Sunteți pe pagina 1din 54

MOLDCOOP

UNIVERSITATEA COOPERATISTĂ COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

Catedra: Finanţe şi Bănci

Se admite pentru susţinere

Şef catedră cond.univ. director

__________________Fuior E.

“____”_______________2016

RAPORTUL

PRACTICII DE PRODUCERE

(Locul petrecerii practicii de producţie B.C. “MoldovaAgroindbank”S.A. )

Efectuat de studentul: Mardari Ion Facultatea:


Contabilitate şi Informatică Economică
Specialitatea: Finanţe şi Bănci Grupa: 3FB-1241C

Conducătorul practicii de la UCCM: Sănduța Tatiana

Conducătorul practicii de la întreprindere: Osoianu Victor

Chişinău 2016

CUPRINS:
Plan
1. Despre bancă. Istoria. Structura organizatorică şi de conducere a băncii .....................3
2. Organizarea și evidența operațiunilor de decontare...................................................11
3. Resursele băncii și activitatea privind atragerea lor.
Gestiunea operațiunilor pasive ale băncii…......................................................................27
4. Organizarea operațiunilor de creditare și evidența acestora..........................................35
5. Organizarea operaţiunilor de casă…….....................................................................46
Concluzie…………….................................................................................................53
Bibliografie................................................................................................................54

2
1. Despre bancă. Istoria. Structura organizatorică şi de conducere a băncii
comerciale.

Moldova Agroindbank şi-a început activitatea în 1991, într-o perioadă marcată de


restructurarea radicală a societăţii în general şi a economiei în particular. Schimbările în societate
au determinat banca să adopte noi strategii, bine definite, care au putut răspunde solicitărilor unei
pieţe în formare. În acest scop banca a extins reţeaua de filiale şi reprezentanţe, a valorificat noi
segmente ale pieţei produselor bancare, a stabilit relaţii de corespondenţă cu bănci din străinătate
şi relaţii de colaborare cu diverse instituţii financiare internaţionale, fapt ce a consolidat poziţia
băncii pe piaţa bancară a republicii.

Experienţa acestei perioade a demonstrat că echipa de manageri şi de angajaţi ai Moldova


Agroindbank este capabilă să facă faţă oricăror provocări ale pieţei şi să realizeze cu succes
obiectivele strategice trasate.

Situaţia economică deloc favorabilă din anul 2009, strâns corelată cu criza înregistrată la
nivel mondial, a adus noi provocări, care au determinat banca să-şi ajusteze strategia la noile
circumstanţe, pentru a face faţă noilor solicitări ale pieţei şi pentru a fi aproape de clienţii săi. Pe
durata întregii sale activităţi, Moldova Agroindbank a îndeplinit, pe lângă rolul de bancă
universală şi operativă, un rol de bancă-lider, fiind promotorul unor acţiuni care au dus la
consolidarea întregului sistem bancar al ţării.

Astfel, în activitatea sa Moldova Agroindbank:

 a stabilit relaţii de colaborare cu diverse instituţii financiare internaţionale,


materializînd premise pentru atragerea capitalului străin în economia ţării;
 a iniţiat fondarea companiei interbancare de procesare a card-urilor, iar
mai tîrziu a obţinut certificarea pentru utilizarea cardurilor cu cip, care asigură o mai
bună protecţie împotriva fraudei. Banca a finalizat cu succes modernizarea integrală a
reţelei de acceptare a cardurilor cu cip, care cuprinde toată reţeaua de bancomate, POS-
terminale de plată la comercianţi, filialele şi reprezentanţele băncii;
 sesizînd importanţa dezvoltării pieţei financiare a ţării prin implementarea
noilor mecanisme financiare, banca fondeaza în anul 2002 compania MAIB Leasing,
companie subsidiară, în care banca deţine 100% din acţiuni şi care în prezent se află în
topul companiilor de leasing pe piaţa financiară a Republicii Moldova;
 a implementat noul sistem informatic Globus (Temenos) - soluţie
complexă şi performantă, care menţine accesul On-Line şi procesarea centralizată, în
regim de timp real a datelor, oferă instrumente moderne şi eficiente de administrare şi
analiză etc.;
 a fost una din primele organizaţii financiare din statele CSI, care, prin
colaborare cu compania IBM, în 2006 a finalizat modernizarea noului server, creînd un
centru de tip cluster distribuit geografic de prelucrare a datelor pe baza platformei UNIX
a IBM cu utilizarea tehnologiilor SAN şi IBM On Demand. Banca a fost una din primele
instituţii financiare din lume care a utilizat noul standard avansat de 4Gb Fibre Channel.
Această arhitectură a sistemului informaţional permite asigurarea unei securităţi sporite,

3
monitorizarea deplină a datelor şi funcţionarea neîntreruptă a băncii chiar şi în cazul
apariţiei unor defecţiuni ale infrastructurii;
 a optimizat sistemul de gestiune a riscurilor bancare şi procedurile de
control intern în scopul protejării profitabilităţii băncii;
 a lansat un plan de restructurare de proporţii a băncii, implementînd un
model unic de business, orientat spre deservirea specializată şi eficientă a segmentelor de
clienţi Comerciali şi Retail, fiind prima bancă din ţară care a creat o diviziune
specializată pentru deservirea clienţilor comerciali;
 a iniţiat lucrări de amploare în vederea dezvoltării sistemelor de deservire a
clienţilor la distanţă, bazate pe cardul bancar şi Internet, materializînd astfel premisele
aplicării pe larg în bancă a tehnologiilor moderne şi dezvoltarea canalelor alternative de
distribuţie: bancomate, POS-uri, servicii bancare la distanţă de tipul SMS-Banking,
Telefon-Banking si Internet Banking, atît pentru persoanele juridice, cît şi fizice;
 a extins reţeaua de parteneri şi a intensificat lucrul în ceea ce priveşte
transferurile internaţionale;
 a lansat în premieră în ţară Carduri cu design personalizat Clic Card, care
oferă posibilitatea creării de către client a design-ului personalizat direct pe site-ul bănci;
 a implementat programe de fidelizare a clienţilor;
 a aprobat şi implementat în practica Politică de guvernare corporativă, care
asigură funcţionarea băncii într-o manieră corectă, a insistuit în bancă o administrare şi
un control intern orientat spre transparenţă, responsabilitate şi informare publică corectă;
 a implementat serviciul Call Center, pentru a veni în sprijinul clienţilor
interesaţi să obţină uşor informaţii cu privire la oferta de produse şi servicii ale băncii;
 a inaugurat primul Centru Regional - o subdiviziune structurală a băncii
care gestionează şi asigură activitatea eficientă a 22 de filiale din subordinea sa şi pune în
evidenţă valori de profesionalism, integritate, coerenţă, unitate, competenţă şi
responsabilitate pentru activitatea bancară a filialelor, îndreptată spre eficientizarea şi
asigurarea continuităţii activităţii filialelor, reprezentanţelor şi PSV-urilor din subordine;
 realizează, cu susţinerea Fondului European pentru Europa de Sud–Est şi
asistenţa consultanţilor LFS Financial Systems GmbH, proiectul de microcreditare, în
cadrul căruia se aplică tehnologia specială de creditare a întreprinzătorilor şi
microîntreprinderilor ce activează în domeniul serviciilor, comerţului şi producerii;
 în premieră pentru sistemul bancar al ţării a implementat un sistem integrat
de gestiune a creditelor pentru persoane fizice - Retail Loan Application (RLA) -
functionalităţile căruia acoperă întreaga activitate a utilizatorilor din cadrul băncii şi
permite lărgirea reţelei băncii prin utilizarea canalelor de distribuţie alternative, inclusiv
colaborarea în cadrul programelor de parteneriat cu clienţii băncii din domeniul
comerţului, atribuindu-le acestora funcţii de agenţi de vînzări. Astfel persoanelor fizice li
se oferă posibilitatea întocmirii creditului nemijlocit la punctul de vînzare, fără a se
deplasa la bancă;
 are în prezent în acţionariatul băncii şi investitori străini, ceea ce confirmă
încrederea acestora în perspectivele de dezvoltare a băncii;
 în comun cu diverse organizaţii financiare internaţionale precum EFSE,
BIRD, BERD, USAID, RISP, FIDA etc, banca derulează o serie de proiecte pentru
susţinerea clienţilor din diverse segmente. În 2009, BERD a acordat Moldova

4
Agroindbank un împrumut de 20 de milioane de Euro şi EFSE 15 milioane de Euro,
pentru creditarea business-ului mic şi mijlociu din Republica Moldova, ceea ce a sporit
disponibilitatea resurselor financiare atît de necesare business-ului mic din Moldova şi a
permis unui număr mai mare de antreprenori locali să acceseze credite bancare pentru
dezvoltarea afacerilor;
 a adus pe piaţa un şir de produse, servicii şi soluţii noi pentru a-i ajuta pe
clienţi să treacă mai uşor peste consecinţele actualei crizei economice oferindu-le condiţii
mai avantajoase pentru produsele de creditare;
 ca o soluţie anticriză, destinată clienţilor aflaţi în dificultate, banca a iniţiat
restructurarea sau prorogarea scadenţei creditelor, venind în întîmpinarea clienţilor băncii
cu programe individuale de susţinere a afacerilor;
 a finalizat cu succes implementarea în luna ianuarie 2010 a Proiectului
privind migrarea sistemului Globus la versiunea T24;
 în 2009 banca a fost nominalizată de catre Serviciul transferurilor globale
"Citigroup" (Citigroup Global Transaction Services) cu "Premiul calităţii" pentru
calitatea înaltă a operaţiunilor de transferuri ale mijloacelor băneşti;
 este prima instituţie bancară din Moldova care a obţinut în anul 2009
certificarea conform celui mai recunoscut standard de management al securităţii
informaţionale la nivel mondial - ISO 27001:2005 - care presupune trecerea la o structură
calitativ nouă de organizare a securităţii informaţiei, asigură continuitatea afacerii şi
creşterea eficienţei băncii.
 în 2010 banca a devenit prima instituţie bancară din Moldova,
nominalizată de către revista britanică „Finance Central Europe” drept cea mai bună
bancă în Republica Moldova a deceniului 2000-2010;
 banca şi-a înregistrat marca comercială în Registrul Internaţional al
Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectu
 împreună cu Fondul regional de investire directă „Western NIS Enterprise
Fund”, banca a implementat proiectul „Glass Container Prim” - construcţia primei fabrici
de producere a recipienţilor din sticlă transparentă din Moldova, în valoare de circa 40
mln de dolari, care a devenit unicul proiect de o asemena anvergură pentru ţara noastră;
 banca a obţinut două noi linii internaţionale de creditare: din partea
Corporaţiei Financiare Internaţionale şi BERD şi este desemnată drept cîştigătoare a
tenderului pentru dreptul de a administra conturile Fondului „Provocările Mileniului
Moldova”.
 banca are un număr record de clienţi – 600 mii persoane fizice şi juridice.

Realizările şi performanţele înregistrate de bancă i-au fortificat poziţiile, Moldova


Agroindbank fiind gata să răspundă provocărilor viitoare, în vederea prosperării băncii şi a
clienţilor săi.

Experienţa activităţii de 24 ani, continuă să demonstreze că Moldova Agroindbank este


liderul pieţei bancare din Republica Moldova.

Moldova Agroindbank este o bancă inovativă, orientată spre prestarea serviciilor


financiare înalt tehnologizate. Serviciile sunt oferite tuturor segmentelor de clienţi, persoane

5
fizice şi juridice, care activează în diverse sectoare din economia naţională. Instituţia oferă cea
mai mare varietate de servicii şi produse bancare care există la moment în Republica Moldova.

La 30.10.2015 banca deţinea o cotă de 26,5% din totalul activelor, 28,8% din totalul
creditelor, 27,7% din totalul depozitelor, 30,5% din totalul depozitelor persoanelor fizice
şi 35,4% din totalul profitului înregistrat pe sistemul bancar al ţării.

Al treilea an consecutiv, instituţia a obţinut „Mercuriul de Aur” la Concursul Marca


Comercială a Anului, inclusiv al doilea an consecutiv la categoria „Responsabilitate Socială”. În
cadrul Galei Premiilor VIP, ediţia a 14-a, Preşedintele Comitetului de Conducere al BC
"Moldova Agroindbank" SA, Serghei Cebotari este declarat bancherul anului al doilea an
consecutiv, iar in cadrul Proiectului „VIP Magazin” a obţinut al doilea an Titlul Onorific „Omul
Anului 2014”.

Moldova Agroindbank este un nume bine cunoscut atât în Republica Moldova, cât şi
peste hotarele ei. Fiind prima bancă care a înregistrat marca sa comercială în Registrul
Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale. Mai mult ca atât, rezultatele
înregistrate de bancă au fost apreciate de către o serie de ediţii internaţionale de profil mai mulţi
ani la rând (Euromoney, Global Finance, Finance Central Europe şi World Finance, Global
Banking & Finance Review). BC “Moldova Agroindbank” SA a fost inclusă în clasamentul
“TOP 100 SEE” elaborat anual de către agenţia financiară internaţională SEE News în
colaborare cu Euromonitor Internaţional.

De curând, MAIB a lansat pe piaţa Republicii Moldova o serie de proiecte inovatoare:

 tehnologia de plată contactless prin intermediu cardului MasterCard


PayPass. Inovaţia presupune achitarea tranzacţiilor „fără contact” la POS-
Terminale prin simpla apropiere a cardului de terminal, fără a-l transmite
casierului.
 proiectul de acceptare a cardurilor American Express în reţeaua
comercianţilor - clienţilor Moldova Agroindbank. În acest context, MAIB a
devenit reprezentantul exclusiv al companiei American Express în Republica
Moldova. În acelaşi timp, MAIB deţine licenţa de emitere a cardurilor cu brandul
American Express.
 proiectul Bancassurance în parteneriat cu SA „Moldasig”, lider pe piaţa
asigurărilor. Graţie proiectului, clienţii pot accesa orice tip de asigurare chiar în
incintă băncii. Clienţii pot beneficia de toate tipurile de asigurări: răspundere
civilă auto, carte verde, CASCO, asigurarea bunurilor, asigurare de sănătate peste
hotare şi asigurare împotriva accidentelor.
 certificarea serviciului 3D Secure cu parolă dinamică, acesta fiind cel
mai înalt standard internaţional de securitate din domeniul comerţului electronic,
etc.

Pe lângă angajamentele unei bănci moderne, Moldova Agroindbank se implică activ în


susţinerea proiectelor sociale, educaţionale, sportive, ştiinţifice, culturale şi agricole. Banca
susţine timp de 14 ani cel mai longeviv proiect social destinat celor mai buni studenţi ai ţării
6
„Burse de merit”, în decursul mai multor ani, Moldova Agroindbank a fost un partener fidel al
Festivalului Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet „Maria Bieşu, „Festivalul Vinului”, alte
proiecte prin intermediul cărora aduce contribuţie la dezvoltarea culturii naţionale, la
consolidarea unei societăţi armonioase, la promovarea Republicii Moldova pe plan extern.

MAIB dispune de autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei pentru efectuarea tuturor


tipurilor de operaţiuni în valută naţională şi străină pe tot teritoriul Republicii Moldova şi pe
pieţele internaţionale. Banca este membru al Asociaţiei Băncilor din Moldova, este cofondator al
Bursei Valutare Interbancare din Moldova şi al Bursei de Valori Mobiliare din Moldova şi are o
retea extinsa de 61de filiale şi 26 reprezentante amplasate reuşit din punct de vedere economic şi
geografic în teritoriul ţării.

Structură organizatorică este orientată clar spre două categorii de clienţi- comerciali şi
retail. MAIB are anumite obligaţii şi funcţii stipulate în statutul ei (vezi anexa 2). Pentru a le
îndeplini, banca şi-a format o structură de administrare capabilă să delimiteze componenţa
verigilor şi nivelurilor de conducere, nivelul de subordonare ale lor, în general există două
abordări ale structurii băncii:

 Structura funcţională

 Structura de comandă.

Organele de conducere a băncii sunt:

- Adunarea generală a acţionarilor;

- Consiliul Băncii;

- Organul executiv – Comitetul de conducere;

- Comisia de cenzori.

Lista membrilor Consiliului băncii, Comitetului de Conducere al băncii,


comisiei de cenzori al BC"Moldova Agroindbank"S.A.
la situaţia 15 iunie 2015

Nr. Numele,
Funcţia ocupată în bancă, inclusiv cea de angajat al băncii
d/o prenumele
Consiliul băncii
1. Miculeţ Victor Preşedinte al Consiliului băncii
2. Ciornîi Nicolae Vicepreşedinte al Consiliului băncii
3. Vrabie Natalia Membru al Consiliului băncii
4. Maiorova Elena Membru al Consiliului băncii
5. Pahomi Stela Membru al Consiliului băncii
6. Badrajan Membru al Consiliului băncii

7
Valentina
Comitetul de Conducere al băncii
1. Cebotari Serghei Preşedinte al Comitetului de Conducere al băncii
2. Teleucă Marcel Vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al băncii
3. Bejenari Leonid Vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al băncii
4. Paingu Oleg Vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al băncii
5. Iuraş Victor Vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al băncii
6. Doroş Cristina Vicepreşedinte al Comitetului de Conducere al băncii
Membru al Comitetului de Conducere al băncii,
7. Josan Eugeniu
şef al Departamentului Resurse Umane şi Organizare,
Comisia de cenzori
1. Guţuleac Petru Preşedintele Comisiei de cenzori
2. Baciu Fedosia Membru al Comisiei de cenzori
3. Pleşcan Ion Membru al Comisiei de cenzori

Iar structura funcţională este compusă din următoarele departamente :

1. Direcţia contabilitate şi finanţe urmăreşte şi duce evidenţa contabilă a


patrimoniului băncii, efectuează înregistrările respective asupra tuturor operaţiunilor
bancare. Prezintă BNM şi conducerii băncii bilanţurile contabile. Calculă salariul,
concedialele lucrătorilor bancari pe baza tarifelor aprobate.
2. Departamentul juridic are ca sarcină primordială acordarea de consultaţii juridice
la încheierea contractelor de credit. De asemenea, această secţie se ocupă de soluţionarea
litigiilor care pot apărea între bancă şi client, între bancă şi BNM, între bancă şi altă
bancă comercială prin intermediul recurgerii la organele judecătoriei populare sau
arbitrajului.
3. Direcţia activitate comercială se ocupă de efectuarea operaţiunilor cu numerar şi
alte valori şi cu alimentarea filialelor, agenţiilor cu mijloace băneşti, încasează
surplusurile peste normele stabilite de la unităţile sale şi la diferiţi agenţi economici,
clienţi ai băncii.
4. Comitetul pentru credite se ocupă de eliberarea creditelor, urmărind cu stricteţe
rambursarea lui în termeni şi sumele prevăzute. În caz contrar, secţia credite prognozate
ia măsuri drastice, uneori pe cale judiciară. Tot în componenţa acestei direcţii intră secţia
de marketing şi operaţiunilor cu privire la gajuri. Aceasta se ocupă cu urmărirea şi
realizarea gajului în caz de nerambursare a creditului şi cu cercetări de marketing.
5. Departamentul trezorerie are mai multe funcţii: 1) stabilesc prognoze de
trezorerie, pe diferite perioade; 2) realizează proiecte de emisiune a hîrtiilor de valoare şi
coordonează evidenţa şi plasarea acestora; 3) urmăresc şi informează conducerea asupra
situaţiei şi nivelului activelor şi pasivelor băncii. Tot în componenţa acestei direcţii intră

8
secţia de analiză şi sinteză, care se ocupă de sintetizarea şi analiza datelor, calcularea
diferitor indici bancari.
6. Departamentul administrare se ocupă de deservirea tehnică. În competenţa ei intră
dotarea cu materiale necesare lucrătorii bancari.
7. Serviciul securitate exercită securitatea tehnică şi informaţională a băncii.
8. Departamentul audit intern se ocupă de controale periodice a băncii, acestea se
efectuează pentru conducerea băncii.
9. Departamentul tehnologii informaţionale se ocupă de efectuarea studiilor,
analizelor şi informări pentru adoptarea de noi metode, mijloace soluţii în vederea
ridicării nivelului activităţii bancare şi lărgirea gamei de servicii oferite.

Structura de comandă reprezintă însuşi structura organelor de conducere avînd funcţii şi


împuterniciri strict determinate în statutul ei.

Adunarea generală are în competenţa sa dezbaterea mai multor probleme, însă eu voi
menţiona numai pe cele mai importante:

 Aprobarea şi modificarea statutului băncii.

 Determinarea valorii nominale a acţiunilor emise de către bancă.

 Determinarea mărimii capitalului statutar şi modificarea mărimii lui.

 Alegerea preşedintelui şi a membrelor consiliului băncii, stabileşte remunerarea lor precum


şi încetarea activităţii lor înainte de termen.

 Confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lor.

 Determină direcţiile principale de dezvoltare a băncii, aprobă planurile şi dările de seamă


cu privire la îndeplinirea lor.

Membrii consiliului băncii, cum s-a menţionat mai sus sunt aleşi de către adunarea
generală a acţionarilor, se aleg pe o perioadă anumită. Acesta este organul de administrare al
băncii, care exercită în principal funcţia de supraveghere şi elaborare a politicii băncii. Acest
organism are în competenţa sa dezbaterea următoarelor probleme:

 Determinarea direcţiilor de activitate a băncii;

 Examinarea preventivă a problemelor spre dezbatere la adunarea generală a acţionarilor;

 Adoptarea hotărîrilor privind participarea la uniuni, asociaţii şi alte organisme


internaţionale

O subdiviziune importantă a conducerii băncii este comisia de cenzori. Comisia de


cenzori are ca funcţie principală efectuarea controalelor asupra activităţii economico-financiară
ale băncii. Ea prezintă adunării generale a acţionarilor rezultatele controalelor efectuate, precum
şi alcătuieşte concluzii cu privire la darea de seamă şi bilanţul anual. De asemenea, comisia de
cenzori elaborează întreaga metodologie referitoare la efectuarea controlului financiar intern al
băncii, este în drept de a cere de la persoanele cu funcţii în aparatul băncii prezentarea diferitor

9
documente necesare, iar în unele cazuri să ceară chiar şi unele explicaţii de la persoanele sus-
numite în privinţa activităţii bancare a unităţii, subdiviziunii respective.

În structura reţelei sale un loc important îl deţin filialele. Ele îndeplinesc un volum mare
de operaţiuni, numărul lor depinzînd de amplasarea sa geografică. Fiecare filială este condusă de
un director avînd locţiitor, secţie de contabilitate, sala de operaţiuni unde nemijlocit se
efectuează toate operaţiunile de decontare, de casă etc., jurişti, revizori care supraveghează
activitatea filialei etc. Fiecare filială are ştampila sa neavînd statut de persoană juridică de sine
stătătoare, fiind dependentă direct de bancă.

10
2. Organizarea și evidența operațiunilor de decontare
Efectuarea operaţiunilor de decontare în băncile comerciale se face în sala operaţională.
În filiala băncii ”Moldova-Agroindbank” ea se divizează în două secţii. În prima banca acordă
servicii persoanelor juridice, iar în cealaltă persoanelor fizice. În prima sala se duce evidenţa
conturilor sintetice şi analitice a agenţilor economici. Conform legislaţiei în vigoare pe teritoriul
Republicii Moldova decontările între agenţii economici se efectuează prin virament în baza
contului curent deschis la bancă de client.
Deschiderea conturilor se face în baza contractului încheiat între instituţia financiară şi
client, bancă şi persoana juridică. Forma de bază a contractului cu condiţiile de deschidere,
obligaţiile şi drepturile părţilor se prezintă de către bancă. Clientul la rândul său, după studiul
contractului poate accepta sau refuza unele subiecte ale lui, propunând soluţionarea bilaterală a
lor. Pentru deschiderea unui cont la bancă persoana juridică este obligată să prezinte următoarele
documente pentru :
S.R.L. şi S.A. - Cererea clientului, copia statutului certificată notarial, contractul de
constituire, codul fiscal, certificatul de înregistrare de la Palatul de Înregistrare de Stat, cartela cu
specimene de semnături şi amprenta ştampilei certificată notarial, certificatul
eliberat de la Inspectoratul de Stat ce atestă dreptul de deschidere a contului, ordinul de
numire în funcţie a directorului şi a contabilului şef.
Sindicatele - se prezintă cererea organului superior sindical ,codul fiscal ,cartela cu
specimene de semnături.
Persoanele juridice nerezidente - toate documentele menţionate la SRL şi SA inclusiv
Adeverinţa de Înregistrare la Ministerul Finanţelor Republicii Moldova.
Întreprinderile individuale – în locul statutului se prezintă decizia de fondare a
întreprinderii şi restul documentelor menţionate în punctul aferent SRL şi S.A.
Instituţiile publice – documentaţia prezentată de SRL şi SA , inclusiv autorizaţia
eliberată de Ministerul Finanţelor.
Instituţiile şi organizaţiile culturale şi religioase - prezintă Adeverinţa de înregistrare la
Ministerul Culturii plus documentaţia de mai sus.
Gospodăriile ţărăneşti – în afară documentaţiei menţionate mai sus prezintă copia actului
privind dreptul de proprietate asupra pământului sau copia acordului de arendă a pământului.
Perfectarea şi închiderea conturilor
Perfectarea conturilor are loc la reorganizarea întreprinderii (fuziune, alipire, divizare şi
desprindere):
 La modificarea denumirii ce nu a fost provocată de reorganizare;
 La modificarea subordonării;
 La modificarea esenţei activităţii şi la alte modificări.
Concomitent titularul de cont în termen de 15 zile face în documentele de fondare
modificările şi completările necesare şi le prezintă organului teritorial al Camerei de Stat de
înregistrare pentru reînregistrare. Conturile clienţilor deschise în instituţiile financiare se închid:
11
 în baza hotărârii instituţiei de judecată;
 în bata deciziei patronului, proprietarilor al patrimoniului întreprinderii;
 conform prevederilor documentelor de fondare a întreprinderii;
 în alte cazuri prevăzute de legislaţia RM şi actele normative ale BN a
Moldovei;
Banca are dreptul să ridice problema privind închiderea contului clientului în bancă dacă
în termen de o lună după deschiderea acestui cont clientul nu a constitui o casă pentru decontări
în numerar şi nu au fost întreprinse măsuri pentru amenajarea casei pentru asigurarea primirii
eliberării şi păstrării provizorii a banilor, precum şi pentru asigurarea securităţii banilor în
încăperea casei.
Din structura secţiei operaţionale fac parte grupurile de evidenţă formate din executori
responsabili. Toate conturile deschise la bancă sunt repartizate între ei. În funcţiile lor întră
recepţionarea şi controlul documentelor de plată, prelucrarea, înregistrarea şi transmiterea lor în
centrul de calcul.
Instrumentele de plată utilizate în decontările prin virament sunt următoarele:

Dispoziţia de plată este o dispoziţie dată de către plătitor Băncii care îl deserveşte de a
transfera beneficiarului o anumită sumă de bani. În baza dispoziţiei pot fi efectuate decontări
pentru mărfurile livrate sau serviciile prestate , precum şi alte plăţi. Dispoziţia se primeşte la
Banca plătitoare spre îndeplinire în decurs de 1 zile de la data emiterii. Ziua emiterii nu se ia în
calcul, iar la sfârşitul următoarei zile operaţionale ea devine nevalabilă.
La filiala virarea mijloacelor băneşti de către bancă la Centru Decontări are loc prin poşta
electronică, în acest caz dispoziţia se perfectează de către plătitor în două exemplare. Primul
exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti din contul plătitorului
şi se coase în mapa Băncii plătitoare cu documentele zilei. Al 2-lea exemplar împreună cu
extrasul din cont se înmânează plătitorului. În banca plătitorului operaţiunea de plată este
înregistrată prin înregistrarea contabilă:
D. 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al plătitorului
C. 1861 „decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”
În banca beneficiarului operaţiunea de încasare a mijloacelor transferate de
bancă plătitorului este înregistrată astfel:
D. 1861 „ decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”
C. . 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al beneficiarului.
Dacă plătitorul şi beneficiarul sunt deserviţi la aceeaşi bancă se prezintă trei exemplare a
dispoziţiei de plata. Operaţiunea de plată prin Dispoziţie de plată în evidenţa contabilă este
înregistrată prin formula contabila:
D. 2251 contul curent al plătitorului,
C. 2251 contul curent al beneficiarului.

12
Dispoziţia se primeşte la Banca plătitoare spre executare numai în cazul disponibilului
suficient de mijloace băneşti în contul plătitorului pentru trecerea la scăderi a acesteia în sumă
deplină. Independent de disponibilul mijloacelor băneşti în contul întreprinderii Banca plătitoare
primeşte dispoziţia de plată pentru vărsăminte la buget şi în Fondul Social al Republicii
Moldova. În cazul disponibilului insuficient sau lipsei de mijloace băneşti în contul plătitorului,
dispoziţia se plasează în fişierul nr.2 şi se ţine la evidenţă în contul extrabilanţier ”Documente de
decontare neachitate la termen”. La plata parţială a dispoziţiei din fişierul nr.2. Banca
îndeplineşte o notă de contabilitate indicând toată informaţia din dispoziţia dată şi suma care
poate fi plătită. La virarea mijloacelor băneşti de către bancă la Centru Decontări prin poşta
electronică nota de contabilitate se perfectează de funcţionarul Băncii în două exemplare.
Primul exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti din contul
plătitorului şi se coase în mapa Băncii plătitoare cu documentele zilei, iar al 2-lea exemplar
împreună cu extrasul din cont se înmânează plătitorului. După întocmirea notei de contabilitate
funcţionarul Băncii notează în formularul “înregistrarea plăţilor parţiale” , suma notei de
contabilitate şi aplică semnătura sa. Formularul “înregistrarea plăţilor parţiale” se anexează la
dispoziţie.
Cererea-dispoziţie de plată este cererea beneficiarului către plătitor de a plăti, în baza
documentelor de expediere, remise lui în afara băncii, privind valoarea producţiei livrate,
serviciilor prestate şi alte plăţi conform contractului. Cererea-dispoziţia de plată este prezentată
de client pe formulare tip . Cererea dispoziţie de plată se întocmeşte de către beneficiar pe
formularul tip în patru exemplare şi se remite împreună cu documentele prevăzute în contract
nemijlocit plătitorului pentru accept şi plată. Plătitorul perfectează acceptul prin aplicarea pe
primul şi al doilea exemplare ale cererii dispoziţiei de plată a semnăturilor persoanelor autorizate
să gestioneze contul şi amprenta ştampilei. la rubrica "Suma acceptată " plătitorul trebuie să
îndice în cifre şi în litere suma expusă trecerii la scăderi.

Cererea dispoziţie de plată se primeşte de către banca plătitoare spre plată numai în cazul
mijloacelor disponibile suficiente în contul plătitorului. Bancă plătitoare, verificând
corectitudinea perfectării cererii dispoziţiei de plată conform prevederilor, trece la scăderi
mijloacele din contul plătitorului şi coase primul exemplar al cererii dispoziţiei de plată în mapa
băncii cu documentele zilei. înregistrările contabile în banca plătitorului:
 dacă plătitorul şi furnizorul sunt deserviţi la aceeaşi bancă:
D. 2251 cont curent al plătitorului;
C. 2251 cont curent al beneficiarului.
 dacă în bănci diferite:
D. 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al plătitorului
C. 1861 „decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”
În banca beneficiarului:
D. 1861 „ decontări între sediul central al băncii şi filialele locale”
C. 2251 „ conturi curente ale persoanelor juridice”- al beneficiarului.

13
Exemplarele al doilea şi al treilea se remit prin intermediul Centrului Decontări a băncii
beneficiare, unde exemplarul al doilea serveşte drept baza pentru înregistrarea în contul
beneficiarului şi se coase în mapa băncii beneficiare cu documentele zilei. Exemplarul al treilea
împreună cu extrasul de cont se înmânează beneficiarului. Exemplarul al patrulea împreună cu
extrasul de cont se înmânează plătitorului.
La virarea mijloacelor băneşti de către bancă la Centrul de Decontări prin reţeaua de
legătură telefonică sau pe suport magnetic crearea dispoziţie de plată se perfectează de plătitor în
două exemplare.
Primul exemplar serveşte drept bază pentru trecerea la scăderi din contul plătitorului a
sumei cererii dispoziţiei de plată şi se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei. Al
doilea exemplar împreună cu extrasul de cont se înmânează plătitorului.
Termenul pe parcursul căruia plătitorul este obligat să prezinte la bancă cererea dispoziţie
de plată, e stabilit de către părţi în contract şi nu se controlează de către bancă. La refuzul de a
plăti integral sau parţial cererea dispoziţie de plată, plătitorul înştiinţează beneficiarul în modul
stabilit în contract fără participarea băncii.
Dispoziţie trezorerială - se foloseşte la decontările privind acumularea veniturilor
bugetare. Începând cu 1.01.98 prin ea se are loc achitarea impozitelor şi taxelor în bugetul
republican. Se întocmeşte şi se prezintă ca şi dispoziţia de plată.
Acreditivul. Acreditivul documentar în valuta naţională la B.C. „Moldova-Agroindbank”
S.A. filiala „DOCCB” nu se practică. Acreditivul documentar în valuta străina se utilizează de
bancă şi este descris şi analizat în secţia valutară.
Dispoziţia incasso - este dispoziţia beneficiarului privind virarea incontestabilă a unei
anumite sume de mijloace băneşti din contul plătitorului fără consimţământul lui, în baza
documentelor executorii sau a altor acte legislative, care prevăd dreptul virării incontestabile.

Documentele executorii şi documentele echivalente acestora, în baza cărora se efectuează


virarea incontestabilă a mijloacelor sunt:
- ordinele Arbitrajului;
- titlurile executorii eliberate de instanţele judecătoreşti;
- inscripţiile executorii ale notarului;
- deciziile organelor de a căror competenţă ţine examinarea cauzelor privind
contravenţiile administrative şi aplicarea sancţiunilor financiare.
Virarea mijloacelor băneşti în mod incontestabil se efectuează în baza dispoziţiilor
incaso. Termenul primirii de către bancă spre executare este de 10 zile. La virarea mijloacelor de
către bancă la Centrul de Decontări prin canalele de legătură telefonică sau pe suport magnetic
dispoziţia incaso se perfectează în 2 exemplare. Al 2-lea exemplar împreună cu extrasul din cont
se înmânează plătitorului. În lipsa mijloacelor băneşti în contul plătitorului dispoziţia incaso se
plasează în fişierul nr.2 la contul extrabilanţier “Documentele de decontare neachitate la termen”
şi se achită în ordinea calendaristică. Plata parţială a dispoziţiei incaso se efectuează de către
bancă ca şi în cazul decontărilor în baza dispoziţiei de plată.

14
Cecul - un document de decontare prin care emiţătorul de cec dă ordin băncii plătitoare
de a plăti o anumită sumă de bani la prezentarea unui cec de beneficiarul cecului. Cecul se
utilizează de către persoanele juridice şi fizice la decontările pentru mărfurile livrate, serviciile
prestate, sau pentru alte plăti. La Banca comercială “Moldova-Agroindbank” S.A. se utilizează
carnetul de cecuri cu limită de sumă, eliberat numai persoanelor juridice. Pentru a primi carnetul
de cecuri persoana juridica prezintă Băncii plătitoare o cerere. Ea se îndeplineşte într-un
exemplar cu semnăturile persoanelor cu dreptul de a semna documentele de decontare şi cu
amprenta ştampilei.
După primirea cererii executorul responsabil o transmite în casieria băncii unde se lasă
cererea şi primeşte în loc un carnet cu limită de sumă. Banca încasează 5 lei ca comision pentru
eliberarea carnetului de cecuri. Evidenţa carnetelor de cecuri cu limită de sumă se ţine la contul
memorandum 7611 „ formulare de evidenţă strictă ”. La eliberarea carnetului se întocmeşte
formula contabilă: - Ieşiri 7611

La întocmirea carnetului de cecuri, funcţionarul verifică prezenţa tuturor cecurilor în


carnet de cecuri. Pe verso pe coperta indică termenul de valabilitate a carnetului de cecuri,
prezenţa cecurilor de la nr. ... până la nr. ..., denumirea emiţătorului de cec, numărul contului
personal, data emiterii carnetului. În carnetul de asemenea se indică suma limită, această sumă se
trece din contul de decontare pe contul 2227 „cecuri de decontare” prin formula contabilă:

D. 2251
C. 2227

Carnetul de cecuri cu limită de sumă, se legalizează cu semnătura contabilului-şef şi cu


amprenta Băncii plătitoare. Pe fiecare cec se pune ştampila Băncii plătitoare, denumirea
emiţătorului de cec şi numărul contului de pe care se va plăti cecul.

Cecul completat se înmânează beneficiarului care la rândul său îl prezintă băncii


împreună cu borderoul cecurilor completat în cinci exemplare. Banca beneficiarului îl ia la
evidenţă la contul memorandum 7302 „borderoul de cecuri din carnet de cecuri cu limită de
sumă în aşteptarea plăţii” prin formula contabilă: - Intrarea 7302.

Însăşi cecul se remite băncii plătitorului. Ea trece la scăderi suma cecului prin formula
contabilă:

D. 2227

C. 1861

Banca beneficiarului trece în cont mijloacele băneşti prin formula contabilă:

D. 1861
C. 2251 - contul curent al beneficiarului
şi în baza borderoului de cecuri ex. nr. 1 trece la ieşire din contul 7302.

Evidenţa operaţiilor cu aceste documente se duce în conformitate cu nomenclatura


planului nou de conturi care cuprinde:

15
1.1 Planul nou de conturi este compus din 7 clase, ce include :
1.2 Clasa 1 “active” ;
- mijloace băneşti în numerar, a cărei evidenţă se duce pe conturile ce se încep cu 1000;

- totalitatea creditelor acordate diferitor tipuri de împrumutători 1230 – 1490


- mijloacele fixe 1600, amortizarea acumulată 1680
- dobânda sporită 1700
- alte active 1800
- decontări între filiale şi sediul central 1860
1.3 Clasa 2 “ obligaţii ” include:
2220 – Depozite la vedere fără dobândă

2250 – Depozite la vedere cu dobândă

2310 – Depozite la economii

2307 – Depozite la termen primite de la clienţi

2700 – Dobânda sporită ce urmează să fie plătită

2800 – Alte pasive (decontările cu bugetul, salariaţii, etc.)

2840 – Împrumuturi de la centrală şi alte filiale

1.4 Clasa 3 capitalul, acţionar şi rezerve :


3000 – Capitalul acţionar al băncii

3500 – Fondul de rezerve, fondul de reevaluare a mijloacelor fixe, profitul


nedistribuit.

1.5 Clasa 4 capitolul, “ venitul ” :


- veniturile aferente dobânzilor la creditele acordate diferitor subiecte ai economiei
naţionale 4206, 4290, 4410, 4470;

- veniturile aferente operaţiunilor de comercializare a valutei străine, hârtiilor de


valoare 4650;

- veniturile aferente comisioanelor 4670;

- veniturile aferente dobânzilor în sediul central al băncii şi filiale 4840;

- alte venituri necomerciale 4900;

1.6 Clasa 5 “cheltuieli ” :


5250 – Cheltuieli aferente dobânzilor la depozitele la vedere primite de la clienţi,

5310 – Cheltuieli aferente dobânzilor la depozitele de economii,


16
5370 – Cheltuieli aferente dobânzilor la depozite clienţilor,

5680 – Cheltuieli de amortizare,

5710 – Cheltuieli aferente remunerării muncii,

5730 – Cheltuieli aferente imobilului,

5780 – Impozite şi alte taxe,

5900 –Alte cheltuieli operaţionale,

1.7 Conturi clasei 6 “condiţionale” :


6100 – Obligaţii de procurare a valutei străine,

6200 – Obligaţii de premie şi procurare a creditelor,

6400 – Obligaţii de realizare a valutei străine,

6500 – Acreditive,

6700 – Garanţii eliberate,

6800 – Alte,

1.8 Clasa 7 “ conturi memorandum” :


7100 – Obligaţiile la creditele acordate,

7200 – Creditele şi dobânzile sporite neachitate,

7300 – Documentele privind operaţiile de decontare,

7400 – Hârtiile de valoare,

7500 – Diferite valori şi documente,

7600 – Formulare,

7800 – Acţiuni,

În “ bilanţul contabil “ se reflectă pe toate 3 clase de conturi. În raportul “ profit şi


pierderi “ se reflectă pe clasele 4 şi 5 de conturi. Conturile de clasa 1 şi 5 sunt conturi de activ,
iar conturile claselor 3,2 şi 4 de pasiv.

1.9 Conturile din clasele 1- 5 sunt conturi bilanţiere a cărui principiu de evidenţă constă în
faptul că la înscrierea sumei în documentul de plată, ea se reflectă în acelaşi timp atât în debitul
cît şi creditul contului.

Conturile din clasele 6 - 7 sunt conturi extrabilanţiere a cărui principiul de evidenţa


constă în faptul că încasarea şi cheltuielile în aceste conturi se reflectă în conformitate cu nota de
contabilitate extrabilanţieră.

17
Conturile clasei 6 sunt conturi condiţionale, principiul dublei înregistrări nu se aplică.
Evidenţa lor se duce în felul următor:

- înscrierea operaţiunilor are loc la debitul sau creditul contului


- trecerea la scădere prin formula inversă
Conturile clasei 7 sunt conturile memorandum, evidenţa cărora se duce în felul următor :
Întrări – Ieşiri – Sold

Conturile bancare sunt multivalutare.

2.1 În contabilitatea bancară ca şi-n cea financiară evidenţa se duce atât pe conturile
sintetice cât şi pe cele analitice.
Contul sintetic reprezintă standardul structurii generale a conturilor analitice deschise în
cadrul unui cont bilanţier. Contul analitic reprezintă standardul structurii concrete a numerelor
pentru fiecare cont analitic în parte deschis în cadrul unui cont bilanţier.

Contul sintetic este compus numai din cifre care nu poate conţine mai mult de 4 semne,
iar cele analitice sunt compuse din 13, maximum 15 simboluri.
Conturile sintetice în conformitate cu planul de conuri reprezintă un standard comun
pentru toate instituţiile bancare, pe când cele analitice se formează la nivelul filialei în baza unor
norme comune având un specific propriu numai acestei bănci în vederea conţinutului
informaţional.
Conturile analitice se divizează după criteriul structural în două grupe:
a) Structura conturilor clienţilor
b) Structura conturilor interne
Contul clienţilor conţine :
- numărul contului bilanţier 4 simboluri
- cifra de control 1 simboluri
- numărul filialei 2 simboluri
- numărul de ordine a subcontului deschis în cadrul unui cont bilanţier 2
simboluri
- numărul de înregistrare a clientului în cadrul unei filiale 6
simboluri
Contul analitic intern conţine :
bbbb k ff aa gg ssss / vvv
aa – numărul de ordine a articolului
gg – numărul de ordine a subcontului
ssss –alţi indici necesari
2.2 Toate conturile sunt divizate în 3 tipuri de conturi :

18
 Conturi de activ. Soldul acestor conturi este debitor.
 Conturi de pasiv. Soldul acestor conturi este creditor.
 Conturi de activ-pasiv. Soldul acestor conturi este debitor sau creditor.
Deasemenea acestor conturi îi este specific factorul teritorial, adică locul utilizării al lor
la diferite filiale, reprezentanţe, în diferite secţii ale băncii, etc.
2.3 Conturile de credit :
Ele fac parte din clasa 1 de conturi şi cuprind următoarele conturi( 1230, 1260, 1290,
1320,1350, 1410, 1440,1470,1490).
Structura contului analitic:
- numărul contului 4
- cifra de control 1
- nr. de înregistrare 2
- nr. de ordine a subcontului deschis în cadru unui cont bilanţier 2
- nr. de înregistrare a clientului în cadrul unei filiale 6
- contul valutei se înregistrează după bară 3
bbbb k ff ii nnnnnn / vvv
În creditul contului se reflectă sumele creditului achitat, iar în debitul se reflectă suma
creditului acordat de bancă.
2.4 Conturile curente sunt incluse în clasa 2 “ obligaţii ” şi includ următoarele grupuri de
conturi 2220, 2250. Structural conturile curente sunt identice cu cele ce se întocmesc la creditare.
În debitul acestui cont se reflectă mijloacele băneşti eliberate din cont, iar în creditul contului
mijloacele băneşti încasate. Soldul contului reprezintă suma mijloacele băneşti în conturile
curente ale clienţilor.
2.5 Conturile de depozit de asemenea fac parte din clasa 2 “ obligaţii ” a
nomenclaturii planului de conturi în care se includ următoarele conturi 2250, 2370, 2310.
Structura contului analitic de depozit, contului curent şi celui de creditare sunt identice. În
debitul acestui cont se reflectă rambursarea sumei depozitului la expirarea termenului de plasare,
iar în creditul contului se reflectă suma încasată la deschiderea depozitului. Soldul contului
reprezintă suma mijloacele băneşti în conturile curente ale clienţilor, amplasate pe un termen
concret.
2.6 “ Contra - cont ” este un cont de legătură reciprocă între conturile de activ cu cele de
pasiv. Pentru conturile de credit din activ ( 1230,1260,1290,1410,1440), drept contr-cont
serveşte contul din pasiv 1501.
2.7 Pentru evidenţa dobânzilor primite anticipat se folosesc conturile din clasa 2 şi grupa
2760. Acest cont analitic este compus din contul bilanţier, cifra de control, simbolul filialei,
numărul articolului şi subarticolului.
2.8 Pentru evidenţa dobânzilor sporite de primit se folosesc conturile din grupa de conturi
1700, clasa 1 active inclusiv 1716, 1722, 1734, 1755. Structura contului include:
19
- numărul contului bilanţier
- cifra de control
- numărul filialei
- numărul de ordine a subcontului deschis în cadrul unui cont şi numărul de
înregistrare a clientului în cadrul filialei.
Conturile din grupa 1700 sunt destinate pentru evidenţa dobânzilor calculate şi sporite şi
respectiv soldul dobânzilor sporite de primit.
2.8 Pentru evidenţa dobânzii sporite de plătit se folosesc conturile din grupa 2700
inclusiv 2719, 2722, 2728. Structura contului analitic include: numărului contului bilanţier, cifra
de control, numărul filiale, numărul de ordine al subcontului deschis în cadrul unui cont şi
numărul de înregistrare a clientului deschis în cadrul filialei. Conturile din grupa 2700 sunt
destinate pentru evidenţa dobânzilor calculate şi sporite ce urmează a fi plătite.
Primirea depozitelor de la persoanele juridice se perfectează în felul următor:
D. 2251 – contul curent al deponentului
C. 2312 „depozite de economii al persoanelor juridice”, 2371, 2372, 2373
Calculul dobânzii se reflectă prin formula contabilă:
D. 5311 „cheltuieli aferente dobânzilor la depozite de economii ale
persoanelor juridice”, 5371, 5372, 5373.
C. 2722 „ dobânda sporită la depozite de economii ”,
C. 2728 „dobânda sporită la depozite la termen primite de la clienţi”
Plata dobânzii :
D. 2722, 2728
C. 2251 „contul curent al deponentului”
Unele bănci practică capitalizarea dobânzii:
D.2722, 2728
C. – contul de depozit
În comparaţie cu persoanele juridice cele fizice deschid conturi la bancă
cu scopul păstrării şi multiplicării a mijloacelor sale băneşti, libere. De asemenea persoanele
fizice beneficiază de o procedură mai simplă de deschidere a unui cont şi de nu nr. mai mic de
documente ce trebuieşte perfectat.
La deschiderea unui cont de depozit şi depunere a mijloacelor băneşti se
înregistrează prin formula contabilă:
D.1001 „ numerar în casierie ”,
C. 2311 „depozite de economii ale persoanelor fizice ”, 2374, 2375, 2376
Închiderea contului se perfectează prin formula contabilă inversă. Calculul dobânzii se
reflectă prin formula contabilă:

20
D. 5311 „cheltuieli aferente dobânzilor la depozite de economii ale persoanelor
fizice”, 5374, 5375, 5376.
C. 2722 „ dobânda sporită la depozite de economii ”,
C. 2728 „dobânda sporită la depozite la termen primite de la clienţi”
Plata dobânzii :
D. 2722, 2728
C. 1001
Tipurile de depozite deschise clienţilor „MAIB”:
 “FULGER”, cu rata dobânzii fixată şi cu durata păstrării de 30 de zile
calendaristice. El se recepţionează în numerar sau prin virament de la orice persoană fizică pe o
perioadă de păstrare de 30 de zile calendaristice în sumă nu mai mică de 1000 de lei, în baza
cererii în scris. Dobânda la depozit se stabileşte în funcţie de suma lui:
- Până la 5000 lei .
- Peste 5001 lei.
Dobânzile se plătesc titularului la expirarea termenului de păstrare concomitent cu
restituirea depozitului. La solicitarea depozitului mai devreme de 30 zile din ziua constituirii lui
dobânda nu se plăteşte. Dacă titularul n-a solicitat restituirea depozitului, atunci depozitul (soldul
iniţial) se reperfectează în mod automat pe un nou termen de păstrare – 30 de zile calendaristice
în aceleaşi condiţii, cu excepţia ratei dobânzii.
 Depunerea “LIDER” se constituie în temeiul cererii în scris a unei persoane fizice
pe un termen de păstrare de 120 de zile calendaristice în sumă nu mai mică de 500 lei în
numerar.
Vărsăminte suplimentare şi restituiri parţiale din depunerea “LIDER” ne se
efectuează. Rata dobânzii în vigoare la ziua constituirii depunerii este valabilă pentru întreaga
perioadă de păstrare a depunerii.
Rata dobânzii rămâne stabilă pentru întreaga perioadă de păstrare a depozitului
calculându-se pe o fişă suplimentară a contului şi se plăteşte titularului contului în avans în ziua
constituirii depunerii. În carnetul de economii se face o notă ce reflectă dobânzile calculate şi
plătite.
La solicitarea restituirii depunerii înainte de expirarea termenului de păstrare, însă
nu mai devreme de o lună (30 zile calendaristice) de la constituirea , se efectuează recalcularea
dobânzii pentru timpul efectiv de păstrare, luându-se ca bază rata dobânzii pentru depunerile la
vedere.
Pentru timpul de păstrare a depunerii după expirarea termenului stabilit, dobânzi
nu se calculează şi nu se plătesc.
 Depunerile pe termen la purtător cu parolă cu durata păstrării de 1 an se primesc
de la persoane fizice în temeiul foii de depunere în numerar completate de client, în sumă nu mai
mică de 5000 de lei.

21
În foaia de depunere în numerar, la rubrica “Semnătura depunătorului”, titularul notează
textul parolei (nu mai mult de două cuvinte). Depunătorului i se eliberează un libret de economii,
unde în locul numelui şi prenumelui titularului se notează “La purtător cu parolă”. Depuneri
suplimentare şi restituiri parţiale din depunerile pe termen la purtător cu parolă (cu excepţia
plătirii dobânzilor) nu se efectuează. Dobânzile se calculează şi se plătesc lunar.
În cazul solicitării restituirii depunerii până la expirarea termenului stabilit, se efectuează
recalcularea dobânzii pentru timpul efectiv de păstrare a depunerii reieşind din rata dobânzii la
depunerile la vedere. Plătirea dobânzilor la depunere, precum şi restituirea sumei de bază a
depunerii după expirarea termenului de păstrare sau anticipat, se efectuează oricărei persoane,
care prezintă libretul de economii şi indică la completarea ordinului de casă parola notată de
persoana care a făcut depunerea.
 Depozitul cu durata păstrării de 3 luni în sumă nu mai mică de 500 de lei.
Depunerile suplimentare şi restituiri parţiale din depozit(cu excepţia plătirii dobânzilor)
nu se efectuează. Dobânzile la depozit se calculează şi se plătesc depunătorilor lunar. Rata
dobânzii stabilită la momentul primirii depunerii nu se modifică pe parcursul perioadei, pe care a
fost primită depunerea.

În cazul solicitării restituirii depunerii până la expirarea termenului stabilit de păstrare a


ei, se efectuează recalcularea dobânzii pentru timpul efectiv de păstrare a depunerii reieşind din
rata dobânzii la depunerile la vedere. Totodată, dacă suma dobânzilor deja plătite titularului va
depăşi suma dobânzilor cuvenite, suma plătită în plus a dobânzilor se reţine de către bancă din
soldul depunerii.

Pentru timpul de păstrare a depunerii după expirarea termenului de păstrare, precum şi în


cazul solicitării restituirii ei mai devreme de o lună din ziua deschiderii contului, dobânzi nu se
calculează şi nu se plătesc.

La expirarea termenului stabilit de păstrare, depunerea se restituie titularului, sau, la


dorinţa lui, se reperfectează în altă categorie de depuneri în vigoare la momentul închiderii
contului.

Decontările prin intermediul cardurilor bancare.

Banca Comercială “Moldova-Agroindbank” este unica bancă din R.Moldova certificată


de către trei sisteme internaționale de plăți concomitent – MasterCard, Visa și AmericanExpress–
să emită și să accepte carduri sub aceste mărci.

Cardurile cu cip devin tot mai populare printre clienții băncii comerciale “Moldova-
Agroindbank”. Popularitatea cardurilor cu cip este de înțeles, dat fiind faptul că ele conțin
caracteristici de securitate performante care oferă o mai mare siguranță împotriva copierii
cardului și respectiv utilizării neautorizate a lui.

În plus cardurile cu cip oferă numeroase avantaje, cum ar fi: reducerea considerabilă a
fraudelor, tranzacții mult mai rapide la comercianți, eliminarea riscului de copiere și contrafacere
a cardului, funcționarea în anumite situații independent de sistemele informatice și de

22
comunicații (off-line) în condiții de maximă securitate, produse potențiale auxiliare.

Microprocesorul poate îngloba o gamă largă de aplicații suplimentare datorită capacității


mare de memorie. Printre acestea s-ar putea enumera aplicațiile de loialitate sau de fidelizare a
clienților. Prin urmare, tehnologia cipului înseamnă tranzacții mult mai sigure, derulate mai rapid
și o gamă largă de servicii suplimentare potențiale pe acelaș card.

Cardurile cu cip pot fi folosite la bancomatele si POS-terminalele atît a băncii Moldova-


Agroindbank cît și a celorlalte bănci. Moldova-Agroindbank a finalizat cu succes modernizarea
integrală a rețelei de acceptare a cardurilor cu cip, care cuprinde toată rețeaua de bancomate,
POS-terminale de plată la comercianți, filialele și reprezentanțele băncii. De asemenea, cardurile
cu cip pot fi utilizate și peste hotare. Deoarece peste hotare tehnologia cip este mult mai larg
raspindită, utilizatorul unui astfel de card va fi recunoscut ca posesor al unui card sigur,
beneficiind de respectful și de recunoașterea comercianților și personalului băncilor unde se va
deservi.

Totodată, derulează proiectul privind implimentarea cardurilor cu tehnologie contactless,


prin emiterea cardurilor Mastercard paypass si instalarea POS-terminalelor de ultima generație,
care acceptă cardurile contactless în toată rețeaua comercială a băncii. MoldovaAgroindbank este
la moment unica bancă din Moldova care emite și acceptă carduri contactless.

Carduri pentru tineret: ISIC Avanti

ISIC Avanti este un card bancar de debit, în lei, destinat exclusiv studenților la zi
(inclusiv masteranzilor și doctoranzilor la secția de zi) pe care îl poti utiliza atît în țară cît și în
străinatate prin beneficiile pe care le include.

ISIC Avanti în Moldova oferă:

- recunoașterea statutului de student;

- acces la rețeaua de reduceri ISIC AVANTI;

- acces la serviciile bancare AVANTI ale Moldova Agroindbank;

- reduceri la servicii de turism pentru tineri/studenți;

- beneficii la participare în programele de muncă și călătorie ale companiei

ACORD Travel;

ISIC Avanti la nivel internațional oferă:

- recunoaștere internațională a statutului de student;

23
- 1200 de reduceri la bilete de avion, autobuz, tren în întreaga lume;

- 2800 de reduceri la intrări în muzee și locuri culturale în întreaga lume;

- 2700 de reduceri la locuri de distracții în întreaga lume;

- 2400 de reduceri în hotele pentru tinerii;

- 21000 de reduceri în restaurante, baruri și magazine de cumpărături;

- 24 de ore de acces liber la LINIA FIERBINTE de URGENȚĂ;

- Acces la ISIC-CONECT – reduceri de comunicare (telefonie, e-mail, sms and


voicemail);

- Acces la rețeaua globală de peste 5000 de organizații de turism specilizate în

serviciile pentru tineri.

Valabilitatea cardului ISIC Avanti este de 16 luni, începind din luna

Septembrie pînă în luna Decembrie, inclusiv, a anului următor, fiind conceput astfel

încît să se plieze pe structura anului școlar/universitar la nivel internațional.

Cardul virtual

În contextul eforturilor sale de facilitare maximă a accesului clienţilor la serviciile şi


produsele acordate, inclusiv la distanţă şi, implicit, necesităţii tot mai acute într-un instrument
sigur de plăţi on-line, Moldova Agroindbank a lansat o nouă soluţie – Cardul Virtual
„MasterCard Standard Virtual”.

Acest produs este destinat achitării bunurilor şi serviciilor la magazine virtuale prin
intermediul Internet-ului, precum şi în alte medii unde cardul nu necesită a fi prezentat în formă
fizică şi anume – mail-order, phone-order, key-entered şi alte tranzacţii.

Prezenţa fizică a cardului bancar nu este necesară, deoarece utilizatorul va folosi doar
rechizitele acestuia, inclusiv codul de autentificare al cardului (CVC2) folosit ca un element de
protecţie în desfăşurarea tranzacţiilor într-un mediu CNP (card not present). De exemplu - e-
commerce (Internet), MO/TO (Mail-order /phone-order).

Astfel, direct de la computerul său personal, deţinătorul Cardului virtual de la Moldova


Agroindbank va putea efectua cumpărături de pe orice site al comerciantului pe care este
prezentă sigla «MasterCard».

24
Cardul Virtual se emite pe un termen de un an. Rechizitele cardului virtual (numărul şi
termenul de valabilitate) se aplică pe un suport de plastic ce are forma unui card bancar şi un
design predefinit, care se transmite deţinătorului împreună cu plicul sigilat cu codul CVC2
(codul de autentificare al cardului). Cardul nu este dotat cu banda magnetică sau cip, nu are PIN-
cod şi nu dispune de banda pentru semnătura deţinătorului pe verso.

Cardul Virtual de la Moldova Agroindbank vine să asigure confortul maxim şi un grad


sporit de protecţie în efectuarea cumpărăturilor on-line. Noul produs confirmă odată în plus
angajamentul ferm al BC „Moldova Agroindbank” SA de a răspunde celor mai exigente aşteptări
ale clienţilor. Banca le dă forţă pentru a se dezvolta, explorînd posibilităţile mari oferite de
tehnologiile avansate.

O noutate pe piața cardurilor bancare o reprezintă Cardul Visa Electron Clic.

Moldova Agroindbank a acordat șansa unică de a deveni posesorul unui card bancar cu
design individual. Datorită tehnologiilor moderne, Moldova Agroindbank a lansat proiectul cu
denumirea „Cardul Clic!”, care permite crearea individuală a design-ului cardului personal, după
propriul gust şi dorinţă.

În cadrul acestui proiect, banca oferă 2 tipuri de card:

- Visa Electron Clic este un card de debit cu bandă magnetică, care posedă toate caracteristicile
funcţionale unui card Visa Electron.

- Visa Classic Clic Cardul Visa Classic Clic este un card de debit hibrid dotat cu microprocesor
(Cip), cît şi cu bandă magnetică care oferă un nivel înalt de securitate a tranzacţiilor.

Cardurile Visa Electron Clic şi Visa Classic Clic se deosebesc de alte carduri bancare,
prin faptul că aspectul lor poate fi creat personal aplicînd design-ul individual pentru fiecare
card. În rest, acestea sunt carduri internaţionale de debit, care pot fi utilizate pentru efectuarea de
plăţi în toată lumea, inclusiv prin Internet, pentru ridicarea numerarului.

Pe teritoriul RM, precum și la BC ”Moldova Agroindbank” SA, cardul este utilizat


conform Regulamentului cu privire la cardurile bancare din 24.02.2005.

Decontările prin intermediul conturilor corespondente ”Nostro” și ”Loro”,


decontările între filială și centrala băncii.

Aceste decontări se efctuează în baza existenței unor relații inter şi intrabancare. La


formarea relaţiilor interbancare participă:

- relaţiile între B.C. şi B.Centrală prin intermediul conturilor curente ale clienţilor şi
contul corespondent al băncii la BNM;

- relaţiile dintre diferite B.C. prin intermediul relaţiilor de corespondenţă prin conturile

25
Nosto şi Loro;

- relaţiile externe dintre bănci din diferite sisteme bancare, prin intermediul

relaţiilor de corespondenţă sau de parteneriat cu B.C. străine (anexa 11).

Relaţiile intrabancare sunt relaţiile stabilite între unităţile ce aparţin aceleiaşi B.C. Aceste
relaţii se pot desfăşura pe plan vertical între filiale, sucursale şi centrala băncii, iar relaţiile ce se
desfăşoară pe orizontală cuprind subunităţi diferite. Decontările intrabancare realizează stingerea
obligaţiunilor apărute între clienţii care se deservesc de aceeaşi bancă sau în aceeaşi subunitate
bancară. Pe teritoriul RM plăţile interbancare se efectuează prin intermediul BNM, unde fiecare
B.C. pentru a putea efectua operaţiuni interbancare îşi deschide un cont corespondent Nosto, care
pentru aceasta va fi un cont de activ. Pentru BNM însă acest cont va fi un cont de pasiv – Loro.

Fiecare bancă conform legislaţiei în vigoare este obligată să-şi alimenteze contul
corespondent, pentru existenţa permanentă a disponibilităţilor băneşti suficiente.

Contul corespondent se deschide în momentul înregistrării băncii şi primirii autorizaţiei


în baza unui contract încheiat între B.C. „ Moldova Agroindbank ” şi BNM, unde se indică
drepturile şi obligaţiile părţilor, comisioanele pentru deschiderea şi deservirea contului, precum
şi a ratelor dobînzii pe care BNM o plăteşte lunar la soldul contului. Plăţile intrabancare se
efectuează prin SAPI, care a fost introdus în 2006 şi este organizatdin: sistemul de plată pe bază
brută pe timp real; sistemul de compensare cu decontare pe bază netă. Plăţile intrabancare se
efectuează prin intermediul sediului central al B.C. unde fiecare filială a băncii are un cont Loro,
prin intermediul căruia se fac decontările între sediul central şi filiale. Iar pentru filiale acest cont
este un cont Nostro, prin intermediul căruia se fac decontări între filială şi centrală.

26
3. Resursele băncii și activitatea privind atragerea lor. Gestiunea operațiunilor
pasive ale băncii
Activitatea băncii este orientată spre asigurarea atracţiei, păstrării mijloacelor financiare
temporar-disponibile (în temei diverse tipuri de depozite) în conturile persoanelor juridice şi
fizice, oferirea diverselor servicii financiare şi produse bancare (credite, efectuarea plăţilor, etc.)
şi executarea unei game largi de alte operaţii financiare la ordinul persoanelor juridice şi fizice,
asigurând lichiditatea şi profitabilitatea băncii. În tabelul de mai jos sunt definite noţiunile
utilizate în operaţiile de atragere şi plasare a resurselor băncii:

Soldul mijloacelor băneşti în conturile corespondente de la băncile


corespondente şi de la Banca Naţională, formate în rezultatul
Resursele financiare ale efectuării operaţiilor pasive, în cadrul cărora mijloacele clienţilor din
băncii conturile pasive sau active-pasive se sedimentează sub formă de
depăşire a pasivului faţă de activ, precum şi în rezultatul împrumutării
mijloacelor financiare de la BNM şi de la alte instituiţii financiare.

Operaţii efectuate de bancă în vederea atragerii mijloacelor


companiilor şi persoanelor particulare în conturi de depozit la termen
Operaţii de depozit şi la vedere.

Resurse de credit, procurate de la BNM, cu destinaţie specială strictă


Resurse speciale (cu excepţia simplei alimentări a contului corespondent).

Resurse, afectate filialei, care se confruntă cu deficitul mijloacelor


Resurse procurate financiare în contul subcorespondent de la CD al BNM, formate în
limitele soldului total al resurselor disponibile ale băncii în ansamblu.

Resurse, primite de la filialele băncii, care dispun de mijloace băneşti


Resurse disponibile disponibile în contul subcorespondent de la CD al BNM, pentru
redistribuirea de mai departe contra plată altor filiale ale băncii.

Cerinţe stabilite de BNM privind menţinerea mijloacelor băneşti în


Rezerve obligatorii contul corespondent de la CD al BNM şi în casieriile băncii
(numerar).

Mijloace băneşti în valută naţională, care se în casieria băncii şi în


Numerar
filialele sale.

Limită Plafonul cuantumului posibil de efectuare a diverselor operaţii active.

Dreptul (limita sumei), oferit unei persoane concrete, cu funcţii de


Cotă
administrator, de a efectua operaţii bancare.

Cont subcorespondent Cont, destinat evidenţei operaţiilor de decontări între filialele băncii şi
(al filialei la CD al BNM) cu filialele altor bănci.

Surse de depozit Mijloace băneşti, depuse la bancă de către clienţi-persoane particulare,


companii, stat şi care se păstrează în conturile de depozit de la bancă

27
(la termen şi la vedere).

Mijloace băneşti procurate de la BNM la licitaţiile de resurse de


Surse ce nu ţin de credit, de la alte instituţii financiare, mijloacele în conturile „ Loro” de
depozite la bancă, mijloacele redistribuite între filialele băncii (capitalul social,
profitul nedistribuit, etc.).

Diferenţa (suma) dintre soldul mijloacelor în contul subcorespondent


al filialei la CD al MAIB la sfârşitul zilei şi cumpărarea mijloacelor de
Resurse calculate
la o filială sau oferirea resurselor indiferent de sursă, confirmată de
trezorerie.

3.1. Componenţa resurselor financiare, planificarea şi utilizarea lor


3.1.1. Componenţa resurselor financiare ale băncii:

- Mijloace proprii;
- Mijloace atrase-depozite şi cele ce nu ţin de depozite
Mijloacele proprii includ:

a) Capitalul social (acţiuni privilegiate şi simple);


b) Fondurile băncii;
c) Profitul nedistribuit.
Componenţa resurselor financiare ale filialei în valută naţională se calculează zilnic
conform datelor din informaţia cu privire la existenţa, plasarea resurselor şi dinamica lor
(formularul nr.2).
3.1.2. Planificarea

Pornind de la strategia de dezvoltare a băncii, de la indicii busines-planului aprobat al


băncii şi de la indicii proiectului Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare, formaţi de
filialele băncii, Departamentul Trezorerie aduce la cunoştinţa filialelor băncii Planul anual de
atragere şi plasare a resurselor financiare, împărţit pe trimestre, în valută naţională şi valută
străină (formularul nr.1).

Elaborarea indicilor Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare e către filiale se


efectuează pornind de la necesitatea de echilibrare a activelor şi pasivelor, care, la filialele ce se
confruntă cu deficitul de resurse pentru acoperirea operaţiilor active, se obţine prin redistribuirea
mijloacelor temporar disponibile ale altor filiale.

În cazul afectării suplimentare a limitelor de creditare, de resurse procurate, etc., se


modifică şi Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare sau unii indici din el. Decizia
privind modificarea Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare sau a unor indici din el
se aduce la cunoştinţa filialei prin formularul nr.3.

3.1.3. Plasarea resurselor financiare


28
Resurse financiare, în limitele cărora filialele efectuează operaţii active, sunt soldurile
mijloacelor în contul subcorespondent al filialei de la CD al BNM (resursele calculate).valoarea
negativă a indicelui este considerată ca sold debitor cu toate consecinţele şi se numeşte deficit de
resurse al filialei.

Soldul zilnic calculat al mijloacelor în contul subcorespondent al filialei se determină în


modul, expus în anexa nr.1.În el se ţine cont de faptul, că resursele procurate (disponibile) şi
resursele procurate de la BNM şi de la alte instituţii financiare, fondul de risc, precum şi
capitalul social, în contul nou format din contul mijloacelor fixe ale filialei băncii (hotărârea
Consiliului de observatori nr.9 din 28.11.95) şi mijloacele pentru amortizarea, utilizate cu
consimţământul Centralei, la finanţarea construcţiei obiectelor proprii şi procurarea fondurilor
fixe, nu se înregistrează în contul subcorespondent al filialelor de la CD al MAIB şi nu se
reflectă în bilanţul lor.
Este interzisă neexecutarea de către filiale a ordinelor de plată, a cecurilor şi altor
dispoziţii ale titularilor de conturi din cauza lipsei sau deficitului de mijloace în contul
subcorespondent al filialei de la CD al MAIB. În cazul formării deficitului de mijloace proprii
sau apariţia unei asemenea perspective, filiala este obligată să sisteze încheierea unor noi
tranzacţii de creditare şi imediat să procure în modul stabilit resursele necesare.

Pe parcurs, odată cu crearea şi valorificarea noilor produse programatice şi


implementarea modalităţilor respective de ţinere a evidenţei, Secţia de gestionare a fluxurilor
băneşti va direcţiona activitatea filialei băncii în conformitate cu situaţia contului
subcorespondent la începutul zilei operaţionale.

Filialele băncii sunt obligate să respecte întocmai indicii Planului de atragere şi plasare a
resurselor financiare referitor la :

- Limitele de creditare (datoria la scadenţă şi peste scadenţă la credite, exclusiv dobânzile


calculate, la începutul lunii nu trebuie să depăşească indicii de plan; pe parcursul lunii se
admite depăşirea indicilor de plan);
- Resursele procurate (disponibile) şi resursele procurate de la BNM şi de alte instituţii
financiare:
- Sporirea portofoliului de depozitare.
În cazul deficitului de mijloace în contul subcorespondent al filialei de la CD al MAIB
(prin calcul) şi lipsei perspectivei de a-l alimenta de pe teren, filiala băncii înaintează o cerere
Departamentului de Trezorerie (Secţia poziţie şi control) privind repartizarea suplimentară a
resurselor procurate . cererea se consideră satisfăcută după primirea avizului respectiv în scris .
Dacă cererea filialei privind repartizarea resurselor suplimentare nu se satisface, filialele sistează
eliberarea creditelor, efectuarea altor operaţii active, cu excepţia operaţiilor de decontări, până la
lichidarea deficitului de resurse.

În cazul insuficienţei limitei de creditare, filiala băncii expediază o cerere privind sporirea
ei Departamentului Trezorerie (Secţia poziţie şi control). Cererea se consideră satisfăcută după
primirea avizului în scris .

29
La eliberarea creditelor, filialele sunt obligate să menţină echilibrul resurselor şi
plasărilor conform termenelor pe întreaga perioadă de utilizare a creditului.
Pentru evaluarea stării resurselor, plasărilor şi posibilităţilor de investire, filialele
controlează zilnic fluxurile de numerar (cash flow) utilizând formularul nr.8.

Filialele băncii întocmesc prognoza fluxurilor de numerar pe anul, trimestrul, luna


viitoare după formularele nr.9, 10, 11, cu precizarea ulterioară în fiecare decadă după formularul
nr.12.

Trezorerie (Secţia gestionare a fluxurilor băneşti) pentru utilizare la întocmirea prognozei


sintetice a fluxurilor de numerar pe an, trimestru, lună şi decadă în ansamblu pe bancă.

Vânzarea resurselor băncii filialelor sau altor bănci, sau procurarea lor de la filiala băncii
se efectuează de către Departamentul Trezorerie.

3.2. Resursele, procurate de la Banca Naţională şi de la alte instituţii financiare


În cazul necesităţii resurselor suplimentare, banca le procură în mod centralizat de la
BNM sau de la alte instituţii financiare. Condiţiile de oferire a unor asemene resurse se comunică
filialelor băncii de către Secţia poziţie şi control a Departamentului Trezorerie.

Resursele de credit şi limitele de creditare, în cazul direcţionării acestora la acordarea


creditelor cu destinaţie specială companiilor, se aduc la cunoştinţa filialelor prin poştă, printr-un
aviz conform formularului nr.13. Data perfectării avizului se consideră ziua începutului derulării
creditului acordat clientului băncii (dacă nu-i prevăzut altceva), din care filialele băncii
efectuează plata pentru resursele de credit.

Resursele de credit pot fi direcţionate la completarea mijloacelor din contul


subcorespondent al filialei de la CD al MAIB; în asemenea caz filialelor li se expediază un aviz
conform formularului nr.14. Resursele de credit procurate de la BNM sau de la alte instituţii
financiare se ia în calcul la determinarea soldului mijloacelor în contul subcorespondent al
filialei băncii.

Filialele băncii efectuează controlul asupra rambursării în timp util a creditelor cu


destinaţie specială şi restituirii în termenele stabilite a resurselor de credit primite.
La sosirea termenului de restituire a resurselor de credit (direcţionate la acordarea
creditelor cu destinaţie specială sau completarea mijloacelor din contul subcorespondent) BNM
şi altor instituţii financiare, ele nu se iau în calcul de filialele băncii la determinarea soldului
mijloacelor în contul subcorespondent.
Totodată, în cazul nerambursării de către client în termenul stabilit a creditului cu
destinaţie specială, soldul datoriei neachitate se trece pe seama resurselor proprii ale filialei
băncii.

În cazul rambursării parţiale sau anticipate a creditului cu destianţie specială de către


client, filialla băncii restituie către Centrală conform formularului nr.15. Utilizarea repetată a
resurselor este posibilă doar cu permisiunea Departamentului Trezorerie.

30
În cazul recepţionării de la filiale a mesajului până la ora 9-00, restituirea resurselor de
credit către BNM sau alte instituţii financiare se efectuează în aceeaşi zi.; la recepţionarea
mesajului după ora 9-00, restituirea resurselor de credit se efectuează a doua zi după
recepţionarea mesajului cu perceperea plăţii pentru resursele de credit pe ziua consumată.

3.3. Resursele procurate (disponibile) plătite conform planului financiar


Cuantumul resurselor procurate şi celor disponibile stabilit filialelor, cu plata conform
planului financiar, li se aduce la cunoştinţa prin Planul de atragere şi plasare a resurselor
financiare pe trimestrul respectiv, cu precizarea ulterioară, în cazul modificării unor indici ai
Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare .

Vânzarea suplimentară către filialele băncii a resurselor temporar disponibile, peste


cuantumul prevăzut şi adus la cunoştinţă prin Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare,
se efectuiază în următorul mod:
 Avizul privind vânzarea resurselor disponibile se expediază (Secţiei poziţie şi control) ;
 Resursele disponibile se primesc pentru a fi vândute, de regulă, pe un termen nu mai
mic de o lună;
 Rata dobânzii se stabileşte de Consiliul băncii la propunerea Comitetului ALCO;
 Despre plasarea resurselor disponibile Secţia poziţie şi control expediază un aviz (data
perfectării avizului este considerată ziua din care au fost primite resursele disponibile).
Vânzarea resurselor disponibile de către o filială a băncii şi cumpărarea lor de către alte filiale se
efectuează fără înregistrări contabile. Operaţiile respective se iu în calcul la determinarea
soldului mijloacelor în contul subcorespondent. Totodată, suma resurselor disponibile vândute se
exclude, iar celor cumpărate (resursele cumpărate) se adaugă la soldul mijloacelor în contul
subcorespondent al filialei de la CD al MAIB.
Filialele băncii pot restitui Departamentului Trezorerie (Secţia poziţie şi control) resursele
cumpărate, aduc la cunoştinţa lor prin Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare,
necesitatea cărora a dispărut (pe un termen nu mai puţin de o lună). Primind avizul de la
Departamentul Trezorerie (Secţia poziţie şi control) privind plasarea resurselor cumpărate
restituite, filiala exclude această sumă la determinarea soldului mijloacelor în contul
subcorespondent al filialei băncii.
3.4. Plata pentru resursele de credit
Plata pentru resursele de credit procurate de la BNM şi de la alte instituţii financiare se
efectuează de către filialele băncii în conformitate cu condiţiile comunicate la concret, stipulate
în contractele cu BNM sau alte instituţii financiare, fapt, despre care Secţia poziţie şi control
anunţă filialele băncii în fiecare caz aparte.
Totodată, plata pentru resursele de credit se calculează reieşind din numărul de 360 de
zile ale anului, luându-se în calcul datoria efectiv formată la credit şi rata dobânzii în vigoare
pentru resursele de credit. În cazul restituirii resurselor de credit de către filiala băncii până la ora
9-00, filiala nu efectuează plata pentru această zi pentru resursele de credit. În cazul primirii
avizului după ora 9-00, filiala băncii ia în calcul şi această zi la calcularea plăţii pentru resursele
de credit.
31
Transferarea plăţii cuvenite pentru resursele de credit se efectuează de către filialele
băncii de sine stătător până la data de 23 a fiecărei luni (dacă nu-i prevăzut altceva) la contul nr.
2904006 al Centralei băncii.
Resursele cumpărate (disponibile) plătite conform planului financiar.
Plata pentru resursele cumpărate (obţinerea venitului de la vânzarea resurselor
disponibile) se efectuează de către filiale lunar, nu mai târziu de dat de 25, pentru 30 de zile
calendaristice, reieşind din cuantumul resurselor cumpărate (disponibile), adus la cunoştinţă prin
Planul de atragere şi plasare a resurselor financiare, la rata dobânzii pentru resursele cumpărate
(disponibile), aplicată în perioada respectivă. Totodată, filialele iau în calcul resursele primite
suplimentar (cumpărate) sau resursele vândute (confirmate de Departamentul Trezorerie, Secţia
poziţie şi control).
Transferarea plăţii pentru resursele cumpărate (obţinerea venitului de la vânzarea
resurselor disponibile) se efectuează de către filialele băncii de sine stătător la contul nr. 1904706
al Centralei băncii.
3.5. Modul formării şi evidenţei rezervei obligatorii
Banca, în conformitate cu legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, formează şi
menţine rezerve obligatorii, în valută naţională şi străină, păstrate în conturile corespondente,
deschise la CD al BNM, şi în casieriile sale.
Pentru îndeplinirea cerinţelor respective, rezervele obligatorii se calculează de către
fiecare filială a băncii şi urmează să fie păstrate în conturile corespondente la CD al MAIB şi,
sub formă de numerar, în casierii.
Calcularea cuantumului mijloacelor, pasibile de rezervare, filialele băncii o efectuează
zilnic în mărime de 8% din suma mijloacelor atrase în lei moldoveneşti şi în VLC (echivalentul
în lei), din care nu mai puţin de 6% trebuie să fie menţinute în contul subcorespondent (stabilit
prin calcul) de la CD al MAIB şi nu mai mult de 2% se menţin prin cererea rezervelor de
numerar în lei moldoveneşti în casieriile băncii.
Filialele băncii trebuie să asigure zilnic (de la 1 până la 15 şi de la 16 până la ultima zi a
lunii) menţinerea mijloacelor în contul subcorespondent (stabilit prin calcul) în mărime nu mai
mică de 6% din valoarea mijloacelor atrase în lei moldoveneşti şi VLC. Nu mai mult de 2% din
suma mijloacelor atrase trebuie să se menţină zilnic în casieria filialei băncii. Totodată, în
casieriile băncii se pot păstra în medie şi mai puţin de 2% din suma mijloacelor atrase în
perioada gestionară, ir restul rezervei de până la 8% trebuie să fie recuperat prin sporirea soldului
în contul subcorespondent al filialei de la CD al MAIB (stabilit prin calcul).

Se admite ca filiala să efectueze pe parcursul zilei operaţii, care vor reduce rezervele ei
obligatorii (în contul subcorespondent sau în casieria băncii) faţă de norma de rezervare
necesară, asigurând totodată norma medie de rezervare pe parcursul perioadei gestionare, care
constituie 8% de la suma medie a mijloacelor atrase, pasibile de rezervare.

Soldul pasiv mediu al fiecărui cont bilanţier se calculează prin sumarea soldurilor pasive
din acest cont bilanţier din bilanţurile zilnice pe parcursul perioadei gestionare cu împărţirea
ulterioară a sumei obţinute la numărul de zile lucrătoare (respectiv – a bilanţurilor zilnice) din
aceeaşi perioadă.
32
Soldul pasiv mediu în VLC al fiecărui cont bilanţier se calculează prin sumarea soldurilor
pasive în VLC la sfârşitul fiecărei zile de lucru pe parcursul perioadei gestionare cu împărţirea
ulterioară a sumei obţinute la numărul de zile lucrătoare (respectiv – a bilanţurilor zilnice) pentru
aceeaşi perioadă.

Calcularea rezervelor obligatorii, stabilite de BNM, filialele o efectuează zilnic. Cerinţele


de rezervare se consideră îndeplinite de către filiala băncii, dacă în perioada gestionară din
volumul mediu al mijloacelor atrase în lei moldoveneşti şi VLC (recalculată în leu moldoveneşti
pentru fiecare zi a perioadei gestionare) au fost menţinute în medie 8%, din care în contul
corespondent al filialei băncii în lei moldoveneşti (prin calcul) de la CD al MAIB s-au menţinut
nu mai puţin de 6%, iar numerarul în lei moldoveneşti în casieria băncii n-a depăşit 2%.

Pentru neîndeplinirea cerinţelor menţionate, filiala băncii efectuează de sine stătător plăţi
suplimentare.

Filialele băncii de două ori pe lună, nu mai târziu de data de 18 şi de 3, expediază prin
poştă Secţiei gestionare a fluxurilor băneşti a Departamentului Trezorerie, un raport privind
respectarea cerinţelor de rezervare pe prima şi respectiv a doua jumătate a lunii.
3.6. Modul de evidenţă a fondului de risc
Departamentul pentru credite, reieşind din portofoliul de credite al filialei băncii,
stabileşte fondul calculat (necesar de risc). Fondul de risc se formează de către filialele băncii din
contul profitului obţinut. Fondul de risc format efectiv din contul profitului se aduce la
cunoştinţa filialelor băncii de către Secţia gestionare a fluxurilor băneşti în cadrul Planului de
atragere şi plasare a resurselor financiare şi se ia în calcul de către filialele băncii la determinarea
soldului mijloacelor în contul subcorespondent al filialei băncii la CD la MAIB.

3.7. Sancţiuni
Filialelor băncii li se aplică următoarele sancţiuni:
 Pentru admiterea contului subcorespondent debitor la CD al MAIB (stabilit prin
calcul) – în mărimea ratei de refinanţare şi a marjei, cuantumul căreia se stabileşte de BNM
şi se comunică de către Departamentul Trezorerie odată cu modificarea ei.
 Pentru nerespectarea cuantumului rezervelor obligatorii, stabilit de BNM, filiala
băncii achită o plată suplimentară cu indicarea motivului “încălcarea cerinţelor de menţinere
a rezervelor obligatorii”, mărimea ratei pentru resursele de credit cumpărate, în vigoare în
ziua neîndeplinirii cerinţelor de rezervare obligatorie şi o penalitate în mărime de 0,2% din
suma deficitului pentru fiecare zi de încălcare.
Sancţiunile menţionate se calculează şi suma lor se transferă de către filială de sine
stătător în contul 6904206 al Centralei băncii odată cu transferarea plăţii pentru resursele
procurate (obţinerea profitului de la resursele disponibile).

3.8. Controlul şi raportarea


Pentru asigurarea efectuării continue a operaţiilor bancare de către filialele băncii şi
menţinerea, totodată, a lichidităţii băncii l nivelul planificat, filialele băncii controlează:
 Respectarea indicilor Planului de atragere şi plasare a resurselor financiare;

33
 Soldul mijloacelor în contul subcorespondent de la CD al MAIB (stabilit
prin calcul), neadmiţând formarea soldului debitor;
 Respectarea cuantumului rezervelor obligatorii, stabilit de BNM, în contul
subcorespondent (stabilit prin calcul) şi în casieria băncii.
Filialele băncii trebuie să efectueze zilnic:

 Calculul soldului mijloacelor în contul subcorespondent de la CD al


MAIB;
 Analiza datelor din informaţia cu privire al existenţa şi plasarea resurselor
pentru stabilirea componenţei resurselor filialei băncii ;
 Controlul asupra fluxurilor băneşti .
Filialele expediază Centralei băncii:

 Raportul privind respectarea cuantumului rezervelor obligatorii, stabilit de


BNM;
 Prognoza fluxurilor băneşti .

34
4. Organizarea operațiunilor de creditare și evidența acestora

Politica de creditare e chemată să asigure îndeplinirea scopurilor strategice ale băncii,


privind lărgirea sferei de creditare prin acordarea creditelor comerciale şi de consum, acordarea
creditelor businessului mic din localităţile rurale.
Strategia băncii în domeniul :
- creditelor comerciale constă în păstrarea poziţiilor ocupate şi obţinerea de noi poziţii în
sectoarele economiei naţionale;
- creditelor businessului rural constă în atragerea mixtă a subiecţilor acestui tip de
activitate, în instruirea şi educarea clientului, crearea condiţiilor pentru creşterea
garanţiilor businessului rural şi trecerea lor în categoria clienţilor comerciali, acăpărarea
nu mai puţin de 30 % din segmentul dat.

Politica creditară presupune respectarea a cinci principii de creditare:


1. capacitatea de plată a debitorului;
2. utilizarea resurselor acordate după destinaţie;
3. rambursabilitatea;
4. asigurarea creditelor;
5. achitarea la termen.
Banca acordă credite întreprinderilor dintr-un spectru larg al de ramuri din economie
(industria prelucrătoare, comerţ, agricultură, transport şi telecomunicaţii, etc.). Ea prestează
serviciile creditare în corespundere cu structura resurselor proprii şi atrase, pe termenele de
utilizare, preţul lor şi a cererilor de asigurare. Creditele se acordă atât în lei moldoveneşti cât şi în
valută străină.
Direcţiile prioritare de creditare al băncii sunt investiţiile în întreprinderile individuale,
care se face în baza programelor „Microcreditare ”şi „Fereastra deschisă” de susţinere şi
dezvoltare a businessului mic şi mijlociu, elaborate în baza liniei de creditare de la BERD.
Principiile de acordare a creditelor persoanelor juridice:
- primirea profitului (minim pe fiecare din ultimii doi, cu excepţia întreprinderilor noi);
- raportul capitalului propriu la total active ca 1 la 3, inclusiv creditul nou cerut;
- business-planul, care conţine prognoza bilanţului, fluxului de numerar, profitului
şi pierderilor.

Întreprinderile cu capital acţionar mai mic de 100 000 lei în locul business-planului
prezintă prognoza bilanţului, fluxului de numerar, profitului şi pierderilor alocate.
- gajul, apreciat de experţii băncii minim în mărime de 130% de la valoarea creditului.
- pondera minimă a mijloacelor proprii în cheltuielile planificate, în jur de 25-30 %
(inclusiv cheltuielile de gaj existente).
- acţionarii noi nu trebuie să obţină un pachet de acţiuni mai mare de 20 % faţă de
capitalul social al întreprinderii.
Principiile de acordare a creditelor persoanelor fizice:
- trebuie să fie angajat în câmpul muncii şi au venit permanent;
- pot asigura cel puţin 30 % procente din cheltuielile prognosticate;
- existenţa unui gaj în valoare de 130 % de la suma creditului acordat;

35
Banca nu acordă creditele companiilor care:
- activează neeficient, au un bilanţ nelichid,
- au un nivel al rentabilităţii şi a fluxului mijloacelor băneşti insuficient pentru rambursare
creditului;
- inexistenţa gajului;
- au datorii neachitate către alte bănci pentru creditele primite;
- au datorii a cărei valoare depăşeşte 20 % din capitalul total al băncii;
- funcţionează mai puţin de doi ani sau schimbă domeniul de activitate, etc.
Din cauza riscurilor sporite aferente creditării proiectelor ce ţin de investiţii capitale şi
construcţii, banca nu oferă credite pentru aceste scopuri în următoarele cazuri:
- suma totală a proiectului este mai mare de 7 milioane lei;
- ponderea cheltuielilor capitale în costul total al proiectului depăşeşte 50 %;
- ponderea mijloacelor proprii efectiv utilizate în implementarea proiectului
este mai mică de 35% din costul total al proiectului;
- banca nu oferă credite privilegiate cooperativelor de construcţie pentru
construcţia caselor, dacă gradul de finisare a acestora nu este de 70 la 100.
Ponderea creditelor pentru un oarecare domeniu al industriei de prelucrare nu trebuie să
depăşească 30 % din valoarea totală a portofoliului de creditare, în agricultură ea nu trebuie să
depăşească 20 la 100, iar pentru persoanelor fizice 5 %. Datoria netă la creditele oferite unei
persoane sau unui grup comun de persoane nu trebuie să depăşească 30 la 100 din capitalul
normativ total. Suma creditelor mari nu trebuie să depăşească mai mult de 5 ori capitalul normativ
total.
Datoria totală pe credite a unei persoane afiliate nu trebuie să depăşească 20 % din
capitalul normativ total. Aceeaşi cotă este stabilită pentru funcţionarii băncii. Banca acordă
credite fără asigurare cheltuielile aferente formării capitalului circulant, pe termen de 10 luni,
pentru cheltuieli sezoniere de producţie, aferente unei perioade producţie.
Creditele se acordă atât printr-o singură tranşă cât şi în rate, prin deschiderea liniilor de
credit, overdrafturi. Deasemenea rambursarea creditelor poate fi făcută printr-o singură tranşă cât
sau în rate.
La creditele pe termen scurt, mediu şi lung rata dobânzii se stabileşte în funcţie de costul
resurselor creditare, cheltuielile de regie, venitul necesar, resursele de creditare, tipul operaţiunii
relaţiile cu clientul, etc.
 Creditele acordate în lei pentru persoanele fizice:
- la creditele (inclusiv factoring, overdraft, acreditiv) la termen acordate din resursele
MAIB şi CNFA, rata dobânzii variază în funcţie de categoria împrumutătorului
(A,B,C,D) şi termenul de creditare (1-3 luni, 3-6 luni, 6-12 luni şi peste un an), de la 33-
38 %.
- la acordarea creditelor întreprinderilor de comerţ până la 45 zile –31%;
- la creditele de consum numai puţin de 16 % anul;
În cazul nerambusării la termen a creditului acordat de către „MAIB”, banca aplica
următoarele cote a penalităţilor:
- pentru resursele „MAIB” la rata iniţială se mai adaugă 15 %;
- pentru resursele procurate de la BNM:
a) pentru creditul expirat de 10 zile plus se mai adaugă 5 % ;
b) de la 11- 20 zile plus 10 % la rata dobânzii iniţiale;

36
c) ceea ce depăşeşte 20 zile va fi penalizată cu 15 la 100.
- de asemenea debitorii ce nu rambursează sumele dobânzilor, pentru creditul obţinut, la
termenul stabilit în contract este penalizat cu 0,1 % pentru fiecare de întârziere, de la
suma totală a dobânzii ce trebuieşte rambursată pentru creditul primit.
 La credit în valută străină pentru persoanele juridice:
 din resursele BERD-lui şi BIRD-lui, rata dobânzii pentru creditele termen se stabileşte de
comitetul de creditare individual pentru fiecare client.
 din contul resurselor BIRD-fereastra IMM, în funcţie de categoria împrumutului şi durata
creditului(9-12 luni, 1-3 ani, peste 3 ani), rata dobânzii variază de la 17-20%;
 pentru creditele restante se plăteşte o penalitate în mărime de 0,25 % din datoria neachitată la
scadenţă pentru fiecare zi întârziere.
 din resursele proprii ale băncii pentru finanţarea tranzacţiilor de import-export, prin liniile de
creditare ale băncilor străine, rata dobânzii constituie 18-21 %, care depinde de categoria
împrumutătorului şi termenul de creditare(1-3 luni, 3-6 luni, 6-12 şi peste 1 an).
 La creditele interbancare se practică următoarele rate:

Termenul Rata dobânzii


1-7 zile mai mare sau egală cu RB a BNM
7-14 zile RB a BNM plus marja mai mare sau egală cu 2 puncte
14-30 zile RB a BNM plus marja mai mare sau egală cu 5 puncte
RB – rata de bază a BNM, egală cu 31 % anual.
Tabelul nr.1 Rata dobânzilor la creditele interbancare

Ordinea eliberării creditelor:


Pentru obţinerea unui credit de la „MAIB”, clientul, este supus următoarelor proceduri:
1.) În primul rând fiecare solicitant de credite este supus interviului primar. În urma lui se
stabileşte dacă clientul corespunde cerinţelor stipulate în politica creditară al băncii. În cazul
corespunderii clientului, banca îi prezintă lista documentelor ce-i trebuieşte pentru evaluarea
cererii de creditare şi blancul cererii pentru obţinerea creditului, încasând taxa administrativă.
2.) Clientul prezintă cererea de credit completată , care se înregistrează în registrul cererilor
de creditare. Apoi se verifică prezenţa a tuturor documentelor solicitate, corectitudinea şi
deplinitudinea completării acestora.
3.) După verificarea corespunderii datelor din cererea de credit cu cele din statut, se începe
analiza documentelor anexate la cerere. El se împart în 7 categorii:
1. Cereri,
2. Informaţia financiară,
3. Informaţia contabilă ,
4. Gajul
5. Corespondenţa,
6. Concluzia specialiştelor,
7. Documente creditare.
4.) În baza acestor documente pentru fiecare client în parte se întocmeşte un dosar de creditare.
Dosarul se înregistrează în registrul de înregistrare a dosarelor.

37
Denumirea Prelucrarea
Data Transmiterea Data
debitorului dosarului în altă dosarului din
Data
Nr. deschiderii inchiderii Transmiterii
subdiviziune a altă
dosarului băncii dosarului
dosarului în
subdiviziune creditar
Denumirea Denumirea arhivă
Data Data
subdiviziunii subdiviziunii

Tabelul nr.2 Registrul de înregistrare a dosarelor de creditare

Pentru analiza şi aprecierea calitativă a situaţiei financiare a debitorului se efectuează


următoarele proceduri:
1. Analiza generală a bilanţului întreprinderii;
2. Analiza datoriei debitoare;
3. Analiza datoriilor creditoare;
4. Analiza raportului privind mişcarea capitalului propriu;
5. Analiza generală a raportului privind rezultatele financiare;
6. Analiza fluxurilor mijloacelor băneşti;
7. Analiza generală a solvabilităţii şi anexele la ele:
8. Lista debitorilor;
9. Lista creditorilor;
10. Prognoza financiară pe termen scurt;
11. Prognoza financiară pe termen lung;
12. Prognoza fluxului mijloacelor băneşti;
13. Analiza situaţiei financiare a debitorului;
14. Categoriile situaţiei financiare a clientului;

5.) Analiza datoriilor creditoare:


Inspectorul creditelor verifică corectitudinea calculelor efectuate în toate capitolele ale
bilanţului, corectitudinea reflectării datoriilor către bancă (r.660, r.780), corespuderea sumei
capitalului statutar indicat în bilanţ (r.480) cu statutul întreprinderii şi datele din raport privind
mişcarea capitalului propriu.
Deasemenea efectuează o analiză a structurii activilor şi pasivelor, sursele de formare a
activelor pe termen lung; ponderea capitalului propriu în total pasive, datoriile pe termen lung şi
scurt în activele pe termen lung şi scurt.
Calculează indicatorii lichidităţii:
a) Coeficientul de acoperirii (current ratio);
Active curente (c.2)
C.a. =
Datorii pe termen scurt (c.5)
b) Coeficientul lichidităţii curante (liqidity ratio);

38

Mijloace banesti  creanţr pe termen scurt 2.2  2.4  2.2
C.l.c. = 
Datorii pe termen scurt c.5
c) Coeficientul lichidităţii absolute;

Mijloace banesti (2.3  2.4)
C.l.1 =
Datorii pe termen scurt (c.5)
d) Coeficientul lichidităţii de gradul 2;
Creante pe termen scurt (2.2)
C.l.2 =
Datorii pe termen scurt (c.5)
Se calculează schimbarea acestor indicatori în dinamică:
- nr. de rotaţie:
Vânz arile nete r.10, forma nr. 2
N.r.a.  
Valoarea medie a activelor (r.470 col. 5  r.470 col. 4)/2
- nr. de rotaţie al stocurilor de mărfuri şi materiale;

Costul vânz arilor r. 020 , f.2
Nr. st. =  
Valoarea medie a stocurilor de marfuri şi materiale r.250, f1
Se calculează indicatori solvabilităţii:
- coeficientul suficienţii capitalului;
Capitalul propriu 3.1  3.2  3.3
C.s.c  
Active totale с.1  c. 2
- coeficientul Leverage;
Capitalul împrumutat c.4  c.5
C.l  
Capitalul propriu 3.1  3. 2  3.3
- coeficientul stabilităţii financiare;
Resursele pe termen lung - Active pe termen lung c.3  c.4 - c.1
C.s.f  
Active totale с.1  c. 2
- coeficientul manevrării;
Resurse pe termen lung - Active pe termen lung
C.m 
Active totale
- coeficientul participării;
Resurse pe termen lung - Active pe termen lung
C.p 
Stocuri
6.) Analiza dării de seamă despre rezultatele financiare:

Se verifică corectitudinea îndeplinirii formei nr.2. Se calculează indicatorii profitabilităţii:


- profit brut:
Profit (pierdere) brut r.130
Pr.b. =  
Vânz arile nete r. 010

- coeficientul aprecierii procentelor:



Profit (pierdere) brut  procemtele platite
C.a.p. =
Procentele calculate
- coeficientul deservirii datoriei:

39
  
Fluxul mijloacelo r banesti  Suma platit a (cu dobânda)
C.d.d. =
Suma totală a datoriei
- rentabilitatea capitalului:
Valoaea medie a valutei bilantului r.470( col. 4  5)/2
R.c. = 
Profit (pierderi) brut r.130
După analiza efectuată se întocmesc concluzii şi se formulează propuneri privind analiză
formei nr. 2.
7.) Analiza fluxului mijloacelor băneşti se face cu scopul determinării existenţei suficiente a
mijloacelor băneşti, pentru deservirea datoriei şi rambursarea ei.
Prin metoda aritmetică se verifică corectitudinea îndeplinirii de către client a formei nr. 3 „
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti ” şi corectitudinea transferului de date în prognoza
mişcării mijloacelor băneşti. Se determină ponderea în volumul total al fluxurilor nete de mijloace
băneşti a fluxurilor nete din activitatea operaţională, investiţională şi cea financiară.
În baza analizei efectuate experţii formează concluzii referitor la:
- capacitatea întreprinderii de a primi mijloace băneşti necesare pentru deservirea datoriei.
- necesitatea întreprinderii de a primi resursele externe pentru finanţarea activităţii
operaţionale.
- suficienţa la întreprindere a mijloacelor băneşti, pentru plata anticipată a creditului.
8.) Analiza datoriei debitoare se efectuează cu scopul determinării sumelor datoriilor
debitoare şi evaluarea perspectivelor viitoare de rambursare ale lor. Datoriile debitoare se compun
din: creanţe pe termen scurt, creanţe pe termen scurt şi avansurile acordate.
De la client se cere prezentarea descifrării a datoriilor debitoare analiza structurală a
debitorilor în cadrul fiecărei grupe şi ponderea acestora în suma datoriei totale pe grupe.
Inspectorul de creditare trebuie să se convingă de existenţa, formarea şi utilizarea a la
întreprindere a rezervei pentru datoriile dubioase pe operaţiunile dubioase. Se stabileşte dacă la
întreprindere există o tendinţă de micşorare a datoriei debitoare, prin confruntare datelor perioadei
dării de seamă cu cele din anii precidenţi.
Se formulează concluzii privind datoriile debitoare.
9.) Analiza datoriilor creditoare se face cu scopul stabilirii calităţii decontărilor întreprinderii
cu creditorii. Datoriile creditoare sunt compuse din: datoriile comerciale pe termen scurt şi lung
calculate, plus datoriile comerciale pe termen scurt.
De la client se primeşte descifrarea datoriei creditoare, care se efectuează cu scopul
determinării gradului de solvabilitate a debitorului şi vârstei creditelor existente. Se determină
suma datoriilor expirate pe grupe, procentul acestor datorii creditoare în suma totală a datoriilor şi
se determină evoluţia lor în dinamică. La sfârşitul analizei se efectuează concluzii.
10.) Analiza mijloacelor ce servesc în calitate de garanţie de asigurare a creditului se
efectuează cu scopul determinării valorii lor reale şi gradului de lichiditate. Formele de asigurare
a rambursării creditului pot fi:
1. gajul asupra averii,
2. asigurarea riscului la companiile de asigurare contra nerambursării creditului,
3. cesiunea mijloacelor băneşti în favoarea băncii,
4. hârtiile de valoare,
5. cesiunea dreptului de cerere,
6. depozite bancare,
7. sub asigurarea datoriei debitoare (factoring),
40
8. garanţii şi cauţiuni bancare.
De la client se prezintă băncii lista în acre se indică modalităţile de asigurare a rambursării
creditului prin asigurare, în cazurile dubioase. De regulă banca preferă ca gaj imobilul. Analiza
situaţiei financiare a debitorului se efectuează în baza următorului tabel:

A B C D E

1. Informaţia Prezentă în Prezentă în Prezentă în Prezentă în nu e prezentă


întregime întregime întregime întregime sau într-un
volum mic
2. Profitabilitatea creşte creştere/ Nestabilă nestabilă zero
stabilă Descreşte descreşte
3. Vânzări cresc stabile stabile descresc descresc
4. Coeficientul peste 3 3-2 1 1 1
acoperirii procentelor
5. Dependenţa de 1 1 1-2 2-3 peste 3
capitalul împrumutat
6.Coeficientu peste 1 1 mai mic mai mic mai mic
acoperirii decât 0,75 decât 0,5 decât 0,5
7. Datorii debitoare scad/stabile scad/stabile cresc cresc /mult cresc /mult

8. Mijloace băneşti cresc/stabile cresc /stabile scad scad / mult scad / mult

9. Obligaţii scad/stabile scad/stabile cresc cresc /mult cresc /mult

Tabelul nr.3

După analiza situaţiei financiare, debitorul se studiază după apartenenţă la una din
următoarele categorii.

Indicatorii Mărimea optimală Categoriile


a indicilor I II III
Indicatorii lichidităţii
1.coeficientul acoperirii 1-2 1,5 - 2,5 1-1,5 Peste1
2. coeficientul lichidităţii 0,7 - 1 peste 1 0,7 – 1 0,4 - 0,7
curente
3. coeficientul lichidităţii 0,2 – 0,25 0,2 – 0,25 0,1 – 0,2 peste 0,1
absolute
4. coeficientul lichidităţii de 0,5 – 0,8 0,6 - 0,8 0,5 – 0,6 0,4 - 0,5
gradul 2
Indicatorii solvabilităţii
1. coeficientul suficienţei 0,5 - 0,55 peste 0,55 0,5 – 0,55 0,5 – 0,3
capitalului

41
2. coeficientul Leverage până la 1  0,7 0,7-1 1,0 - 1,5
3. coeficientul stabilităţii 0,05 - 0,2 peste 0,2 0,05- 0,2  0,05
financiare
4. coeficientul manevrării 0,1 – 0,35 peste 0,2 0,1 – 0,2  0,1
5. coeficientul participării 0,5 – 0,8 peste 0,6 0,4 – 0,6  0,4
Indicatorii profitabilităţii
1. coeficientul acoperirii 4–5 peste 4 3–4 2-3
procentelor
2. coeficientul deservirii datoriei 1,5 – 2,5 Peste 2,5 1,5 – 2,5 1 – 1,5
Tabelul nr.4 „Categoriile a situaţiei financiare a debitorului”

În baza analizei efectuate şi comparării cu datele din tabelele de mai sus experţii creditori
iau decizia cu privire la acordarea sau refuzul acordării creditului. Permisiunea de a acorda
creditul o dă economistul şef, şeful secţiei de creditare, vice-preşedinte filialei şi preşedintele
filialei. Între client şi bancă se semnează contractul de creditare şi contractul de gaj .
Evidenţa contabilă a contractului de creditare se ţine la contul 7101 „obligaţii sub forma
contractelor de credit”. La intrare în cont se trece suma contractului de credit, iar la rambursarea
totală a creditului se trece la ieşire suma creditului.
Evidenţa contractului de gaj se ţine la contul 7102 „ obligaţii sub forma de contracte de
gaj la credite”. La intrarea în cont se trece suma contractului, iar la ieşire din cont se trece la data
încetării dreptului de gaj.
Evidenţa scrisorilor de garanţie, cauţiunilor şi poliţelor de asigurare se ţine la contul
memorandum 7121. Obligaţiunile la credite se păstrează tezaurul filialei până la achitarea lor.
Şeful secţiei de creditare întocmeşte dispoziţie secţiei operaţiuni , în baza căreia se
deschide contul de credit. Evidenţa creditelor acordate clienţilor se ţine la conturile 1230 – 1490 „
credite acordate clienţilor”. La acordarea creditului se întocmeşte următoarea formulă contabilă:
D. „ creditele la termen acordate clienţilor ”
C. „ conturi curente ale cliente” sau
C. 1001„numerar în casierie ”
Conform condiţiilor contractului de creditare se emit dispoziţii privind încasarea plăţilor
prevăzute (comision „Unic”, taxa administrativă, etc.). În baza dispoziţiei se întocmeşte
următoarea notă de contabilitate:
D. „conturile curente ale clienţilor ”
C. 4235 – 4498 „ comisioane pentru serviciile de creditare”
Rambursarea creditelor se face în baza dispoziţiei de plată sau foii de vărsământ în
numerar sau notei de contabilitate:
D. „ conturi curente ale clienţilor ”
1031 „contul nostro în BNM”
1032 „contul nostro în bănci”
1001 „ numerar în casă ”
C. „ creditele la termen acordate clienţilor ”
Sumele creditele neachitate în termenii stabiliţi, în baza dispoziţiei serviciului de creditare,
se transferă în categoria creditelor expirate şi se întocmesc următoarele formule contabile: D.
1234 -1494
C. „ credite la termen acordate clienţilor ”
42
Atât timp cât creditele se referă la categoria creditelor expirate, dobânzile se calculează şi
se sporesc până la data transferării lor în canturile 1237 – 1497 „ credite expirate fără dobândă
acordate clienţilor”.
Când plata dobânzilor şi a creditelor nu se efectuează la termenele stabilite conform
prevederilor „ordinii cu privire la creditele expirate şi fără dobândă”, sumele respective din
conturile „credite la termen acordate” şi „ credite acordate clienţilor, expirate ” se transferă în
categoriile: 1236 – 1496 „ credite la termen fără dobândă ”, 1237 – 1497 „ credite expirate fără
dobândă ”, pentru care dobânda se calculează dar nu se sporeşte.
Creditele fără dobândă (în cazul neachitării ) se socot:
1. plata la care n-a fost achitată timp de 60 zile;
2. credite considerate ca „ compromise ” sau „ dubioase;
3. când în instanţa de judicată au fost prezentate documentele privind perceperea forţată a
datoriilor;
Când la crediteledin grupa 1236 – 1496 şi 1237 – 1497 plăţile pentru credite şi sau
dobânzile nu au fost achitate, atunci aceste sume se transferă în grupa 1235 – 1495 „ credite fără
dobândă acordate clienţilor”, pentru care dobânzile nu se calculează şi nu se sporesc:
D. 1235 - 1495
C. 1236 – 1496 şi 1237 – 1497
Creditele clasice ca „compromise” sau „dubioase” se trec la scăderi din contul reducerilor
pentru pierderile la credite:
D. 1501 „ provizioane pentru pierderi la credite”;
C. 1235 – 1495 „ credite fără dobândă acordate clienţilor ”.
Concomitent sumele creditelor achitate în baza notelor de contabilitate se înregistrează la
intrări în contul: 7201 „credite acoperite din provizioane pentru pierderi la credite”. În cazul
îmbunătăţirii stării financiare a debitorului problematic sau la obţinerea de către bancă a dreptului
de posesie asupra bunurilor gajate şi /sau până la comercializarea lor, creditele se achită în
mijloace băneşti:
D. „ conturi curente ale clienţilor”, sau 1031, 1032, 1001,sau
1809 „ active luate în posesie ” ,
1811 „ altă avere imobilă ”
C. 1501.
Concomitent se trece la ieşire suma de pe contul 7201.
11.) Evidenţa dobânzilor calculate la credite.
Calculul dobânzii se efectuează zilnic pentru toate contractele de credit şi se reflectă în
„Borderoul dobânzilor calculate”. Dobânda calculată pentru creditele fără dobândă se reflectă
separat. Sporirea dobânzilor se efectuează de 2 ori pe lună pe data de 25 şi 30 (31). Formula de
calcul a dobânzii este:
Suma creditului * rata dobânzei * Nr.de zile
Dobânda 
365 *100

La sporirea dobânzii se fac înregistrările:


- pentru creditele la termen;
D. 1716 – 1743 „ Dobândă sporită de primit ”,
C. 4234 – 4497 „ Venituri din dobânzi la credite acordate clienţilor ”.
- la creditele expirate;
43
D. 1775 „ Dobânda sporită la creditele expirate ”,
C. 4234 – 4497 „ Venituri din dobânzi la credite acordate clienţilor, expirate”.
Încasarea dobânzilor sporite se face prin note de contabilitate sau prin dispoziţie de plată a
clientului:
D. 1001, sau „ conturi curente”, 1030,
C. 1716 – 1743 şi 1755

Conţinutul dosarului creditar al persoanelor fizice:


1. Cererea de primire a creditului,
2. Copia buletinului de identitate,
3. Certificatul despre salariu pe anul curent,
4. Certificatul privind utilizare creditului;
5. Sistemul de apreciere pe baluri a cererii de credit, nu  34 puncte;
6. Adeverinţa de înregistrare a gajului (la notar);
7. Încheiere privind posibilitatea acordări creditului;
8. Contractul de credit;
9. Contractul de gaj;
10. Dispoziţia secţiei operaţionale.
Conţinutul dosarului creditar pentru SA şi SRL:
1. Interviul preliminar;
2. Cerere de primire a creditului ;
3. Documente juridice :
a) copia statutului,
b) contractul de fondare,
c) procura,
d) copia certificatului înregistrării de stat.
4. Informaţia financiară :
a) aprecierea reputaţiei debitorului,
b) aprecierea situaţiei financiare,
c) lista debitorilor,
d) lista creditorilor structura creditului,
e) structura creditului,
f) Dinamica indicatorilor situaţiei financiare,
5. Informaţia contabilă:
a) bilanţul întreprinderii, anexa la bilanţ,
b) forma nr. 2,
c) forma nr. 3,
d) forma nr. 4,
6. Act de verificare a existenţei gajului,
7. Contractele de vânzare-cumpărare a mărfurilor,
8. Contractul de credit, contractul de gaj, adeverinţa de înregistrare a gajului,
9. Dispoziţia secţiei operaţionale ,
10. Documente de plăţi,
11. Fişa verificării îndeplinirii de către debitor a condiţiilor contractului de credit.
Dările de seamă ale secţiei creditoare sunt:
44
1. Se întocmesc zilnic:
a) forma nr.100 „ Raportul privind datoriile la credite şi dobânzile sporite, ce
urmează să fie primite ”,
b) forma nr.101 „ Raportul privind datoriile la credite şi dobânzile neîncasate şi
plasate în conturile memorandum”.
1. Dare de seamă lunară;
a) informaţia privind calitatea portofoliului de credite,
b) calculul defalcărilor în fondul de risc.

45
5. Organizarea operaţiunilor de casă

Operaţiuni de casierie includ:

 Colectarea încasărilor de la casieriile clienţilor prin serviciul de încasare.


 Paza şi însoţirea la transportarea mijloacelor băneşti şi alte valori.
Aceste servicii se prestează în bază de contract.
Operaţiunile de casă sunt operaţiunile băncii privind primirea şi eliberarea banilor şi a
valorilor clienţilor băncii. De asemenea, aceste operaţiuni privesc modul de alimentare a băncii
cu numerarul şi procedeul de încasare a surplusului de la filiale, agenţii teritoriale etc. Astfel,
operaţiunile de casă sunt toate operaţiunile băncii cu numerarul.

Deservirea de casă a clienţilor băncii se efectuează prin intermediul caselor băncii, iar
totalitatea banilor în numerar aflaţi la bancă formează casa operaţională a băncii.

Toate operaţiunile de casă se efectuează conform regulamentului stabilit de către Banca


Naţională a Moldovei.

Deoarece operaţiunile de casă sunt efectuate de către casierii, vom descrie structura unei
casierii. Deci, orice casierie este compusă din:

1. Casier, care răspund de eliberarea-încasarea banilor.

2. Controlor care verifică toate datele.

Uneori, toate aceste funcţii se îndeplinesc de o singură persoană.

Casa îndeplineşte următoarele structuri:

- Casa de încasări şi plăţi;

- Casa de numărare.

Casa de încasări de ocupă de încasarea numerarului în baza diverselor documente: foaia


de vărsămînt, ordinul de încasare.

Casa de numărare se ocupă cu eliberarea numerarului în baza cecurilor băneşti şi


ordinelor de plată.

Serviciul încasare al numerarului este efectuat de către Direcţia Încasare şi securitate


tehnică are ca principale funcţii încasarea numerarului, transportarea valorilor Direcţiei
republicane de încasări şi a băncilor comerciale.

Direcţia dispune de autovehicule specializate pentru transportarea mijloacelor lichide,


echipa de încasatori fiind înarmată cu arme de foc care sunt aplicate în cazuri excepţionale.
Fiecare încasator trebuie să aibă conform Regulamentului Serviciului de Încasare :

Legitimaţie autorizată.

Procura pentru încasarea - predarea valorilor.

Foaia de rută.
46
Deservirea de casă a băncii se efectuează în felul următor:

Banca, în prima zi, transferă pe contul său corespondent de la Banca Naţională, pe baza
unei dispoziţii de plată, suma necesară, iar a II-a zi efectuează transportul de valori.

Brigada de încasatori la deservirea de casă la Banca Naţională prezintă Băncii Naţionale


scrisoarea MAIB şi o procură specială pe numele brigadierului cu indicarea numelor
încasatorilor care-l însoţesc, vizată de către MAIB.

După expedierea valorilor, procurile se cos în documentele de casă ale zilei.


Transportarea valorilor se efectuează din tezaurul central al Băncii Naţionale a Moldovei
conform dispoziţiilor aprobate de conducerea BNM.

Transportarea valorilor se efectuează din tezaurul central al Băncii Naţionale numai cu


transport specializat şi armament respectiv. Bancnotele, monedele şi alte valori se eliberează
încasatorilor în baza ordinelor de plată, semnate de conducător, contabil-şef şi şeful casieriei
băncii, în ordine se face trimitere la numărul şi data dispoziţiei de expediere a valorilor de
destinaţie.

Deservirea unităţilor economice de către aparatul de încasare se efectuează în baza


convenţiilor (contractelor încheiate). Încasatorii mai efectuează şi transportarea numerarului şi
valorilor între instituţiile bancare. Lista unităţilor economice, sumele încasate ale cărora trebuie
să fie colectată de către încasatori se ţine la Direcţia Încasare şi securitate tehnică. Unitatea
economică prezintă Direcţiei Încasări (filialei) două specimene de sigiliu cu amprenta distinctă a
acesteia.

Un exemplar al specimenului se transmite unităţii economice. Acest specimen se prezintă


încasatorului la primirea genţii cu numerar, al doilea legalizat de şeful casieriei se transmite în
casa instituţiei bancare pentru efectuarea unui control la primirea genţilor cu numerar de la
încasatori.

Conducătorul instituţiei bancare şi şeful Departamentului Încasare asigură


confidenţialitatea pregătirii şi efectuării transportului de valori.

Verificarea şi controlul asupra integrităţii valorilor băneşti se face prin intermediul dărilor
de seamă zilnice transmise în contabilitate. De asemenea, toate datele din documentele
enumerate mai sus sunt introduse în computer.

Organizarea primirii numerarului prin intermediul caselor de încasări.

Casele de încasări efectuează operaţiile de primire a numerarului în baza următoarelor


documente:

Depunerea numerarului prin foaia de depunere a numerarului cu chitanţă şi borderou


de la agenţii economici şi persoanele fizice.

Pentru depunerile în numerar din operaţiunile interne ale băncii (restituiri de avansuri
spre decontare neutilizate, salarii neplătite, scoateri de numerar din tezaur etc.) se
utilizează ordinul de încasare, care se întocmeşte de referentul de la evidenţa
contabilă.
47
Dispoziţia de încasare pentru primirea depunerii (depozitului) de la persoane fizice.

Ordinul de casă.

Alte depuneri (vărsăminte în bugetul de stat, în fonduri speciale publice) - pe ordinul


de încasări cu recipisele stabilite de instituţiile date.

1. La depunerea numerarului pe foaia de depunere cu chitanţă şi borderou formularele


sunt completate de către depunător. Executorul responsabil verifică dacă foaia, chitanţa şi
borderoul sunt completate corect, verifică dacă toate elementele trecute pe foaia de vărsămînt,
chitanţă, borderou corespund, precum şi suma înscrisă în cifre este identică cu cea înscrisă în
litere.

La primirea foii de depunere a numerarului cu chitanţă şi borderou de la contabilitate,


casierul verifică prezenţa şi caracterul identic al semnăturilor executorilor, responsabili de la
grupă conform specimenelor disponibile, dacă suma înscrisă în cifre şi litere în foaia de depunere
este identică cu suma înscrisă în chitanţă şi borderou. Dacă depunătorul predă numerar în casa
băncii pe cîteva documente de încasare pentru înscriere în conturi diferite, casierul primeşte
sumele de bani pe fiecare document aparte.

După numărarea banilor casierul compară suma trecută în foaia de depunere cu suma real
primită şi verifică dacă acestea corespund, apoi le semnează, aplică ştampila pe chitanţă,
eliberînd-o depunătorului.

La depunerea numerarului prin ordinele de încasare, casierul semnează ordinul de


încasare şi recipisa, aplică ştampila pe recipisă şi o eliberează depunătorului.

Executorul responsabil al contabilităţii care se ocupă cu operaţiunile de încasare ale


numerarului face pentru fiecare document de încasare o înscriere în Zilnicul de Operaţiuni alături
de alte înscrieri de pe alte documente de casă.

În cazul depistării unor divergenţe între numerar şi suma arătată în document, de


asemenea a banilor falşi sau neplătibili, depunătorului i se propune să copie documentul, cel
iniţial fiind anulat.

La sfîrşitul zilei operative de lucru, casierul tolerează sumele încasate pe grupe sau
executori responsabili după care totalurile rezultative sunt trecute în situaţia încasărilor şi apoi
confruntate cu totalul.

La închiderea casei, casierul încasator va preda casierului-şef situaţia încasărilor


împreună cu documentele de casă, precum şi registrul de evidenţă a numerarului manipulat de
către personalul casieriei.

Eliberarea numerarului şi valorilor din casele de plăţi.

Eliberarea numerarului din casieria băncii se efectuează:

a) Unităţilor economice, instituţiilor - pe cecuri băneşti de o formă anumită.

48
b) Debitorilor individuali, care primesc împrumut în bancă, deponenţilor şi pensionarilor
- pe ordine de plată. În acelaşi mod se perfectează şi eliberarea de numerar pentru
plăţi legate de întreţinerea aparatului administrativ şi alte plăţi ale instituţiilor
bancare.

Pentru efectuarea operaţiunilor de plată şeful casieriei eliberează casierului plătitor un


avans contra recipisă în registrul de evidenţă a numerarului manipulat.

După eliberarea avansului de numerar casierilor, casierul-şef este obligat să verifice


prezenţa numerarului rămas în casa de circulaţie pentru a se convinge de corespunderea soldului,
cu scontarea sumelor eliberate, datelor din registrul evidenţei numerarului şi altor valori pe
contul N1001 "Casa" la începutul zilei.

Persoanele responsabile ale instituţiilor economice şi organizaţiilor prezintă documente


de primire a numerarului executorilor responsabili, care, după verificarea necesară, eliberează
către persoana beneficiară marca de control de la cecul de numerar sau a bonului decupabil de la
ordinul de plată pentru prezentarea în casă. Primind documentul de plată (cecul de numerar,
ordinul, ordinul de plată etc.) casierul este obligat:

Să verifice prezenţa semnăturilor executorilor responsabili autorizaţi să permită


eliberarea de numerar şi caracterul identic al acestor semnături cu specimenele;

Să verifice prezenţa pe document a semnăturii de primire a numerarului;

Să verifice prezenţa datelor din paşaport sau alt document de legitimare a persoanei
beneficiare;

Să cheme beneficiarul pe numărul documentului de plată şi să-l întrebe ce sumă are


de primit;

Să verifice numărul mărcii de control sau al bonului de casă cu numărul documentului


de plată şi să lipească marca de control sau bonul respectiv pe cec sau ordin;

Să pregătească suma, să o elibereze beneficiarului şi să semneze documentul de plată.

La sfîrşitul zilei operative, casierul plătitor verifică dacă sumele primite pe baza
documentelor de plată respective împreună cu numerarul pe care îl are, corespund sumei primite
ca avans, după care întocmeşte situaţia casierului plătitor, pe care o semnează şi o confruntă cu
totalul jurnalelor de casă privind plăţile din casă.

În baza documentelor de plată sunt alcătuite următoarele înregistrări contabile, care


reflectă operaţiunile de plată a numerarului de casă:

D cont de decontare

C 1001 "Casa".

Soldul format în modul stabilit şi documentele de plată la zi, împreună cu situaţia, se


predă de către casier contra recipisă în registrul de evidenţă a numerarului manipulat şefului
casieriei, care, verificînd situaţia, o semnează şi o expediază în documente zilei.

49
Pachetele de bilete, rămase casierului zilei operative, împachetate de alţi casieri trebuie
renumărate, înainte de a fi transmise casierului şi împachetate în modul stabilit.

Calculul Soldului Limitei de Casă

Între instituţia bancară şi unităţile economice ce sunt deservite se încheie un contract


privind deschiderea contului, efectuarea decontărilor şi deservirea de casă aspectele relaţiei
bancă-client. Pentru stabilirea limitei soldului de casă toate întreprinderile, inclusiv cele
comerciale prezintă lucrătorului bancar o cerere-calcul de stabilite a normelor de cheltuieli a
numerarului din încasare, limitei soldului de numerar în casă, ordinii şi termenului de predare a
numerarului încasat. Întreprinderile comerciale prezintă cererile date pe blanchete tip.

Limita soldului de casă se determină:

Pentru întreprinderi şi organizaţii care au numerar stabilite şi sunt obligate să le


depună în bancă zilnic la sfîrşitul zilei - în mărimea necesară pentru asigurarea
lucrului normal în dimineaţa zilei următoare. Cei obligaţi să depună numerarul în ziua
următoare - în mărime nu mai mare de cît încasarea medie zilnică numerarului. Iar
agenţii economici care nu sunt obligaţi să depună zilnic numerarul - în dependenţă de
termenii stabiliţi de predare a numerarului şi suma încasării.

Pentru întreprinderile de producere, precum şi organizaţiile şi instituţiile care nu au


încasări stabile - în limita cheltuielilor medii zilnice de numerar (fără cheltuielile de
salarii, indemnizaţii pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, burselor,
pensiilor şi premiilor).

Dacă întreprinderile se află în localităţi diferite de cea a băncii, limita soldului de casă a
clientului poate fi majorată. La determinarea limitei soldului de casă de numerar se ţine cont că
întreprinderile şi organizaţiile au dreptul să păstreze în casă bani în numerar primiţi din bancă
pentru plata salariului, indemnizaţiei de pierdere temporară a capacităţii de muncă, burse, pensii
şi premii timp de 3 zile calendaristice, iar gospodăriile agricole - timp de 5 zile, inclusiv ziua de
primire a numerarului din bancă.

La scadenţa termenului sumele neutilizate trebuie restituite băncii, care apoi sunt
eliberate întreprinderilor şi organizaţiilor la prima solicitare a acestora pentru aceleaşi scopuri.

Lucrătorii bancari sunt împuterniciţi să controleze respectarea limitei soldului de casă al


clienţilor prin efectuarea de verificări la faţa locului. La descoperirea de încălcări, întreprinderile
sunt pedepsite prin diverse penalităţi.

De asemenea, întreprinderile confirmă faptul că banca a calculat soldul corect pe baza


unui formular nr.04018055.

Ordinea deschiderii şi încheierii caselor operaţionale

de venituri şi cheltuieli

Accesul în tezaur îl au numai deţinătorii de chei şi ştampile de la tezaur. În zilele de lucru


toate tezaurele sunt expuse deschiderii obligatorii şi unei examinări din partea deţinătorilor de
chei, indiferent dacă au fost sau nu efectuate operaţii cu valorile.
50
În cursul zilei de lucru tezaurele, safeurile şi dulapurile trebuie încuiate cu cheia, iar în
prezenţă în ele a valorilor sigilate cu ştampile ale deţinătorilor de chei.

Despre primirea tezaurului, colaboratorul pazei semnează în registru, confruntînd în


prealabil amprentele ştampilei cu specimenele lor.

Ordinea păstrării şi evidenţei valorilor şi documentelor în tezaur. În tezaur este necesar de


a păstra valorile separat:

a) Numerarul casei operaţionale;

b) Valuta străină;

c) Alte valori.

La plasarea în două sau mai multe tezaure, stelaje a valorilor de acelaşi tip sau bancnote
şi monedei de aceiaşi valoare, aflate în casa circulantă, asupra fiecărui tezaur, stelaj se
întocmeşte o listă a valorilor depuse indicînd data şi suma efectiv depusă. Listele sunt semnate
de către casierul-şef şi se păstrează pe stelaje împreună cu valorile sau într-o mapă aparte în
tezaur.

Numerarul şi alte valori pot fi scoase din tezaur pentru efectuarea operaţiilor de
prelucrare, renumărare, de control şi revizie numai în încăperea casei.

La MAIB compartimentele "Mijloace băneşti" şi "Valuta străină şi operaţiile cu valută


străină" sunt unite şi grupează conturile pe care se duce evidenţa numerarului în bancă;
mijloacelor băneşti pe drum; casele de întărire şi surplusul din casele pe drum; conturile
întreprinderilor şi organizaţiilor bancare. De asemenea, conţin conturi de evidenţă a numerarului
în valută străină în bănci; documentelor de casă în valută străină; mijloacelor băncilor străine în
băncile comerciale; resurselor acumulate pe decontările cu corespondentele străine şi alte valori
valutare.

Acest compartiment conţine următoarele conturi:

1. Contul № 1001 "Numerar în casă". Pe cont se duce evidenţa numerarului în valută


străină (încasată, cumpărată, eliberată în punctele de schimb), documentele de plată în
valută străină (încasată, cumpărată). La documentele de plată în valută străină se
referă cecurile (de drum şi comerciale), cambiile, acreditivele băneşti, amprente,
cartele de credit şi debitoare.

2. Contul № 1002 "Numerar pe drum". Pe acest cont se duce evidenţa costului


numerarului în valută străină trimisă altor bănci.

3. Contul № 2251 "Conturi curente a persoanelor juridice". Pe cont sunt reflectate


mijloacele aflate pe conturi curente valutare a persoanelor juridice (rezidente şi
nerezidente). Conturile se clasifică în dependenţă de sursa mijloacelor valutare şi
statutul juridic a proprietarului:

Tipul "a" - conturile cetăţenilor Moldovei şi persoanelor fără cetăţenie care trăiesc
permanent în Moldova. Pe aceste conturi se duce evidenţa analitică a valutei intrate sau
51
transferate de peste hotare cu dreptul de schimbare în lei. De asemenea, a valutei cumpărate în
banca împuternicită cu dreptul de transfer peste hotare la plecarea proprietarului contului.

Tipul "b" - conturile pentru evidenţa mijloacelor valutare a cetăţenilor rezidenţi şi


nerezidenţi fără prezentarea documentelor legale. Mijloacele de pe conturile indicate (după
fiecare primire) în decurs de 12 luni de la ziua de înregistrare pot fi folosite numai pentru
decontările în Republica Moldova. După expirarea termenului ele pot fi trecute în regimul
conturilor de tip "a" cu dreptul de transferare peste hotare la plecarea proprietarului contului.

4. Contul № 1032 "Conturi "Nostro"". Pe acest cont se duce evidenţa mijloacelor


băneşti în bănci corespondente străine pe conturi "Nostro", depozitele băncii pe
acreditivele străine acoperite plasate în bănci corespondente.

5. Contul № 2032 "Conturi "Loro". Pe aceste conturi se duce evidenţa mijloacelor în


valută străină a băncilor corespondente străine, mijloacele plasate de bănci
corespondente străine.

6. Contul № 2716 "Procente sporite pe hîrtiile de valoare puse în circulaţie şi alte


obligaţiuni".

7. Contul № 2374 "Depozitele pe termen scurt a persoanelor fizice".

8. Contul № 2311 "Depozitele de economii a persoanelor fizice".

La primirea încasărilor băneşti a întreprinderii:

Debit contului № 1001 "Numerar în casă"

Credit contului № 2251 "Conturi curente a persoanelor juridice"

La vînzarea certificatelor MAIB:

Debit contului № 1001 "Numerar în casă"

Credit contului № 2716 "Procente sporite pe hîrtiile de valoare puse în circulaţie şi alte
obligaţiuni"

La primirea banilor pe conturi de depozit a persoanelor fizice:

Debit contului № 1001 "Numerar în casă"

Credit contului № 2374 "Depozitele pe termen scurt a persoanelor fizice"

La primirea vărsămîntului conturilor la vedere:

Debit contului № 1001 "Numerar în casă"

Credit contului № 2311 "Depozitele de economii a persoanelor fizice"

În acest mod MAIB îşi organizează gestiunea operaţiunilor de casă cu clienţii săi.

52
CONCLUZIE:

În ultimii ani situația economică și mediul de afaceri din Republica Moldova au fost
supuse unor turbulențe. Criza bancară din țara noastră și crizele valutare din alte țări s-au
reflectat parțial și asupra țării noastre, cu consecințe grave pentru întreprinzători. Cu toate
acestea MoldovaAgroindbank a reușit să se mențină pe poziții și în anul 2015 a atins noi culmi
ale succesului, rămînînd cea mai mare și cea mai profitabilă băncă din țară.

„Într-o oarecare măsură banca ... suntem noi”. Această afirmaţie a făcut-o un bancher în
cartea publicată de Nancy Markhom „Banii altora”.

Banca există pentru clienţii săi. Ca instituţie şi activitate, ea a apărut pe o anumită treaptă
de dezvoltare a societăţii, datorită nevoilor oamenilor de a efectua diverse tranzacţii.

Banca Comercială „Moldova-Agroindbank”SA este o bancă tînără, dar care are rădăcini
adînci. Această bancară a fost fondată în baza Agroprombank URSS sucursala Moldova. Astăzi
MAIB este una dintre cele mai importante bănci ale ţării, dispunînd de licenţa de tip "C", oferind
o gamă largă de servicii şi fiind recunoscută, nu odată, ca cea mai bună bancă a anului de către
instituţii şi publicaţii internaţionale.

Banca se bucură de încrederea clienţilor care pe parcursul mai multor ani s-au convins de
stabilitatea acesteia precum şi calitatea incontestabilă a serviciilor oferite, care sunt în
permanenţă actulizate şi diversificate, fapt observat şi de mine în cadrul practicii.

Lasînd în urmă o asemenea moştenire istorică impunătoare, MAIB nu se consolează


numai cu realizările din trecut, ci în fiecare an îşi pune drept scop noi schimbări importante,
obţinerea noilor performanţe, pentru a demonstra acţionarilor, partenerilor, clienţilor că intenţia
de a deveni o bancă privată modernă este una realizabilă.

Calea parcursă pînă în acest moment - una de dezvoltare dinamică susţinută - insuflă
încrederea că banca va reuşi să atingă cele mai înalte culmi.

Cele mai esențiale sarcini ale strategiei băncii pe viitor sunt:

- păstrarea statutului de bancă universală, independentă, privată și lider a sistemului bancar al


țării;
- extinderea și consolidarea bazei de clienți;
- sporirea profitabiliții prin utilizarea rațională a resurselor și căutarea a noi surse de venituri.
In concluzie, pot să spun că am rămas satisfăcut de cunoștințele acumulate la Banca
Comercială “Moldova-Agroindbank” S.A, precum și de personalul care a fost destul de amabil,
căci după cum am observat, una din principalele reguli din această bancă în lucrul cu clienții este
amabilitatea, înțelepciunea și competența.

Prin activitatea desfașurată pe piața creditară a Moldovei, BC “Moldova-


Agroindbank” S.A a contribuit și ea, parțial, la accelerarea tranziției la economia de piata, la
faptul că, anume sistemul bancar a devenit una din primele sfere ale economiei unde real se
efectuează demonopolizarea și în care a fost făcut primul pas spre formarea pietei monetare din
republică.

53
BIBLIOGRAFIE:

1. Legea privind societăţile pe acţiuni, Nr. 1134-XIII, din 02.04.1997, M.O. 38-39/332, din
12.06.1997
2. Legea instituţiilor financiare, Nr. 550-XIII, din 21.07.1995, M.O. 1/2 din 01.01.1996
3. Regulamentul cu privire la lichiditatea băncii, Nr. 28 din 8 august 1997
4. Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a băncilor din Republica Moldova, Nr.
153 din 25 decembrie 1997
5. Regulamentul privind deschiderea şi închiderea conturilor la băncile din Republic
Moldova, Nr.415 din 30.12.1999
6. Regulamentul cu privire la sistemul electronic de înscrieri în conturi ale hîrtiilor de
valoare de stat dematerializate, Nr. 9/08 din 02.05.1996
7. Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova”, din
13.01.94
8. Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru pierderile
la credite, Nr. 164 din 22.06.98
9. Instrucţiunea cu privire la plasarea hîrtiilor de valoare de stat în formă de înscriere în
conturi, Nr. 03/32/08207 din 20.01.95
10. Hotărîrea cu privire la aprobarea Normelor privind operaţiunile de casă în băncile
Republicii Moldova, Nr. 47 din 25.02.2000
11. Regulamentui intern al filialei
12. www.maib.md

54

S-ar putea să vă placă și