Sunteți pe pagina 1din 3

Motorul electric asincron

Motorul asincron este o masina electrica de curent alternativ care nu are conexiuni
electrice intre stator si rotor, transferul de energie dintre aceste circuite realizandu-se prin
inductie electromagnetica. O alta caracteristica o constituie faptul ca viteza de rotatie este
putin mai mica decat pulsatia campului magnetic invartitor, de unde si denumirea de
asincron.

Constructie si principiu de functionare

Motorul electric asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit prezintă două elemente


constructive principale: un inductor prevăzut cu o înfăşurare conectată la reţeaua de curent
alternativ şi un indus a cărui înfăşurare este cuplată doar magnetic cu înfăşurarea
inductorului. În construcţie normală inductorul este fix şi se numeşte stator iar indusul, mobil
si poartă numele de rotor.
Statorul are ca elemente componente: carcasa din fontă sau aluminiu, scuturi
frontale portlagăr, capac ventilator, miez feromagnetic realizat din tole şi o înfăşurare
trifazată "distribuită" în crestături. Înfăşurarea are "p" perechi de poli, este conectată în stea
sau triunghi şi are capetele scoase la o placă de borne dispusă pe carcasă.
Rotorul se compune din: arbore cu unul sau două capete de ieşire, ventilator,
miezmagnetic confecţionat din tole şi o înfăşurare de tip ‘colivie‘ (în scurtcircuit) realizată
din bare longitudinale dispuse în crestături şi scurcircuitate la capete cu două coliere
frontale. Crestăturile rotorice sunt uşor înclinate faţă de axul de rotaţie iar numărul lor se
alege în aşafel încât colivia rotorică să poată forma acelaşi număr de perechi de poli ca şi
înfăşurarea statorică.

Rotorul si statorul motorului asincron Vedere in sectiune

Daca se alimenteaza infasurarea statorica cu un sistem trifazat simetric de tensiune,


motorul electric asincron absoarbe putere electrică pe la borne şi cedează putere mecanică
la arbore, disponibilă sub forma unui cuplu mecanic. Transferul de energie, de la circuitul
primar (receptor) către circuitul secundar se realizează prin intermediul câmpului magnetic
din întrefierul motorului asincron trifazat, câmpul magnetic învârtitor care se roteste fata de
stator cu turatia sincrona:
n = 60f / p
in care f este frecventa tensiunilor aplicate (50 Hz) si p este numarul de perechi de poli ai
motorului.
Functie de numarul de perechi de poli: 1, 2, 3, 4, 5 exista următoarele turaţii de
sincronism: n1 = 3000 rot/min; n2 = 1500 rot/min; n3 = 1000 rot/min; n4 = 750 rot/min; n5 =
600 rot/min; n6= 500 rot/min; Uzual, nu se construiesc maşini asincrone care să lucreze cu
turații nominale mai mici de 500 rot/min.
La pornire motorul asincron absoarbe de la rețeaua alimentare un curent de valoare
mărită care deși se menține un scurt timp, poate duce fie la distrugerea imediată a mașinii
prin îmbătrânire prematură fie la perturbarea funcţionării consumatorilor cuplați în paralel. De
aceea este necesară limitarea valorii acestui curent prin diferite mijloace.

Metodele de pornire intervin asupra circuitului statoric sau rotoric si se folosesc


următoarele metode:

- alimentarea înfăşurării statorice cu tensiune redusă, variabil crescătoare, obținută


de la un autotransformator sau regulator de inducție sau de la variatoare de tensiune
alternativă ori convertoare de frecvență realizate cu elemente statice;

- alimentarea stea-triunghi. Consta în alimentarea înfășurării statorului conectată


iniţial în conexiunea stea şi apoi, după scăderea valorii curentului de pornire, trecerea în
conexiunea triunghi. Practic, este de asemenea o alimentare cu tensiune redusă,
corespunzătoare conexiunii stea, urmată de trecerea prin salt la tensiunea corespunzătoare
conexiunii triunghi. Această metodă poate îi folosită numai la maşinile la care toate cele
şase capete ale înfăşurării statorului sunt scoase la placa de borne şi pentru care tensiunea
de linie a conexiunii triunghi coincide cu tensiunea rețelei de alimentare;

- în cazul maşinilor de putere mică (sub 5,5 KW) este admisă ponirea prin conectare
directă la rețea în special dacă pornirea se realiează în gol, conform schemei urmatoare:

in care elementele schemei sunt urmatoarele:

- Circuitul de forta compus din: R,S,T,0 – retea electrica trifazata; F1, F2, F3 –
sigurantele fuzibile ale circuitului de forta; K – contactor electric trifazat; F4 –
releu termic; F5 – releu electromagnetic de curent; M- motor electric asincron cu
rotor in scurtcircuit.
- Circuitul de comanda: F6 – siguranta fuzibila a circuitului de comanda; F4 –
contactul releului termic; F5 – contactul releului de current; S1 – buton oprire; S2 –
buton pornire; K1-0 – bobina contactorului K; K14-16 – contactul de automentinere
al contactorului K; K18-20 si K3-5 – contactul normal deschis si normal inchis
pentru alimentarea lampilor H1 si H2.
Functionarea schemei:

Prin apasarea butonului de pornire S2, se alimenteaza bobina K1-0 a


contactorului din reteaua electrica faza R si nul 0 prin siguranta fuzibila F6, contactele
normal inchise al releului termic si de curent F4 si F5 si contactul normal inchis al
butonului de oprire S1, bobina ramanand alimentata prin contactul de automentinere
K14-16 al contactorului, deci motorul functioneaza. De asemenea, se inchide
contactul auxiliar K18-20 alimentand lampa H1 – motor in functie si se deschide
contactul auxiliar K3-5 stingand lampa H2 – motor oprit.

Pentru oprire se apasa butonul de oprire S1 , bobina contactorului ramane


nealimentata, se deschid contactele auxiliare K14-16 si K18-20 stingand lampa H1 –
motor in functie si se inchide contactul auxiliar K3-5 alimentand lampa H2 – motor
oprit.

S-ar putea să vă placă și