care le-a ar.'ut cultul personalitilii asupra societdlilor umane.
Desigur, asta nu inseamni cd ddm uiterii faptul cr Max \weber a fost cel
care, intr-un mod celebru, a descris trei tipuri diferite de autoritate: cea tra-
digionah, cea ragional-legale gi cea charismarice. Este pe deplin dezvrluit fe-
nomenul cultului personalitrqii in explicalia lui \x/eber? Nu in totalitate.
Sistemele de supremagie cenrrate pe imaginea unui lider precum cele generate
in secolul XX de cdtre totalitarism, populism 9i nagiunile cu independenld
reJente ar putea fi consemnate ca personificarea a ceeace rweber caracteri-
zeazd' ca ,,rutinrzarea autoritelii charismatice". Dar fenomenul cultului
ISTORIA MEGALOMANIEI 15

personalitelii tipologia weberiani. Regimurile totalitare ale secolu-


a depdgit
lui trecut au incercat si se justifice apeiAnd la o combinalie intre tridiqi",
dreptul legal 9i charismr, pe lAngi ideologie. Este adevirat cd strategia de
justificare caelement central promovarea cultului personalitrlii lideru-
^vea
lui, dar schemele ideologice, tradilionale qi legale n-au fosr niciodati inlatu-
rate pe deplin.
Cultul personalitelii a fost un proiect complex care le scapi neobservat
arhetipurilor sociologiei qi ale gtiinlelor politice penrru a invada domeniul
psihologiei. Grecii au vorbit despre Hybrisl pentru al defini pe eroul care
obqinea gloria gi, innebunit de succesele sale, prerindea sa-i imire pe zei. Acest
sentiment il determina sI comiti gregeale dupd gregeal;. Drept pedeapsl pen-
tru Hybris, zeli av conceput Nemesis, care o aduce pe respectiva persoand la
realitate prin egecuri gi pedepse severe. Multe personaje mitologice au indurat
Nemesis-ul zellor Agamemnon, Arachne, Creon, Echo, Icar, Jason, Marsyas,
Flercule, Odiseu, Oreste, Sisif, Jason qi Tantal intre alfi. Astizi psihologii
sustin dizertagiidespre un sindrom Hybris,tulburare comuni a guvernantilor
care sunt la putere de mai mult timp. Cert este cd neurogtiinla nu a gisit incl
bazele gtiingifice care sI expiice acest sindrom, dincolo de simptomele evi-
dente: trufie, indepirtare progresivl de realitate, narcisism exacerbat etc.
Un celebru fost ministru al afacerilor externe britanic, David Owen, s-a
apucat sd studieze tot ce arelegdturl. cu aceste simptome ale Hybris. El ne
spune ci puterea intoxicl atAt de mult incAt sfArqegte prin a af.ectajudecata
conducdtorilor gi ii face si se simti fiinle unice desernnate de soarri si inde-
plineascd mari fapte vitejegti. Asemenea perversitate aparelaguvernanlii din
regimurile democratice qi, evident, cu o mai mare vigoare, tn sistemele auto-
ritare gi totalitare, unde impotrivirile fajl de dictator sunt aproape nule sau
complet inexistente. Mulli tirani poartl cu sine complexe ;i tulburiri ale
personalitegii grave de-a lungul multor ani, care ies la iveale atunci cXnd intre
in posesia acelui Hybris al puterii absolute gi se vid inconjurali de calomni-
atori care-i lingugesc constant. Apare la satrap o inrunecare a minlii de naturi

1 Hybris inseamnd intr-un context modern mdndrie sau incredere


in sine, orgoliu.
in Grecia Anticd, Hybris descria un comportament violent gi excesiv, care era de obicei
pedepsit (n. tr.).
L(t PEDRO .A.RTURO ACIUIRRE

megalomand care-l face increadi in faptul cd este infaitibil gi de neinlo-


sX se

cuit. Se croiegte drum spre cultul personalitdlii, spre constructiile faraonice,


pentru ca dictatorii si se creadd genii universale, qi spre o dezvoltare pa-
ranoidi care-i determinr si-i considere dugmani de moarte pe toti cei care
critici sau au plreri diferite.
tn secolul XX, odati cu <lezvoltarea mijloacelor de comunicare in masi,
guvernantii dictatori au avut la indemAne cele mai eficiente instrumente pentru
a-qi promova propriul cult al personalitijii. Tehnicile moderne de propagandd

le-au permis liderilor si dobAndeascd. o extraordinari omniprezengi. Desigur,


titani ai acestui fenomen au fost Hitler, Stalin gi Mao, care au guvernat
cei trei
naliuni mari, au condus armate enorme gi au fost cArmuitori universali ai unor
ideologii totaliare. Totuqi, cultul personalitdlii in niciun caz nu a apa4inur
exclusiv marilor naliuni ca Germania, Rusia sau China. indeosebi nesibuite
tragicomice) au fost experiengele acelor dictatori ai naqiunilor mici care au
(gi

cdutat si devind zei, precum Trujillo, Bokassal, Idi Amin, Niiazov, Kim Ir-sen
9i atAlia al1ii care-gi fac apariliain aceastl succintl Istorie a megalomaniei.I)ar
cert este cI, in linii mari, toli dictatorii care s-au inchinat cultului personalite-
gii n-au fost decAt nigte imitatori, inrr-o mai mare sau mai mici. misurl, ai
triadei Hitler-Stalin-Mao, degi trebuie si recunoagtem cd unii dictatori mai
pulin importanfi au fost uneori in stare si conceapi metode ingenioase gi foarte
originale pentru o mai mare laud; a personalitejilor lor merunre.
Cultul personalitigii a fost consubstangial cu nazifascismul. Crearea mi-
tului lui Hitler, cum l-a numit istoricul britanic Ian Kershaw, a fost posibile
datoriti folosirii ingenioase a unor tehnici propagandisre moderne penrru
crearea gi manipularea imaginii sale. spunem asra, firegte, firr si uitdm ci
circumstanlele memorabile ale Germaniei tnvinse in Primul Rnzboi Mondial,
umilite la versailles ;i biciuite de hiperinflajie gi de oscilaqiile economice, au
fecut-o sI incline spre a-gi dori o conducere mesianicl
Procesul carcl-a ffansformat pe Adolf Hitler din personajul mediocru 9i
antipatic care er^intr-un erou de talia celor consacrati a fost lent gi complex.

1
Jean-B6del Bokassa, cunoscut ca Bokassa I al Africii Centrale;i saladin Ahmed
Bokassa, a fost un militar de carierd, ofiter 9i presedinte al Republicli Centrafricane,
care mai tdrziu s-a autodeclarat impdrat, titlu menlinut pand in 1979, c6nd a fost de-
tronat (n. tr.).
ISTORIA MEGALOMANIEI 17

tn cadrul Partidului Nazist, cultul sru a debutat devreme, la inceputul anilor


1920, cind unii militanji il comparau deja cu Napoleon sau cu Frederic cel
Mare. Dar odati cu tntemnigarea sa dupi ,,Puciul de la beririe"l legenda lui
Hitler a luat amploare gi el tnsuqi a incepur sr creadi cu adevirar ci era predes-
tinat sr fie marele lider de care Germania. tn anii ce au urmat, in
^veanevoie
care nazigtii erau ceva mai mult decAt un simplu motiv de enervare in politica
germani, mitul lui Hitler a fost creat in mod congtient in sAnul migcirii saie
cu scopul de a consolida panidul, penrru a cAgtiga noi membri. ln anii 1930,
odati cu dezvoltarea electorali partidului, cultul penrnr Fiihrer a incetat si
a
mai fie pur qi simplu proprietatea unui partid marginai gi fanatic. Inclusiv
milorttatea populaliei germane, care nu manifesta niciun entuziasm pentnr
Hitler, avea deja ser'zatia crescAndi ci geful nazisr nu era un simplu politician
cufundat in mediocritatea din'V7'eimar, ci ci era vorba despre un lider extra-
ordinar, un birbat in laga cdruia nimeni nu purea si rimAn5 indiferent.
Conducerea propagandei naziste a reugit sl faci din acest aurenric om de
nimic intruparea presupuselor ,virtuqi germanice" - curaj, b;rbe1ie, integri-
tate, loialitate, devotament pentru cauzd. - in opozilie cu decadenla extrava-
gantd" aRepublicii de la \(eimar. Fiihrerul reprezenta lupra - la fel ca titlul
ci4ii sale Mein Karnpf- "omului mic" confruntat cu interesele mari gi per-
verse care manevrau societatea. Hitler a ajuns cancelar chiar infruntAnd un
mediu ostil din parteaunui sector majorirar care-l considera parvenit social,
demagog ordinar gi purtitor de cuvAnt al maselor isrerice, dar cultul siu a
reugit sd se impund intr-o perioadi de timp surprinzdtor de scurti. S-a ex-
ploatat imaginea unui lider riguros, in stare sd restabileasci ordinea Ei si ofere
o schimbare decisivi. Pe lAnga toate acesrea, Goebbels ia mai adiugat per-
sonalitdlii conducltorului patetismul unor calitegiprecum: simplitatea, mo-
destia, disciplina, spiritul de sacrificiu gi hotlrArea. Un berbat care-qi sacrifica
fericirea personale 9i viala privati penrru binele patriei. Singurltatea exrremi
gi tristelea intireau profilul omului de stat sublim, rece gi distant.

1 Puciul de ia berdrie a fost o tentativd eguatd de loviturd de


stat ce a avut loc intre
seara zilei de joi, 8 noiembrie, si dupd-amiaza zllei de 9 noiembrie 1923, cdnd liderul
partidului nazist, Adolf Hitler, impreund cu generalul Erich Ludendorff, ambii partici-
panli Ia Primul Rdzboi Mondial" precum gi alfi lideri ai organizafiei Kampfbund au in-
cercat sd preia puterea poiiticd in Miinchen, Bavaria si Germania (n. tr.).

S-ar putea să vă placă și