Sunteți pe pagina 1din 5

Cursul 9

Măsurile care pot fi dispuse în dosar


Activitatea de judecată debutează cu apelul părților și a celorlalte persoane care au fost citate sau care au
termen în cunoștință.
După ce face referatul cauzei, grefierul predă dosarul președintelui de complet, apoi instanța verifică
calitatea părților, dacă ele sunt reprezentate sau asistate, verifică împuternicirea sau calitatea celor care le
reprezintă sau asistă.
Dovada calității de reprezentant se face în condițiile art. 151 CPC.
În cazul în care părțile nu răspund la apel, instanța va verifica dacă procedura de citare a fost legal îndeplinită
și, după caz, va proceda la:
 amânarea cauzei
 suspendarea cauzei
 judecarea procesuluui
Amânarea cauzei
Motive:
1. Când nu este în stare de judecată:
În condițiile art. 220 CPC, părțile pot cere instanței, la începutul ședinței, amânarea cauzelor care nu sunt în
stare de judecată, dacă aceste cereri nu provoacă dezbateri. Când completul de judecată este alcătuit din mai mulți
judecători, această amânare se poate face și de un singur jdecător.
Condiție: toate părțile să fie prezente.
1. Amânarea judecății prin învoiala părților
Potrivit art. 221 alin. 1. Amânarea judecății în temeiul învoielii părților nu se poate încuviința decât o singură
dată în cursul procedurii.
Instanța este obligată, în acest caz, să cerceteze dacă amânarea cerută de părți pentru un motiv anumit nu tinde
la o amânare prin învoiala părților.
Ex: este socotită o atare cerere, cererea de amânarea la care cealaltă parte s-ar împotrivi.
După o asemenea amânare, în temeiul învoielii părților, dacă părțile nu stăruiesc în judecată, aceasta va fi
suspendată și cauza va fi repusă pe rol numai dacă plata taxelor de timbru.
Suspendrea judecății, în acest caz, este obligatorie, inst. neavând un drept de apreciere sub acest aspect.
Reluarea judecății după suspendare nu poate fi dispusă din oficiu, ci numai la cererea părții care justifică
un interes.
3.Amânarea judecății pentru lipsă d eapreciere
Potrivit art. 222, amânarea în acest caz poate fi dispusă, la cererea părții interesate numai în mod
excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului ei.
Astfel, CPC nu limitează numărul de amânări ce pot fi dispuse în cauză pentru lipsă de apărare, ci
condiționează acordarea unor astfel de amânări de invocare a unor motive temeinice și care nu sunt imputabile
părții sau reprezentantului ei.
De aceea, pot fi acordate mai multe amânări pentru lipsă de apărare în această etapă procesuală.
Când, însă, inst. refuză amânarea judecății pentru acest motiv, va amâna, la cerera părții, pronunțarea în
vederea depunerii de concluzii scrise.
În privința acestei amânări, art. 396 alin. 1, stabileste un termen ce nu poate depăși 15 zile.

Suspendarea cauzei măsuri


Suspendarea cauzei în procesul civil cunoaște 3 forme:
1. VOLUNTARĂ (ART. 411CPC)
2. DE DREPT/LEGALĂ (ART. 412 CPC)
3. LEGALĂ/FACULTATIVĂ (ART.413 CPC)

Judecarea procesului

Reguli generale:

1. Procesele declarate urgente:


 procesele rămase în divergență se vor dezbate înaintea celorlalte
 procesele care au primit termen în continuare

2. Procesele în care partea sau părțile sunt reprezentate ori asistate de avocat, respectiv consilier juridic se vor
dezbate cu prioritate!
3. La cererea părții interesate, pentru motive temeinice, judecătorul poate schimba ordinea de pe listă.
4. Instituția este obligată să pună în discuția părților toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile
de drept prezentate de ele sau invocate din oficiu.
5. Când una dintre părți sau dintre pers. care urmează să fie ascultate nu cunoște lb. română, inst. va folosi un
traducător autorizat. Dacă părțile sunt de acord, judec. sau grefierul poate face oficiul de traducător.
6. În cazul în care una dintre părți sau pers. care urmează să fie ascultate este mută, surdă sau surdo-mută ori nu
se poate exprima, comunicarea se va face în scris, iar dacă nu poate citi sau scrie, se va folosi un internet.
7. În cazul în care urmează să fie ascultat un minor, ascultarea se va face în camera de consiliu. Ținând seama
de împrejurările procesului, inst. hot. dacă părinții, tutorele sau alte pers. vor fi de față la ascultarea minorului.
8. În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părților, dându-le îndrumările necesare.
În litigiile care, potrivit L., pot face obiectul procedura de mediere, judec. poate invita părțile să participe la o
ședință de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, ținând seama
de circumstanțele cauzei, judec. va recomanda părților să recurgă la mediere în vederea soluționării litigiului
pe cale amiabilă, în orice fază a judecății. Medierea nu este obligatorie ptr. părți.
9. Când cel obligat sî semneze un act de procedură nu poate sau refuză să semneze, se face mențiunea
corespunzătoare în acel act, sub semnătura președintelui și a grefierului.
10. Când judec. se socotește lămurit, declară cercetarea procesului, încheiată și poate fixa un alt termen ptr.
dezbaterea fondului, din oficiu sau la cererea părților.
11. Când consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, președintele
închide dezbaterile.
12. Dacă în timpul deliberări inst. găsește că sunt necesare probe sau lămurire noi, va dispune repunerea cauzei
pe rol, cu citarea părților.
13. În cazurile în care cercetarea procesului sau dezbaterile fondului în ședințî publică ar aduce atingere
moralității, ord. publice, intereselor minorilor, vieții private a părților ori intereselor justiției, inst. la cerere ori
din oficiu, poate dispune ca acestea să se desfășoare în întregime sau parte, fără prezența publicului.
în acest caz, au acces în sala de ședință: părțile, repr. lor, cei care îi asistă pe minori, apărătorii părților,
martorii, experți, traducătorii și interpreții, precum și alte pers. cărora inst. le admite să asiste la proces.
Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă L. nu dispune altfel.
Dacă la orice termen fixat ptr. judecător se înfățisează numai una dintre părți, inst., după ce va cerceta toate
lucrările din dosar, va asculta susținerile părți, inst, după ce va cerceta toate lucrările din dosar, va asculta
susținerile părții prezente și se va pronunța pe temeiul dovezilor administrate, examinând și excepțiile și apărările
părții care lipsește.
Același reguli se aplică și dacă lipsesc ambele părți, cu condiția ca ele să fi fost legal citate și cel puțin una
dintre ele să fi cerut judecarea cauzei în lipsă.
Dacă ambele părți lipsesc și nici una nu cere judecarea în lipsă, intervine suspendarea voluntară, conform
art. 411 alin. 1, pct. 2.
2. Activitatea ulterioară a ședinței
Pe baza notelor de ședință și dacă este cazul și a înregistrărilor efectuate, grefierul redactează încheierea de
ședință.
Încheierea se redactează de grefier în cel mult 3 zile de la data ședinței de judecată. Termenul de 3 zile se
calculează pe zile libere.
Încheierea de ședință va cuprinde aceleași părți ca și hotărârea, și anume:
-practicana-partea introductiva
-considerentele –motivarea
-dispozitivul-solutia
 Se intocmeste cate o incheiere de sedinta pentru fiecare termen de judecată la care se dispune amânarea
judecății.
 Cuprinsul încheierii de ședință este reglem. de art. 233 CPC.
 Încheierea de ședință trebuie să cuprindă tot ceea ce s-a întâmplat la termenul de judecată pentru care este
întocmită.
 În cazul în care hotărârea se pronunță în ziua în care au avut loc dezbaterile, nu se mai întocmește încheirerea
de ședință, mențiunile prevăzute la art. 233 alin 1 și 2, făcându-se în practicana.
 Din interpretarea per a contrario a acestui text, rezultă că, dacă înst. amână pronunțarea trebuie să se
întocmească o încheiere de ședințî care, în acest caz, se numește încheiere de dezbateri care înlocuiește
practicana hotărârii și face corp comun cu hot.
 Lipsa încheierii de dezbateri va atrage nulitatea hotărârii, pentru că inst. de control judiciar nu poate să verifice
legalitatea compunerii sau constituirii completului de judecata daca partile au fost sa nu legal citate, dacă
parțile au fost prezente personal sau prin reprezentant, dacă au pus concluzii și în ce au constat acestea.
 Regulile cu privire la deliberare, opinie separată, precum și orice altă dispoziție referitoare la hotărârile prin
care instanța se dezinvestește de decarea fondului cererii se aplică în mod corespunzător și încheierilor.
 În cazul în care încheierile pronunțate de instanță pe parcursul judecății sunt supuse apelului sau, după caz,
recursului separat de hotărârea de fond, dosarul se înaintează inst. superioare în copie certificată de grefa
instanței a cărei încheiere se atacă.
 În cazul în care se declară apelul sau, după caz, recursul împotriva unei încheieri cu privire la care există o
chestiune litigioasă asupra admisibilității atacării pe cale separată a încheierii, cererea de exercitare a căii de
atac se înaintează instanței superioare împreună cu o copie de pe încheierea atacată, certficată de grefa inst.
 Dacă instanța de control judiciar constată admisibilitatea căii de atac, va cere instanței care a pronunțat
încheierea atacatâ să înaintezedosarul cauzei.
 Întrucât, încheierile de ședință sunt anterioare hot. finale, ele se numesc încheieri premergătoare.
Aceste încheieri premergătoare se clasifică, astfel:
-încheieri preparatorii
-încheieri interlocutorii (nu se mai poate intervenii).
Instanța nu este legat de încheierile preparatorii, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii
acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente
procedurale ori alte chestiuni litigioase.
exemplu: admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție
încheierea prin care instanța își verifică competența
Exemplu de încheiere preparatorie: inch. de incuviintare a probelor
Exista si incheieri care nu au caracter premergator, ci ele constituie actul final al judecatii.
Exemple:
-incheierea data asupra obtinerii sau recuzarii judecatii
-incheirea data asupra cererii de asigurare a probelor
-incheierea data asupra cererii de indreptare eroare materiala sau lamurirea hotararii
-incheierea data asupra cererii de ajutor public judiciar

Etapa cercetarii procesului


Scopul si continutul
In etapa de cercetare a procesului se indeplinesc acte de procedura la cererea partilor ori din oficiu in
scopul pregatirii dezbaterii in fond a procesului.
In vederea realizarii scopului, instanta:
1. se rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu
2. va examina cererea de interventie formulate de parti sau de terte persoane
3. va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cer. de ch. in judecata, a intampinarii, a raspunsului la
intampinare si a explicatiilor partilor
4. va constata care dintre pretentii sunt cunoscute si care sunt contestate
5. la cerere, va dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii,
6. va lua act de renuntarea reclam, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor
7. va incuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludente, precum si pe cele pe care, din oficiu, le
considera necare pt. judecarea procesului
8. va decide cu privire la orice alte cereri care se pot formula la primul termen de judecata la care partile sunt legal
citate
9. va dispune ca partile sa prezinte dovada efectuarii verificarii in registrele de evidenta ori publicitate prev. de Codul
Civil sau de alte legi speciale
10. va indeplini orice alt act de procedura necesar solutionarii cauzei, inclusiv verificarii in registrele prev. de legi
speciale

Instanta Nu este obligata sa săvârșească în fiecare dosar toate aceste acte de procedură, ci va proceda in
funcție de particularitățile speței.
Aspecte de ordin procedural
1. Estimarea duratei procesului
Astfel, la primul termen de judecata la care parțile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părților, va
estima durata necesară ptr. cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie
soluționat într-un termen optim, previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheire.
Pentru motive temeinice, judecătorul va putea reconsidera această durată, cu ascultarea părților.
Nerespectarea duratei estimate, cercetarea procesului NU este de natură să afecteze valabilitatea actelor de
procedură săvârșite după expirarea termenului.
2. Alegerea procedurii de administrare a probelor
Judecătorul, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pune în vedre acestora, dacă sunt
reprezentate sau asistate de avocat, că pot să convină ca probele să fie administrate de către avocați, în condițiile
art. 366-388. Dispozițiile art. 238 sunt aplicabile.
3. Locul cercetării procesului
Cercetarea procesului se desfășoară în ședință publică, cu citarea părților, dacă legea nu prevede altfel. Dispoz.
art. 154 sunt aplicabile.
4. Asigurarea celerității procesului
Judecătorul fixează termene scurte, chiar de la o zi la alta, iar dacă există motive temeinice, se pot acorda și
termene mai îndelungate.
Art. 241 CPC:

(3) Judecătorii vor dispune verificarea efectuării procedurilor de citare și comunicare dispuse pentru fiecare termen.
Când este cazul, instanța va ordona luarea măsurilor de refacere a acestor proceduri. În afară de aceste măsuri, instanța
va putea dispune ca încunoștințarea părților să se facă și telefonic, telegrafic, prin fax, poștă electronică sau prin orice alt
mijloc de comunicare ce asigură, după caz, transmiterea textului actului supus comunicării ori înștiințarea pentru
prezentarea la termen, precum și confirmarea primirii actului, respectiv a înștiințării, dacă părțile au indicat instanței
datele corespunzătoare în acest scop. Dacă încunoștințarea s-a făcut telefonic, grefierul va întocmi un referat în care va
arăta modalitatea de încunoștințare și obiectul acesteia.

(4) Judecătorul poate stabili pentru părți, precum și pentru alți participanți în proces îndatoriri în ceea ce privește
prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relații scrise, răspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 355, asistarea și
concursul la efectuarea în termen a expertizelor, precum și orice alte demersuri necesare soluționării cauzei.

(5) Când este necesar pentru îndeplinirea îndatoririlor prevăzute la alin. (4), părțile, experții, traducătorii, interpreții,
martorii și orice alți participanți în proces pot fi încunoștințați potrivit alin. (3).

Neîndeplinirea obligației stabilite de inst. în sarcina participanților la proces poate să fie sancționată fie cu
suspendarea judecății, fie cu aplicarea de amenzi judiciare.
5. Terminarea cercetării procesului
Când judecătorul se socotește lămurit, declară cercetarea procesuli încheiată și poate fixa un alt termen pentru
dezbaterea fondului, din oficiu sau la cererae părților.