Sunteți pe pagina 1din 77

TESTE LICENTA SEPTEMBRIE 2019

Tema 1.
Substante anestezice pag. 6-16

1. Fracțiunea liberă (nelegată) de anestezic local va crește în circulație, la BCD Pag. 6


pacienții care se tratează cu:
A. Antidepresive triciclice
B. Betablocante
C. Blocante de calciu
D. Antiaritmice
E. Medicație ocitocică ergotaminică.
2. *Manifestările sistemice apar de la niveluiri plasmatice de lidocaină nelegată C Pag.8
de:
A. Peste 0,9 μg/ml
B. Sub 6.0 μg/ml
C. Peste 6.0 μg/ml
D. Peste 1.0 μg/ml
E. Peste 8.0 μg/ml.
3. *Doza totală de Mepivacaină pentru 24 de ore: A Pag. 11
A. Nu va depăși 1000 mg
B. Va depăși 1000 mg
C. Va fi sub 1500 mg
D. Nu va depăși 1700 mg
E. Nu va depăși 2000 mg.
4. Alte efecte adverse, tardive, ale articainei sunt: BCE Pag. 14
A. Contractură spastică
B. Methemoglobinemie la administrare în doze mari
C. Risc crescut de necroza locală
D. Convulsii
E. Tulburări persistente de sensibilitate pe traiectul nervului anesteziat.

Tema 2.
Tehnici folosite în anestezia loco-regională
Pag. 19-34

5. Anestezia topică prin ,,imbibiție,, se folosește pentru: AC Pag. 19


A. Anestezia nervului lingual în șanțul mandibulo-lingual
B. Anestezia nervului bucal
C. Anestezia nervului nazopalatin al lui Scarpa pe podeaua fosei
nazale
D. Anestezia nervului mare palatin
E. Anestezia nervului infraorbitar
6. Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la anestezia tronculară BCD Pag. 23
periferică :
A. Se bazează pe permeabilitatea mucoasei pentru o serie de substanțe
anestezice
1
B. Are o durată de acțiune mai mare
C. Nu deformează regiunea anesteziată
D. Reperele principale, esențiale, sunt reprezentate de elementele
osoase de la nivelul craniului
E. Afirmațiile A, B și C
7. *Teritoriul insensibilizat prin anestezia nervului nazopalatin este: B Pag. 25
A. Fibromucoasa palatinală din regiunea posterioară (distal de canin)
B. Treimea anterioară a fibromucoasei palatine
C. Rădăcinile palatinale ale ultimilor molari superiori
D. Mucoasa și osul palatinal
E. Dinții molari și premolari
8. Accidente ale puncției anestezice la spina Spix pot fi: BDE Pag 30
A. Anestezia nervului auriculo-temporal
B. Ruperea acului
C. Pareza tranzitorie a nervului facial
D. Producerea unei hemoragii și a unui hematom de dimensiuni
reduse
E. Tahicardie

Tema 3.
Indicațiile extracției dentare ( pag. 64-65)

9. *Indicațiile de extracție a dinților permanenți legate de patologia dento- E pag.64


parodontală sunt următoarele, cu o excepție:
A. Dinți cu distrucții corono-radiculare întinse, care nu mai pot fi
restaurați
B. Dinți cu gangrene complicate cu parodontită apicală cronică
C. Dinți care au determinat complicații suppurative grave
D. Dinți care au determinat procese supurative sinuzale
E. Dinți cu parodontopatie marginală cronică medie și mobilitate
gradul I
10. Indicațiile de extracție legate de patologia traumatică oro-maxilo-facială sunt ABDE pag. 64
următoarele:
A. Dinți cu fracturi radiculare oblice
B. Dinți cu fracturi longitudinale
C. Dinți cu fracturi transversale în treimea apicală
D. Dinți fracturați sau luxați complet în urma traumatismelor oro-
maxilo-faciale
E. Dinți aflați în focarul de fractură al oaselor maxilare, care pot genera
sau întreține supurații în focar sau care împiedică reducerea corectă
a fracturii
11. *Extracția dinților ce au determinat apariția unor leziuni hiperplazice reactive D pag. 64
și inflamatorii (”epulis-like”) se încadrează în categoria:
A. Indicații legate de patologia dento-parodontală
B. Indicații legate de anomalii de poziție
C. Indicații legate de patologia traumatică
D. Indicații legate de patologia pseudotumorală sau tumorală de cauză
dentară

2
E. Indicații în cazuri speciale
12. Următoarele afirmații sunt adevărate despre indicațiile de extracție legate de anomalii ABC Pag. 64
de număr, formă, poziție ale dinților:
A. Se recomandă stabilirea indicației de extracție împreună cu
medicul ortodont
B. Se vor extrage dinții incluși ce nu pot erupe
C. Se vor extrage dinții malpoziționați ce determină leziuni traumatice
de părți moi
D. Se vor extrage dinții cu obturații coronare voluminoase
E. Se vor extrage dinții cu tratamente endodontice

Tema 4.
Contraindicații în extracția dentară (pag. 65-67)

13. *Următoarele afirmații privind contraindicațiile în extracția dentară sunt C pag.65


adevărate, cu o excepție:
A. Infarctul miocardic recent (sub 6 luni) reprezintă o contraindicație
absolută
B. Procesele supurative acute necesită mai întâi drenajul colecției și
temporizarea extracției
C. Leziunile herpetiforme reprezintă o contraindicație absolută
D. Infarctul miocardic mai vechi de 6 luni nu reprezintă o
contraindicație absolută
E. Leucemia acută reprezintă o contraindicație absolută
14. Următoarele afirmații despre profilaxia pacienților cu afecțiuni cardiovasculare BCE pag. 65
cu risc major sau mediu sunt adevărate:
A. La adulți se poate administra Amoxicilină 1g per os cu o oră
înaintea intervenției chirurgicale
B. Pentru copii, doza de Amoxicilină este de 50mg/kg
C. Administrarea intravenoasă se realizează cu 30 minute înaintea
intervenției chirurgicale
D. La pacienții alergici la Amoxicilină se recomanda Ampicilină
E. Doza pentru adulți de Clindamicină este de 600 mg per os cu o oră
înaintea intervenției chirurgicale
15. *Următoarele afirmații despre tratamentele anticoagulante sunt adevărate, cu o E pag. 66
excepție:
A. Trombostop și Sintrom sunt anticoagulante orale cumarinice
B. Tratamentul cu anticoagulantele orale trebuie întrerupt înainte de
efectuarea extracției dentare
C. Extracția dentară se poate realiza când valoarea INR ≤ 2,1
D. Este obligatoriu să se realizeze sutura plăgii postextracționale
E. Medicația anticoagulantă orală se reia la o oră după extracția dentară
16. Pacienții cu diabet zaharat sunt împărțiți în următoarele clase de risc: ACD Pag. 66
A. Risc scăzut: glicemie sub 200mg/dl și HBA1c < 7%
B. Risc scăzut: glicemie sub 200mg/dl și HBA1c > 7%
C. Risc moderat: glicemie sub 250mg/dl și HBA1c 7-9%
D. Risc crescut: glicemie peste 250mg/dl și HBA1c > 9%
E. Risc crescut: glicemie peste 250mg/dl și HBA1c < 9%

3
Tema 5.
Extracția dentară cu separație interradiculară
(pag. 81)

17. *Separația radiculară în T sau Y se realizează pentru : D pag.81


A. Molarii inferiori
B. Premolarii superiori
C. Molarii de minte inferiori anclavați
D. Molarii superiori
E. Premolarii inferiori
18. Extracția dentară cu separație interradiculară are următoarele indicații: ABCD pag. 81
A. Dinți pluriradiculari cu distrucție coronară extinsă
B. Dinți cu rădăcini curbe
C. Dinți cu rădăcini divergente
D. Molari temporari fără rizaliză semnificativă
E. Resturi radiculare deja separate
19. *În cazul extracției molarilor inferior, separația radiculară se va realiza astfel: C pag. 81
A. În T
B. În Y
C. liniar
D. mezio-distal
E. oblic
20. Pentru resturile radiculare aflate la nivelul osului alveolar, tehnica de separație ABCE Pag. 81
interradiculară va cuprinde următoarele etape:
A. Se va utiliza instrumentar rotativ
B. Se va crea un șanț adânc
C. Se poate utiliza elevatorul drept inserat în șanțul creat, care prin
mișcare de rotație să realizeze fractura completă cu separarea
rădăcinilor
D. Pentru extracția propriu-zisă se va utiliza cleștele pentru molari
E. Rădăcinile se extrag separat

Tema 6.
Accidente și complicații ale extracției dentare
( pag. 92-102)

21. *Factorii care influențează vindecarea întârziată a plăgii postextracționale sunt A pag.101
urmatorii, mai puțin:
A. Malabsorbția
B. Vârsta pacientului
C. Radioterapia
D. Dehiscența plăgii
E. Boli generale asociate
22. *Factorii generali care determină tulburări în mecanismul hemostazei sunt : D pag. 99
A. Plăgi mucosale întinse
B. Lezarea unor vase
C. Fractura procesului alveolar

4
D. Infecții acute și cronice
E. Sindromul Turner
23. Accidente ale extracției dentare pot fi: BC pag.
A. Luxația dintelui antagonist 92-93
B. Lezarea mugurilor dinților permanenți
C. Fractura coronară a dintelui de extras
D. Edemul postoperator
E. Hemoragia postextracționala imediată
24. Leziunile părților moi din cavitatea orală consecutiv extracției dentare pot fi: ABE pag.93-
A. Plăgi gingivale liniare, produse prin deraparea elevatorului sau 94
aplicarea incorectă a cleștelui peste mucoasă
B. Plăgi întinse cu decolări osoase importante
C. Plăgi ale mucoasei palatine produse prin deraparea elevatoarelor în
timpul extracției molarilor inferiori
D. Plăgi ale limbii produse prin deraparea elevatoarelor în timpul
extracției molarilor superiori
E. Plăgi ale planșeului bucal produse prin înțeparea mucoasei

Tema 7.
Tulburări asociate erupției și/sau incluziei molarului de minte inferior
( pag. 141-145)

25. Infecția sacului pericoronar al molarului inclus se poate face: ACE pag.141
A. Printr-o leziune de decubit produsă de o proteză mobilă
B. De la o gangrenă simplă a dinților vecini
C. De la un focar de osteomielită
D. Pe cale limfatică
E. Pe cale sanguină în cursul bolilor infecțioase
26. Complicațiile septice la distanță sociate incluziei molarului de minte inferior ABC pag.
pot fi urmatoarele, cu excepția: 142
A. Infecții ale spațiilor fasciale secundare
B. Adenite acute
C. Osteomielita
D. Tromboflebita sinusului cavernos
E. E.Septicemii
27. *Tulburările senzitive asociate erupției molarului de minte inferior sunt: E pag.
A. Paralizii faciale 144
B. Sialoree
C. Trismus
D. Sialoree
E. Otalgii
28. Complicațiile tumorale ale incluziei molarului de minte inferior pot provoca: ABE Pag.14
A. Fracturi de unghi mandibular 5
B. Ulcerarea tumorii prin traumatism produs de dinții antagoniști
C. Algii cervico-faciale
D. Tulburări în dinamica ATM
E. Supurații ale spațiilor fasciale

5
Tema 8.
Odontectomia molarului de minte inferior
( pag. 147-151)

29. *Tipurile de incizii utilizate în odontectomia molarului de minte inferior sunt: D pag.148
A. Incizia “plic” care pornește de la papila mezială a molarului 2
inferior, continuă în jurul coletului molarului 2 până în unghiul
disto-vestibular și apoi lateral și în sus pe marginea anterioară a
ramului ascendent
B. Incizia în baionetă care pornește de pe marginea anterioară a
ramului ascendent, coboară pe mijlocul crestei în trigonul
retromolar, apoi înconjoară fața distală a molarului de 12 ani,
continuă în jurul coletului molarului de 12 și a celui de 6 ani și se
termină printr-o descărcare oblică în dreptul rădăcinii meziale a
molarului de 6 ani
C. Incizia cu decolarea unui lambou cu 3 laturi este o variantă a
inciziei în “plic” dar se extinde anterior până la nivelul premolarilor
D. Incizia “plic” care pornește de la papila mezială a molarului 1
inferior, continuă în jurul coletului molarilor 1 și 2 până în unghiul
disto-vestibular al molarului 2 și apoi lateral și în sus pe marginea
anterioară a ramului ascendent
E. Incizia în baioneta care pornește de pe marginea anterioară a ramului
ascendent, coboară pe mijlocul crestei în trigonul retromolar, apoi
înconjoară fața distală a molarului de 12 ani, continuă în jurul
coletului molarului de 12 și a celui de 6 ani și se termină printr-o
descarcare oblică în dreptul rădăcinii distale a molarului de 6 ani
30. Odontectomia molarului de minte inferior: AE pag.
A. Este obligatoriu precedată de un examen clinic și radiologic precum 147
și de efectuarea unor investigații uzuale privind constantele
biologice (Hemograma, TS, TC, VSH, Glicemie, etc.)
B. Timpii operatori presupun: sindesmotomia, luxația, aplicarea
cleștelui și extracția molarului de minte
C. Obligatoriu se va practica secționarea corono-radiculară
D. Plaga postoperatorie se va proteja cu o gutieră acrilică
E. Sutura se realizează cu fire separate
31. Îngrijirile postoperatorii după odontectomia molarului de minte inferior: ABCD pag.
A. Se poate instala un trismus moderat 151
B. Pot să apară echimoze periangulomandibulare
C. Edemul postoperator atinge maximum la 24-48 de ore și scade din a
4-a zi de la intervenție
D. Se recomandă analgetice și antiinflamatoare
E. În incluzia disto-angulată este de multe ori necesară o ostectomie
extinsă spre distal
32. Trepanarea osului alveolar în cazul odontectomiei molarului de minte inferior: BC Pag.14
A. Presupune utilizarea instrumentarului rotativ la turație mare și sub 9
răcire cu ser fiziologic
B. Urmărește eliminarea unei rondele osoase pentru a evidenția
coroana molarului de minte inclus

6
C. În cazul incluziei mezio-angulate, coroana este eliberată până
aproape de linia coletului spre distal și vestibular
D. Decolarea lamboului se face cu decolatorul spre lateral
E. Incizia se va practica pătrunzând cu bisturiul până la os, secționând
dintr-o data mucoasa și periostul

Tema 9.
Tipuri de lambouri pentru rezecția apicală (1, pag. 176-179)

33. Urmatoarele afirmatii despre lamboul „in L” sunt adevarate : BCE pag.178
A. Ofera un acces nefavorabil pentru chirurgia parodontala
B. Se practica la o distanta de 1-2 dinti de leziune
C. Este indicat pentru dintii cu radacini scurte
D. Sutura interdentara este mai usoara
E. Riscul de intersectare a leziunii este eliminat
34. Avantajele lamboului gingival in plic sunt urmatoarele: AE Pag.
A. Insertia gingivala poate fi modificata dupa necesitati 179
B. Repozitionarea lamboului ridica mari probleme
C. Decolarea lamboului este usoara
D. Uneori pot aparea hemoragii
E. Concomitent se poate practica si gingivectomia
35. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmatoarele ,cu exceptia:\ AD pag.17
A. Pacientul poate mentine o buna igiena orala 7-178
B. Colturile lamboului se pot necroza
C. Irigatia lamboului poate fi deficitara
D. Corticala osoasa este bine evidentiata
E. Sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa este subtire
36. *Lamboul intrasulcular trapezoidal are urmatoarele dezavantaje: D pag.17
A. Ofera un acces favorabil pentru chirurgia parodontala 8-179
B. Uneori pot aparea hemoragii
C. Radacinile dentare sunt vizibile in totalitate
D. Sutura interdentara este mai dificila
E. Tensiunea in lambou este minima

Tema 10.
Principii generale privind incizia și crearea lambourilor în rezecția apicală
(1, pag. 180-181)

37. Urmatoarele afirmatii privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala CDE pag.180
sunt adevarate :
A. Incizia verticala se va extinde in mucoasa mobila
B. Inciziile verticale nu trebuie practicate in concavitatile dintre
eminentele radiculare
C. Incizia verticala nu se va extinde in mucoasa mobila
D. Incizia nu trebuie sa intersecteze o cavitate osoasa existenta
E. Inciziile verticale trebuie practivate in concavitatile dintre
eminentele radiculare

7
38. Pentru a evita dificultatile de decolare si sutura la pacientii protezati conjunct: BDE Pag.
A. Se va recurge la crearea unui lambou gingival in plic 181
B. Se vor evita inciziile la limita dintre mucoasa si un corp de punte
C. Lamboul nu va fi limitat pana la dintii stalpi ai puntii
D. Se va recurge la crearea unui lambou de tip Ochsenbein-Luebke
E. Lamboul va fi limitat pana la dintii stalpi ai puntii
39. *Pentru menajarea nervului mentonier,se va practiva urmatoarea incizie : D pag.18
A. Ochsenbein-Luebke 1
B. Verticala
C. Semilunara
D. Intrasulculara
E. In forma de L
40. Pentru o irigatie corespunzatoare a lamboului: CD Pag.
A. Baza lamboului trebuie sa fie mai ingusta decat marginea sa libera 181
B. Inciziile de descarcare vor fi paralele
C. Inciziile de descarcare vor fi divergente
D. Baza acestuia trebuie sa fie aproape de doua ori mai larga
E. Inciziile de descarcare vor fi convergente

Tema 11.
Plastia santurilor periosoase ( 1, pag.208-210)

41. Plastia santului pelvilingual este indicata cand: BC pag.209


A. Osul alveolar are un contur necorespunzator protezarii
B. Osul alveolar are un contur corespunzator protezarii
C. Osul alveolar are o inaltime de cel putin 15 mm
D. Osul alveolar are o inaltime mai mica de 15 mm
E. Osul alveolar are o inaltime de 10-15mm
42. Vestibuloplastia descrisa de Obwegesserin prezinta urmatoarele caracteristici: BCD Pag.
A. Este indicata la pacientii cu atrofie severa si sant vestibular adanc 210
B. Lungimea mucoasei mobile trebuie sa fie satisfacatoare
C. Tesutul submucos este indepartat
D. Permite repozitionarea mucoasei vestibulare la periost
E. Incizia se realizeaza la nivelul mucoasei lateral de linia mediana
43. Urmatoarele afirmatii despre vestibuloplastia la mandibula sunt adevarate : CE pag.20
A. Este indicata cand inaltimea mandibulei este de 10-15 mm si 8
fundul de sac este larg
B. Este indicata cand inaltimea mandibulei este de cel putin 15 mm
C. Incizia se realizeaza la limita dintre mucoasa fixa si mobila
D. Au ca principal avantaj modificarea post-operatorie a adancimii
santului vestibular
E. Este indicata cand inaltimea mandibulei este de 10-15 mm si fundul
de sac este ingust
44. *Plastia santului pelvilingual utilizeaza : D Pag.
A. Lambouri partiale linguale 209
B. Lambouri totale labiale
C. Lambouri totale jugale
D. Lambouri partiale labiale si jugale

8
E. Lambou vestibular

Tema 12.
Extractia alveoloplastica( 1 , pag. 211-214)

45. Orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii : BCDE pag.211
A. Decolarea lamboului mucoperiostal trebuie sa fie maxima
B. Baza lamboului trebuie sa fie mai mare decat celelalte laturi,daca
inciziile de descarcare nu pot fi evitate
C. Cunoasterea exacta a anatomiei zonei
D. Inciziile se realizeaza pe coama crestei
E. Decolarea lamboului mucoperiostal trebuie sa fie minima
46. Extractia alveoloplastica : ACE Pag.
A. Se realizeaza concomitent cu extractiile dentare 211
B. Nu se conserva osul alveolar
C. Se realizeaza in scopul favorizarii stabilitatii protezelor mobile
D. Incizia se realizeaza la 0,5 cm de festonul gingival
E. Plaga se sutureaza cu fire separate sau continue
47. Urmatoarele afirmatii despre alveoloplastia crestelor alveolare edentate sunt CE pag.21
false : 4
A. Are ca scop remodelarea suportului osos in vederea protezarii
mobile
B. Se sutureaza plaga cu fir continuu
C. Principalul avantaj este reducerea marcata a inaltimii crestei
alveolare
D. Principalul dezavantaj este reducerea marcata a latimii crestei
alveolare
E. Se realizeaza sub anestezie generala
48. *Alveoloplastia crestelor alveolare edentate este indicata : E Pag.
A. In cazul unul proces alveolar edentat fara exostoze 214
B. In cazul unei creste alveolare in lama de cutit
C. In cazul unor creste alveolare inalte si largi
D. In cazul unor creste alveolare edentate cu exostoze
E. Variantele B si D sunt corecte

Tema 13.
Principii generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale (pag. 245-247)

49. *In cadrul principiilor generale de tratament al supuratiilor oro-maxilo-faciale B Pag. 245
nu se regasesc:
A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul.
B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei salb
vascularizate.
C. Inciziile cutanate sunt largi.
D. Disectia practicata pentru drenaj este boanta.
E. Spalaturile antiseptice sunt unidirectionale.

9
50. *Anestezia loco-regionala pentru incizia supuratiilor, este idicata in D Pag.
urmatoarele situatii: 246
A. Abcese de spatii fasciale.
B. Supuratii cu evolutie rapida si extensive .
C. Pacienti necooperanti, copii cu varste sub 10 ani.
D. Abcese periosoase fara implicarea spatiilor fasciale secundare.
E. Abcese periosoase cu implicarea spatiilor fasciale secundare.
51. In cadrul infectiilor specifice se regasesc: ACE Pag.
A. Actinomicoza 246
B. Limfadenita acuta
C. Sifilis
D. Osteomielita
E. Tuberculoza
52. Antibioterapia tintita conform antibiogramei se indica in urmatoarele situatii, BDE Pag.24
cu exceptia: 6
A. Tratament initial antibiotic eficient.
B. Supuratii perimandibulare
C. Supuratii care intereseaza spatiile fasciale secundare.
D. Pacienti alergici la antibiotice uzuale administrate empiric.
E. Pacienti in varsta, imunocompromisi.

Tema 14.
Infectii periosoase (pag.247-249)

53. *Erodarea corticalei osoase vestibulare poate fi localizata: B Pag. 247


A. Sub insertia muschiului buccinator la mandibula in zona
posterioara.
B. Deasupra muschiului mental la mandibular in zona anterioara.
C. Deasupra muschiul mental la maxilar in zona anterioara
D. Sub insertia muschiului buccinator la maxilar in zona anterioara
E. Deasupra insertiei muschiului ridicator al buzei si aripii nasului la
maxilar in zona anterioara
54. *Delimitarea spatiului vestibular: C Pag.
A. Medial, mucoasa vestibulara. 247
B. Lateral, muschiul buccinator.
C. Medial, mandibula sau maxilar impreuna cu periostul acoperitor.
D. Anterior, mucoasa vestibulara.
E. Anterior, mandibula sau maxilar impreuna cu periostul acoperitor.
55. Infectiile periosoase pot fi cantonate in urmatoarele spatii: BDE Pag.
A. Spatiul bucal. 247
B. Spatiul vestibular.
C. Spatiul lingual.
D. Spatiul palatinal.
E. Spatiul corpului mandibulei.
56. Diagnosticul diferential al abceselor palatinale se face cu: ACE Pag.
A. Chistul maxilar suprainfectat . 248
B. Formatiuni tumorale jugale extensive.

10
C. Goma luetica.
D. Abcesul vestibular.
E. Formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale .

Tema 15.
Supuratii difuze (pag. 270-273)

57. *Flegmonul planseului buccal, nu poate determina : C pag. 271


A. Tromboflebita sinusurilor craniene.
B. Meningite septice.
C. Sinuzita etmoidala.
D. Mediastinita.
E. Gangrena pulmonara.
58. *Diagnosticul diferential al flegmonului de planseu bucal se face cu: C pag.27
A. Abcese ale spatiului bucal. 1
B. Tumori maligne suprainfectate.
C. Supuratiile spatiilor fasciale ale planseului bucaL .
D. Adenopatii metastatice de nivel II suprainfectate.
E. Tumori maligne ale bazei limbii .
59. In etiologia abcesului orbitei, sunt incriminate: AB pag.
A. Procese infectioase ale spatiului infratemporal. 269
B. Procese infectioase ale spatiului bucal.
C. Procese infectioase ale spatiului pterigomandibular.
D. Procese infectioase ale spatiului vestibular.
E. Procese infectioase ale spatiului maseterin .
60. In supuratiile difuze procesul infectios: BCE pag.
A. Nu are o tendinta extensiva, fiind o colectie supurata bine 270
delimitate.
B. Flora cauzala este polimorfa.
C. Are o tendinta extensiva si se asociaza cu necroza tisulara marcata.
D. Sunt incriminati doar germeni anaerobi.
E. Unul din factorii favorizanti sunt reprezentati de scaderea rezistentei
organismului.

Tema 16.
Infectiile nespecifice ale oaselor maxilare
( pag. 281-284)

61. Osteomielita poate fi surprinsa din punct de vedere anatomopatologic in urmatoarele ACDE pag.282
stadii:
A. Stadiul de congestie osoasa
B. Stadiul de calcifiere osoasa
C. Stadiul de necroza osoasa
D. Stadiul de supuratie osoasa
E. Stadiul de reparatie osoasa
62. Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin cuprinde: ABCD pag.282

11
A. Osteomielite supurate
B. Osteomielite nesupurate
C. Osteomielite dupa infectii specifice
D. Osteomielita Garre
E. Osteomielita proteolitica
63. Agenţii chimici implicați în apariția osteonecrozei maxilarelor sunt: ABCE pag.
A. Arsenic
B. Fosfor
C. Mercur
D. Tiamina
E. Bisfosfonaţi
64. *Aspecte clinice ale osteomielitelor sunt: C pag.282
A. In cazul osteomielitei cronice supurate simptomatologia se -283
amelioreaza in momentul fistulizarii
B. Osteomielita cronica a copilului deformeaza ambele corticale
mandibulare, cu semn Vincent pozitiv
C. Semnele radiologice de osteomielita apar cand se produce o
demineralizare osoasa de 30-60%
D. In cazul osteomielitei acute supurate, apare tardiv anestezia labio-
mentoniera
E. Osteomielita acuta supurata:dupa fistulizare tumefactia persista,
semnul Vincent se remite

Tema 17.
Comunicarea oro-sinusala ( pag. 303-308)

65. Variantele de plastie în două planuri pentru comunicările oro-sinuzale vechi ABD p. 308
medii sau mari sunt reprezentate de:
A. Lambou „în coleretă” şi lambou vestibular
B. Lambou vestibular şi lambou palatinal
C. Lambou periostal și lambou palatinal
D. Lambou „în coleretă” şi lambou palatinal
E. Lambou vestibular și lambou lingual
66. Criteriile de diagnosticare a comunicării oro-sinuzale imediate includ: ABE p. 303
A. Proba Valsalva pozitivă
B. Sângerare mai abundentă din alveolă, uneori cu aspect aerat
C. Proba Dix Hallpike pozitivă
D. Proba Schober negativa
E. Senzaţie de „cădere în gol” la explorarea alveolei cu un stilet butonat
67. Indiferent de tipul de plastie a comunicării oro-sinusale, postoperator se va ABCD p. 305
institui:
A. Tratament antiinflamator
B. Tratament decongestiv nazal
C. Tratamentul antibiotic
D. Evitarea variaţiilor presionale intrasinuzale
E. Practicarea zilnică a manevrei Valsalva
68. * În comunicarea oro-sinuzală rezultată în urma împingerii rădăcinii dentare sub C p. 305
mucoasa sinuzală, fără ca aceasta să fie perforată se indică:

12
A. Extracţia rădăcinii împinse prin tehnica Witzel
B. Extracţia rădăcinii împinse prin chiuretare energică
C. Extracţia rădăcinii împinse prin tehnica Wassmundt
D. Extracţia rădăcinii împinse prin tehnici de endoscopie transmeatală
E. Extracţia rădăcinii împinse prin tehnica Gillies

Tema 18.
Semne clinice comune fracturilor de mandibula
( pag. 322-323)

69. Manevrele Lebourg cuprind: ABD pag. 323


A. La presiune bilaterală verticală pe unghiurile mandibulare, apare
durere la nivelul focarului de fractură în cazul fracturilor de ram sau
condil mandibular
B. La presiune bilaterală transversală către medial pe unghiurile
mandibulare, apare durere la nivelul focarului de fractură în cazul
fracturilor corpului mandibular
C. La presiunea sagitală pe menton apare durere la nivelul focarului de
fractură în cazul fracturilor de proces alveolar mandibular
D. La presiunea sagitală pe menton apare durere la nivelul focarului de
fractură în cazul fracturilor unghiului, ramului sau condilului
mandibular
E. La presiune bilaterală verticală pe unghiurile mandibulare, apare
durere la nivelul focarului de fractură în cazul fracturilor de corp
mandibular
70. Semnele clinice cervico-faciale asociate leziunii traumatice în fracturile de BC pag.
mandibulă sunt reprezentate de: 322
A. Luxaţii sau fracturi dentare
B. Excoriaţii sau plăgi perimandibulare
C. Edemul părţilor moi cervico-faciale
D. Crepitaţii osoase
E. Hematoame şi plăgi ale mucoasei fixe şi mobile orale la nivelul
procesului alveolar şi fundului de sac vestibular
71. Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase mandibulare includ: ABD pag.
A. Crepitaţii osoase 322
B. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei
C. Durere spontană sau provocată la mişcările mandibulei
D. Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase
E. Masticaţie imposibilă, jenă în deglutiţie, fonaţie
72. *În cadrul manevrei Lebourg de presiune bilaterală transversală către medial B pag.
pe unghiurile mandibulare apare durere atunci când fractura de mandibulă este 323
localizată la nivelul:
A. Condilului mandibular
B. Corpului mandibulei
C. Apofizei coronoide
D. Rebordului alveolar mandibular
E. Articulației temporo-mandibulare

13
Tema 19.
Atitudinea fata de dintii din focarul de fractura
( pag. 346-347)

73. Dintii din focarul de fractura pentru care se poate aplica tratament conservator AB pag.
sunt: 346-
A. dinti integri 347
B. molari de minte total inclusi in grosimea osului ce nu impedica
reducerea si contentia fracturii
C. molarii de minte semiinclusi
D. molari de minte total inclusi in grosimea osului ce impedica
reducerea si contentia fracturii
E. dinti cu mobilitate grad II/III
74. Pentru a stabili conduita terapeutica fata de dintii din focarul de fractura, trebuie ca prin ABC pag.
examen clinic si radiologic sa fie evaluate: 346
A. Rolul dintelui in contentia fracturii
B. Rolul fizionomic si functional al dintelui
C. Stabilitatea sau mobilitatea acestuia in ocarul de fractura
D. Raportul dintelui cu canalul mandibular
E. Raportul dintelui cu dintii antagonisti
75. Dintii din focarul de fractura ce se extrag in momentul imobilizarii sunt: BC pag.
A. dinti cu mobilitate grad I 346
B. dintii care impiedica reducerea corecta a fragmentelor
C. dinti luxati cu mobilitate grad II
D. dinti cu fracturi coronare nepenetrante
E. dinti integri in focarul de fractura
76. *In cadrul tratamentului conservator al dintilor din focarul de fractura cu C pag.
fracturi radiculare in treimea apicala se practica: 347
A. extractie dentara
B. imobilizare
C. rezectie apicala
D. detartraj
E. tratamentul leziunilor de smalt

Tema 20.
Fracturi orizontale ale maxilarului
( pag. 363-366)

77. Despre fracturile orizontale ale maxilarului se poate afirma: AB pag 363-
A. Fractura Le Fort I - se produce cel mai frecvent prin traumatisme 364
directe aplicate frontal deasupra apexurilor incisivilor
B. Fractura Le Fort II - se mai numeşte disjuncţie craniomaxilară joasă
sau fractură piramidală a maxilarului
C. Fractura Le Fort II - disjuncţie cranio-maxilară inalta
D. Fractura Le Fort II - mecanismul de producere se datorează unui
traumatism violent aplicat asupra glabelei

14
E. Fractura Le Fort II - defineşte prin componenta orbito-nazosinuzală
si traiectul său zigomatic
78. Care dintre urmatoarele afirmatii despre fracturile orizontale maxilare sunt ACE pag.
adevarate: 363-
A. Traiectul de fractura Guerin trece prin 1/3 inferioar a apofizelor 366
pterigoide
B. Traiectul de fractura Le Fort III trece prin septul nazal cartilaginos
C. Traiectul de fractura Le Fort III trece prin oasele nazale la nivelul
suturii naso-frontale
D. Traiectul de fractura Le Fort II trece prin peretele antero-lateral al
sinusului etmoidal
E. Traiectul de fractura Le Fort II trece prin peretele lateral al fosei
nazale
79. Traiectul de fractura Guerin cuprinde: BC pag.36
A. Apofiza ascendentă a maxilarului 3
B. Fosa canină
C. 1/3 inferioar a apofizelor pterigoide
D. 1/3 mijlocie a apofizelor pterigoide
E. Septul nazal cartilaginos
80. *Fracturile orizontale ale maxilarului cuprind: B pag.
A. Fractură latero-faciala transversală joasă 363
B. Fractură tip Guerin
C. Fractura Huet
D. Fractura Richet
E. Fractura Bassereau

Tema 21.
Semne clinice comune fracturilor de maxilar
( pag. 369)

81. Fracturile de maxilar prezinta clinic urmatoarele tulburari morfologice: ABC pag.369
A. infundarea etajului mijlociu al fetei
B. plagi cervico-faciale
C. edem facial important
D. leziuni dentare
E. plagi ale fibromucoasei orale
82. Fracturile de maxilar prezinta urmatoarele semne clinice orale: ABD pag.
A. echimoze ale fibromucoasei orale 369
B. plagi ale fibromucoasei orale
C. edem facial absent
D. leziuni dentare
E. hematoame periorbitare
83. Fracturile de maxilar prezinta clinic urmatoarele tulburari ocluzale: ACE pag.
A. sagital, ocluzie inversa frontala 369
B. sagital, ocluzie normala
C. vertical, ocluzie deschisa frontala
D. transversal, ocluzie corecta
E. atipice

15
84. *Fracturile de maxilar prezinta clinic urmatoarele tulburari functionale, cu E pag.36
exceptia: 9
A. dificultati in masticatie
B. dificultati in deglutitie
C. dificultati in fonatie
D. tulburari respiratorii
E. plagi ale fibromucoasei orale

Tema 22.
Diagnosticul fracturilor complexului zigomatic
( pag. 381-382)

85. Semnele clinice ale fracturilor de malar, anterioare, fara deplasare sunt: ABC pag.
A. Edem regiunea zigomatica 381
B. Edem palpebral
C. uneori epistaxis unilateral
D. Infundarea reliefului malar
E. Exoftalmie
86. Semnele clinice ale fracturilor de malar, anterioare, cu deplasare sunt: ADE pag.
A. Asimetrie faciala 381
B. Edem palpebral absent
C. Epistaxis absent
D. Infundarea reliefului malar
E. Exoftalmie
87. Semnele clinice ale fracturilor de malar, posterioare, cu deplasare sunt: ABC pag.
A. infundarea reliefuluui osos al arcadei temporo- zigomatice 382
B. discreta echimoza in dreptul arcadei temporo-zigomatice
C. limitarea miscarilor mandibulare
D. epistaxis
E. exoftalmie
88. *Semnele clinice ale fracturilor de malar, posterioare, cu deplasare sunt E pag.
urmatoarele, cu exceptia: 382
A. infundarea reliefuluui osos al arcadei temporo- zigomatice
B. discreta escoriatie in dreptul arcadei temporo-zigomatice
C. discreta echimoza in dreptul arcadei temporo-zigomatice
D. limitarea miscarilor mandibulare
E. exoftalmie

Tema 23.
Chistul dermoid ( pag. 403-404)

89. Clinic, chistul dermoid prezinta urmatoarele caracteristici: ABC pag. 403
A. Este un chist de dezvoltare
B. Apare frecvent la adultii tineri
C. Uneori este prezent chiar de la nastere
D. Este un chist periapical
E. Apare numai la persoane de sex masculin

16
90. Localizarea chistului dermoid este: ACD pag.
A. Planseu bucal 403
B. Latero-cervical
C. Sub planul muschiului milohioidian
D. Se poate extinde in loja submentoniera
E. La nivelul boltii palatine
91. Diagnosticul diferential al chistului dermoid cu localizare in planseul bucal se ABC pag.
face cu: 403
A. Ranula sublinguala
B. Chistul teratoid
C. Tumorile glandelor sublinguale
D. Ranula suprahioidiana
E. Adenita submentoniera
92. *Clinic, chistul dermoid prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia: E pag.
A. Este un chist de dezvoltare 403
B. Apare frecvent la adultii tineri
C. Uneori este prezent chiar de la nastere
D. Localizarea tipica este in planseul bucal
E. Apare numai la persoane de sex masculin

Tema 24.
Chistul branhial ( pag. 406-407)

93. Chistul branhial are urmatoarele caracteristici: ABC pag. 406


A. este localizat de-a lungl muschili sternocleidomastoidian
B. apare in special la adolescenti sau adulti tineri
C. perioada de latenta este lunga
D. apare indeosebi la varstnici
E. sunt localizate de-a lungul muschiului maseter
94. Clinic, chistul branhial se prezinta astfel. ABD pag.
A. Are dimensiuni variabile 407
B. Tegmentele acoperitoare nemodificate
C. Consistenta foarte dura la palpare
D. Consistenta moale la palpare
E. Adera la planul tegumentar
95. Diagnosticul diferential al chistului branhial se face cu : ABC pag.
A. Limfangioame cervicale 407
B. Adenopatii metastatice cervicale
C. Adenite cronice specifice
D. Chistul dermoid
E. Chistul mucoid
96. Diagnosticul diferential al chistului branhial se face cu : B pag.
A. Chistul periapical voluminos 407
B. Adenopatii metastatice cervicale
C. Adenite acute
D. Chistul dermoid
E. Chistul mucoid

17
Tema 25.
Ranula ( pag. 412-4014)

97. Ranula prezinta clinic urmatoarele caracteristici : ABC pag. 413


A. Formatine chistica
B. Dimensiuni variabile
C. Localizata paramedian in planseul bucal
D. Localizata pe linia mediana a planselui bucal
E. Consistenta dura la palpare
98. Ranula prezinta clinic urmatoarele caracteristici, cu exceptia: CDE pag.
A. Consistenta fluctuenta 413
B. Nedureroasa la palpare
C. Dureroasa la palpare
D. Consistenta dura
E. adera la corticala interna a mandibulei
99. Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale se face cu : ABC pag.
A. Chistul dermoid 414
B. chistul teratoid
C. Tumori maligne ale mucoasei planseului bucal
D. Chistul sebaceu
E. Chistul epidermoid
100. *Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale se face cu : A pag.
A. Chistul dermoid 414
B. chistul periapical
C. Tumori maligne ale limbii
D. Chistul sebaceu
E. Chistul epidermoid

Tema 26.
Granulomul piogen
( 1, pag. 418-420)

101. Următorii factori nu sunt implicați în apariția granulomului piogen: ABCE pag.
A. Factor infecțios viral 418
B. Factorul chimic
C. Factorul genetic
D. Factorul iritativ local
E. Factor infecțios fungic
102. Următoarele sunt caracteristici ale granulomului piogen oral: BDE pag.
A. Este asociat cu determinări secundare la distanță 418
B. Apare ca răspuns la un factor iritativ local
C. Reprezintă o neoplazie a mucoasei orale
D. Este format din țesut granulativ
E. Este o hiperplazie reactivă a mucoasei cavității orale
103. Următoarele afirmații sunt adevărate: ABE pag.
A. Botriomicomul este granulomul piogen localizat la nivelul mucoasei 419
labiale, linguale sau jugale

18
B. O formă de granulom piogen este granulomul gravidei sau tumora de
sarcină
C. Botriomicomul este granulomul piogen localizat la nivel gingival
D. Granulomul periferic cu celule gigante este granulomul gravidei sau
tumora de sarcină
E. Granulomul piogen gingival mai este numit și epulis granulomatos
104. * Granulomul piogenic este reprezentat de: A pag.
A. masa pseudotumorală, de aspect pediculat sau sesil 418-
B. tumoră benignă de consistenta dură, infiltrativă 419
C. masa pseudotumorală asociată cu metastaze loco-regionale
D. tumoră malignă de aspect ulcero-infiltrativ
E. O malformație vasculară limfatică

Tema 27.
Granulomul periferic cu celule gigante
(1, pag. 421-423)

105. Următoarele afirmații sunt adevărate privind granulomul periferic cu celule gigante: BCD pag.
A. Nu apare niciodată la pacienți edentați 421-
B. Examenul radiologic evidențiază o liză osoasă caracteristică 422
C. Derivă din periost sau din structurile ligamentului parodontal
D. Se localizează excusiv la nivelul crestei alveolare
E. Prezența lui este asociată cu hiperparatiroidismul
106. Diagnosticul diferențial al epulisului cu celule gigante se poate face cu următoarele:
ACD pag.
A. Epulis fibros 422
B. Botriomicomul
C. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare
D. Epulis granulomatous
E. Goma sifilitică
107. Tratamentul chirurgical al granulomului periferic cu celule gigante vizează: BCE pag.
A. Se conservă perioastul subiacent 422
B. Extirpare împreună cu periostul subiacent
C. Extirparea în totalitate, cu margini libere de 2mm
D. Îndepărtarea factorului iritativ nu este obligatorie
E. Îndepărtarea prin chiuretaj a țesutului parodontal de orgine și a
osului alveolar modificat
108. *Din punct de vedere anatomo-patologic, în cadrul granulomului periferic cu celule C pag.
gigante se constată prezența : 422
A. Celulelor gigante mononucleate
B. Proteinei Benz Jones
C. Celulelor gigante multinucleate
D. Celulelor Sternberg mononucleate
E. Celulelor Langerhans

Tema 28.
Papilomul
(1, pag. 425-426)

19
109. Papilomul se manifestă clinic: ABE pag.
A. Formațiune tumorală exofitică, verucoasă sau conopidiformă, cu 425
prelungiri digitiforme
B. Este pediculat, uneori sesil
C. Suprafața este netedă, violacee, datorită vaselor de neoformație
D. Formațiune infiltro-ulcerativă, cu prelungiri digitiforme în
profunzime
E. Suprafața are culoarea în funcție de gradul de keratinizare
110. Variantele anatomo-patologice de papilom sunt următoarele: ACE pag.
A. Papilom inversat 426
B. Papilom bazocelular
C. Papilom cu celule cilindrice
D. Papilom cu celule gigante multinucleate
E. Papilom scuamos
111. Care sunt tipurile virale de HPV identificate în mod relativ constant în papiloamele cu CDE pag.
localizare orală? 425
A. 32
B. 18
C. 2
D. 11
E. 6
112. *Papilomul este: D pag.
A. tumoră benignă mezenchimală 425
B. tumoră benignă vasculară
C. Un hamartom
D. tumoră benignă epitelială
E. O tumoră malignă mezenchimală

Tema 29.
Keratochistul odontogen
(1, pag. 452-456)

113. Pe masură ce evoluează keratochisturile determină: ABCE pag.


A. Mobilitatea dintilor adiacenti 452
B. Resorbtia progresiva a radacinilor
C. Liza corticalelor osoase
D. Tulburari sensitive
E. Imping pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre marginea
bazilara
114. Următoarele afirmații sunt adevărate privind keratochistul odontogen primordial: ACE pag.
A. Se dezvoltă în locul unui dinte 452
B. Se dezvoltă în jurul unui dinte
C. Derivă din resturile Serres sau din celulele bazale ale epiteliului oral
D. Derivă din epiteliul adamantin redus
E. Are un caracter recidivant mult mai marcat
115. Sindromul Gorlin: BD pag.
A. Nu se întâlnește niciodată la copii 452
B. Caracterizat prin prezența a multiple keratochisturi

20
C. Numit și sindromul nevic scuamocelular
D. Numit și sindromul nevic bazocelular
E. Caracterizat prin prezența unui keratochist unic congenital
116. *Examenul radiologic în cazul keratochistului odontogen dentiger: A pag.
A. Se evidențiază un dinte neerupt, situat parțial intralezional 453
B. Lipsa dintelui intralezional
C. Resorbția radiculară a dinților adiacenți este patognomonică
D. Leziune osoasă radioopacă
E. Este patognomonică prezența calcificărilor amorfe intralezionale

Tema 30.
Chistul folicular (1, pag. 456-458)

117. Următoarele nu reprezintă originea chistului folicular: ABDE pag.


A. epiteliul adamantin redus 456
B. resturile Serres
C. transformarea chistica a sacului folicular
D. resturile epiteliale Malassez
E. celulele bazale
118. Următoarele afirmații sunt adevărate privind chistul folicular: BCD pag.
A. Este atașat la nivel periapical 456
B. Este un chist de dezvoltare
C. Înconjoară coroana dintelui neerupt
D. Apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei
E. Apare cel mai frecvent la nivelul zonei frontale maxilare
119. Următoarele enunțuri se referă la varianta de chist folicular cu extensie vestibulară:
ABC pag.
A. Imaginea radiologică este de radiotransparență uniloculară 456
suprapusă peste bifurcația rădăcinilor unui molar de minte inferior
semiinclus
B. Denumită și chist paradentar
C. Denumită și chist vestibular de bifurcație
D. Imaginea radiologică este de radiotransparență ce se extinde spre
apical, nerespectând coletul dentar
E. Poate circumscrie radiologic dintele
120. *Următoarea afirmație este falsă privind chistul folicular: B pag.
A. Poate deplasa dinții adiacenți cu care vine în contact 458
B. Tratamentul este reprezentat de rezecția osoasă marginală sau
segmentară
C. Poate induce resorbția radiculară a dinților adiacenți
D. Este denumit și chist dentiger
E. Aspectul tipic este de radiotransparență uniloculară care înconjoară
coroana dintelui inclus sau semiinclus, cu inserție la coletul acestuia

Tema 31. CHISTURI INFLAMATORII (pag.466-471)


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

21
121. *Chisturile inflamatorii sunt următoarele, cu excepția: A Pag. 466
A. Chistul median palatinal
B. Chistul radicular
C. Chistul periapical
D. Chistul radicular lateral
E. Chistul rezidual
122. *Cel mai frecvent chist din patologia oaselor maxilare este reprezentat de: B Pag.46
A. Chistul periapical 6
B. Chistul radicular
C. Chistul parodontal lateral
D. Keratochistul odontogen primordial
E. Chistul median mandibular
123. Semnul Dupuytren este caracterizat prin: CE Pag.46
A. Senzație dureroasă intensă la palpare 7
B. Apariția în urma îngroșării corticalei osoase
C. Perceperea unei consistențe de “coajă de ou spart “ la palparea în
vestibulul bucal
D. Se percepe la palparea în planșeul bucal
E. Perceperea unei consistențe de “minge de celuloid” la palparea în
vestibulul bucal
124. Radiologic, chistul periapical prezintă următoarele caracteristici: ACE Pag.46
A. Radiotransparență periapicală în jurul dintelui cauzal 9
B. Radiotransparența periapicală este întotdeauna imprecis delimitată
C. Poate prezenta contur radioopac
D. Nu prezintă niciodată resorbție radiculară
E. Apexurile dinților implicați sunt incluse în cavitatea chistică

Tema 32. Ameloblastomul (pag.474-482)


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

125. *Care dintre următoarele afirmații nu caracterizează ameloblastomul: A Pag.474


A. Reprezintă cea mai frecventă tumoră neodontogenă
B. Poate avea origine în resturile laminei dentare ( Serres )
C. Prezintă o creștere lentă
D. Este o tumoră invazivă
E. Prezintă 3 forme anatomo-clinice
126. *Ameloblastomul intraosos solid prezintă următoarele caracteristici: B Pag.47
A. Apare mai frecvent la mandibulă 4
B. Initial tumora este asimptomatică
C. Deformează din etapă incipientă contururile feței
D. Are tendința de a invada parțile moi
E. Durerea este intensă la debutul afecțiunii
127. Aspectul radiologic al ameloblastomului multichistic: BDE Pag.47
A. Prezintă o radioopacitate multiloculară 5
B. Loculațiile de mici dimensiuni dau aspectul unui “fagure de miere”
C. Absență unui dinte inclus introsos
D. Loculatiile de mari dimensiuni au aspect de ” baloane de săpun”

22
E. Prezintă margini neregulate
128. Aspectele clinice ale ameloblastomului unichistic sunt: CE Pag.48
A. Apare în special la pacienții în vârstă 0
B. Debutul este caracterizat prin deformarea corticalelor osoase
C. Localizarea cea mai frecventă este în zona posterioară a mandibulei
D. Inițial apar parestezii și fenomene dureroase în teritoriul nervului
alveolar inferior
E. Reprezintă 10-15% din totalul ameloblastoamelor

Tema 33. Tumori maligne ale buzelor : particularități clinice, diagnostic


diferențial, evoluție (pag. 585-587)
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

129. *Evoluția indirectă a tumorilor maligne ale buzelor: E Pag.586


A. Afectarea metastatică a limfonodulilor loco-regionali este precoce
B. Efracționează in stadiul tardiv periostul
C. Invadează inițial corticala osoasă
D. Se realizează prin invazia osului din aproape în aproape
E. Se realizează prin adenopatia submandibulară secundară, fixată
130. *Clinic, perioada de stare a tumorilor maligne de buză prezintă: D Pag.58
A. Forma ulcerativă 6
B. Forma nodulară
C. Șancru primar
D. Forma ulcero-vegentantă
E. Cheilite microbiene
131. Diagnosticul diferențial al tumorilor maligne de buză se poate face cu: ACD Pag.58
A. Ulcerații mecanice 6
B. Condrosarcomul
C. Papilomul
D. Botriomicomul
E. Ameloblastomul
132. Evoluția tumorilor maligne de buză: CDE Pag.58
A. Afectarea osoasă se realizează doar pe cale indirectă 6
B. Este in general rapidă, cu afectarea stării generale a pacientului în
stadiile incipiente
C. Prezența ganglionilor cervicali palpabili la primul consult are o
incidență de 10-15 %
D. În cazul recidivelor tumorii primare, incidența metastazelor
ganglionare cervicale crește până la 30 %
E. Apariția metastazelor cervicale în primul an de la diagnosticarea
tumorii de buză în 25% dintre cazuri

Tema 34. Tumorile maligne ale părților orale a limbii și ale planșeului oral (pag.
597-600)

23
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

133. *Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucal: C Pag.597


A. Nu prezintă caracter limfofil
B. Sunt caracterizate de forme neinvazive
C. La primul consult pacienții prezintă frecvent adenopatii cervicale
metastatice
D. Forma de debut este cea ulcero-vegetantă
E. Evolutia în fazele de debut este fulminantă
134. *La nivelul planșeului bucal, cea mai frecventă localizare a tumorii maligne A Pag.59
este: 8
A. Paramedian, în porțiunea anterioară a acestuia
B. Paramedian, în portiunea posterioară a acestuia
C. La nivelul șanțului amigdaloglos
D. În zona laterală
E. În zona posterioară
135. Clinic, perioada de stare a tumorilor maligne ale limbii și ale planșeului bucal ABE Pag.59
prezintă: 7
A. Forma ulcero-distructivă
B. Forma ulcero-vegetantă
C. Forma nodulară
D. Forma vegetantă
E. Forma scleroasă
136. Tumora maligna pelvilinguală: BC Pag.59
A. Punctul de plecare este întotdeauna situat la nivelul feței ventrale a 8
limbii
B. Prezintă caracterul de “versalitate”
C. Leziunea are aspectul unei “cărți deschise”
D. Punctul de plecare este întotdeauna situat la nivelul feței dorsale a
limbii
E. Punctul de plecare este întotdeauna situat la nivelul planșeului bucal

Tema 35. Tumorile maligne ale mucoasei gingivale(pag.621-622)


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

137. *Tumorile maligne ale mucoasei gingivale sunt localizate predominant la D Pag.621
nivelul:
A. Zonei frontale a mandibulei
B. Zonei frontale a maxilarului
C. Doar la nivelul maxilarului
D. Zonei premolară sau molară - atât la maxilar cât și la mandibulă
E. Doar la nivelul mandibulei
138. *Evoluția tumorilor maligne ale mucoasei gingivale : A Pag.62
A. Implică invazia osului crestei alveolare subiacente 2
B. Nu implica invazia osului crestei alveolare în fazele tardive
C. Tumorile gingiva-mucoasei nu sunt limfofile

24
D. Prognosticul este favorabil fără tratament
E. Tumorile de la nivelul maxilarului sunt mult mai limfofile decât cele
de la nivelul crestei alveolare mandibulare
139. Factorii de risc implicați în apariția tumorilor maligne ale mucoasei gingivale CDE Pag.62
sunt următorii: 1
A. Radiațiile UV
B. Consumul de carne roșie
C. Fumatul
D. Consumul de alcool
E. Sepsisul dentar
140. Forma de debut în cazul tumorilor maligne ale mucoasei gingivale se ABC Pag.62
caracterizează prin următoarele aspecte: 1
A. Se clasifică în forma ulcerativă și forma vegetantă
B. Forma vegetantă are cel mai adesea aspect papilomatos
C. Forma vegetantă papilomatoasă apare în legatură cu o papilă
interdentară
D. Tumora prezintă o bază largă de implantare
E. În evoluție nu afectează mobilitatea dinților adiacenți

Tema 36. Tumorile maligne ale mandibulei : tumori maligne primare de origine
mezenchimală,tumori maligne primare odontogene și tumori
multifocale(pag.628-631)
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

141. *Tumorile maligne ale mandibulei prezintă următoarele caracteristici: E Pag.627


A. Dezvoltarea endoosoasă a tumorilor maligne primare mandibulare
este frecventă
B. Carcinoamele cu debut endoosos își au originea la nivelul
structurilor endoosoase de natură cartilaginoasă
C. Apar extrem de rar prin invazia de vecinătate a tumorilor maligne
de părți moi
D. Incidența acestor tumori este mai crescută la sexul feminin ( 3:1 )
E. E. Grupa de vârstă cea mai afectată este 51- 60 ani.
142. *Factorii de risc implicați în apariția tumorilor maligne endoosoase sunt C Pag.
următorii, cu excepția : 627
A. Iradiere
B. Boala Paget
C. Radiații UV
D. Displazia fibroasă
E. Virusul Epstein-Barr
143. Următoarele afirmații despre osteosarcom sunt adevarate: ABE Pag.
A. Radiologic se remarcă aspectul în „raze de soare” sau „ triunghiurile 628
lui Codman”
B. În funcție de tipul celular predominant, se descriu cinci forme
histologice: osteoblastic, condroblastic, anaplastic, fibroblastic și
teleangiectazic
C. Se localizează frecvent la nivelul oaselor maxilare

25
D. Apare cel mai frecvent la femei, în jurul vârstei de 50-65 ani
E. Afectează cel mai frecvent corpul mandibulei
144. Sarcomul Ewing se caracterizează prin următoarele aspecte: BC Pag.
A. Afectează de regulă metafizele 629
B. Radiologic are aspect de „foi de ceapă”
C. Simptomele cuprind deformare osoasă asociată cu durere, mobilitate
dentară prin distrucție osoasă, ulcerarea mucoasei acoperitoare
D. Este de regulă radiorezistent
E. La nivelul oaselor feței, este localizat cu predilecție la nivelul
maxilarului

Tema 37. Tumorile maligne ale maxilarului : forme anatomo-clinice(pag.642-645)


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

145. *Tumorile maligne de infrastructură de tip carcinom ale maxilarului se B Pag.642


caracterizează prin următoarele aspecte, cu excepția:
A. Apar cel mai frecvent prin invazie din mucoasa gingivală în
substratul osos
B. Apar cel mai frecvent prin debut endoosos la nivelul platoului
palato-alveolar
C. În perioada de debut se remarca frecvent prezența unei ulcerații a
gingivo-mucoasei crestei alveolare
D. Cel mai frecvent ulcerația este situată pe versantul vestibular
E. Ulcerația evoluează spre forma ulcero-vegentantă sau ulcero-
distructivă
146. *Tumorile maligne de infrastructura de tip sarcom ale maxilarului se E Pag.64
caracterizează prin următoarele aspecte, cu excepția: 3
A. În perioada de debut apar dureri nevralgiforme, odontalgii și
mobilitate dentară
B. În perioada de stare apare asimetria facială, datorată unei deformări
osoase
C. În evoluție, formațiunea tumorală are caracter vegentant, polilobat
D. Diagnosticul diferențial se poate face cu : epulisul, tumora cu
mieloplaxe, osteodistrofiile
E. Evoluția este lentă
147. În perioada de stare, tumorile maligne de mezostructură de tip carcinoma ale ACE Pag.64
maxilarului: 3
A. Erodează pereții osoși ai sinusului maxilar
B. Au aspect ulcero-distructiv
C. Invadează vestibulul, mucoasa palatină sau jugală
D. Rinoscopia anterioară este contraindicată
E. Apare hipoestezia nervului infraorbitar, ca urmare a tropismului
perineural al tumorii
148. Tumorile maligne de mezostructură de tip sarcom ale maxilarului: BCE Pag.64
A. În perioada de stare determină apariția semnelor sinusale ( scurgeri 4
serosanguinolente bilaterale )
B. Sunt însoțite de mobilitate dentară și dureri iradiate în hemicraniu

26
C. În perioada de stare determină semne oculare ( edem palpebral,
chemosis, nevralgii de tip oftalmic )
D. Tumora are un prognostic favorabil fără tratament
E. Apar fenomene de obstrucție nazală, epistaxis și deformări ale
piramidei nazale

Tema 38.
Luxația temporo-mandibulară: luxația anterioară (pag. 688-691)

149. *În cazul luxației de tip anterior a articulației temporo-mandibulare, condilul D pag.
mandibular se deplasează în raport cu poziția sa normală astfel : 688
A. Posterior si lateral de tuberculul articular
B. Cranial, înfundându-se în cavitatea glenoida
C. Condilul mandibular nu este implicat în acest tip de luxație
D. Anterior in raport cu tuberculul articular
E. Caudal si medial față de cavitatea glenoida
150. Luxatia anterioara a articulatiei temporo-mandibulare poate fi : BDE pag.
A. Anchilozanta 688
B. Acuta
C. Terapeutica in cazul tratamentului anomaliilor dento-maxilare
D. Recidivanta
E. Cronica
151. *Luxatia anterioara a articulatiei temporo-mandibulare este favorizata de D pag.
urmatorii factori CU EXCEPTIA : 688
A. Laxitatea capsulei articulare
B. Deformari condiliene
C. Cavitate glenoida putin adanca
D. Tubercul articular cu panta accentuata
E. Scaderea tonicitatii muschilor masticatori
152. In cazul luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo-mandibulare sunt CDE pag.
evidente in cazul examenului clinic urmatoarele aspecte : 688
A. Inocluzie verticala cu pastrarea contactelor dentare la nivelul
grupului frontal si lipsa acestora la nivelul ultimilor molari
B. Linia interincisiva este deplasata catre partea sanatoasa
C. Depresiune pretragiana
D. Linia interincisiva nu este deplasata
E. Gura este partial deschisa, cu mandibula protruzata

Tema 39.
Anchiloza temporo-mandibulară (pag. 700-702)

153. Anchiloza articulatiei temporo-mandibulare prezinta urmatoarele caracteristici: AC Pag.


A. Limitarea cu caracter permanent a miscarilor mandibulare 700
B. Intotdeauna este afectat doar discul articular ce determina limitarea
miscarilor articulare
C. Sunt afectate structurile articulare (condil,disc,fosa glenoida) ce
sunt inlocuite de tesut fibros sau mixt

27
D. Este aproape intotdeauna bilaterala si doar in mod exceptional
unilaterala
E. Limitarea cu caracter temporar si recurent a miscarilor mandibulare,
“in epsisoade”, ce se remit in mod normal in 7-10 zile fara tratament
154. *Factorii traumatici implicati in etiopatogenia anchilozei articulatiei temporo- C pag.
mandibulare sunt urmatorii CU EXCEPTIA : 700
A. Fracturi ale condilului mandibular in poriunea sa intraarticulara
B. Fracturi ale cavitatii glenoide
C. Fracturi cu deplasare ale apofizei coronoide vicios consolidate
D. Traumatism obstetrical
E. Plagi ale articulatiei temporo-mandibulare
155. Din punct de vedere anatomoclinic exista umatoarele forme ale anchilozei articulatiei AC Pag.
temporo-mandibulare : 700
A. Intracapsulara
B. Totala
C. Extracapsulara
D. Partiala
E. Combinata
156. In functie de extensia blocului osos, anchiloza articulatiei temporo- ACE Pag.
menadibulare intracapsulara poate avea urmatoarele stadii de evolutie : 700
A. Bloc osos extins pana la nivelul apofizei coronoide
B. Bloc osos extins catre unghiul mandibulei
C. Bloc osos extins pana la incizura sigmoida
D. Bloc osos extins catre apofiza mastoida
E. Bloc osos limitat la apofiza condiliana

Tema 40.
Litiaza glandei submandibulare (pag. 725-727)

157. Interesarea litiazica a glandei salivare submandibulare se datoreaza umatorilor CDE pag.
factori : 725
A. Secretia salivara a glandei submandibulare este saraca in mucus
ceea ce favorizeaza precipitarea fosfatilor si carbonatilor de calciu
B. Pozitia anatomica a glandei, superior fata de orificul de excretie si
caracterul gravitational al excretiei salivare
C. Canalul Warthon prezinta pe traiectul sau doua curburi anatomice
D. Orificul de deschidere al canalului Wharton este mai ingust decat
cel al canalului Stenon
E. Secretia salivara a glandei submandibulare este bogata in mucus
ceea ce favorizeaza precipitarea fosfatilor si carbonatilor de calciu
158. Formele clinice ale sialolitiazei care constituie „Triada Salivara” sunt: ACE Pag.
A. Colica salivara 726
B. Adenomul canalicular
C. Abcesul salivar
D. Adenomul pleomorf
E. „Tumora salivara”
159. *Referitor la „Tumora salivara” se poate afirma in mod corect urmatorul fapt : D Pag.
A. Reprezinta degenerarea maligna a tesutului glandular al glandei 727
salivare submandibulare

28
B. Histologic reprezinta un ex-adenom pleomorf care a malignizat
C. Reprezinta o sialadenita acuta fiind rezultatul unor episoade
supurative repetate
D. Glanda salivara se prezinta marita de volum, indurata, neregulata,
cu aspect pseudotumoal
E. Secretia muco-purulenta la exercitarea presiunii pe glanda este
absenta
160. *Despre abcesul salivar se poate afirma in mod corect urmatorul fapt : D Pag.
A. Reprezinta o infectie a spatiilor fasciale secundare 727
B. In cazul in care calculul se afla in portiunea submilohioidiana a
canalului Warthon, acesta se poate complica cu supuratia spatiului
sublingual
C. In cazul in care calculul este situat in portiunea supramilohioidiana
a canalului Warthon, acesta se poate complica cu supuratia
spatiului submandibular
D. In cazul in care calculul se afla in portiunea spramilohioidiana a
canalului Warthon, acesta se poate complica cu supuratia spatiului
sublingual
E. Reprezinta o supuratie difuza a planseului bucal anterior

Tema 41.
Tumori benigne ale glandelor salivare (pag. 744-749)

161. Adenomul pleomorf : ADE Pag.


A. Este cea mai frecventa tumora benigna a glandelor salivare 744
B. Se localizeaza cel mai frecvent la nivelul glandei submandibulare
C. Reprezinta o tumor maligna a glandelor salivare
D. Apare cel mai frecvent la adulti (40-60 ani) efectand mai ales sexul
feminin
E. Este localizat cel mai adesea la nivelul glandei parotide
162. *Oncocitomul : C Pag.
A. Reprezinta o tumora maligna a glandelor salivare 749
B. Este o formatiune tumorala foarte dens intalnita la nivelul
glandelor salivare
C. Este localizat de regula in lobul superficial al glandei parotide sub
forma unui nodul nedureros
D. Apare la varste tinere, cel mai fercvent sub 20 ani
E. Dupa extirpare recidivele sunt prezente in majoritatea cazurilor
163. *Adenomul canalicular : E Pag.
A. Reprezinta o tumora foarte des intalnita la nivelul glandelor 748
salivare
B. Apare excluiv la nivelul glandelor partoide
C. Este localizata in special la nivelul buzei inferioare
D. Rprezinta o tumora cu un grad ridicat de malignitate
E. Prezinta o crestere lenta, asimptomatica pana la dimensiuni de
aproximativ 2 cm
164. Tumora Warthin : CDE Pag.
A. Reprezinta o tumora mailgna cu un grad ridicat de malignitate 748

29
B. Ia nastere prin transformarea maligna a epiteliului canalului de
excretie al glandelor salivare
C. Mai este denumita si chistadenolimfom
D. Apare mai ales la adulti in intervalul 50-60 ani
E. Este o tumora benigna cu caracter chistic

Tema 42.
Tratamentul tumorilor benigne parotidiene (pag. 761-763)

165. In functie de AMPLOAREA interventiei parotidectomiile pot fi : ABC Pag.


A. Parotidectomia partiala 762
B. Parotidectomia lobului profund
C. Parotidectomia lobului superficial
D. Parotidectomia cu conservarea nervului facial
E. Parotidectomia cu sacrificarea nervului facial
166. *Pentru tumorile benigne parotidiene localizate in lobul superficial dar care se A Pag.
extind sub nervul facial se va practica : 762
A. Parotidectomia totala cu conservarea nervului facial
B. Parotidectomia superficiala cu conservarea nervului facial
C. Parotidectomia totala cu sacrificarea nervului facial
D. Parotidectomia profunda cu conservarea nervului facial
E. Parotidectomia profunda cu conservarea nervului facial
167. *Face exceptie de la principiile generale ale tratamentului chirurgical al B Pag.
tumorilor benigne de glanda parotida : 762
A. Adenomul pleomorf
B. Tumora Warthin
C. Adenocarcinomul
D. Silolitiaza
E. Tumorile benigne situate deasupra nervului facial in lobul
spuerficial
168. Care dintre urmatoarele variante de tratament chirurgical NU SE APLICA in BCDE Pag.
cazul tumorii Warthin situate parotidian : 763
A. Simpla enucleere
B. Parotidectomia superficiala
C. Parotidectomia profunda
D. Protidectomia totala
E. Parotidectomia totala cu conservarea nervului facial

Tema 43.
Tehnici chirurgicale de osteotomie a maxilarului (1, pag. 793-794)

169. *In cazul anomaliei dento-maxilare de clasa a III-a cu componenta maxilara B Pag.
cel mai frecvent este indicata : 793
A. Interventia cu osteotomie de tip Le Fort I si retrudarea maxilarului
B. Interventia cu osteotomie de tip Le Fort I si avansarea maxilarului
C. Interventia cu osteotomie de tip Le Fort II si retrudarea maxilarului
D. Interventia cu osteotomie de tip Le Fort II si avansarea maxilarului

30
E. Interventia cu osteotomie de tip Le Fort III si retrudarea maxilarului
170. Urmatoarele afirmatii in legatura cu osteotomia de tip Le Fort I sunt BE Pag.
ADEVARATE : 793
A. Se realizeaza pe cale extraorala intrucat accesul chirurgical este
deosebit de dificil in la nivelul portiunii posterioare a maxilarului
B. Srealizeaza pe cale orala
C. Presupune realizarea unei linii de osteotomie cu orientare verticala
la nivelul maxilarului
D. Nu intereseaza peretele anterolateral al sinusului maxilar
E. Osteotomia intereseaza peretele antero-lateral al sinusului maxilar
171. *Osteotomia de tip Le Fort I intereseaza urmatoarele structuri osoase CU E Pag.
EXCEPTIA: 793
A. Peretele antero-lateral al sinusului maxilar
B. Apertura piriforma
C. Apofizele pterigoide
D. Vomerul
E. Sutura fronto-malara
172. Urmatoarele afirmatii despre osteotomiil de de tip Le Fort II si III sunt AB Pag.
FALSE : 793
A. Se adreseaza doar anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a
B. Se adreseaza anomaliilor dento-maxilare cu surplus maxilo-malar
sau maxilo-nazo-malar
C. In cazul acestor osteotomii abordul este mixt
D. Implica riscuri precum fracturi necontrolate ale bazei craniului
E. Abordul chirurgical este mixt si contine si accesul bicoronal (la
nivelul scalpului)

Tema 44.
Clasificarea despicăturilor de buză (pag. 828-831)

173. *Din cadrul clasificarii Veau a dsepicaturilor fac parte urmatoarele cu E Pag.
EXCEPTIA : 828
A. Despicatura labiala unilaterala simpla
B. Despicatura labiala cicatriciala
C. Despicatura labiala centrala
D. Despicatura labiala bilterala totala
E. Despicatura labiala combinata
174. *Despicatura labiala cicatriciala: D Pag.
A. Reprezinta o forma severa de despicatura labiala 828
B. Este intotdeauna bilaterala
C. Este asociata cu despicatura palatina
D. Clinic se prezinta ca o mica dehiscenta la nivelul rosului buzei
E. Tratamentul presupune realizarea unui lambou local avansat
175. Urmatoarele afirmatii sunt FALSE in ceea ce piveste Despicatura labiala ACD Pag.
bilaterala totala : 829
A. Prezinta un indice scazut de complexitate
B. Se asociaza aprope intotdeauna cu despicatura palatina bilaterala
totala
C. Regiunea labiala este divizata in doua parti

31
D. Procesul alveolar nu este afectat
E. Procesul alveolar este despicat generand trei portiuni
176. Despicatura labiala centrala : ACD Pag.
A. Reprezinta un caz de o complexitate majora 829
B. Structurile medio-faciale sunt hiperplazice
C. Malformatiile asociate nu sunt compatibile cu viata
D. Structurile medio-faciale sunt hipoplazice
E. In cazul tratamentului imediat prognosticul este favorabil

Tema 45.
Entități clinice asociate cu durerea oro-maxilo-facială (pag. 916-922)

177. Clasificarea cauzala a durerii in teritoriul oro-maxilo-facial cuprinde ABE Pag.


urmatoarele elemente : 916
A. Afectiuni dureroase de cauza neurogena
B. Afectiuni dureroase de cauza psihogena
C. Afectiuni dureroase de cauza traumatica
D. Afectiuni dureroase de cauza postoperatorie
E. Afectiuni dureroase de cauza somatica
178. Cauzele nevralgiei de trigemen atunci cand aceasta debuteaza la 30-40 ani ABCD Pag.
sunt: 916
A. Scleroza multipla
B. Anevrisme
C. Neurinom acustic
D. Compresia radacinii nervului trigemen
E. Diabet zaharat
179. Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen se efectueaza in raport cu CE Pag.
urmatoarele entitati clinice cu EXCEPTIA : 918
A. Nevralgia nervului facial
B. Nevralgia vidiana
C. Nevralgia nervului ulnar
D. Nevralgia nervului intermediar Wrisberg
E. Nevralgia nervului auricular
180. *Din cadrul medicatiei folosite in tratamentul nevralgiei de trigemen NU face E Pag.
parte : 918
A. Carbamazepina
B. Fenitoina
C. Gabapentin
D. Clonazepam
E. Inhibitori ai monoaminooxidazei

Tema 46
Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-maxilar (2, pag. 317-
347, 350-369, 433-445)

181. *Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer E Pag.
datorita 318

32
A. arhitectonicii speciale
B. Functiilor specifice ale epiteliului
C. functiilor glandulare
D. inervatiei
E. Toate raspunsurile sunt corecte
182. *In ceea ce priveste interpozitia cu succiune intensa a degetelor: A Pag.
A. Se produc si se aplica forte concentrice la nivelul arcadelor dentare 437
B. Nu se produc contractii ale muschiului motul barbiei
C. Succiunea determina cresterea presiunii intraorale
D. Nu pot apare efecte negative asupra cresterii maxilarului
E. La examenul facial nu se observa modificari
183. *Timpul al III-lea al deglutitiei se mai numeste: A pag.
A. timp esofagian 351
B. timp bucal
C. timp faringian
D. timp laringian
E. timp nazofaringian
184. *Timpul al II-lea al deglutitiei se mai numeste: C pag.
A. timp esofagian 351
B. timp bucal
C. timp faringian
D. timp laringian
E. timp nazofaringian
185. In ceea ce priveste interpozitia cu succiune intensa a degetelor: ABC Pag.
A. Se produc si se aplica forte concentrice la nivelul arcadelor dentare 437
B. Se produc contractii ale muschiului motul barbiei
C. Succiunea determina scaderea presiunii intraorale
D. Nu pot apare efecte negative asupra cresterii maxilarului
E. La examenul facial nu se observa modificari
186. Interpozitiile heterotrope presupun interpunerea intre arcadele ACD pag.
dentare: 437
A. A unor elemente ce nu apartin aparatului dentomaxilar
B. A unor elemente ce apartin aparatului dentomaxilar
C. A degetelor
D. A creionului
E. E. A limbii
187. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora: ABC Pag.
A. unor cauze congenitale 326
B. alaptarii artificiale
C. obiceiuri vicioase
D. hiperextensiei capului
E. inocluziei labiale

Tema 47
Anodonția (3, pag. 15-33)

188. *După Bolk și Ionescu, dintele cel mai frecvent afectat de anodonţie este: C Pag. 18
A. molarul de minte inferior

33
B. premolarul doi superior
C. incisivul lateral superior
D. molarul de minte superior
E. incisivul central superior
189. *În cazul anodonţiilor raportul în care sunt afectate cele două dentiţii este: E Pag. 18
F. nu există nici o diferenţă în ceea ce priveşte frecvenţa anodonţiei
între cele două dentiţii
G. 8/1 în favoarea dentiţiei permanente
H. 8/1 în favoarea dentiţiei temporare
I. 16/1 în favoarea dentiţiei temporare
J. 16/1 în favoarea dentiţiei permanente
190. *În cadrul etiopatogeniei anodonţiei, teoria proterogenetică susţine că: B Pag. 20
A. se distruge lama dentară
B. dispare ultimul dinte din fiecare grup dentar, excepţie făcând grupul
incisiv inferior
C. se reduce dimensiunea maxilarelor la om
D. se reduce potenţialul formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene
E. toate răspunsurile sunt corecte
191. *Termenul de anodonţie intinsa nu defineşte situaţia clinică în care lipsesc de C Pag. 24
pe o hemiarcadă:
A. 2-3 dinţi
B. 4 dinţi
C. 1-2 dinţi
D. 5 dinţi
E. 3 dinţi
192. Factorii locali cu rol în producerea anodonţiilor sunt urmatorii, cu exceptia: DE Pag.
A. extracţiile brutale ale dinţilor temporari 22-23
B. despicăturile labio-maxilo-palatine
C. tumori ale maxilarelor
D. traumatismele intrauterine
E. deficienţele nutriţionale din timpul sarcinii
193. Factorii generali cu rol în producerea anodonţiilor sunt urmatorii, cu exceptia: ABC Pag.
A. extracţiile brutale ale dinţilor temporari 22-23
B. osteomiolita acuta si subacuta a maxilarelor
C. tumori ale maxilarelor
D. traumatismele intrauterine
E. deficienţele nutriţionale din timpul sarcinii
194. Cu privire la anodonţia de incisiv lateral superior sunt corecte următoarele ABE Pag.
afirmații: 25-26
A. poate fi însoţită de modificări faciale precum proeminenţa
mentonului şi inversarea treptei labiale
B. poate fi asimetrică cu omolog nanic
C. corespondentul temporar poate rămâne pe arcadă până la 55-60 de
ani
D. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicată prin
rămânerea acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportând astfel
influenţa favorabilă a stimulilor funcţionali
E. prezența incisivului lateral temporar pe arcadă reprezintă un element
care complică, deoarece poate conduce la depistarea tardivă a
anomaliei

34
Tema 48.
Dintii supranumerari
( pag. 40-63)

195. *Reducerea formulei dentare incisive s-a realizat: A pag. 42


A. Dinainte-inapoi
B.Dinapoi-inainte
C. Dinspre posterior spre anterior
D. Dinspre lateral spre anterior
E. Dinspre molari spre incisivi
196. *In cazul dintilor supranumerari sunt utile urmatoarele tipuri de radiografii: E pag.
A. Ortopantomografia 61-62
B.Radiografia cu film retroalveolar
C. Radiografia ocluzala
D. Metoda excentrica
E. toate de mai sus sunt corecte
197. *Urmatoarele afirmatii Nu sunt adevarate: B pag. 67
A. Extractia dintilor anastrofici este intotdeauna obligatory
B. Se indica extractia dintelui supranumerar atunci cand se asociaza cu
microdontia dintilor din seria normal
C. In cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia dintelui
permanent este necesara marirea periemtrului arcadei cu ajutorul
aparatelor ortodontice
D. Extractia dintilor supranumerari este atitutidinea terapeutica de
elective
E. In cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia dintelui
permanent este necesara extractia lor.
198. *Urmatoarele afirmatii privind caracteristicile meziodensului este falsa: D Pag. 51
A. este unicuspidat, uniradicular, coroana de forma conica
B. De regula se intalneste meziodensul unic
C. meziodensul erupe sau poate ramane inclus
D. Apare la maxilarul superior si inferior
E. eruptia sa precede, insoteste sau urmeaza eruptiei incisivului central
permanent superior
199. Principalele caracteristici ale meziodensului: CDE Pag.
A. Apre doar la mndibula 51-52
B. Ramane doar inclus
C. Este unicuspidat,uniradicular
D. Este, de regula, unic
E. Se comporta ca un element strain fata de dintii normali
200. Dintii supranumerari pot determina: ABDE Pag. 65
A. Inghesuri dentare
B. Deplasarea si rotatia incisivilor central
C. Arcade spatiate
D. Resorbtii radiculare
E. Blocaje ocluzo-articulare
201. Urmatoarele afirmatii cu privire la etioptogenia dintilor supranumerari sunt ABDE Pag.
false: 42-47

35
A. Teoria atavica incearca explicarea aparitiei dintilor supranumerari
pornind de la formula primatelor: 3 incisivi, 1 canin, 3 premolari si
3 molari pe o hemiarcada
B. Teoria mugurilor adamantine multipli sustine faptul ca lama
dentara genereaza o multitudine de muguri din care majoritatea se
dezvolta ulterior
C. Conform teoriei de diviziune a mugurilor dentari, cei doi dinti
rezultati ar trebui sa fie micsorati de volum in mod uniform
D. Cauza aparitie dintilor supranumerari conform teorieievaginarii
epiteliului adamantin este data de proliferarea si evaginarea
epiteliului adamantin intern urmata imediat de epiteliul adamantin
extern
E. Teoria celei de a treia dentitii ar fi rezultatul unei a doua periaode de
productie a lamei dentare

Tema 49
Incluzia dentară (3, pag. 73-90)

202. *Frecventa incluziei de canin este mai mare: E Pag. 74-


A. La mandibula;- 75
B. Bimaxilar;
C. Pe partea dreapta;
D. La sexul masculin
E. La maxilar.
203. *Incluzia poate fi indusa de unul din urmatorii factori generali: A Pag. 80
A. Avitaminoza D
B. Boli infecto-contagioase ale mamei;
C. Bolile constitutionale;
D. Traumatisme intrauterine;
E. Osteomielita acuta si subacuta a maxilarelor.
204. *Incluzia poate fi clasificata dupa gradul de severitate, in functie de distanta in B Pag. 80
mm pana la planul de ocluzie, astfel:
A. Usoara: distanta mai mica de 14 mm;
B. Medie: distanta intre 12-15 mm;
C. Severa : distanta mai mare de 10 mm;
D. Medie: distanta intre 14-18 mm;
E. Nici un raspuns nu este corect
205. *Factorii loco- regionali implicati in etiopatogenia incluziei dentare sunt C Pag.
urmatorii, cu exceptia: 75-79
A. Obstacole in calea eruptiei dintelui: existenta unor formatiuni
tumorale
B. Micsorarea spatiului necesar eruptiei
C. Disostoza cleido-craniana
D. Caracteristicile particulare ale dintelui: pozitia intraosoasa,
conformatia anatomica
E. Obstacole in calea eruptiei dintelui: persistenta caninilor temporari
peste termenul normal de permutare

36
206. Factorii generali inplicati in etiopatogenia incluziei sunt: ABDE Pag. 80
A. Nanism hipofizar;
B. Boala Paget;
C. Obstacole in calea eruptiei dentare;
D. Sindromul Turner;
E. Ereditatea.
207. Printre factorii generali care favorizeaza incluzia dentara se numara si: ACDE Pag. 80
A. Avitaminoza D;
B. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura;
C. Hipotiroidismul
D. Sindromul Down;
E. Factori toxici de poluare.
208. Gradul de severitate al incluziei dentare se poate aprecia in functie de BCE Pag. 82
inaltimea verticala a coroanei caninului in raport cu incisivul lateral adiacent,
astfel:
A. Gradul 2: la nivelul jonctiunii smalt-cement, dar la mai putin de
jumatate din inaltimea radacinii;
B. Gradul 4: deasupra apexului;
C. Gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement;
D. Gradul 5: deasupra apexului;
E. Gradul 3: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de
jumatate din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex.

Tema 50.
Reincluzia dentara
( pag. 107-117)

209. *Reincluzia dentară se poate defini ca: B pag.


A. retenția dentară primară; 107
B. retenția dentară secundară;
C. rotație primară;
D. torsiune dentară;
E. retenție dentară parțială.
210. *Cel mai frecvent, reincluzia dentară apare la nivelul : D pag.
A. molarului unu temporar; 108
B. molarului prim permanent;
C. molarului doi permanent;
D. molarului doi temporar;
E. premolarului unu permanent.
211. *Scoala franceza integreaza reincluzia dentara in anomalie dentara: D pag.
F. Monocauzala 107
G. De clasa I
H. De eruptie
I. Izolata
J. De grup
212. *Reincluzia totala se caracterizeaza prin: C Pag.
A. se poate intalni la acelasi subiect la unul sau mai multi dinti 115
B. intereseaza dinti diferiti

37
C. absenta dintelui de pe arcada
D. dintele a fost extras
E. o parte din coroana dentara este vizibila
213. Termeni folositi pentru reincluzie dentara sunt: AB Pag.
A. Reintruzie dentara 107
B. Anchiloza dentara
C. Incluzie dentara
D. Involutie dentara
E. Incluzie partiala
214. Formele clinice ale reincluziei dentare sunt: DE Pag.
A. Reincluzia coronara 113
B. Reincluzia vertical
C. Reincluzia incomplete
D. Reincluzie totala
E. Reincluzie partiala
215. Diagnosticul diferential al reincluziei dentare totale se face cu: ABCE Pag.
A. Extractia dentara 116
B. Anodontia
C. Intruzia postraumatica totala
D. Distructia coronara avansata
E. Incluzia dentara

Tema 51.
Ectopia dentara
( pag. 121-130)

216. * Ordinea descrescătoare a incidenței ectopiei este: A pag. 121


A. Canin superior, Premolar II inferior, Canin inferior, Premolari
inferiori
B. Canin inferior, Premolar II inferior, Canin superior, Premolari
inferiori
C. Canin superior, Premolari superiori, Canin inferior, Premolar II
inferior
D. Canin superior, Canin inferior, Premolar II inferior, Premolari
inferiori
E. Canin inferior, Canin superior, Premolar II inferior, Premolari
inferiori
217. * Cauze ale ectopiei dentare nu include : C pag.
A. Prezența unor formațiuni supranumerare erupte sau incluse 122
B. Reducerea sau absența spațiului necesar erupției
C. Fibromucoasă subțire
D. Dinte temporar fără rizaliză sau rizaliză atipică
E. Macrodonție absolută sau relative
218. *Ectopia se mai intalneste in literatura cu termenul de : C pag.
A. Distomolar 121
B. Meziodens
C. Distopie
D. Poliodontie

38
E. Pleodontie
219. *Dintele cel mai frecvent vizat de anodontie este: B Pag.
A. premolarul I superior 124
B. Caninul superior
C. Caninul inferior
D. Molarul I Superior
E. Incisivul central inferior
220. Afirmația adevărată despre ectopia dentară este: ABC Pag.
A. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza simptomatologiei clinice 126
B. Examenele complementare au rol de a conduce către o conduită
terapeutică de elective
C. Examenul radiologic confirmă o anumită etiologie a ectopiei
D. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza examenelor complementare
E. Examenul clinic confirmă o anumită etiologie a ectopiei
221. Examenul radiologic în ectopia dentară oferă informații despre: ACDE Pag.
A. Raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dinților vecini 126
B. Existența unui tipar normal de abraziune la niveului dintelui decidual
C. Existența sau nu a unor complicații la nivelul dinților învecinați
D. Existența sau nu a molarilor de minte pe arcada cu ectopia, posibili
factori de amplificare sau factori de recidivă
E. Structura osului și aspectul fibromucoasei
222. Cauze ale ectopiei dentare includ: BCE Pag.
A. Diastemă mai mare de 2-4 mm 126
B. Meziopoziție generalizată
C. Existența unei fibro-mucoase dure ca urmare a extracției precoce a
predecesorului
D. Dezvoltare excesivă a maxilarului în sens sagital și transversal
E. Macrodonție absolută sau relative

Tema 52.
Diastema
( pag. 133-142)

223. *Tratamentul diastemei interincisive presupune: A pag. 142


A. Utiliazarea unor forte ortodontice mici
B. Nu e necesara indepartarea cauzei
C. Inelele de cauciuc se pot aplica direcpt pe dinti
D. Nu e necesara contentia in urma inchiderii spatiului
E. Recidiva apare in cazuri foarte rar.
224. *Care afirmatii NU sunt adevarate cu privire la tulburarile functionale induse C pag.
de prezenta diastemei: 137
A. tulburari fizionomice
B. tulburari ocluzale-minore
C. tulburari fonatorii
D. Tulburari ocluzale-majore
E. E.variantele A, B, C sunt corecte

39
225. *Ectopia se mai intalneste in literatura cu termenul de : C pag.
A. Distomolar 121
B. Meziodens
C. Distopie
D. Poliodontie
E. Pleodontie
226. Diastema este o anomalie de: BE Pag.
A. Sediu 133
B. Pozitie
C. Numar
D. Forma
E. Eruptie
227. *O cauza a diastemei secundare este: D Pag.
A. Dezvoltarea exagerata a frenului buzei superioare 133
B. Prezenta unui fren lat cu insertie inalta
C. Transmitere ereditara de tip recesiv
D. Anodontia unis au bilaterala a incisivului lateral
E. Prezenta unui fren lat cu insertie joasa
228. Urmatoare afirmatii despre diastema sunt false: ACDE Pag.
A. Frenul lat cu insertie inalta induce o diastema divergenta spre planul 135-
de ocluzie 138
B. Tratamentul presupune forte ortodontice mici
C. Posibila transmitere ereditara de tip dominant
D. La arcada inferioara nu se poate instala diastema
E. Tratamentul trebuie instituit dupa ce radacinile incisivilor s-au
format complet
229. Algoritmul de corectie pentru prodentia si roatatiile care apar in cazul existentei ABE Pag.
diastemei presupune: 136-
A. Se scad 0,5mm din dimensiunea diastemei la o prodentie de 0-5 137
grade
B. Se scad 2 mm pentru o rotatie de peste 45 grade
C. Se scad 0,5 mm pentru o prodentie de 5-10 grade
D. Se scad 2 mm pentru o rotatie de 0-45 grade
E. Prodentia de peste 20 grade, se scad 2mm

Tema 53.
Transpozitia dentara
( pag. 149-154)

230. *Transpozitia de găsește mai frecvent la : D pag. 149


A. genul feminin(3/5)
B. genul masculin (4/5)
C. genul masculin (3/4)
D. genul feminin (4/5)
E. genul feminin (2/4)
231. *Dintele cel mai interesat in transpoziție este: C pag.
A. incisivul central 149
B. incisivul lateral

40
C. caninul superior
D. premolarul 2
E. caninul inferior
232. *Transpozitia dentara se intalneste doar in: B pag.
A. Dentitia temporara 149
B. dentitia permanenta
C. Dentitia mixta
D. Dentitia temporara si dentitia mixta
E. Dentitia permanenta si dentitia mixta
233. *Traspozitia canin-premolar I se produce: E Pag.
A. daca nu s –a format mugurele premolarului I 150
B. cand mugurele premolarului I este situat la distantade locul lui de
eruptie
C. datorita tendintei de mezializare a dintilor
D. cand exista transpozitie si in dentitia temporar
E. daca s-a pierdut caninul temporar inaintea eruptiei premolarului I
234. Transpozitia este mai frecventa la : ADE Pag.
A. caninul superior 149
B. maxilarul inferior
C. caninul inferior
D. maxilarul superior
E. genul feminin
235. Majoritatea transpozitiilor sunt : AD Pag.
A. pe partea stânga 150
B. pe partea dreapta
C. bilaterale
D. unilaterale
E. totale
236. In transpozitia completa canin - incisiv lateral , obiectivele terapeutice sunt : ABE Pag.
A. slefuiri modelante asupra caninului 153
B. slefuiri modelante asupra incisivului lateral
C. aducerea dinților la locul lor cu ajutorul aparatului ortodontic fix
D. șlefuirea dinților intr-o ședința
E. slefuiri in ședințe succesive

Tema 54.
TRATAMENTUL CARIEI DENTARE
(pag. 169-182; 296-302;311-322)

237. În nomenclatura de descriere a termenilor utilizaţi pentru prepararea cavităţilor AB pag. 169
peretele axial al unei cavităţi este descris ca:
A. O suprafaţă internă a unei cavităţi preparate
B. O suprafaţă care este paralelă cu axul lung al dintelui
C. O suprafaţă externă a unei cavităţi preparate
D. O suprafaţă externă a unei cavităţi preparate în smalţ
E. O suprafaţă perpendiculară pe axul lung al dintelui
238. Principiul extensiei preventive susţinut de Black considera că: AD pag.
171

41
A. În cazul preparării cavităţilor de pe suprafeţele netede cariate,
restaurarea va fi extinsă în zonele în care există o autocurăţire
normală
B. Pe feţele meziale şi distale prepararea se va limita la nivelul
punctului de contact
C. Extensia preventivă nu previne caria secundară
D. La nivelul molarilor şi premolarilor se impune îndepărtarea
smalţului defect restant
E. Se pot menţine margini de smalţ colorate sau cretoase pentru
conservarea ţesuturilor dentare
239. Tratamentul conturului marginal al cavităţii diferă în funcţie de: ABD pag.
A. localizare pe dinte 171
B. direcţia prismelor de smalţ
C. profunzimea cavităţii
D. tipul de material restaurator folosit
E. tipul de tratament aplicat plăgii dentinare
240. *În cadrul clasificării cavităţilor din punct de vedere anatomo-topografic, după B pag.
Black, cavitatetea de Clasa I este: 172
A. Localizată pe faţa vestibulară la dinţii frontali
B. Cavitatea foselor şi fisurilor
C. Localizată pe faţa mezială şi distală la dinţii frontali
D. Localizată pe faţa mezială şi distală la dinţii laterali
E. Cavitatea suprafeţelor netede
241. În terapia cariei simple, obturaţia: ABCD pag.
A. Are rolul de a reface anatomia dintelui 173
B. Are rolul de a restabili funcţia masticatorie
C. Trebuie să împiedice progresiunea leziunii carioase în ţesuturile
sănătoase învecinate
D. Are rolul de a restabili funcţia fizionomică
E. Este indicată doar în cavităţile simple
242. *Cavităţile de clasa a VI-a sunt cavităţile rezultate în urma tratamentului C pag.
leziunilor de la nivelul: 174
A. foselor şi fosetelor ocluzale ale dinţilor laterali
B. feţelor proximale ale incisivilor şi caninilor cu păstrarea unghiului
incizal
C. marginilor incizale ale dinţilor anteriori sau de la nivelul vârfului
cuspizilor dinţilor laterali
D. foselor şi fosetelor vestibulare ale dinţilor laterali
E. foselor şi fosetelor orale ale dinţilor frontali
243. În cazul preparării cavităţilor de pe suprafeţele netede, stabilirea conturului BCE pag.
marginal va respecta următoarele reguli: 176
A. Terminarea marginilor pe pantele cuspidiene sau crestele de smalţ
B. Extinderea marginilor cavităţii până în ţesuturile sănătoase
C. Extinderea marginilor pentru a permite un acces suficient
manoperelor adecvate
D. Păstrarea de smalţ subminat, nesusţinut de dentină
E. Extinderea marginilor gingivale ale cavităţii apical de contact pentru
a permite o curăţire optimă dintre marginea gingivală şi dintele
adiacent

42
244. Ameloplastia: AB pag.
A. Reprezintă o procedură de remodelare a suprafeţelor smalţului 176
B. Se realizează cu instrumentar rotativ
C. Este indicată la nivelul fisurilor care penetrază adânc în smalţ (mai
mult de 1/3 din grosimea smalţului)
D. Este indicată la nivelul suprafeţelor proximale ale dinţilor care au
contacte interdentare strânse pentru a favoriza curăţirea şi
autocurăţirea
E. Se realizează cu toporişti de smalţ
245. Dentina “afectată”: BCE pag.
A. Este invadată semnificativ de microorganizme 179
B. Este o zonă de decalcificare
C. Este adesea comparabilă în fermitate cu dentina înconjurătoare
neafectată
D. Este o zonă de dentină moale, ramolită
E. Nu este invadată semnificativ de microorganizme
246. Metoda ideală pentru îndepărtarea materialului carios: ABD pag.
A. Exercită o presiune minimă 180
B. Permite un control complet al instrumentarului folosit
C. Utilizează excavatoare acţionate dinspre centrul spre periferia
procesului carios
D. Exercită căldură fricţională aproape de zero
E. Utilizează freza globulară diamantată la rotaţie redusă
247. *În vederea preparării cavităţii pentru amalgam, unghiul dintre conturul B pag.
marginal şi pereţii de smalţ al cavităţii va fi de: 181
A. 30°
B. 90°
C. 75°
D. 110°
E. 60°
248. Pasta bază a linerului ciment pe bază de hidroxid de calciu conține: ACE pag
A. Ca(OH)2 297
B. TiO2
C. ZnO
D. butilenglicol disilicilat
E. sulfonamidă
249. Priza linerului ciment pe bază de hidroxid de calciu are loc prin formarea unui AD pag
chelat între următoarele componente: 297
A. butilenglicol disalicilat
B. hidroxid de calciu
C. sulfonamidă
D. oxid de zinc
E. sulfat de calciu
250. Printre avantajele linerilor cu hidroxid de calciu de numără: DE pag
A. manipularea ușoară a linerilor în suspensii apoase 297
B. rezistența bună la compresiune
C. aderența bună la dentină
D. alcalinitatea crescută
E. efectul bacteriostatic

43
Tema 55.
Etiopatogenia cariei dentare
( pag. 52-61)

251. Placa bacteriană: ABCE pag.52


A. Constituie un sistem ecologic microbian viguros
B. Are o activitate metabolică intensă
C. Este bine adaptată mediului său
D. Constituie agregarea bacteriilor, leucocitelor şi celulelor epiteliale
descuamate
E. Este un agregat de microorganisme unite între ele prin intermediul
matricei organice
252. Materia alba : ABC pag. 52
A. Constituie agregarea bacteriilor, leucocitelor şi celulelor epiteliale
descuamate ce se acumulează pe suprafaţa plăcii bacteriene sau a
dintelui
B. Este lipsită de structura caracteristică plăcii bacteriene
C. Se poate îndepărta prin acţiunea mecanică a spray-ului de apă
D. Are o activitate metabolică intensă
E. Este bine adaptată mediului său
253. Placa dentară apare: ABC pag 52
A. Apare în şanţuri şi fosete ocluzale
B. Pe obturaţii, coroane artificiale, implante dentare, lucrări protetice
C. Pe aparate ortodontice fixe şi mobile
D. Pe mucoasa obrazului
E. Pe mucoasa limbii
254. Evidenţierea microscopică a plăcii bacteriene, prin coloraţia gram, distinge: ABC pag 53
A. Microorganisme gram positive
B. Microorganisme gram negative
C. Bastonaşe, fusiforme, filamentoase, spirili, spirochete
D. Levuri
E. Micelii
255. Un milimetru cub de placă bacteriană: ABC pag 53
A. Cântăreşte aproximativ 1 mg
B. Conţine mai mult de 108 micoorganisme
C. Microorganismele sunt dispuse într-un aranjament complex ce
cuprinde 200-400 specii bacteriene
D. Microorganismele sunt dispuse într-un aranjament complex ce
cuprinde 100-300 specii bacteriene
E. Cântăreşte aproximativ 2 mg
256. Grupa bastonașelor gram pozitive prezente în placa bacteriană cuprinde ACE pag 53
membrii din genul:
A. Corynebacterium
B. Fusobacterium
C. Nocardia
D. Selenomonas
E. Actinomyces
257. *Bacteriile gram pozitive : D pag 53

44
A. Elaborează exotoxine şi sunt sensibile la streptomicină
B. Elaborează endotoxine şi sunt sensibile la penicilină
C. Elaborează endotoxine şi sunt sensibile la streptomicină
D. Elaborează exotoxine şi sunt sensibile la penicilină
E. Elaborează exotoxine şi sunt rezistente la penicilină
258. Formarea plăcii bacteriene implică două procese majore: CD pag 54
A. Formarea materiei alba
B. Precipitarea iniţială a lipidelor salivare
C. Aderarea iniţială a micoorganismelor din salivă la peliculă
D. Înmulţirea bacteriilor odată ataşate, cu aderarea lor de cele iniţiale
E. Aderarea iniţială a bacteriilor anaerobe
259. Componenţi adiţionali ai placii bacteriene sunt: ABCD pag 55
A. Celule epiteliale
B. Protozoare
C. Eritrocite
D. Particule alimentare
E. Microorganisme
260. Din punctul de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă AB pag 57
următoarele proprietăţi importante:
A. Acidogeneza
B. Producţia de polizaharizi extra şi intracelulari
C. Producţia de lipide
D. Adeziune scăzută la ţesuturile dentare
E. Producţia de amilază
261. *Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este: C pag 57
A. Streptococul salivarius
B. Streptococul sanguis
C. Streptococul mutans
D. Streptococul mitior
E. Streptococul β hemolitic
262. Patogenitatea plăcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, ABDE pag 57-
rezidă în: 58
A. Concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă
mică
B. Capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de
hidraţi de carbon
C. Posibilitatea de a fi eliminată rapid de pe suprafeţele dure dentare
D. Posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de
hidraţi de carbon prin alimentaţie
E. Scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic
de 5,5
263. *Streptococcus salivarius colonizează: B pag 54
A. Suprafeţele dintelui
B. Suprafaţa dorsală a limbii
C. Şanţul gingival
D. Punga parodontală
E. Suprafaţa obrazului
264. Matricea intermicrobiană conţine: ABCD pag 54
A. Dextran şi levan
B. Galactoză şi metilpentoză

45
C. Endotoxine lipopolizaharidice
D. Calciu, fosfor, magneziu, potasiu şi sodiu
E. Amilază şi fosfatază

Tema 56.
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinților permanenți
pg 69-93

265. Evolutia si complicatiile hiperemiei preinflamatorii: ABD 71-72


A. revenirea la normal a pulpei odata cu inlaturarea factorilor cauzali
B. pulpita cronica, daca nu se intervine terapeutic
C. parodontita apicala cronica fibroasa
D. pulpita acuta seroasa, daca nu se intervine terapeutic
E. necroza pulpara
266. In pulpita seroasa partiala morfopatologic se observa la nivelul ADE 72
odontoblastilor:
A. Semne de hiperfunctie odontoblastica la periferia procesului
inflamator (mitocondrii, ribozomi, lizozomi modificati ca forma,
volum, numar)
B. Fragmentariale membranei celulare cu preluarea functiilor de catre
celulele mezenchimale primitive
C. Stratul de odontoblasti dispare aproape in intregime, lasand spatii
vacuolare
D. Semn de oprire a metabolismului in apropierea centrului inflamatiei
(organite micsorate ca volum, acumulare de metaboliti
intermediari)
E. Semne de degenerare (omogenizare cromatica in nucleu, vacuolizari
si acumulari lipoidice in citoplasma)
267. In pulpita seroasa partiala bolnavul acuza o durere: ABD 73
A. Vie
B. Localizata
C. Durata de cateva minute, pana la jumatate de ora
D. Provocata de agenti termici, la rece la inceput, mai tarziu si la cald
E. Provocata de agenti termici, numai la rece
268. In pulpita seroasa totala criza dureroasa: AC 74
A. Provocata initial de un agent extern
B. Nu poate fi de la inceput violenta, insuportabila
C. Intensitatea dureroasa poate fi si progresiva daca este cauzata de un
agent extern
D. Daca apare spontan, fara o cauza aparenta, poate avea doar caracter
brutal
E. Pot surveni exacerbari ale durerii, doar la rece
269. In pulpita purulenta partiala leziunile morfologice ale tesutului pulpar sunt: ACD 78
A. Grave, cu caracter ireversibil in centrul focarului
B. intr-o faza activa de inflamatie in jurul membranei piogene, cu
preponderenta purulenta
C. la periferia pulpei numai hiperemie

46
D. intr-o faza activa de inflamatie in jurul membranei piogene, dar cu
preponderenta seroasa
E. la periferia pulpei, aspect normal
270. Durerile in pulpita purulenta totala: BCDE 79
A. Sunt provocate
B. Foarte puternice
C. Aproape continue
D. Iradiate
E. Caracter pulsatil
271. Pulpita cronica deschisa ulceroasa evolueaza spre: ABC Pg 85
A. Intotdeauna cu pierderea progresiva a vitalitatii pulpei
B. In cursul evolutiei se pot produce reacutizari
C. Dintii sunt predispusi la fracturi coronare
D. Pulpita cronica deschisa granulomatoasa
E. Pulpita purulenta totala

Tema 57.
Necroza și gangrena pulpară,
pg 94-102

272. *Prin necroza pulpara se intelege: C 94


A. Mortificarea aspeptica a pulpei, cu epuizarea mijloacelor ei
defensive, sub actiunea unor agenti fizicochimici sau bacterieni
B. Mortificarea septica a pulpei
C. Mortificarea aseptica a pulpei cu epuizarea mijloacelor ei
defensive, sub actiunea unor agenti fizicochimici
D. Mortificarea septica a pulpei sub actiunea factorilor bacterieni
E. Nici un raspuns bun
273. *Sunt unele substante care in mod prioritar pot declansa o necroza datorita D 94
caracterului chimic mai agresiv, si anume:
A. Eugenolul
B. Trioximetilenul folosit in impregnarea neagra a cavitatii
C. Acid tricloracetic folosit in hemostaza in cauterizari
D. Azotat de argint folosit in hemostaza in cauterizari
E. Toate raspunsurile bune
274. Gangrena pulpara simpla: ACD 99
A. Este o mortificare septica
B. Este caracterizata prin desompunerea pulpei sub influenta
germenilor aerobi de putrefactie
C. Intereseaza strict teritoriul dintelui
D. Este fara nici un rasunet din partea parodontiului apical
E. Este o mortificare aseptica
275. *In necroza aseptica, mortificarea pulpara poate evolua cu infectarea pulpei E 99
necrozate cu germeni proveniti din:
A. Cavitatea bucala
B. Canal radicular lateral care comunica cu o punga parodontala
C. Circulatia generala in urma unei bateriemii sau viroze prin
fenomenul de anahoreza

47
D. Focar inflamator din vecinatate
E. toate raspunsurile bune
276. *In patogeneza gangrenei pulpare, alaturi de enzimele bacteriene un rol B 100
important revine si:
A. Precipitarii proteice cu cresterea vascozitatii protoplasmei celulare
B. dezechilibrului circulator care se instaleaza in sectorul pulpar
afectat
C. paraliziei peretilor vasculari si blocarea respiratiei celulare
D. toate raspunsurile gresite
E. toate raspunsurile bune
277. Formele anatomoclinice ale gangrenei pulpare sunt: ABCE Pg 101
A. Gangrena umeda
B. Gangrena uscata
C. Gangrena partiala
D. Gangrena subacuta
E. Gangrena complicata
278. Gangrena umedă se identifică morfopatologic prin prezenţa: ACE 100
A. unor produşi descompuşi ce au o culoare cenuşie-brună;
B. unei imagini radiologice cu modificări periapicale;
C. unui ţesut pulpar putrificat foarte moale cu un grad mare de
umiditate;
D. pierderi parţiale a configuraţiei structurale a pulpei;
E. pierderi totale a configuraţiei structurale a pulpei.

Tema 58
Parodontite apicale acute și cronice,
103-125

279. Dinamica caracteristica osteitei apicale in cadrul PA acute este datorata: ACDE Pg 103
A. osului alveolar, cu predominenta osului spongios
B. corticalei interne bine reprezentata, greu de traversat
C. corticalei interne subtire
D. osului alveolar cu spatii periodontale
E. osului alveolar cu spatii intertrabeculare
280. *Aspectul macroscopic si microscopic al inflamatiei osoase este determinat, cu D Pg 103
o exceptie, de:
A. starea generala a organismului
B. intensitatea agresiunii si calea de patrundere a agresorului
C. vecinatatea cavitatii orale, sursa permanenta de infectie
D. sistemul limfatic slab reprezentat
E. strat de tesuturi moi slab reprezentat, usor de strabatut de exsudatul
inflamator
281. *Tumefierea fara contur cu tegumente destinse, lucioase, albicioase este A Pg 109
caracteristica edemului de vecinatate din:
A. PA acute seroasa
B. PA acute hiperemica
C. PA acute supurata faza endodosoasa
D. PA acute supurata faza subperiostala

48
E. PA acute fistulizate
282. Edemul de vecinatate in cazul parodontitei apicale acute supurate: ACD Pg 112
A. Poate cobori, in faza de rezolutie, spre mandibula chiar daca
provine de la un dinte situat pe partile laterale ale arcadei maxilare
B. Poate cobori, in faza de rezolutie, spre mandibula chiar daca
provine de la un dinte situat in zona frontala a arcadei maxilare
C. Poate lipsi acolo unde exista un os poros, subtire
D. In vecinatatea insertiilor musculare si a articulatiei
temporomandibulare poate avea consecinte functionale serioase
asupra mecanismului motor
E. Ganglioni nepalpabili, durerosi
283. *Abcesul apical cronic are aspect de: C 122
A. pungă violacee datorită infiltratului de PMN a microabceselor din
peretele pungii şi în exterior
B. pungă gălbuie datorită infiltratului conjunctiv lax din peretele pungii
şi în interior
C. pungă gălbuie datorită infiltratului de PMN a microabceselor din
peretele pungii şi în interior
D. pungă violacee datorită infiltratului de PMN a microabceselor din
peretele pungii şi în exterior
E. pungă gălbuie datorită infiltratului conjunctiv lax a microabceselor
din peretele pungii şi în exterior;
284. *PA cronica condensanta, cu o exceptie: C 123-
A. Este o forma cu imagine radiologica neconturata de parodontita 124
apicala cronica
B. Predominant apare alternanta de tesut osos normal cu tesut osos
caracteristic afectiunii
C. Imaginea radiologica pune in evidenta osul periapical cu un aspect
mai inchis datorita demineralizarii
D. Imagine radiologica difuza, cu spatii intertrabeculare marite de
volum
E. spatiul periodontal periapical are tendinta sa fie desfiintat de zona
hiperminaralizata
285. *Trasatura esenţială a parodontitei apicale cronice condensante este: E 124
A. imagine radiologică difuză, cu un aspect mai negricios al
hipermineralizării
B. imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă
C. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
D. percuţia în ax este intens pozitivă
E. îngustarea spaţiului periapical

Tema 59
Tratamentul necrozei și gangrenei pulpare,
158-173, 198-202

286. Tratamentul mecanic in cazul gangrenei pulpare presupune: ABCD 160


A. Crearea accesului la camera pulpara
B. Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos

49
C. Stabilirea lungimii canalului
D. Reazuirea dentinei alterate de pe peretii canalului
E. Obturarea etansa a canalului radicular
287. *Metoda clinico radiologica de stabilire a lungimii de lucru: C 164
A. Efectuarea unei radiografii dentare cu acul introdus pe canal pana la
nivelul apexului, cu stoperul fixat la nivel coronar
B. Pentru a obtine lungimea corecta a canalului se scad din lungimea
masurata pe radiografie a acului din canal 2mm, distanta ce
corespunde erorii prin modul de expunere a filmului
C. Determina cu precizie jonctiunea cementodentinara, metoda clinica
avand doar caracter orientativ
D. Toate raspunsurile bune
E. Nici un raspuns bun
288. Tehnicile de preparatie a canalelor radiculare sunt asemanatoare, in extirparile AC 166
pulpare si in gangrena pulpara, dar fiecare dintre ele prezinta unele
particularitati:
A. In extirparea pulpara preparatia se efectueaza pana la constrictia
apicala
B. In gangrena pulpara preparatia se efectueaza cu o usoara depasire a
constrictiei apicale
C. In gangrena pulpara se aplica, dupa terminarea tratamentului
mecanic, pansamente medicamentoase
D. In extirparea pulpara Se insista cu tratamentul pana la o largire de cel
putin 35 pentru a asigura o irigare eficienta
E. In toate extirparile pulpare se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit
de sodiu
289. Metodele ultrasonice de de preparatie a canalului radicular in gangrena pulpara: ABD 171
A. Se mai numeste sistem ultrasonic sinergic
B. Se asociaza efectele mecanice ale undelor ultrasonice cu efectele
chimice antiseptice si organolitice ale lichidului de spalatura
endodontica
C. Solutia de spalatura este de regula hipoclorit de sodiu 2,5% si
insoteste facultativ activarea energetica a acelor endosonice
D. Are la baza principiul magnetostrictiunii sau piezoelectricitatii
E. Energia vibratorie eliberata de generatorul de ultrasunete poate
actiona in mediu uscat (debridare activa) sau in mediu umed
(debridare pasiva)
290. In gangrena pulpara medicatia endodontica: ACD 174
A. Trebuie privita doar ca un adjuvant important in sterilizarea canalelor
B. Trebuie privita ca un mijloc terapeutic de sine statator in sterilizarea
canalelor
C. Isi gaseste motivatie in lipsa garantiei clinice a evacuarii
corespunzatoare a detritusurilor organice si microflorei din canale
D. Isi gaseste motivatie in imposibiliatate stabilirii gradului in care
microorganismele au reusit sa patrunda in canaliculele dentinare ale
canalului radicular
E. Este menit sa distruga selectiv flora patogena endodontica
291. Distrugerea microflorei endodontice se poate realiza prin: ABCD 174
A. procedeu chimic, medicaţie endodontică, aplicata topic
B. procedeu fizico-chimic, diatermie;

50
C. procedeu fizico-chimic, ionoforeză;
D. procedeu fizico-chimic, insuflaţii de medicamente de in stare
gazoasa
E. administrare pe cale orala de antibiotice
292. Avantajul hidroxidului de calciu realizat prin intermediul unui preparat AE 199
magistral este:
A. posibilitatea de control a consistenţei preparatului medicamentos,
prin reglarea compoziţiei amestecului
B. gradul de dozare al acestuia intracanalicular
C. gradul de control al cantitaţii dirijate dintre pulberea hidroxidului de
calciu şi cea a zincului
D. dozarii cantitatii de hiroxid de calciu între 32% şi 52%
E. posibilitatea de utilizare in stare proaspata

Tema 60
Obturarea canalelor radiculare,
214-238

293. *Obturaţia segmentară de canal constă în: D 238


A. obturarea canalului principal, lasand neobturat canalele laterale
B. obturarea completă a canalului radicular asociată cu reconstituirea
corono-radiculară cu pivot endodontic
C. obturarea orificiului de intrare în canalul radicular, pe o distanţă de
3-4 mm
D. obturarea partială a canalului radicular, doar in in treimea sa
terminală pe o distanţă de 3-4 mm de la constricţia apicală
E. niciuna dintre variante
294. *Avantajele utilizării conurilor de argint în obturațiile radiculare sunt D 243
A. Necomprimabile
B. radioopacitatea intensa a conului aratand o obturatie etansa
C. acțiune oligodinamica (discutabila in conditiile unei sigilari
perfecte)
D. flexibilitate mult mai mare decât a conurilor de gutapercă
E. dezobturarea foarte facila
295. Metoda ocalexica de obturare a canalelor radiculare (Biocalex): ABD 217
A. este bazata pe expansiunea oxidului de calciu
B. consta in formarea carbonatului de calciu care va bloca canalul si
apa care se va combina mai departe cu oxidul de calciu neintrat
inca in reactie
C. principiul consta in sterilizarea canalului prin carbonatul de calciu
si obturarea simultana prin hidroxid de calciu
D. conform acestei metode hidroxidul de calciu rezultat prin reactia
dintre oxidul de calciu introdus pe canal si apa preexistenta in
canal se combina imediat cu dioxidul de carbon produs prin
descompunerea organica
E. metoda, utilizata ca pansament endodontic si nu ca material de
obturatie definitiv, a dat rezultate slabe la dintii care nu permit un
tratament mecanic corect pana la apex

51
296. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex: AC 219
A. Se bazeaza pe utilizarea unui con confectionat dintr-un material
solid care sa se protriveasca fest in portiunea apicala a canalului
B. Are avantajul ca asigura o sigilare etansa de unul singur
C. Are indicatie in mod exceptional obturarea canalului
meziovestibular al primului molar superior insuficient largit din
cauza curburii accentuate sau accesului complicat
D. Mai este cunoscuta sub denumirea de tehnica de modelare
individuala a conului
E. Consta in modelarea ruloului de gutaperca intr-un con de grosime
adecvata calibrului canalului
297. Timpi operatori in tehnica de obturatie prin modelarea individuala a conului: BC 222
A. Ramolirea succesiva prin incalzire a mai multor conuri de
gutaperca groase tinute cu pensa dentara in flacara
B. Transformarea conurilor individuale prin rulare sub presiune intre
doua placute de sticla sterile intr-o masa de gutaperca unica, cat
mai omogena
C. Modelarea ruloului de gutaperca (prin acelasi procedeu) intr-un con
de grosime adecvata calibrului canalului
D. Racirea in alcool a conului recent modelat
E. Proba clinica a conului individualizat in vederea obtinerii tug back-
ului
298. Tehnica de condensare la rece a gutapercii foloseste: ACDE 223
A. Conuri principale de gutaperca standardizate ISO
B. Conuri accesorii de gutaperca standardizate ISO
C. Instrumente pentru condensarea gutapercii (spreadere)
standardizate ISO
D. Instrumente pentru condensarea gutapercii (Spreadere)
nestandardizate
E. Conuri accesorii de gutaperca nestandardizate ISO
299. *In cadrul tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii, selectia B 232
plugger-elor consta in:
A. Alegerea unui set de 2-4 pluggere, de calibre diferite care sa se
blocheze la 2-3 mm de constrictia apicala in miscarea de propulsie
in canal
B. Selectia unui set de 2-4 pluggere de calibre diverse , cu repere
plasate la 5mm pe partea activa care sa le asigure utilizarea lor
corecta in sectoarele de canal carora le corespund in diametru
C. Selectarea unui plugger a carui extremitate plata activa sa
contacteze o suprafata cat mai intinsa de gutaperca la contactul cu
peretii laterali ai canalului
D. Selectarea unui plugger a carui extremitate plata activa sa
contacteze o suprafata cat mai mica de gutaperca fara contact cu
peretii laterali ai canalului
E. Toate raspunsurile bune

Tema 61
Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice,

52
249-260

300. Drenajul endodontic in conditii optime in tratamentul parodontitei apicale acute ABE 252
exsudative seroase presupune:
A. imobilizarea dintelui
B. folosirea turbinei pentru a micşora vibraţia
C. realizarea unei incizii mucoperiostale
D. osteotomia transmaxilara in cazul imposibilitatii permeabilizarii
canalului radicular
E. anestezia
301. Factorii care condiţionează intensitatea manifestărilor clinice în depăşirile ACDE 251-
apicale sunt: 252
A. starea parodonţiului apical inainte de efectuarea obturatiei; cand
parodontiul a fost indemn, reacţia postobturatorie este mult mai
violenta decât in cazul unei leziuni parodontale intinse
B. starea parodonţiului apical inainte de efectuarea obturatiei; in cazul
unei leziuni parodontale intinse initiale, reacţia postobturatorie este
mult mai violenta decât in cazul unui parodontiu indemn
C. topografia locoregionala
D. calitatea materialului de obturatie
E. tipul de reactivitate individuală
302. Metoda chirurgicala in tratamentul parodontitelor apicale acute este aleasa in ABCE 249
raport cu:
A. forma anatomoclinica a parodontitei apicale
B. stadiul ei de evolutie
C. conditiile topografice locale
D. starea generala a pacientului
E. aptitudinile medicului
303. Metoda chirurgicala in tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi ABCE
reprezentata de:
A. Trepanarea dintelui, deschiderea camerei pulpare, permeabilizarea
canalelor radiculare, drenaj endodontal
B. Trepanarea osului (osteotomie transmaxilara) pentru drenaj extern
C. Asocierea drenajului endodontal cu osteotomia transmaxilara
D. Rezectia apicala
E. Extractia dintelui, pentru drenaj alveolar
304. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos: BCDE 249
A. Este un tratament obligatoriu
B. Este un tratament adjuvant
C. Poate fi administrat pe cale orala, mai ales in formele cu alterarea
starii generale
D. Poate fi administrat pe cale locala, in parodontitele hiperemice
E. In parodontitele apicale acute exsudative seroase si supurate, pe cale
endodontala, numai dupa ce s-a realizat interventia de drenare si
fenomenele acute s-au amendat
305. Daca parodontita apicala este o complicatie a gangrenei simple tratamentul: ACE 250
A. Se adreseaza numai afectiunii cauzale
B. Este de preferat sa se aleaga metoda tratamentului cu antiseptice
C. Este de preferat sa nu se aleaga metoda tratamentului cu antiseptice

53
D. in cazul alegerii metodei de trament cu antibiotice se recomanda ca
pasta medicamentoasa sa fie aplicata din a doua sau a treia sedinta
E. in cazul alegerii metodei de trament cu antibiotice se recomanda ca
pasta medicamentoasa sa fie aplicata din prima sedinta de tratament
306. In cazul unei parodontite acute hiperemice de iritatie, determinata de materialul ABD 251
de obturatie de canal, care a depasit apexulatitudinea terapeutica poate fi:
A. Expectativa
B. Interventie chirurgicala
C. Dezobturarea canalului
D. Drenajul se impune doar daca parodontita hiperemica s-a transformat
intr-o forma supurata
E. Drenajul endodontic oste bligatoriu

Tema 62.
Morfologia parodonțiului marginal
6 ( pag. 40-46)

307. La unele persoane sau la anumite populații specifice culoarea gingiei poate fi ABD 6 / pag.
în mod normal: 45
A. Maro închis;
B. Albastru închis;
C. Roșu violaceu;
D. Negru;
E. Albastru deschis;
308. *Variația fiziologică de culoare a gingiei sănătoase este determinate de: B 6 / pag.
A. Deficitului de melatonină; 45
B. Excesului de melanină;
C. Excesului de melatonină;
D. Deficitului de melanină;
E. Disfuncționalitatea complexului melanin-melatoninic;
309. Aspectul suprafeței gingivale în zona fixă este de: CE 6 / pag.
A. Gravură liniară; 45
B. Platou concav;
C. Gravură punctată;
D. Platou neted;
E. Coajă de portocală;
310. Poziția gingiei față de dinte depinde de: ABDE 6 / Pag.
A. Erupția dentară; 46
B. Vârstă;
C. Joncțiunea smalț-cement;
D. Parafuncții și obiceiuri vicioase;
E. Traumatisme directe;
311. *Marginea gingivală liberă: C 6 / Pag.
A. Se proiectează oblic la nivel dentinar anastomozând cu ligamentele 46
supralveolare;
B. Se proiectează pe perpendicular cement asigurând atașamentul
epitelial;
C. Se proiectează pe smalț în porțiunea cea mai declivă a acestuia;

54
D. Se proiectează pe smalț în porțiunea cea mai convexă a acestuia;
E. Este situată în jurului coletului clinic al dintelui;
312. Parodonțiul superficial este format din: ACE 6 / Pag.
A. Epiteliu gigival; 40
B. Corion cementar;
C. Ligamente infraalveolare;
D. Corion gingival;
E. Ligamente supraalveolare;
313. Parodonțiul profund mai este denumit și: AD 6 / Pag.
A. De susținere; 40
B. Senzorial;
C. Implantar;
D. Funcțional;
E. Nutritiv;

Tema 63.
Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice
6 ( pag. 109-111, 137-155)

314. *Tartrul supragingival prezintă în structura sa componente anorganice in D 6 / pag.


proporție de: 140
A. 40-50%
B. 60-70%
C. 99%
D. 70-90%
E. 55-65%
315. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de: ABE 6 / pag.
A. Localizarea dintelui; 141
B. Fluxul salivar;
C. Sex;
D. Vârstă;
E. Particularități ale masticație;
316. În absența plăcii bacteriene trauma ocluzală: CE 6 / pag.
A. Nu produce îngroșarea laminei dura; 145
B. Nu produce resorbție ososă;
C. Nu produce gingivite;
D. Nu produce lafectarea ligamentului;
E. Nu produce parodontite;
317. Cauzele parafuncțiilor pot fi de ordin: ABCE 6 / Pag.
A. Psihologic; 149
B. Neurologic;
C. Ocluzal;
D. Oncologic;
E. Parazitoze la copii;
318. Fumatul acționează local prin: BCD 6 / Pag.
A. Depuneri de nicotină, hidrocarburi, produși de combustie pe 150
suprafețele gingivale și jugale;
B. Iritații directe;

55
C. Leucoplazia;
D. 30 componente cancerigene ale tutunului;
E. Efectul vasodilatator;
319. *Tartrul subgingival se mai numește: D 6 / Pag.
A. Profund; 138
B. Pigmentat;
C. Aderent;
D. Seric;
E. Agresiv;
320. Tartrul dentar: DE 6 / Pag.
A. Reprezintă un complex organo-leptic; 137
B. Rezultă din demineralizarea plăcii bacteriene;
C. Nu aderă la aparatele ortodontice;
D. Se produce prin mineralizarea plăcii bacteriene;
E. Reprezintă un complex organo-mineral;

Tema 64.
Diagnosticul îmbolnăvirilor gingivo-parodontale
6 (pag. 189-199)

321. *Prevalența bolii parodontale în forma sa distructivă, progresivă prin D 6 / pag.


inflamație este de: 190
A. 97%
B. 94%
C. 95%
D. 96%
E. 92%
322. *Hipetrofia gingivală reprezintă: C 6 / pag.
A. Creșterea prin eritem a volumului gingiei; 191
B. Creșterea de volum prin înmulțire numărului de celule;
C. Creșterea prin edem a volumului gingiei;
D. Creșterea în volum prin înmulțirea numărului de fibre;
E. Creșterea prin proliferare celulară inflamatorie;
323. Severitatea bolii parodontale este definită prin termeni ca: ACE 6 / pag.
A. Formă ușoară; 191
B. Formă precoce;
C. Formă medie;
D. Formă tardivă;
E. Formă gravă;
324. Severitatea bolii parodontale este clasificată în funcție de adâncimea pungilor AC 6 / Pag.
parodontale astfel: 191
A. 3-5 mm - moderată;
B. 5-6 mm – moderată;
C. 6 mm și peste această valoare - mare;
D. Minimum 8 mm și peste această valoare - mare;
E. Minimum 7 mm și peste această valoare - mare;
325. Boala parodontală este considerată ca fiind: CE 6 / Pag.
A. Localizată - când sunt afectați mai putin de 30 % din dinții inițiali; 191

56
B. Generalizată - când sunt implicați mai mult de 50% din dinții
afectați;
C. Localizată- când sunt afectați mai puțin de 30% din dinții prezenți;
D. Generalizată – când sunt afectați mai mult de 40% din dinții
prezenți;
E. Generalizată – când sunt afectați mai mult de 40% din dinții
prezenți;
326. *Radiologic putem constata în gingivite situarea crestei marginale a osului D 6 / Pag.
alveolar la o distanță: 192
A. 1-2 mm față de joncțiunea smalț-cement;
B. 2-3 mm față de marginea gingivală liberă;
C. 1 mm față de joncțiunea amelo-cementară;
D. 2-3 mm față de joncțiunea smalț cement;
E. Variabilă în funcție de particularitățile anatomice individuale;
327. Cele mai frecvent invocate bacterii în apariția gingivitelor aparțin genurilor: AB 6 / Pag.
A. Actinomyces; 192
B. Fusobacterium;
C. Porphyromonas;
D. Treponema;
E. Tanerella;

Tema 65.
Forme clinice și simptomatologie în gingivite și parodontite marginale
6 ( pag. 221-245, 254-269, 274-278)

328. Gingivita necomplicată reprezintă o inflamație de cauză microbiană a: ABD 6 / pag.


A. Papilei; 221
B. marginii gingivale libere;
C. parodonțiului functional;
D. a gingiei fixe mai rar;
E. ligamentului parodontal;
329. *Infamația cronică de cauză bacteriană a papilei poartă denumirea de: B 6 / pag.
A. parodontită incipientă localizată; 221
B. papilită;
C. mucozită;
D. gingivită difuză papilară;
E. gingivită hiperplazică papilară
330. După localizare și întindere gingivita cronică poate fi : ABCE 6 / pag.
A. Papilită ; 224
B. Gingivită marginală ;
C. Gingivită difuză ;
D. Gingivită descuamativă ;
E. Gingivită generalizată
331. După etiologie și evoluție se descriu următoarele forme de gingivită cronică : ACD 6 / Pag.
A. Gingivită acută de cauză microbiană ; 224
B. Gingivită localizată ;
C. Gingivită subacută ;
D. Gingivită cronică propriu-zisă ;

57
E. Gingivită generalizată ;
332. Pacienții cu gingivită cronică semnalează : ABC 6 / Pag.
A. Ușor prurit gingival ; 224
B. Discrete dureri ;
C. Senzații de usturime ;
D. Mobilitate dentară ;
E. Sângerare spontană ;
333. Hiperplazia gingivală se remarcă în principal prin : ACD 6 / Pag.
A. creșterea numărului de celule (în special fibroblaști) ; 226
B. edem intracelular semnificativ ;
C. capilare de neoformație ;
D. infiltrat inflamator bogat în corion ;
E. fibre de colagen absente ;
334. *Parodontita junenilă apare: B 6 / Pag.
A. Până la 11 ani ; 255
B. Intre 11 și 19 ani ;
C. Intre 20 și 25 ani ;
D. După 19 ani ;
E. Intre 25 și 35 ani ;

Tema 66.
Evoluție, prgnostic și complicații
6 ( pag. 282-286)

335. Un prognostic rezervat este indicat de o rezorbție osoasă: AD 6 / pag.


A. Pe mai mult de două suprafețe radiculare; 282
B. Pe mai mult de trei suprafețe radiculare;
C. Pe mai mult de 1/3 din lungimea rădăcinii;
D. Pe mai mult de ½ din lungimea rădăcinii;
E. Asimetrică;
336. *Un prognostic rezervat este indicat de: E 6 / pag.
A. Mobilitatea fiziologică de gradul III; 282
B. Mobilitatea fiziologică de gradul II;
C. Rezorbție radiculară pe 1/3 din lungimea rădăcinii;
D. Rezorbție radiculară cu tipar asimetric;
E. Mobilitatea patologică de gradul III;
337. Complicațiile locale sunt: ABCE 6 / pag.
A. Abcesul parodontal marginal; 283
B. Hiperstezia dentinară;
C. Lacunele cuneiforme;
D. Cariile situate sub coletul clinic al dintelui;
E. Necrozele pulpare;
338. Apariția gingivo-stomatitei ulcero-necrotice este favorizată de : CE 6 / Pag.
A. Cariile de colet; 283
B. Leziuni cuneiforme;
C. Pericoronarite;
D. Prezența recesiunilor de clasa a-II-a Miller;
E. Exacerbarea florei bacteriene din pungile parodontale;

58
339. Abcesul parodontal se produce prin: CE 6 / Pag.
A. formarea de pungi false; 283
B. formarea de pungi parodontale;
C. Prin acutizarea conținutului bacterian din șanțul gingival;
D. Exacerbarea virulenței germenilor din pungile parodontale;
E. Blocarea drenajului natural;
340. *Abcesul parodontal este localizat cel mai frecvent: C 6 / Pag.
A. Palatinal; 283
B. Lingual;
C. Vestibular;
D. Mezial;
E. Interproximal;
341. *Reprezintă complicații locale urmatoarele CU EXCEPȚIA: D 6 / Pag.
A. Hiperestezia dentinară; 283
B. Lacunele cuneiforme;
C. Abcesul parodonal marginal;
D. Gingivo-stomatatia ulcero-necrotică;
E. Parodontitele apicale subacute;

Tema 67.
Tratamentul gingivitelor și a parodontopatiilor marginale
6 ( pag. 288-292, 305-336, 342-360)

342. Calitățile unui medicament antimicrobian ideal sunt: ADE 6 / pag.


A. Preț de cost scăzut; 342
B. Spectru antimicrobian redus;
C. Capacitate de a exacerba rezistența microbiană;
D. Acțiune antimicrobiană selectivă;
E. Difuziune bună în focarul de infecție;
343. Substațele antimicrobiene cu acțiune selectivă sunt grupate în: BE 6 / pag.
A. Antiinfecțioase; 342
B. Chimioterapice propriu-zise;
C. AINS;
D. Compuși cuaternari;
E. Antibiotice;
344. În categoria antisepticelor ce denaturează proteinele microbiene includem: ABE 6 / pag.
A. Substanțele acide; 343
B. Substanțele bazice;
C. Substanțele fenolice;
D. Alcolii;
E. Alcaloizi de sinteză;
345. *Soluția de acid rosmarinic are o concentrație de: D 6 / Pag.
A. 3%; 343
B. 6%;
C. 4%;
D. 5%;
E. 7%;

59
346. În pastele de dinți ce au capacitate antibacteriană, acidul maleic se poate asocia AD 6 / Pag.
cu: 343
A. Triclosan;
B. Paraxietilen;
C. Digluconat CHX;
D. Metoxietilen;
E. EDTA;
347. Acidul cromic, în aplicații scurte urmate de spălături cu ser fiziologic se indică BE 6 / Pag.
în: 343
A. Pungi parodontale fără exudat purulent;
B. Fistule apico-gingivale;
C. Ulcerații herpetice;
D. Pungi parodontale adânci pentru cauterizare completă;
E. Ulcerații gingivale de cauză microbiană;
348. Cloramina B în soluție apoasă 3%0 se ulizează sub formă de spălături în: ABD 6 / Pag.
A. Gingivite ascute și subacute; 345
B. Gingivo-stomatita ulcero-necrotică;
C. Plăgi chirurgicale protejate;
D. Stomatite și gingivostomatite acute și subacute;
E. Plăgi chirurgicale parodontale înainte de sutură;

Tema 68.
Orientări terapeutice principale și scheme de tratament în gingivite și
parodontite
6 ( pag. 465-467)

349. Tratamentul în gingivita cronică urmărește: BCDE 6 / pag.


A. Depistarea factorilor locali cauzali: tartru, obturații în exces; 465
B. Instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzător;
C. Debridare gingivală;
D. Detartraj efectuat cu grijă pentru îndepărtarea depozitelor
subgingivale;
E. Tratamentul bolilor generale asociate;
350. *Pentru cauterizarea chimică a microulcerațiilor se folosește o soluție de C 6 / pag.
ZnCl2 cu concentrație de: 465
A. 10%;
B. 20%;
C. 30%;
D. 40%;
E. 15%;
351. În tratamentul gingivitei hiperplazice, pentru desființarea hiperplaziei propriu- ABDE 6 / pag.
zise se practică: 466
A. Gingivectomie;
B. Gingivectomie gingivo-plastică;
C. Frenectomie;
D. Operație cu lambou;
E. Excizia gingiei fibromatoase

60
352. Tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual include: CD 6 / Pag.
A. debridare gingivală; 466
B. excizia chirurgicală a hiperplaziei gingivale;
C. îndepaărtarea și prevenirea acumulării de placă bacteriană și tartru;
D. aplicații locale de substanțe antiseptice;
E. antibioterapia țintită;
353. Hiperplaziile gingivale se excizează chirurgical în timpul sarcinii numai dacă: BC 6 / Pag.
A. Interferează cu fonația; 466
B. Interferează cu ocluzia;
C. Prezintă un aspect nefizionomic major;
D. Sunt oprite în evoluție;
E. Nu raspund la tratamentul antibiotic;
354. Tratametul local în hiperplazia gingivală la antagoniști de calciu constă în BCDE 6 / Pag.
reducerea fenomenelor acute prin spălături cu: 468
A. Cloramină 30%0;
B. Clorhexidină;
C. Apă oxigenată;
D. Extracte vegetale cu acțiune antibacteriană;
E. Colutorii complexe cu antibiotice;
355. În cazul hiperplaziilor hidantoinice și declanșării unei crize epileptice ACD 6 / Pag.
protocolul include: 468
A. Administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0,010 g;
B. Evitarea administrării de oxigen;
C. Aplecarea capului pacientului înainte și în jos;
D. Ferirea pacientului de lovirea cu elemente dure din jur;
E. Administrarea de antidepresive triciclice;

Tema 69.
Ocluzia dentară (7)
( pag. 25-76)

356. *Planul de ocluzie se situează înclinat caudal față de planul Camper E 7/28
aproximativ:
A. 25 grade
B. 15 grade
C. 12 grade
D. 10 grade
E. 7 grade
357. Cuspizii de sprijin (primari, principali, activi) au urmatoarele roluri: ABE 7/30
A. Concentrează solicitările asupra dinților în axul lung al acestora
B. Mențin dimensiunea verticală de ocluzie
C. Mențin dimensiunea vertical posturală
D. Ghidează mișcarea de lateralitate
E. Nu permit migrarea dinților
358. Conceptia gnatologica (organica) presupune: ACE 7/33
A. Coincidenșa relației centrice cu intercuspidarea maximă
B. Existența freedom in centric
C. Contact cuspid-fosetă

61
D. Contact cuspid –ambrazură
E. Deglutiție în relație centrică.
359. *Lungimea pantei articulare are o valoare medie de: B 7/36
A. 8 mm
B. 9 mm
C. 10 mm
D. 11 mm
E. 12 mm
360. *Condilul mandibular are un diametru antero-posterior de: B 7/36
A. 6-8 mm
B. 8-10 mm
C. 10-12 mm
D. 16-18 mm
E. 18-20 mm
361. Rolul meniscului este: ADE 7/37
A. De a transforma cele două suprafețe articulare în zone congruente,
B. De a separa cavitățile articulare în 2 compartimente, unul superior
menisco-condilian și unul inferior temporo-meniscal,
C. De a facilita mișcarea de lateralitate a mandibulei,
D. De suprafață tampon
E. De a amortiza presiunile articulare.
362. Mușchiul pterigoidian medial (intern) este un mușchi: AC 7/40
A. Ridicător al mandibulei
B. Coborâtor al mandibulei,
C. Elevator al mandibulei,
D. Diductor al mandibulei,
E. Retropulsor al mandibulei
363. În poziție fiziologică de postură între arcadele dentare se poate evidenția o BCD 7/44
ușoară inocluzie de:
A. 1 mm,
B. 1,2 mm,
C. 2 mm,
D. 4 mm,
E. 5 mm.
364. În metoda Ramfjord de determinare a RC: AC 7/48
A. Spătarul fotoliului este plasat la un unghi de 60-70 grade,
B. Spătarul fotoliului este culcat,
C. Operatorul folosește ambele mâini,
D. Operatorul folosește o mână,
E. Toate de mai sus.
365. *După Poselt, în ocluzie normal, de la pozitia de RC la cea de cap la cap , B 7/59
punctul interincisiv inferior parcurge:
A. 3 mm
B. 4mm
C. 5mm
D. 6mm
E. 7mm
366. Unghiul Benett: BD 7/60
A. Este realizat de traiectoria de deplasare a condilului pivotant cu cea
a condilului orbitant,

62
B. Este realizat de traiectoria de deplasare a condilului orbitant cu
planul medio sagittal,
C. Este realizat de traiectoria de deplasare a condilului pivotant cu
planul medio sagittal,
D. Are valori cuprinse intre 7 si 30 grade,
E. Are valoarea de 33 grade.
367. Fixarea arcului facial se realizează prin intermediul: ABC 7/64
A. Piesei nazale
B. Olivelor auriculare
C. Pieselor pretragiene
D. Furcii ocluzale
E. Capelinei
368. Reabilitările protetice de mare amploare executate într-un ocluzor simplu: BC 7/63
A. Pot fi aplicate în cavitatea orala totdeauna fără ajustări ocluzale,
B. Pot fi aplicate rareori fără importante ajustari ocluzale de corecție,
C. Prezintă contacte premature distale,
D. Prezintă contacte premature meziale,
E. Niciuna de mai sus.
369. În poziția de postură condilii sunt stabilizați prin acțiunea tonusului muscular al: BD 7/46
A. Coborâtorilor,
B. Ridicătorilor,
C. Fasciculului superior al pterigoidianului lateral
D. Fasciculului inferior al pterigoidianului lateral,
E. Niciuna de mai sus

Tema 70.
Restaurări unidentare intracoronare
(pag. 170-189)

370. Inlay-urile sunt: AB pag.170


A. Proteze fixe unidentare
B. Reconstituiri ale morfologiei afectate
C. Coroane de înveliș
D. Proteze provizorii
E. Reconstituiri totale
371. Inlay-urile sunt realizate din: ABCD pag. 170
A. Aliaje metalice
B. Mase ceramice
C. Rășini compozite
D. Polisticle
E. Ceromeri
372. Avantajele inlay-urilor metalice sunt: ABC pag. 171
A. Refac corect morfologia ocluzală
B. Refac corect punctul de contact
C. Sunt rezistente
D. Nu sunt fizionomice
E. Sunt fizionomice
373. Dezavantajele inlay-urilor metalice sunt: AB pag. 171
A. Sunt exigente privind tehnica de execuție

63
B. Au un anumit grad de periclitate
C. Sunt rezistente
D. Sunt fiabile
E. Sunt greu de adaptat
374. Indicațiile inlay-urilor sunt: BCDE pag. 171
A. Refacerea funcției fizionomice
B. Imobilizarea dinților parodontotici
C. Refacerea ocluziei funcționale
D. Prevenirea disfuncțiilor ocluzale
E. Reconstituirea morfo-funcțională a dinților
375. Contraindicațiile inlay-urilor: BDE pag. 171
A. Procese carioase incipiente
B. Procese carioase extinse
C. La dinții din zona laterală
D. Predispoziție la carii
E. Igienă bucală deficitară
376. Clasificarea după Black: BE pag. 172
A. Clasa I – șanțuri și fețe proximale
B. Clasa II- cavități proximale molar și premolar
C. Clasa III – cavități proximale care afectează unghiul incizal
D. Clasa IV- cavități proximale ale incisivilor și caninilor
E. Clasa V – cavități în treimea gingivală
377. Deschiderea procesului carios în realizarea unei cavități pentru inlay se AB pag. 175
realizează cu:
A. Freze globulare diamantate
B. Freze globulare extradure
C. Freze con-invers
D. Freze efilate
E. Freze roată
378. Pentru realizarea formei de retenție în cazul unei cavități pentru inlay este AD pag.
necesar : 176
A. Reciprocitate (pereți paraleli 2 câte 2)
B. Pereți laterali convergenți spre ocluzal
C. Unghiuri neexprimate între peretele pulpar și lateral
D. Raport optim între lungime și profunzime
E. Pereții laterali ai cavității să fie netezi
379. Bizotarea marginilor pentru inlay clasa a II-a Black: ADE pag.
A. Se face la nivelul unghiurilor externe ale smalțului în unghiuri de 178
35-45º
B. Se face și pentru inlay ceramic sau compozit
C. Se face la nivelul unghiurilor externe ale smalțului în unghiuri de
15-25º
D. Nu se face bizotare și pentru inlay ceramic sau compozit
E. Nu se face bizotare când marginile cavității sunt plasate pe prima
porțiune a versantului cuspidian aproape de șanțul intercuspidian
380. Pentru stabilizarea incrustației se pot utiliza mijloace suplimentare de retenție ABDE pag.
reprezentate de: 180
A. Trepte și praguri
B. Șanțuri axiale sau orizontale
C. Puțuri dentinare și pivot radicular

64
D. Aripioare de stabilizare
E. Cavități suplimentare (inlay box)
381. Prepararea cavităților pentru inlay se face după principii în succesiunea de faze ABDE pag.
descrise de Black: 174
A. Deschiderea cavității
B. Exereza dentinei afectate
C. Asigurarea profunzimii cavității
D. Asigurarea rezistenței
E. Asigurarea retenției
382. Definitivarea conturului unei cavităţi preparate pentru inlay se referă la: AB 176
A. realizarea extensiei preventive
B. plasarea marginilor cavităţii în afara punctelor de contact
C. rotunjirea unghiurilor de întâlnire
D. bizotarea marginilor, în cazul inlay-ului ocluzal metalic
E. finisare
383. Pentru amprentarea cavităţilor de inlay prin metodele moderne, se utilizează: BD 187,
A. ceară incoloră pentru inlay-urile fizionomice 188
B. materiale similare amprentării pentru punţi fixe, cum ar fi de
exemplu siliconii de adiţie
C. ceară albastră pentru incrustaţiile metalice
D. imaginea digitală a preparării, pe baza căreia se vor confecţiona
ulterior, inlay – urile de ceramică, compozit sau sticlă
E. răşini acrilice autopolimerizabile

Tema 71.
Restaurări extracoronare
(pag. 190-198, 228-239)

384. Coroanele de înveliș nemetalice sunt realizate din: ABE pag. 190
A. Ceramică
B. Polimeri
C. Fibră de sticlă
D. Aliaje de aur
E. Rășini compozite
385. Indicațiile coroanelor de înveliș nemetalice: ABCD pag. 190
A. Afecțiuni coronare din zona frontală
B. Fracturi dentare în 1/3 incizale
C. Discromii dentare
D. Nanism dentar sau alte dismorfii
E. Ocluzii adânci traumatizante
386. Avantajele coroanelor ceramice: BDE pag.
A. Sunt rezistente la fracturi 191,
B. Redau cu exactitate culoarea dintelui 192
C. Au rezistență crescută la flexiune
D. Sunt bine tolerate de parodonțiul marginal
E. Au rezistență crescută la presiune
387. Indicațiile coroanei mixte: ACE pag. 229
A. Ca element de agregare pentru punți, chiar și pe dinți integri
B. Pacienți cu carii active, în special la colet

65
C. Ca element component al unor atele (șine) de imobilizarea dinților
parodontotici
D. La pacienți tineri, la dinți cu camera pulpară voluminoasă
E. În ocluzii adânci
388. Preparația de elecție la colet pentru coroana all-ceram NU este nici una dintre ABCD pag. 198
următoarele: E
A. Prag drept circumferențial de 2 mm
B. Preparare end-knife
C. Prag în unghi obtuz
D. Prag drept sau chamfer de 1,5 mm
E. Prag în unghi drept obligatoriu bizotat extern
389. Printre indicațiile coroanelor mixte se regăsesc: ADE
A. Dinți cu carii, fracturi, discromii care nu se pot trata prin metoda
reconstituirii
B. Dinții scurți
C. Dinții pacienților de 18 ani
D. În ocluzii adânci
E. Ca elemente de agregare în punți
390. Printre dezavantajele coroanelor mixte se regăsesc: BCDE 230
A. Menținerea vitalității pulpare
B. Prepararea accentuată a fețelor vestibulare
C. Retentivitate redusă
D. Afectează parodonțiul marginal prin supraconturare
E. Coroanele metalo-ceramice sunt scumpe
391. Pragul preparației pentru coroana mixtă se plasează: BDE 234-235
A. Juxtagingival vestibular
B. Subgingival 0,5 mm vestibular
C. Subgingival 1mm vestibular
D. Juxtagingival oral
E. Supragingival oral
392. Caracteristicile scheletului metalic al coroanei metalo-ceramice sunt: BDE 237
A. Necesită macroretenții
B. Nu necesită macroretenții
C. Trecerea metal-ceramică se realizează prin unghiuri ferme
D. Trecerea metal-ceramică se realizează prin unghiuri rotunjite
E. Să fie cât mai rigid
393. Prepararea pentru coroana metalo-ceramică a fețelor proximale necesită: BC 234
A. Reducerea smalțului la colet 0,5 mm
B. Reducere smalțului la colet 1 mm
C. Îndepărtarea substanței amelo-dentinare în zona ocluzală direct
proporțional cu indicele mezio-distal
D. Îndepărtarea substanței amelo-dentinare în zona ocluzală direct
proporțional cu indicele vestibulo-oral
E. Toate de mai sus
394. Printre contraindicațiile coroanelor mixte, se numără: CDE 229
A. Ocluzii adânci
B. Ca element de agregare pentru punți
C. Dinți scurți, cu retenție scăzută
D. Dinți cu distrucții mari
E. La tineri sub 20 de ani

66
395. Procedeul de realizare a componentei metalice a coroanele mixte poate fi: ACE 231
A. Turnare
B. Stratificare
C. Galvanizare
D. Injectare
E. Frezare computerizată
396. Procedeul de realizare a componentei fizionomice a coroanele mixte poate fi: BC 231
A. Turnare
B. Sinterizare
C. Polimerizare
D. Ambutisare
E. Frezare computerizată
397. La nivelul feței ocluzale, profunzimea preparației pentru coroana mixtă, când CD 233
ocluzal va fi numai metal, este:
A. 1,5 mm homotetic
B. 2 mm homotetic
C. 1,5 mm pe cuspizii de sprijin
D. 1 mm pe cuspizii de ghidaj
E. Combinată: 2 mm pe cuspizii de sprijin și 1 mm pe cuspizii de ghidaj

TEMA 72.
Elemente structurale ale punților dentare
(pg. 451-463)
(Forna N. (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercuț V., Petre Al., Popșor S., Trăistaru T. –
Protetică Dentară vol. 1, Editura Enciclopedică, București, 2011)

398. Intermediarii corpului de punte: DE pg.451/


A. Necesită reguli stricte de realizare a designului pg.452
B. Trebuie să asigure un contact fiziologic cu creasta alveolară
C. Se aleg astfel încât să reproducă cu fidelitate morfologia dinților
naturali
D. Au morfologie diferită de cea a dinților naturali
E. Reproduc cu prioritate forma dinților frontali, chiar cu prețul
sacrificării accesului la o bună igienizare
399. Condițiile Glicman, general valabile pentru intermediarii corpului de punte ABE pg.452
sunt:
A. Să respecte ambrazurile cervicale
B. Să nu favorizeze acumularea de placă bacteriană
C. Punctele de contact interproximal cu dinții naturali să fie
punctiforme
D. Să permită utilizarea periuțelor interdentare pentru igienizare
E. Să nu modifice ocluzia habituală a pacientului
400. În cazul resorbției osoase postextracționale, modelarea fețelor vestibulare ale CDE pg.452/
intermediarilor corpului de punte se va realiza: pg.453
A. Similar cu fețele vestibulare ale dinților înlocuiți
B. Identic cu cele ale dinților vecini
C. Cu modificarea jumătății cervicale a curburii
D. Cu scurtarea muchiei vestibulo-mucozale

67
E. Prin modificarea conturului vestibular ֦apical֞
401. Punțile cu intermediari care imită coroanele naturale: ADE pg.454
A. Aparțin unui concept abandonat în favoarea restaurărilor fixe
supramucozale și juxtamucozale
B. Sunt cele mai indicate datorită esteticii și confortului pe care îl
asigură pacientului
C. Permit o bună igienizare, similară celei realizate în cazul arcadelor
naturale
D. Au o suprafața largă de contact cu creasta alveolară, defavorabilă
igienizării
E. Pot determina în timp o alveoliză importantă
402. Suprafața de contact a corpului de punte cu creasta edentată: BDE pg.454/p
A. Va fi extinsă la maxim din considerente fizionomice, fonetice și de g.455
rezistență mecanică
B. Trebuie să fie cât mai convexă
C. Va fi modelată concav pentru a asigura spațiului necesar filmului
salivar
D. Se poate realiza pe o arie largă numai în cazul protezelor parțiale
fixe mobilizabile
E. Este limitat la zona de mucoasă fixă cheratinizată
403. Consecințele unei incorecte realizări și adaptări a corpului de punte pot fi: ABC pg.455
A. Inflamația cronică a țesuturilor gingivale cu care vine în contact
B. Hipertrofia gingiei de vecinătate
C. Ulcerația mucoasei mobile din fundul de sac vestibular
D. Apariția aftelor
E. Stomatita paraprotetică
404. Pentru protezele fixe din zona laterală precticianul are în vedere : ADE pg.456
A. Dispunerea în linie cât mai dreaptă, între elementele de agregare, a
intermediarilor corpului de punte
B. Integrarea corpului de punte în curbura arcadei
C. Aspectul cât mai natural
D. Asigurarea funcționalității
E. Facilitarea igienizării orale prin îngustarea vestibulo-orală a corpului
de punte
405. Conform literaturii americane designului intermediarilor corpului de punte ABCD pg.456
poate fi:
A. Sferoidal
B. Ovoidal
C. Tangent linear
D. "Sanitary pontic"
E. Supramucozal
406. Forma igienică a corpului de punte: CE pg.457
A. Este indicată în zonele laterale ale arcadei
B. Poate fi utilizată și în zona frontală numai cu caracter temporar
C. Se aplică în zonele frontale mandibulare
D. Este containdicată în zonele frontale datorită aspectului inestetic
E. Nu are contact cu țesutul gingival
407. Intermediarii în semișa: ABCD pg.458/
A. Au un aspect similar dinților naturali pg.459

68
B. Sunt confecționați din metal sau din ceramică la nivelul zonelor de
contact cu creasta edentată
C. Au suprafețele orale modelate sub un anumit unghi de deschidere,
pentru a evita retenționarea alimentelor
D. Prezintă dimensiuni mai reduse față de intermediarii în șa
E. Au un aspect mai natural față de intermediarii în șa
408. Leziunile mucozale produse de corpurile de punte în șa, utilizate pentru DE pg,457/
aspectul lor extrem de natural, se produc din cauza unei gienizări: pg.458
A. Deficitare, deoarece îndemânarea pacienților lasă de dorit
B. Realizate cu mijloacele de igienizare neperformante
C. Intempestive, cu firul de mătase
D. Imposibil de realizat datorită contactului larg cu creasta edentată
E. Împiedicate de obliterarea ambrazurilor cervicale
409. Raportul tangențial linear presupune: ACE pg.459/
A. Reducerea fețelor mucozale ale intermediarilor corpului de punte pg.460
B. Contactul cu creasta edentată, pe gingia cheratinizată vestibular și
oral
C. Înclinarea vestibulo-orală sub un anumit unghi a feței orale
D. Realizarea identică atât la maxilar cât și la mandibulă
E. Absența individualizării intermediarilor pe fața linguală
410. Corpul de punte mandibular cu contact tangențial linear: BD pg.459/
A. Este modelat convex în toate sensurile și îngustat vestibulo-oral (V- pg.460
O)
B. Îngustarea V-O depinde de lățimea spațiului protetic
C. Este indicat atunci când creasta edentată este lată
D. Se modelează în funcție de distanța dintre creasta edentată și planul
de ocluzie
E. În cazul utilizării în zona frontală ambrazurile dinspre elementele de
agregare vor fi cât mai înguste din considerente estetice
411. Utilizarea corpurilor de punte cu contact punctiform este influiențată de ACD pg.460/
creasta edentată astfel: pg.461
A. O creastă lată este nefavorabilă obținerii acestui tip de contact
B. Un spațiu protetic de înălțime redusă reprezintă un avantaj
C. Asocierea dintre o creastă lată și un spațiu protetic înalt creează
condiții mai favorabile de igienizare
D. Crestele late favorizează retenția de alimente în ambrazuri
E. Lățimea medie este cea mai indicată pentru realizarea contactului
punctiform

Tema 73.
Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate
(8, pag. 116-152)

412. Croşetul inelar Ney prezintă următoarele caracteristici: BCD Pag. 141
A. Este un croşet cu 3 braţe;
B. Înconjoară dintele pe toată circumferinţa sa;
C. Braţul rigid este fixat la schelet prin 2 conectori secundari
D. Are un sprijin foarte bun;

69
E. Răspunsurile A, D sunt corecte.
413. Croşetul equi-poise prezintă următoarele caracteristici: BC Pag. 148
A. Este indicat în dentaţiile de clasa I şi II Kennedy;
B. Este indicat în dentaţiile de clasa III şi IV Kennedy;
C. prezintă un pinten liber situat într-o incrustaţie ocluzo-proximală;
D. braţul elastic este recurbat formănd o buclă;
E. Răspunsurile c şi d sunt corecte.
414. *Croşetul continuu prezintă următoarele caracteristici: D Pag. 147
A. Are o lăţime de 3 mm;
B. Prezintă o foarte buna încercuire;
C. Prezintă o retenţie excelentă;
D. Este un bun element de sprijin şi stabilizare;
E. Răspunsurile a, d sunt corecte.
415. Sprijinul protezei parţial amovibil reprezintă: AE Pag. 130
A. funcţia prin care croşetul se opune deplasării verticale în direcţie
ocluzo-mucosală a protezei;
B. funcţia prin care croşetul împiedică desprinderea involunară a
protezei de pe câmpul protetic în timpul exercitării funcţiilor
sistemului stomatognat.
C. funcţia prin care croşetul se opune mişcării de mezializare a protezei.
D. funcţia prin care proteza este stabilă pe câmpul protetic;
E. elementul principal care asigură sprijinul parodontal este pintenul
416. *Sistemul de crosete Roach utilizeaza pentru retentie urmatoarele zone: C Pag. 142
A. zonele vestibulare ale dintilor stalpi;
B. zonele ocluzo-proximale ale dintilor care limiteaza mezial edentatia;
C. zonele proximale ale fetelor laterale ale dintilor;
D. zonele distale ale dintilor limitrofi edentatiei;
E. zonele vestibulo-ocluzale ale dintilor care limiteaza distal edentatia.
417. Menţinerea reprezintă: BE Pag. 129
A. funcţia prin care croşetul se opune deplasării verticale în direcţie
ocluzo-mucosală a protezei;
B. funcţia prin care croşetul împiedică desprinderea involunară a
protezei de pe câmpul protetic în timpul exercitării funcţiilor
sistemului stomatognat.
C. funcţia prin care croşetul se opune mişcării de mezializare a
protezei.
D. funcţia prin care proteza este stabilă pe câmpul protetic; elementul
principal care asigură sprijinul parodontal este pintenul
E. se datoreaza baţului retentiv al croşetului.
418. Funcţia de menţinere a croşetului: AE Pag. 129
A. depinde de gradul de retentivitate al dintelui stâlp;
B. se datoreaza baţului rigid al croşetului;
C. este funcţia croşetului prin care se neutralizează efctul porţiunii
flexibile a braţului retentiv;
D. depinde de înălţimea dintelui stâlp;
E. necesită stabilirea ecuatorului protetic al dintelui cu ajutorul
paralelografului în funcţie de axa de inesrţie.
419. Barele palatine sagitale : ACDE Pag. 117
A. Orientate paramedian sunt cele mai nebiologice.
B. Urmează curbura arcadei la 5 mm distanţă de parodonţiul marginal;

70
C. Sunt elemente de conexiune a unor şei sau elemente de menţinere şi
stabilizare situate pe aceeaşi hemiarcadă.
D. Regula simetriei impune plasarea unei bare identice pe partea
opusă;
E. Urmează curbura arcadei la 10 mm distanţă de parodonţiul marginal.
420. Conectorul principal Bara mandibulară poat fi plasată: BCD Pag.
A. pe muchia crestei edentate; 118
B. vestibular;
C. lingual;
D. dentar;
E. la nivelul feţeleor ocluzale ale dinţilor restanţi.
421. *Croşetul Ney numărul 1 prezintă: C Pag.
A. Un brat retentiv, un brat rigid si un pinten ocluzal; 140
B. Doua brate rigide ce încercuiesc dintele pe 2/3 din circumferinţa
acestuia;
C. Reciprocitate satisfăcătoare;
D. Sprijin excelent prin pintenii plasaţi în cele 2 fosete mezială şi
distală;
E. Răspunsurile B şi C sunt corecte.
422. *Croşetul Ney numărul 1 prezintă: E Pag.
A. Sprijin foarte bun; 140
B. Excelentă încercuire;
C. Încercuire slabă;
D. Răspunsurile a şi c sunt corecte.
E. Răspunsurile a şi b sunt corecte.
423. *Croşetul cu acţiune posterioară are următoarele caracteristici: C Pag.
A. Se aplică pe molari cu linia ghid foarte înaltă pe o faţă şi coborătă pe 141
cealaltă;
B. Braţul rigid asigură excelentă încercuire în ambele direcţii;
C. Prezintă o elasticitate foarte bună;
D. Răspunsurile a şi c sunt corecte.
E. Răspunsurile a şi b sunt corecte.
424. *Croşetul cu acţiune posterioară are următoarele caracteristici: D Pag.
A. Se aplică pe premolari şi canini cu linia ghid foarte înaltă pe o faţă şi 141
coborătă pe cealaltă;
B. Braţul rigid asigură excelentă încercuire în ambele direcţii;
C. Prezintă o elasticitate foarte bună;
D. Răspunsurile a şi c sunt corecte.
E. Răspunsurile a şi b sunt corecte.
425. Croşetul cu acţiune posterioară inversă are următoarele caracteristici: ABCD Pag.
A. Conectorul secundar rigid este plasat vestibular; 141
B. Braţul rigid este plasat disto-vestibular;
C. Braţul elastic este plasat lingual;
D. se aplică în cazul premolarilor inferiori lingualizaţi;
E. prezintă doi conectori secundari ce trec în puncte peste festonul
gingival

Tema 74 - P.550-563

71
Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea relaţiilor intermaxilare

426. *Nivelul planului de ocluzie trebuie să fie situat: A p. 550


A. la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona
frontală;
B. la 2 - 3 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona
frontală;
C. la o treime din distanţa existentă între cele două creste edentate, în
zona laterală;
D. mai aproape de creasta alveolară cu rezorbţie mai mică, în zona
laterală;
E. nici un răspuns nu este corect
427. *Orientarea planului de ocluzie trebuie să fie: D p. 551
A. paralelă cu planul Camper în zona frontală şi cu planul Frankfurt în
zonele laterale;
B. divergentă faţă de planul Frankfurt în zonele laterale;
C. paralelă cu linia bipupilară în zona frontală şi convergentă cu planul
Frankfurt în zonele laterale;
D. paralelă cu linia bipupilară, în zona frontală şi paralelă cu planul
Camper, în zonele laterale;
E. nici o variantă nu este corectă.
428. Metodele antropometrice, cu repere preextracţionale, de determinare a DV a AC p.554
etajului inferior sunt reprezentate de:
A. preluarea DV a etajului inferior din fişa bolnavului, preluată din
perioada dentată;
B. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
C. metoda Swenson;
D. metoda Willis;
E. metoda Boianov.
429. Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de: ACE p.563
A. linia mediană;
B. planul lui Camper;
C. linia caninilor;
D. planul bazal mandibular;
E. linia surâsului.
430. Metodele funcţionale de determinare a dimensiunii verticale: AB p.556
A. fac apel la relaţia de postură
B. în cadrul lor există metode care substituie relaţia de postură cu relaţii
mandibulo-craniene de dinamică funcţională
C. sunt reprezentate de metoda Silvermann
D. fac apel la relaţia centrică
E. toate răspunsurile sunt corecte.
431. Metoda Wright: CD p.554
A. recomandă tatuarea în perioada dentată a tuturor pacienţilor la
nivelul unor repere fixe
B. recomandă utilizarea unor măşti faciale din polistiren
C. utilizează fotografii din perioda dentată
D. măsoară distanţa interpupilară şi distanţa ophrion-gnation
E. răspunsurile a şi b sunt adevărate
432. Metoda Silvermann: BD p.554

72
A. este o metodă antropometrică fără repere preextracţionale
B. preia dimensiunea verticală a etajului inferior din fişa bolnavului
completată în perioada dentată
C. utilizează fotografii din perioada dentată
D. metoda are un anumit grad de relativitate
E. toate răspunsurile corecte
433. Următoarele firmaţii despre metoda Boianov sunt false: ACE p.555
A. este o metoda antropometrică cu repere preextracționale
B. este o metoda antropometrică fără repere preextracționale
C. consideră segmentul etalon distanţa subnazale-gantion
D. consideră segmentul etalon distanţa intercomisurală
E. este o metodă fucnțională de determinare a dimensiunii verticale a
etajului inferior
434. Metodele funcţionale de determinarea relaţiei centrice în cazul edentatului total ABD p.556
bimaxilar:
A. fac apel la relaţia de postură
B. includ metoda Silvermann;
C. includ metoda Wright
D. pot utiliza metoda electromiografică care oferă criterii obiective
privind obţinerea relaţiei de postură
E. nici un răspuns nu este corect
435. Metoda stimulării electrice bilaterale Jankelson: CDE p. 562
A. presupune realizarea unor lăcașuri la nivelul premolarilor
B. se bazează pe aplicarea unor forţe preauricular vizând emergenţa
trigemenului
C. Se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici preuricular vizând
emergenţa trigemenului
D. utilizează stimuli electrici unici sau sub formă de trenuri de
impulsuri
E. raspunsurile a şi b sunt false
436. *Nivelul planului de ocluzie în zona laterală: D p.551
A. este mai puţin înalt, decât în zona frontală;
B. depinde de lăţimea crestelor alveolare;
C. se determină cu ajutorul Compasului de Aur;
D. este mai apropiat de câmpul protetic deficitar;
E. nici o variantă nu este corectă.
437. *Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a DV a A p.555
etajului inferior sunt reprezentate de:
A. metoda compasului de aur Appenrodt;
B. metoda Wright;
C. metoda Silvermann;
D. utilizarea profilometrului lui Sears;
E. nici o variantă nu este corectă.
438. Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior: AD p.555
A. nu utilizează fotografii din perioada dentată;
B. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa dintre
fanta labial şi unghiul extern al ochiului;
C. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa
intercomisurală;

73
D. compară dimensiunea etalon, măsurată nasion-subnazale, cu
dimensiunea modificată subnazale-gnation;
E. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-ofrion.
439. Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior: ACE p.555
A. nu utilizează sârma de contur;
B. măreşte egalitatea perfectă dintre vertex- plan Frankfurt şi plan
Frankfurt- plan basilar mandibular;
C. nu recomandă utilizarea unor măşti faciale din polistiren sau
celluloid transparent;
D. măsoară etajul inferior pe radiografii cefalometrice;
E. utilizează fotografii din perioada dentată pe care se măsoară distanţa
interpupilară şi distanţa ofrion-gnation.

Tema 75.
Noțiuni de dezvoltare a dintelui și a structurilor de suport
(9, pag. 7-40)

440. *Mugurii dinților permanenți de înlocuire se formează din: B pag.10


A. Lama dentară, vestibular de predecesorii temporari
B. Lama dentară, lingual de predecesorii temporari
C. Lama dentară,distal de predecesorii temporari
D. Lama dentară, mezial de predecesorii temporari
E. Extensia distală a lamei dentare
441. Organul smalțului (organul dentar) intervine în: ABE pag.
A. Determinarea tiparului coronar 13-14
B. Inițierea dentinogenezei coronare și radiculare
C. Formarea dentinei
D. Formarea joncțiunii amelo-dentinare
E. Emergența dintelui în cavitatea bucală
442. Formarea matricilor organice ale smalțului și dentinei și apoi mineralizarea lor ABC pag. 19
prezintă câteva caracteristici:
A. Procesul se desfășoară gradat și progresiv
B. Procesul se desfășoară pe măsură ce se realizează diferențierea
odontoblastelor și ameloblastelor
C. Începe în anumite zone, corespunzătoare cuspizilor
D. Sensul de apoziție al matricilor este centripet pentru smalț
E. Sensul de apoziție al matricilor este centrifug pentru dentină
443. „Ciclul de viață” al ameloblastelor parcurge următoarele stadii: CE pag.
A. Stadiul morfogenetic ( celulele își pierd capacitatea mitotică) 25-26
B. Stadiul de histodiferențiere (celulele își păstrează capacitatea
mitotică)
C. Stadiul de formare (secretor)
D. Stadiul de maturare (secretor)
E. Stadiul de protecție
444. *Mineralizarea matricei organice (transformarea predentinei în dentină) începe C pag. 31
când s-a depus un strat de predentină de:
A. 1 mm
B. 2 µm

74
C. 4 µm
D. 6 mm
E. 8 mm
445. În privința formării dentinei sunt adevărate următoarele afirmații: ACE pag. 33
A. Întâi se formează dentina coronară
B. Întâi se formează dentina radiculară
C. Formarea dentinei primare fiziologice încetează odată cu intrarea
dintelui în activitate
D. Dentina secundară trebuie diferențiată de dentina de reacție
E. Dentina terțiară se produce ca modalitate de apărarre față de
diferitele agresiuni patologice
446. *În ceea ce privește procesul de morfodiferențiere Nu este adevărată C pag. 16
următoarea afirmație:
A. Începe în stadiul avansat de clopot
B. Constă în dispunerea spațială a celulelor epiteliului dentar intern
C. Constă în dispunerea spațială a celulelor epiteliului dentar extern
D. Are loc în urma unei interacțiuni între ectomezenchimul papilei
dentare și epiteliul dentar intern
E. Se realizează gradat

Tema 76.
Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari
(9, pag. 117-148)

447. Ca formă, coroanele dinților temporari sunt: ABC pag.121


A. Mai scurte decât ale dinților permanenți
B. Mai globuloase decât ale dinților permanenți
C. Mai înguste la colet decât ale dinților permanenți
D. Mai înguste la nivel ocluzal decât ale dinților permanenți
E. Mai înguste decât ale dinților permanenți
448. Coarnele pulpare: BCE pag.
A. Nu urmăresc morfologia exterioară a dintelui 121
B. Sunt mai lungi decât ar sugera forma cuspizilor
C. Sunt mai ascuțite decât ar sugera forma cuspizilor
D. Coarnele pulpare distale ale molarior sunt mai aproape de suprafață
E. Coarnele pulpare mezio-vestibulare ale molarior sunt mai aproape de
suprafață
449. *Printre caracteristicile incisivilor temporari se enumeră următoarele: D pag.
A. Margine incizală cu lobi de creștere 122
B. Prezența unei proeminențe cervicale doar pe fața vestibulară
C. Prezența unei proeminențe cervicale doar pe fața orală
D. Existența unui cingulum pe fața orală
E. Existența, mai rar, a unui singur canal radicular
450. Molarii temporari se diferențiază din punct de vedere morfologic de omologii AE pag.
permanenți printr-o serie de elemente: 128
A. Îngustare cervicală marcată
B. Creste cervicale orale mai pronunțate
C. Contact punctiform între molari

75
D. Cameră pulpară îngustă în raport cu dimensiunea externă a
coroanei
E. Prezența a numeroase canalicule accesorii în podeaua camerei
pulpare
451. Al doilea molar temporar superior prezintă următoarele particularități: ADE pag.
A. Proeminență mai pronunțată în porțiunea cervicală a suprafeței 131
vestibulare a coroanei
B. Prezența tuberculului Carabelli pe suprafața palatinală a cuspidului
mezio-palatinal într-o proporție mai mică decât la primii molari
permanenți maxilari
C. Prezența tuberculului Carabelli pe suprafața palatinală a cuspidului
disto-palatinal într-o proporție mai mare decât la primii molari
permanenți maxilari
D. Cele trei rădăcini sunt dispuse ca la dintele permanent
E. Uneori cele două rădăcini vestibulare pot fi unite parțial
452. În comparație cu dinții permanenți, smalțul dinților temporari este: ABC pag.
A. Mai alb 136
B. Mai opac
C. Se abrazează ușor
D. Permeabilitatea sa crește după începerea resorbției radiculare
E. În general, are grosime neuniformă.
453. *Despre incisivul central inferior NU este adevărată următoarea afirmație: C pag.
A. Este cel mai mic dinte din dentația temporară 124
B. Coroana are mai puține angulații
C. Coroana are un aspect asimetric
D. Prezintă un ciungulum bine dezvoltat
E. Prezintă creste marginale mai puțin proeminente decât la incisivii
temporari maxilari

Tema 77.
Caria la dinții temporari: forme clinice și diagnostic, patologia pulpară și metode
de tratament în inflamația pulpară (10, pag. Pag. 43-82, 99-119, 127-157)

454. Despre caria din șanțuri și fosete a dinților temporari se poate afirma că: AB pag.46
A. Se dezvoltă la nivelul molarilor temporari pe suprafața ocluzală
B. Se poate dezvolta și în șanțurile și fosetele vestibulare sau orale ale
molarilor secunzi temporari
C. Reprezintă localizarea de lecție până la vârsta de 5-6 ani
D. Apariția ei nu este favorizată de existența reliefului retentiv
E. Odată străpunsă bariera smalțului, leziunea evoluează în profunzime
455. Caria aproximală de la nivelul molarilor temporari: CDE pag.
A. Nu reprezintă consecința unui anumit mod de viață 46-47
B. Nu reprezintă tiparul de carie care poate beneficia de măsuri
profilactice locale
C. Debutează la punctul de contact
D. Debutează imediat sub punctul de contact
E. Debutul ei este favorizat de existența liniei neonatale

76
456. Despre caria de biberon se poate afirma că: ABE pag.
A. Este o formă particulară de carie 49-50
B. Se localizează, în general, pe suprafețe dentare considerate cu risc
scăzut la carie
C. Exclude localizarea proximală
D. Primul grup afectat sunt molarii primi temporari
E. Are evoluție acută cu importante consecințe locale
457. Tabloul clinic al cariei de biberon se caracterizează prin: BCD pag. 59
A. Primele semne ale îmbolnăvirii apar în jurul vârstei de 10-12 luni la
nivelul incisivilor maxilari
B. Leziunile pot fi localizate pe fețele vestibulare în apropierea
coletului
C. Leziunile pot fi localizate pe fețele orale în apropierea coletului
D. Leziunile pot fi localizate pe fețele aproximale
E. Marginea incizală este interesată de la început
458. Diagnosticul diferențial al cariei de biberon se face cu: BC pag. 63
A. Amelogeneza inperfectă
B. Caria rampantă
C. Caria grefată pe hipoplazia smalțului
D. Fluoroza
E. Hipoplazia smalțului
459. Tratamentul curativ al carie de biberon constă în: ABCE pag.
A. Corectarea obiceiurilor de îngrijire a copilului 65-66
B. Suprimarea obiceiului incorect de hrănire
C. Instituirea unei igiene orale corecte
D. Aplicări locale de preparate fluorurate în leziunile grave
E. Extracții în leziunile avansate
460. Diagnosticul de gangrenă simplă totală se pune pe următoarele semne: CE pag.
A. Prezența durerii 117
B. Camera pulpară închisă
C. Absența sensibilității la palpare
D. Percuție în ax pozitivă
E. Absența modificărilor radiologice

77