Ca fenomen, globalizarea a inceput sa evolueze ascendent cand europenii au infiintat

colonii: America, Australia, India. Totodata este 60 tu si momentul cand diferiti exploratori din
Europa au 60rd sa faca cunoscuta religia crestina in regiunile in care se aflau, ceea ce face ca
raspandirea crestinismului6 din Europa in America Latina sa aiba loc atat prin intermediul fug/
comercianti cat si prin intermediul misionarilor crestini.

Totusi, fenomenul globalizarii a fost accentuat odata cu revolutia industriala din secolul
XIX si datorita faptului ca morile si fabricile mecanice au devenit tot mai frecvente. Multe
companii au folosit materii prime din tari indepartate pe care le-au vandut ca produse fninite in
diferite tari, ex.: coloniile britanice din India care au furnizat bumbac special.

Trasaturi definitorii pentru globalizare – Structură: industrială, institutionala si financiara

Globalizarea s-a accentuat semnificativ incepand cu sec XX, odata cu proliferarea

calatoriilor aeriene, extinderea comertului liber si inceputurile tehnologiei informatiei. Astfel, pe
masura ce se face transport peste tot in lume, globalizarea schimba structura culturala a lumii si
creaza o cultura globala omogenizata. Desi nu e un fenomen nou, procesul de globalizare a facut
cu adevarat lumea un loc mai mic (metaforic vorbind) in care politica, evenimentele sociale,
culturale, religioase, economice ii afecteaza pe indivizi prin faptul ca produce o nivelare in masa
a bunurilor, serviciilor si chiar a identitatii. Drept urmare indivizii isi cauta identitatea intr-o lume
care se schimba mereu, iar o astfel de identitate este data de religie. Globalizarea este astfel un
process de schimbare care afecteaza statele, comunitatile locale, companiile industriale si indivizii
din intreaga lume, precum si organizatiile religioase.

Ca orice alt agent social, organizatiile religioase sunt si ele afectate de globalizare.
Discutiile academice despre religie si globalizare se concentreaza in special pe pluralismul cultural
si religios si pe efectul pe care globalizarea o are asupra religiei. Astfel unii reactioneaza pozitiv
si accepta si sustin pluralismul (ecumenismul), iar altii subliniaza diferenta dintre religii, intr-o
incercare de a-si pastra valorile particulare iudaice, fundamentalismele; ei se incadreaza in aceasta
categorie a oponentilor fata de fenomenul globalizarii.

Însa pe de-o parte, in timp ce religia pare sa fie una dintre cele mai mari oponente ale
globalizarii ea profita in acelasi timp de tehnologiile de comuncare si de transport pe care acest
fenomen al globalizarii il pune la dispozitie. In acelasi timp globalizarea incurajeaza pluralismul
religios ceea ce inseamna ca religia se identifica in relatie una cu cealalta si devin mai putin
inradacinate in anumite locuri particulare datorita diasporei si a legii transnationale

In aceasta oridine de idei, globalizarea ofera in continuare un teren fertil pentru o varietate
de manifestari religioase si pentru dezvoltarea religiei ca resursa politica si culturala. Astfel
globalizarea aduce o cultura a pluralismului, adica religiile care au etica si interese distincte ajung
sa interactioneze una cu cealalta in directia gasirii si sustinerii elementelor si a valorilor commune.
Din asta rezulta ca traditiile religioase fundamentale ale lumii (Hinduism, crestinism, etc) sunt
nevoite sa accepte o serie de valori precum demnitatea umana, egalitatea, libertatea, etc. Prin
urmare, prin asemenea valori, fenomenul globalizarii genereaza o toleranta religioasa mai mare in
domenii precum politica, economia, societatea.

Relatia dintre religie si globalizare implica doua paradigme. Exista pe de-o parte reacții de
acceptare sau respingere ale fenomenului globalizarii de catre religie, iar pe de alta parte exista
interpretari religioase ale fenomenului globalizarii. Acestea fac parte din ceea ce in paradigma
globalizarii inseamna a face religie intr-un context globalizat.

Exista si analize ale globalizarii care incearca sa inteleaga rolul religiei in globalizare si
efectele globalizarii asupra religiei. Ele se concentreaza asupra respectarii religiei intr-o societate
globala si seculaă.

Datorita globalizarii religia a beneficiat de progresele tehnologice. De exemplu site-urile

care ofera informatii despre anumite religii. In perioada informatiei si tehnologiei isi extind
influenta asupra religiei in metodele pe care religiile le folosesc pentru a se face auzite in intreaga
lume, care devin din ce in ce mai tolerante si omogene. Acest fenomen include faptul ca acum e
posibil ca orice religie sa se poata raspandi dincolo de granitele nationale, conducand la noi
revolutii religioase. Aceasta accelerare rapida a tehnologiei si informatiei reprezinta unul dintre
elementele ce sta la baza fenomenului numit globalizarea religiei. Astfel aparitia de noi metode de
comunicare care rezulta din noile tehnologii si ale mass-mediei are un efect decisive asupra
schimbarilor sociale actuale. Cantitati considerabile de informatii pot fi acum transmise
instantaneu cu precizie in mai multe formate catre mai multe destinatii, iar acest proces tehnologic
schimba atat sistemele sociale, cat si pe cele religioase. Astfel observam cum numeroase
organizatii religioase utilizeaza in prezent aceste mijloace de informare in activitatile lor.
 O alta trasatura a perioadei informatiei este extinderea geografica si sociala. In aceste
conditii de schimbare calitativa a informatiei, controlul informatiilor devine o preocupare din ce
in ce mai mare in realizarea scopurilor indiferent daca scopurile au un caracter politic sau religos.
In anumite cazuri este mai important cum sa culegem si sa folosim informatiile. Astfel
globalizarea culturala impune anumite caracteristici si altor procese de globalizare: slabirea sau
disparitia granitelor dintre natiuni, societati, grupuri entice sau religioase si desfasurarea simultana
a evenimentelor la o scara globala.

Principiul potrivit caruia acest fenomen al globalizarii se desfasoara e acel al concurentei

pe o piata libera. Cand aceasta viziune a globalizarii este aplicata religiei putem observa o
schimbare constanta de forma conventionala a religiei, acea care e strans legata de culturile sau
istoriile natiunilor si a grupurilor entice ce le apartin.

In schimb activitatea grupurilor religioase individuale au tendinta de a prelua acest caracter

al concurentei libere la scara globala. In acest context globalizarea religiei poate fi inteleasa ca un
proces care implica 3 aspecte:

- transformarea organizatiilor religioase

-Impunerea de noi caracteristici in continutul doctrinelor si practicilor religioase

-Schimbari la nivelul indivizilor

In majoritatea cazurilor globalizarea nu este perceputa ca avand un efect pozitiv asupra

religiilor, deci o serie de teoreticieni a religiilor inteleg globalizarea ca pe un process economic
imperialist si de uniformizare. Deci globalizarea este sinonim cu capitalismul. Uneori este
perceputa ca mijloc de opresiune si omogenizare a indiviziilor din intreaga lume, în sensul in care
globalizarea este vazuta ca o forma de amenintare a culturilor locale sau indigene. Globalizarea
este vazuta si ca un fenomen ingrijorator la nivel mondial si local. Desi aceste pozitii nu se situeaza
neaparat in paradigma religiei, numerosi teologi si ganditori crestini ajung la aceste pozitii comune
in ceea ce priveste globalizarea, de unde tendinta ca religia e in contradictie cu globalizarea si ca
rolul religiei ar fi acela de a se afla intr-o permanenta opozitie fata de acest fenomen.