Sunteți pe pagina 1din 6

Sistem termodinamic.

Ecuația de stare
Forme de exprimare a ecuației termice de stare pentru gaz perfect:
RM
1) p  V  mRT , în care R  [ J / kgK] ; RM  8314.3[ J / kmol K ]
M
p  patm  pr
V
2) p  V  mRT |: m  p   RT  p  v  R  T
m
V 1 1 p
v    volum specific p   RT  p  RT    [m 3 / kg ]
m   RT
3) p  V  nM RM T ; nM  nr. de kilomoli
m V V N V
nM   N    VM  ...
M VM , N VM NA nM
V
4) p  V  n M RM T |: n M  p   RM T  p  VM  RM T
nM
dV dm
5) p  V  mRT  p  RT
d d
p  V  m RT
p  V  n M RM T
V
VM    volummolar [m 3 / kmol]
nM
M – masă molară [kg/Kmol]
Raportarea la stare normală fizică „N”:
N
p N  101325  760 mmHg  1,013 bar
m2
TN  273.15 K
VM , N  22.414 m N3 / kmol
M
N  [kg / m 3 ]
VM , N

Numărul lui Avogadro:


nM
N A  6.022  10 26 molecule / kmol; N  N A [molecule / m 3 ]
V

Aplicații:
Problema 1. Un rezervor cu O2 are V  45l . Presiunea manometrică a O2 în starea inițială
este pm1 = 15 at (kgf/cm2), presiunea atmosferică este patm= 755 mmHg, iar t1= 20oC. Se consumă
din O2 până când pm2=2 at și t2= 10oC, MO2=32 kg/kmol, RM=8315 J/kmolK

1
Să se calculeze:
a) Masa m1, numărul de kilomoli n1 și volumul la starea normală corespunzătoare stării
inițiale;
b) Cantitatea de O2 din starea finală m2, n2, VN2.
Rezolvare:

pM 1  15 at
patm  755mmHg
pm2  2 at
t1  20o C
t2  10o C

Rezolvare:
VO2 = 45 l → VO2 =45·10-3 m3 (1 l = 1 dm3 = 10-3 m3)
pm1O2=15 at→pm1O2=15 ·0,981·105 = 14,72·105 Pa (1 at = 0,981 bar)
patm= 755 mmHg →patm= 755 · 133,3 = 1006415 Pa = 1,006·105 Pa
t1O2=20 ºC→ T1O2=20 + 273,15 = 293,15 K
pm2O2=2 at→pm2O2=2 ·0,981·105 = 1,962·105 Pa
t2O2=10 ºC→ T2O2=10 + 273,15 = 283,15 K
a) m1, nM1, VN1
RM 8314,3
RO2    259,82 J / kgK
M O2 32

p1O2·V1O2= m1O2RO2T1O2
p1O2= pm1O2+ patm= 14,72 ·105+1,006·105=15,72·105 Pa

absolută relativă (măsurată)


p1O2 VO2 15, 72 105  45 103
→ m1O2    0,92 kg
RO2 T1O2 259,82  293,15

m1O2 0,92
nM 1O2    0, 029 kmoli O2
M O2 32

2
VN 1O2
nM 1O2   VN 1O2  0, 029  22, 414  0, 65 mN3
VM , N

b) m2, nM2, VN2


p2O2·V2O2= m2O2RO2T2O2
p2O2= pm2O2+ patm= 1,962 ·105+1,006·105=2,968·105 Pa
p2O2 VO2 2,982 105  45 103
→ m2O2    0,182 kg
RO2 T2O2 259,82  283,15

m2O2 0,182
nM 2O2    0,0057 kmolO2
M O2 32

VN 2O2
nM 2O2   VN 2O2  0, 0057  22, 414  0,127 mN3
VM , N

Problema 2. Folosind datele din figură,

calculați:
a) m
5m

b) ρ
c) v
Aer
t = 24ºC d) nM
p =1,1 bar
e) VN
6m

10 m

Rezolvare:
t = 24 ºC→ T=24 + 273,15 = 297,15 K
p = 1,1 bar→ p = 1,1·105 Pa
V = 10 ·6 · 5= 300 m3
Maer = 28,97 kg/kmol
VM,N = 22,414 m3N /kmol
RM 8314,3
R   287 J / kgK
M aer 28,97

pV 1,1105  300
a) p·V= mRT → m   386,95 kg
RT 287  297,15

3
m 386,95
b)     1, 289 kg / m3
V 300
V 1 1
c) v     0, 775 m3 / kg
m  1, 289
m 386,95
d) nM    13,36 kmoli
M 28,97

e) VN  nM  VM , N  13,36  22, 414  299,38 mN3

Problema 3. Într-un rezervor există o masă de O2, mO2 =10 kg la presiunea p și temperatura
T. Ce cantitate de H2 (m, nM, VN) ar umple rezervorul la p și T? Se cunosc MO2 =32 kg/kmol și
MH2=2 kg/kmol.
Rezolvare:
mO2 =10 kg, V- este constant
p, T
MO2 = 32 kg/kmol
MH2 = 2 kg/kmol
mH2, nMH2, VNH2 = ?
p·V= mO2RO2T
p·V= mH2RH2T
mO2 RO2 mO RO
 1 mH 2  2 2
mH 2 RH 2 RH 2
RM 8314,3
RO2    259,82 J / kgK
M O2 32
RM 8314,3
RH 2    4157,15 J / kgK
M H2 2
mO2 RO2 10  259,82
 mH 2    0, 625 kg
RH 2 4157,15
mH 2 0, 625
nM H    0,3125 kmoli
2
M H2 2
VN H  nM H VM , N  0,3125  22, 414  7, 004 mN3
2 2

Problema 4. Într-o instalație de ardere circulă un debit de gaze arse de 6 m3N/s la temperatura
de 1300°C. Gazele se răcesc până la 160OC, iar patm = 765 mmHg, pgaze = 2 bar.
a) debitul masic m
b) nM1 [ kmoli / h]

4
c) debitul volumic V1[ m3 / h]
d) debitul molar VN1 [ mN3 / h]
Se dau: RM= 8314,3 J/kmolK și Mga=30 kg/kmol

Rezolvare:

VN  6 mN3 / s
t1 = 1300 ºC→ T1=1300 + 273,15 = 1573,15 K
p1B =765 mmHg→ p = 765 ·133,3= 101974,5 Pa
R 8314,3
Rga  M   277,14 J / kgK
M ga 30
a) Raportând ecuația termică de stare, aplicată în starea normală, la timpul de parcurgere al
procesului, rezultă:
V m
pNVN  mRTN :   pN N  RTN
 

 
VN m
p V 101325  6
pNVN  mRTN  m  N N   8, 03 kg / s
RTN 277,14  273,15
Starea normală este considerată la:
pN = 760 mmHg = 760 · 133,3 = 101325 Pa
TN = 273,15 K
VM,N = 22,414 mN3 / kmol
M
N  kg / mN3
VM , N
1
m  8, 08 kg / s  8, 03  kg / h  28911,11 kg / h
1
3600
m 8,03
b) nM    0, 267 kmol / s  963,7 kmol / h sau
M ga 30
VN 6
nM    0, 267 kmol / s
VM , N 22, 414
nM RM T1
c) pB1V1  nM RM T1  V 
pB1
0, 267  8314,3 1573
V1   34,33 m3 / s  123594 m3 / h
101974,5

5
1
d) VN  6 mN3 / s  6  mN3 / h  21600mN3 / h
1
3600

Problema 5. Un scafandru se află la adâncimea de 50 m. Care va fi volumul ocupat de aerul


din plămânii săi, în momentul ieșirii la suprafață?
Se cunosc: volumul ocupat de aer în plămânii scafandrului la adâncimea de 50 m este V1;
patm = 1 bar.
Presiunea la adâncimea de 50 m p1m  gh  1000 9.81 50, Pa  5 bar .
Temperatura aerului din plămânii scafandrului este constantă t  tcorp  32o C .
Se folosește legea Boyle – Mariotte a gazelor perfecte, în următoarea ipoteză- scafandrul nu
expiră înaintea ieșirii la suprafață.
p1V1 p1
B  M : p1V1  p2V2 la T  ct ; V2    V1
p2 p2
p1  p1m  patm  5  1  6 bar (1)
p2  1 bar (2)
6
Din (1) si (2)  V2   V1  6V1  Volumul se mareste de aproape 6 ori!
1