Sunteți pe pagina 1din 20

Teste la anestiologie si reanimare

Anul VI

TEMA: ANESTEZIA (CM) 9. Cauzele depresiei respiratorie la administrarea


barbituricilor sunt:
(CS) 1.Starea de analgezie include: a. Depresia scoarţei cerebrale
a. Mioplegie b. Depresia sinusului carotidian
b. Lipsa sensibilităţii dureroase c. Stimularea formaţiei reticulare
c. Abolirea conştiinţei d. Obstrucţia căilor respiratorii
d. Lipsa sensibilităţii tactile e. Micşorarea frecvenţei respiratorii
e. Lipsa sensibilităţii termice
(CS) 10. Efectul morfinei în doza de administrare 10 mg
(CS) 2.Starea de anestezie include: intravenos:
a. Suprimarea selectivă a sensibilităţii dureroase a. Frecvenţa şi minut-volumul respiraţiei sunt diminuate,
b. Abolirea obligatorie a conştiinţei în timp ce profunzimea este crescută
c. Suprimarea tututor senzaţiilor b. Spasticitatea musculară creşte
d. Păstrarea sensibilităţii tactile c. Mărirea volumului curent
e. Păstrarea completă a sensibilităţii termice d. Difuziunea alveolocapilară scade
e. Mărirerea frecvenţei respiratorii
(CM) 3.Pentru monitorizarea pacientului în cursul
anesteziei se utilizează: (CS) 11. Toate de mai jos relaxează musculatura
a.Oximetria netedă, exceptând:
b. Rezonanţa magnetică nucleară a. Tiopentalul
c. Capnometria b. Halotanul
d. Aprecierea debitului cardiac c. Papaverina
e. Electroencefalografia d. Morfina
e. Diazepamul
(CM) 4. Răspunsul vegetativ hemodinamic tipic la impulsul
nociceptiv include: (CS) 12. De câte ori mai puternic decât morfina, din
a. Hipotermie punct de vedere
b. Tahicardie analgetic, este considerat fentanilul?
c. Tahifilaxie a. 10
d. Hipertensiune arterială b. 50
e. Stop cardiac c. 100
d. 200
(CS) 5. Capnografia este: e. 400
a. Metoda de apreciere a debitului cardiac
b. Înregistrarea saturaţiei a hemoglobinei în O2 (CM) 13. Fentanilul diferă de morfină, prin faptul că:
c. Măsurarea ventilaţiei pulmonare globale a. Deprimă mai puţin respiraţia în doze echivalente
d. Înregistrarea grafică a concentraţiei CO2 în aerul b. Nu poate induce sindromul de "torace rigid"
alveolar c. Are o acţiune histamino-eliberatoare mai redusă
e. Metoda electivă de apreciere a metabolismului oxigenului în d. La doze echivalente induce o depresie cardiovasculară mai
organism accentuată
e. Are un efect analgetic mai puternic
(CS) 6. Care afirmaţie este incorectă?
a. Anestezie rahidiană caudală
b. Anestezie monocomponentă cu Halotan (CS) 14. Care din următoarele este cel mai puternic
c. Anestezie combinată intravenoasă-inhalatorie agent opiaceu:
d. Anestezie combinată spinal-epidurală a. Morfina
e. Anestezie generală cu miorelaxare şi VMC b. Codeina
c. Fentanilul
(CM) 7. Ketamina provoacă: d. Promedolul
a. Depresie minimă a formaţiei reticulare e. Omnoponul
b. Mioplegie
c. Halucinaţii (CM) 15. Ataracticele se folosesc în principal pentru:
d. Depresia sistemului cardio-vascular a. Reducerea efectului opiaceelor sau hipnoticilor
e. Mărirea presiunii arteriale b. Prevenirea hipotensiunii posturale
c. Prevenirea neliniştii
d. Realizărea unei linişti interioare
(CS) 8. Parametrul cel mai informativ în examenul e. Sedărea medicamentoase
preoperatoriu al sistemului respirator este:
a. Capacitatea vitală (CS) 16. La administrarea i/v a 10 mg de droperidol la
b. Capacitatea funcţională reziduală un adult culcat pe spate, acesta:
c. Proba Tifno a. Produce o creştere a PaCO2.
d. Capacitatea pulmonară totală b. Exercită o acţiune blocant adrenergică semnificativă
e. Frecvenţa respiratorie c. Creşte semnificativ frecvenţa cardiacă
d. Produce greaţă şi vărsături
e. Produce mărirerea frecvenţei respiratorii

1
b. 100 mg
(CS) 17. Care din următoarele formulări privind barbituricele c. 1 gr
este incorectă? d. 10 gr
a. Dozele hipnotice produc hipoventilare pulmonară tranzitorie e. 100 gr
b. Dozele mari produc depresie miocardică
c. Produc hipotonie musculară (CM) 27. Care din următoarele sunt proprietăţi ale protoxidului
d. Sporesc minut-volumul respirator de azot?
e. Produc sedarea medicamentoasă a. Produce monoanestezie profundă
b. Nu se combină cu barbituricile
(CM) 18. Barbituricele deprimă: c. Duce la mărirea numărului de trombocite
a. Reflexul baroreceptor d. Conferă analgezie
b. Hipotalamusul e. Induce hipnoza
c. Conducerea prin nervii autonomi
d. Contractilitatea miocardică (CS) 28. Singurul analgetic local natural este:
e. Centrul respirator a. Procaina
b. Lidocaina
(CM) 19. Ce produce depolarizarea musculaturii scheletice? c. Cocaina
a. Creşterea ionului de sodiu intracelular d. Bupivacaina
b. Scăderea ionului de sodiu intracelular e. Novocaina
c. Scăderea potasiului intracelular
d. Creşterea potasiului intracelular
e. Scăderea ionului de clor intracelular (CS) 29. Anestezia epidurală prevede:
a. Administrarea lidocainei intramuscular
(CM) 20. Ketamina administrată intravenos produce: b. Administrarea lidocainei intravenos
a. Anestezie generală c. Administrarea lidocainei în spaţiul cefalorahidian
b. Analgezie viscerală profundă d. Administrarea lidocainei în spaţiul peridural
c. Creşterea moderată a presiunii arteriale e. Administrarea lidocainei paravertebral
d. Scăderea debitului cardiac
e. Hipotonie arterială (CS) 30. De ce derivaţia a doua este folosită uzual la
monitorizarea electrocardiografică a pacienţilor pe masa de
(CM) 21. Absorbţia tisulară a unui anestezic local după operaţie?
injectare depinde de: a. Nu necesită împământare
a. Solubilitatea în ţesut b. Evidenţiază mai bine complexul ventricular
b. Vascularizaţia ţesutului c. Undele P sunt cele mai bine reprezentate
c. Concentraţia drogului d. Este dată de legătura picior stâng-braţ stâng
d. Frecvenţa cardiacă e. Tehnic mai uşor de realizat
e. Frecvenţa respiratorie
(CM) 31. În privinţa discului intervertebral:
(CM) 22. Manifestările toxice ale supradozarii lidocainei sunt: a. Poate fi lezat de acul de puncţie spinală
a. Tusă b. Ocupă 25% din lungimea coloanei vertebrale
b. Excitatia sistemului nervos central c. Ligamentul inelar este mai gros anterior
c. Pierderea cunostintei d. Poate fi îndepărtat fără a se reduce spaţiile intervertebrale
d. Convulsii e. Asigură presiunea intracerebrală constantă
e. dureri de pumnal in abdomen
(CM) 32. Ligamentul galben la nivel L-2, 3:
(CM) 23. Diazepamul în doze mari produce: a. Are două porţiuni ligamentoase unite
a. Depresie respiratorie b. Are o grosime de 9 mm
b. Relaxare musculară c. Este separat de dura printru-n spaţiu epidural de 4-8
c. Anxioliza mm
d. Scăderea presiunii arteriale d. Are 38 mm lărgime
e. Mărirea minut volumului respirator d. Este concrescut cu dura mater

(CM) 24. Acţiunea midazolamului constă în: (CM) 33. La ce nivel apare percepţia dureroasă?
a. Amnezie a. Spinal
b. Hipnoza b. Talamic
c. Efect anticonvulsivant c. Mezencefalic
d. Efect anticoagulant d. Cortical
d. Efect hipercoagulant e. Sistemul nervos periferic

(CM) 25. Pacienţii vârstnici au: (CS) 34. Care din următoarele droguri este indicat în
a. Debitul cardiac micşorat tratamentul convulsiilor după administrarea unui anestezic
b. Capacitatea pulmonară totală crescută local?
c. Rezistenţa scăzută la agenţii anestezici a. Droperidolul
d. Rata filtrării glomerulare crescută b. Diazepamul
e. Debitul cardiac crescut c. Fentanilul
d. Ketamina
(CS) 26. Câtă lidocaină se conţine în 100 ml de lidocaină 1% e. Oxibutiratul de sodiu
în ser fiziologic?
a. 10 mg

2
(CS) 35. Care este cea mai frecventă complicaţie a puncţiei a. este un relaxant muscular depolarizant
lombare? b. este un relaxant muscular nedepolarizant
a. Sepsisul c. produce hiperpotasemie
b. Cefaleea d produce fasciculaţii musculare
c. Tahicardia e. surata de actiune este apr. 5 min
d. Hipertermia malignă
e. Poliuria (CM) 45. Urmatoarele afirmatii referitor la Fentanyl sunt
corecte:
(CM) 36. Avantajele unui circuit anestezic de tip inchis includ: a. este mai potent comparativ cu morfina
a. Volumul necesar de gaze anestezice este mai mic b. este mai putin potent comparativ cu morfina
b. Conservarea caldurii c. durata efectului analgetic este de 60 min
c. Conservarea umiditatii amestecului inhalat d. durata efectului analgetic este de 20-30 min
d. Poluare minima a mediului e. se utilizeză pentru trezirea din anestezie
e. Nu sint obligatorii valvele unidirectionale
(CM) 46. Urmatoarele afirmatii referitor la Droperidol sun
(CM) 37. Suplimentarea anestezicului local cu solutie de corecte:
adrenalina confera urmatoarele avantaje in anestezia locala: a. este un anxiolitic
a. Prelungirea duratei anesteziei b. este un neuroleptic
b. Reducerea absorbtiei sistemice a anestezicului c. are efect antiemetic
c. Reducerea hemoragiei intraoperatorii d. are efect analgetic
d. Cresterea riscului anesteziei intraoperatorii e. poate produce diskinezie extrapiramidala
e. Semnaleaza injectarea intravasculara a amestecului
anestezic (CM) 47. Tiopentalul de sodiu:
a.produce hipnoză
(CM) 38. Amestecul de gaze exhalat de pacient este parţial b.deprimă centrul respirator
ori complect reinhalat în circuitul anestezic de tip: c. produce hipertensiune arterială
a. Deschis d.produce hipotensiune arterială
b. Semideschis e. poate produce bronhospasm
c. Semiînchis
d. Închis (CM) 48. Ketamina produce:
e. În toate sus numite a. Anestezie disociativă
b. Halucinaţii la trezire
(CS) 39. Hipoxia de diluţie poate surveni la folosirea c. Creşterea moderată a presiunii arteriale
anesteziei inhalatori cu: d. Scăderea debitului cardiac
a. Eter dietilic e. Hipotensiune arterială
b. Halotan
c. Protoxid de azot (CM) 49. Următoarele afirmaţii referitor la protoxidului de
d. Izofluran azot sunt corecte:
e. Sevofluran a. Poate fi utilizat în calitate de monoanestezie
b. instalarea efectului este lent
(CM) 40. Anestezia locală poate fi obţinută prin procedeele: c. are acţiune iritantă la nivelul cailor respiratorii
a. de aplicaţiune farmacologică locală d. Conferă analgezie
b. de inhalare al halotanului e. Conferă hipnoza
c. de administrare intravenoasă a morfinei
d. de infiltrare cu Lidocaină (CM) 50. Care din preparatele de mai jos pot fi utilizate pentru
e. de aplicaţiune cu agenţi hipotermici inductia in anestezie:
a. halotan
(CM) 41. Complicaţiile mai frecvente ale anesteziei epidurale: b. Isofluran
a. hipotonia arterială c. Sevofluran
b. hipertonia arterială d. Protoxid de azot
c. bradicardia e. Propofol
d. tahicardia
e. reacţia alergică

(CM) 42. Tiopentalul de sodiu: TEMA “Fiziologia nocicepeţiei şi managementul durerii


a. deprimă centrul respirator perioperatorii”
b. produce hipotensiune arterială
c. produce hipertensiune arterială (CS) 1. Stimulul, ce prezintă pericol de leziune este numit:
d. deprimă predominant sistemul vegetativ simpatic a. noxic
e. deprimă predominant sistemul vegetativ parasimpatic b. termic
c. mecanic
(CM) 43. Succinilcolina: d. lezional
a. produce depolarizarea membranei postsinaptice e. nociceptiv
b. produce hiperpolarizarea membranei postsinaptice
c. durata de actiune este de apr. 5 min (CS) 2. Dacă stimulul nociceptiv provoacă o percepţie,
d. durata de actiune este de apr 30 min calificată de către individ ca durere, atunci el este numit:
e. produce hiperpotasemie a. nealgogen
b. algogen
(CS) 44. Pipercuronium (Arduan): c. mecanic

3
d. termic
e. noxic (CS) 10. Conform Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul
Durerii (IASP), definiţia durerii este:
(CS) 3. Dacă stimulul algogen nu provoacă leziune tisulară, a. răspuns afectiv negativ, secundar durerii sau
el este numit: unei retrăiri neplăcute, care îngrijorează;
a. nenociv b. experienţă senzorială şi emoţională
b. nociv dezagreabilă, secundară unei leziuni
c. indolor tisulare veritabile sau potenţiale sau de o
d. inodor descriere cu termeni, ce se referă la o
e. nociceptiv asemenea leziune;
c. experienţă senzorială şi emoţională
(CS) 4. Sensitizarea periferică se manifestă prin: dezagreabilă, secundară unei leziuni tisulare;
a. creşterea pragului de sensibilitate a d. răspuns afectiv negativ, secundar unei
nociceptorilor după interacţiunea cu inflamaţii tisulare
mediatorii e. experienţă senzorială şi afectivă neplăcută,
b. scăderea pragului de sensibilitate a secundară unei leziuni tisulare potenţiale
nociceptorilor după interacţiunea cu
mediatorii
c. eliberare de mediatori proinflamatori (CS) 11. Evaluarea intensităţii durerii postoperatorii în
d. activarea nociceptorului pediatrie se face cu predilecţie cu ajutorul :
e. inactivarea nociceptorului a. SVS (scorul verbal simlu)
b. Scorul Rainville
(CS) 5. Principiile interacţiunii aferente dintre fibrele c. SVN (scorul vizual-numeric)
groase (Aα, Aβ) şi subţiri (Aδ, C) au fost descifrate de R. d. SVA (scorul vizual-analogic)
Melzack şi P. Wall şi descrise în: e. Scorul „feţele durerii”
a. teoria mişcării Browniene
b. mecanismul porţii de control (gate theory) (CS) 12. Prezentarea intensităţii durerii în modul : « 1- fara
c. teoria probabilităţii durere, 2- durere minimă, 3 - durere medie, 4 - durere
d. ipoteza Mayer-Overton puternică, 5 - durere insuportabilă” reflectă scorul:
e. teoria neuromatrixului a. SVS (scorul verbal simlu)
b. Scorul Rainville
(CS) 6. Când un stimul infrapragal, nenociv, provoacă c. SVN (scorul vizual-numeric)
durere, este vorba de: d. SVA (scorul vizual-analogic)
a) hiperalgezie e. Scorul „feţele durerii”
a. hiperpatie
b. alodinie (CS) 13. La evaluarea durerii postoperatorii, se utilizează o
c. disestezie « riglă » ce conţine cifrele de la 0 la 10. Această « riglă »
d. hipoestezie reprezintă :
a. SVS (scorul verbal simlu)
(CS) 7. Modificarea proprietăţilor funcţionale şi structurale b. Scorul Rainville
ale neuronilor, cauzate de un influx nociceptiv prelungit c. SVN (scorul vizual-numeric)
sau de o leziune a ţesuturilor periferice şi/sau a celui nervos d. SVA (scorul vizual-analogic)
se numeşte: e. Scorul „feţele durerii”
a. fenomen de neuroplasticitate
b. fenomen de transcripţie (CS) 14. La evaluarea durerii postoperatorii se utilizează o
c. crossing-over « riglă », ce conţine o linie, marcată la un capăt «fără
d. fenomen de restructurizare durere», iar la celălalt – «durere maximal imaginabilă».
e. disfuncţie neuronală Această riglă reprezintă :
a. SVS (scorul verbal simlu)
(CS) 8. Folosirea dominantă a unui deget poate extinde aria b. Scorul Rainville
proiecţiei lui în homunculus din contul proiecţiilor c. SVN (scorul vizual-numeric)
celorlalte degete până la 1mm distanţă corticală. Proiecţiile d. SVA (scorul vizual-analogic)
vecine pot lua locul celei “neutilizate” pe o distanţă de pâna e. Scorul „feţele durerii”
la 1 cm. Fenomenul dat apare şi în cazul „cronicizării”
durerii şi se numeşte: (CS) 15. Utilitatea şi eficienţa cea mai mare în combaterea
a. recrutare durerii a demonstrat-o aplicarea palierelor OMS de
b. retopografiere (remaping) analgezie. Câte paliere conţine scara OMS de analgezie?
c. wind-up a. 1 palier
d. dominaţie b. 2 paliere
e. diaferentare c. 3 paliere
d. 4 paliere
(CS) 9. Circa 50% dintre persoanele traumate în urma e. 5 paliere
unui accident rutier nu acuză durere, cu toate că traficul
nociceptiv este deosebit de intens. Fenomenul se numeşte: (CS) 16. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei
a. dispersie a atenţiei Mondiale a Sănătaţii, nu necesită analgezie durerea mai
b. hipnoanalgezie mică de (pe scorul vizual-numeric):
c. hiperalgezie a. SVN ≤ 4
d. analgezie de stress b. SVN ≤ 3
e. hipoestezie c. SVN ≤ 5

4
d. SVN <2 (CS) 25. Doza maximal admisibilă în 24 ore pentru
e. SVN >5 nefopam în administrare intravenoasă este de :
a. 20 mg
(CS) 17. Palierul III de analgezie al OMS se deosebeşte de b. 40 mg
celelalte prin faptul că include: c. 60 mg
a. “opioizii majori”: morfina, fentanil d. 80 mg
b. “opioizi minori”: tramadol, acupan e. 100 mg
c. paracetamol
d. antiinflamatorii nesteroidiene (CS) 26. O variantă a PCA (analgezia controlată de
e. anestezicele locale pacient) este PCEA (analgezia epidurală, controlată de
pacient), care presupune:
(CS) 18. O durere calificată de pacient pe SVN ≥7, va a. administrarea analgezicului în spaţiul
necesita aplicarea: peridural de către medic
a. palierului I de analgezie după OMS; b. administrarea analgezicului în spaţiul
b. palierului II de analgezie după OMS peridural de către asistentă
c. palierului III de analgezie după OMS c. administrarea analgezicului în spaţiul
d. palierului IV de analgezie după OMS peridural de către pacient
e. palierului V de analgezie după OMS d. administrarea profilactică a analgezicului în
spaţiul peridural
(CS) 19. O durere calificată de pacient pe SVN = 4, va e. administrarea anestezicului local cu scop de
necesita aplicarea: producere a stării de anestezie
a. palierului I de analgezie după OMS;
b. palierului II de analgezie după OMS (CM) 27. În chirurgia cavitară, asociată cu repaosul la pat,
c. palierului III de analgezie după OMS afectarea funcţiei pulmonare în postoperator constă în :
d. palierului IV de analgezie după OMS a. inhibiţia reflectorie a contractilităţii
e. palierului V de analgezie după OMS diafragmului;
b. creşterea tonusului muşchilor intercostali şi
(CS) 20. Care analgezice fac parte din palierul II de abdominali;
analgezie după OMS ? c. scăderea capacităţii reziduale funcţionale;
a. “opioizii majori”: morfina, fentanil d. creşterea capacităţii reziduale funcţionale;
b. “opioizii minori”: tramadol, acupan e. creşterea efortului respirator cu
c. paracetamolul posibilitatea instalării hipercapniei;
d. antiinflamatoarele nonsteroide
e. anestezicele locale (CM) 28. Tiparul somnului este afectat sever în perioada
postoperatorie prin:
(CS) 21. Metoda de administrare a AINS înainte de a. descreşterea duratei lui totale;
începerea durerii, în scopul reducerii consumului b. creşterea duratei fazei REM (eng: rapid eye
postoperatoriu de analgezice opioide, se numeşte: movement)
a. analgezie “la cerere” c. dispariţiei fazei REM
b. analgezie “la necesitate” d. reducerii duratei fazei SWS (eng: slow
c. analgezie preemtivă wawe sleep)
d. analgezie multimodală e. poate provoca hipersimpaticotonie,
e. analgezie balansată instabilitate hemodinamică, disfuncţie
cardiacă şi cognitivă
(CS) 22. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în
perfuzie intravenoasă, este echianalgezică cu: (CM) 29. Naloxona nu antagonizează depresia respiratorie
a. 10 mg morfină produsă de următorii agonişti-antagonişti opioizi:
b. 5 mg morfină a. nalbufina
c. 7 mg morfină b. pentazocina
d. 15 mg morfină c. nalorfina
e. 20 mg morfină d. butorfanol
e. dezocina
(CS) 23. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în
perfuzie intravenoasă, este echianalgezică cu: (CM) 30. Analizatorul durerii este cel care semnalizează
a. 50 mg petidină despre:
b. 75 mg petidină a. existenţa unor condiţii interne sau externe
c. 100 mg petidină periculoase
d. 125 mg petidină b. acţiunea unor agenţi cu potenţial lezional
e. 150 mg petidină c. prezenţa, deja, a leziunii
d. informaţia despre mediul inconjurător
(CS) 24. Doza de 20 mg de nefopam, administrată în e. senzaţia de presiune şi umiditate
perfuzie intravenoasă, este echianalgezică cu:
a. 25 mg diclofenac (CM) 31. Analizatorul durerii are o organizare identică
b. 50 mg diclofenac celorlalţi analizatori:
c. 75 mg diclofenac a. segmentul de senzaţie
d. 100 mg diclofenac b. segmentul de recepţie
e. 125 mg diclofenac c. căile de conducere
d. segmentul de integrare şi percepţie
e. segmentul de producere

5
b. hiperalgezie primară
(CM) 32. Analizatorul durerii poate fi activat prin c. inflamaţie neurogenă
următoarele forme de energie: d. retopografiere
a. mecanică e. hiperalgezie secundară
b. chimică
c. termică (CM) 40. Hiperalgezia primară este:
d. ionizantă a. senzatia primară de durere
e. cuantică b. sensibilitate exagerată a ţesuturilor lezate
c. sensibilitate diminuată în regiunea ţesuturilor
lezate
(CM) 33. Nociceptorii sunt definiţi prin: d. este consecinţa directă a fenomenului de
a. terminaţii nervoase libere sensitizare periferică
b. nemielinizate e. este consecinţa directă a fenomenului de
c. ale fibrelor Aδ şi C sensitizare centrală.
d. ale tuturor fibrelor
e. terminaţii nervoase incapsulate (CM) 41. Din sistemele de modulare descendentă a
traficului nociceptor fac parte:
(CM) 34. Se disting următoarele tipuri de nociceptori: a. Sistemul opioid endogen
a. mecanonociceptori şi chemonociceptori b. Sistemul adrenergic
b. termonociceptori c. Sistemul GABA-ergic
c. nociceptori polimodali d. Sistemul serotoninergic
d. nociceptori silenţioşi e. Sistemul glutamatergic
e. nociceptori nucleari
(CM) 42. Evaluarea intensităţii durerii acute :
(CM) 35. După localizare, nociceptorii se împart în: a. este obligatorie în toate cazurile când pacientul
a. superficiali (derm, hipoderm şi fascia acuză durere
superficială) b. nu este obligatorie, în timp ce alte tratamente sunt în
b. profunzi (muşchi, tendoane, fascii, periost, derulare
pericondru, capsule articulare) c. se apreciază exclusiv de pacient
c. viscerali (subseros, subepitelial, intra- d. se apreciază de personalul medical, deoarece pacienţii
adventiţial, corial) deseori exagerează
d. centrali (encefal, măduvă spinală) e. se face şi la nou-născuţi
e. periferici (derm, hipoderm şi fascia
superficială) (CM) 43. Evaluarea intensităţii durerii de către personalul
medical nu are nicio valoare, cu următoarele excepţii:
(CM) 36. Nu au nociceptori ţesuturile: a. copil sub 3 ani (nu au capacitate de
a. muscular şi cutanat abstractizare)
b. hepatic, splenic şi renal b. persoana matură, conştientă, adecvată, cu
c. celuloadipos şi cutanat capacitate de abstractizare
d. osos şi cortexul cerebral c. persoane incapabile să comunice (de ex,
e. muscular şi renal străini, bătrâni, maladia Alzheimer...)
d. persoana conştientă, adecvată în Unitatea de
(CM) 37. Mediatorii noxici provin din 4 surse principale: Terapie Intensivă
a. agenţii lezionali e. persoane care nu pot înţelege niciun principiu
b. celulele lezate existent de utilizare a scorurilor (incapacitate
c. celulele implicate în inflamaţie (leucocite, de abstractizare, prezentă la cca 10% din
trombocite, endoteliocite, celule gliale) populaţie)
d. fibrele nervoase senzoriale şi simpatice
e. circuitul sistemic (substanţele acumulate (CM) 44. Principiile general-acceptate de combatere a
în timpul ischemiei ţesuturilor) durerii perioperatorii sunt următoarele:
a. autoevaluarea intensităţii durerii şi
(CM) 38. Inflamaţia neurogenă: documentarea (înregistrarea în fişă)
a. este iniţiată de reflexul de axon b. formarea şi informarea pacientului
b. înseamnă afecţiune inflamatorie a sistemului c. acţionarea în baza unui protocol scris şi
nervos validat
c. reflexul de axon constă în eliberarea d. crearea unei combinaţii individualizate de
tahikininelor (sP, CGRP, NkA) analgezice
d. eliberarea tahikininelor nu creşte e. asocierea tehnicilor şi medicamentelor
permeabilitatea capilarelor şi nu provoacă
degranularea mastocitelor (CM) 45. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei
e. tahikininele cresc permeabilitatea Mondiale a Sănătaţii, care dintre analgezicele enumărate
capilarelor, provoacă degranularea fac parte din palierul II?
mastocitelor, acţionează asupra fibrelor a. tramadol
nervoase adiacente b. morfina
c. acupan
(CM) 39. Mecanismele biochimice elementare, ce se d. fentanil
derulează la etapa periferică, produc următoarele e. paracetamol
fenomene fiziologice mai complexe:
a. sensitizare periferică

6
(CM) 46. Conform palierelor de analgezie ale Organizţiei
Mondiale a Sănătaţii, care dintre analgezicele enumărate (CM) 53. Tramadolul este contraindicat la pacienţii:
fac parte din palierul I? a. epileptici
a. ibuprofen b. aflaţi sub tratament cu antidepresive
b. tramadol triciclice
c. ketoprofen c. aflaţi sub tratament cu IMAO
d. fentanil d. cu porfirie
e. paracetamol e. aflaţi sub tratament cronic cu AINS

(CM) 47. Analgezicele care posedă şi efect antihiperalgezic (CM) 54. Cele mai frecvente reacţii adverse, cauzate de
sunt: analgezicele opioide, sunt:
a. ketamina a. greţurile
b. nefopamul b. depresia respiratorie
c. gabapentina c. mioza
d. dextrometorfanul d. constipaţia
e. morfina e. retenţia urinară

(CM) 48. Paracetamolul: (CM) 55. Din parametrii de reglare a pompei PCA fac
a. posedă acţiune centrală semnificativă parte:
b. manifestă efect antiinflamator a. doza bolus, mg
c. posedă acţiune periferică semnificativă b. viteza de perfuzare continuă, mL/oră
d. are efect plafon c. perioada refractară, min
e. nu are efect plafon d. doza maximă admisibilă pentru 4 ore, mg
e. numărul de bolusuri date pentru o singură
(CM) 49. Paracetamolul: apăsare a butonului
a. face parte din analgezicle de palier II conform
OMS
b. este indispensabil pentru analgezia Tema: Insuficienţa respiratorie acută
postoperatorie multimodală
c. interacţiunea cu AINS şi morfina este aditivă (CS) 1 .E pig lo ta a d eră c u ma rg i nea sa a nt erio a ră
(adică, 1+1=2) la :
d. interacţiunea cu AINS şi morfina este sinergică a .Ca rt ila j ul tiro i d
(adică, 1+1=3) a. Car ti laj ul crico id
e. doza terapeutică este de 1 gram la 6 ore b . Co ard ele vo ca le
c. Car ti laj ul ari te no id
(CM) 50. Următoarele afirmaţii despre AINS sunt corecte: d . Car ti laj el e co r n ic u lat - c u ne i fo r me
a. blocheză selectiv sau neselectiv
ciclooxigenazele (CS) 2 .Fu ncti il e ner es pir a to ri i a le plă mâ ni lo r
b. realizează o economie de morfină de 20-40% în su nt:
postoperatoriu a. F u nc ţie d e fil tr u
c. durata maximală de administrare in b . Me nţ i nere a e c hi lib r u l ui acid o -b azi c
postoperatoriu este de 5 zile c. Me nt i nere a e c hi lib r u l ui h id ro -io n ic
d. generează cea mai mare mortalitate dintre d . Co n ver s ia a n g io t e ns i ne i 1 î n a n g io t e ns i na 2
medicamente e. To a te ce le e n u mera t e ma i s u s
e. sunt medicamente relativ inofensive (CS) 3. Ra po r tu l Pa O 2 / FiO 2 în S DR A e ste:
a. <5 0 0
(CM) 51. Următoarele afirmaţii despre AINS sunt corecte: b. <3 0 0
a. sunt mai eficiente în cazul durerii acte de c. <2 0 0
origine somatică d . >2 0 0
b. sunt mai eficiente în cazul durerii acute de origine e. >3 0 0
viscerală (CS) 4. Dia g no stic u l i n s ufi cie nte i r e sp ira to r ii
c. sunt contraindicate pentru analgezia hi pe rca pn ice s e ba zea z ă pe:
postoperatorie după chirurgia ORL, a. Cre s tere a P a CO 2
neurochirurgie şi oftalmologie b . Alt erar ea st at u t ul u i ne ur o lo gic
d. sunt contraindicate pacienţilor hipovolemici c. Acid o ză r esp ira to ri e
e. este permisă asocierea a 2 AINS pentru d . Hip er e mi a si tra n sp i rat i a te g u me n t elo r
tratamentul durerii intense e. To a te ce le e x p u se ma i s us
(CS) 5. Pa O 2 re pr ez intă :
(CM) 52. Următoarele afirmaţii despre Tramadol sunt a. Sat u rat ia sâ n g el u i ar ter i al c u O2
corecte: b . Pre si u nea pa rt ia lă a o x ig e nu lu i în
a. analgezic central, cu acţiune preponderent sa ng el e a rt eria l
monoaminergică c. Co nt i n ut u l î n O 2 î n s â n g ele art eria l
b. efect opioidergic neînsemnat (de 5000 ori mai d . Frac ti a d e O 2 î n a er ul i n sp ir at
mic decât la morfină) e. P resi u n ea p art ial ă a o x i ge n u l ui î n
c. efect opioidergic puternic sâ n ge le v e no s
d. la asocierea cu morfina rezultă un efect (CM) 6. Fa cto rii c e po t dec la nsa de zv o lta rea
infraaditiv (adică, 1+1=1,5) SD RA po t f i:
e. la asocierea cu morfina rezultă un efect sinergic a. Co nt uz ia pu l mo na ră
(adică, 1+1=3) b . Se ps i s

7
c. P le urez ia a. Hip o c ap nie
d . So c ur ile b. Aci do ză re s pira to ri e
e. Pne u mo n ii le c. Alc alo z ă re sp ira to rie
(CS) 7. FiO 2 re prez i nt ă : d. Acid o ză me tab o li că
a. Sat u rat ia s â n gel u i a r ter ial c u O2 e. Cre s tere a vo l u mu l u i c ur en t
b . P resi u n ea p ar t ial ă a o x i ge n u l ui î n
sa n ge le art er i al (CS) 1 6 . Va lo a rea pra g a pr es iu n ii pa rţ ia l e a O 2
c. Ca n ti ta tea d e O 2 i n s â n g ele ar t er ia l în sâ ng e le a r ter ia l ce d efi ne şte in s ufi ci enţa
d . Fra ctia o xig e n ul ui î n a eru l i n s pira l. res p ira to r ie a cută :
e. P resi u n ea p ar t ial ă a o x i ge n u l ui î n a. 3 0 mmH g
sâ n ge le v e no s b . 4 0 mmH g
(CS) 8. Se mn Ro - g ra f ic pa t o g mo n ic pe nt r u c. 5 0 mmH g
SD RA: d . 6 0 mmH g
a. In fil tra t p ul mo n ar u ni la t er al e. 8 0 mmH g
b . Op ac ita ti b az ale (CS) 17. Ca re s u nt in di c a ţii le pe ntr u
c. In fi ltra te bi la t era le in „ f a g ure d e tra heo sto mi e?
mi e re” a. Ed e m sa u fr act u ra lari n g el ui
d . Hip er tra n sp a r e nt a b . Lezi u n il e se g me n t ul u i c erv ic al
e. Dep l as area s tr uc t ur i lo r med ia s ti na le c. T rau ma ti s m faci al s e ver
(CM) 9. H iperv e nt ila t ia est e î n so t it a d e: d. Ob s tr uc ţ ia ca ilo r aer ie n e ce fac
a. Hip er cap n ie i mp o s ib i la i nt ub at ia
b . H ipo ca p n ie e. To a te ce le e n u mera t e
c. Alca lo ză re sp ira t o rie
d . Acid o ză me tab o li că (CS) 1 8 . Ca re d in ur mă to a rel e a fi r ma t ii e ste
e. Hip o xe mie fa lsă la efect ua r ea v e nt ila t iei me ca nic e c u
pre s iu ne po z it iv ă la sfâ rs itu l e x p ir ul ui ( P E EP)
(CS) 1 0 . M eca ni s mel e f i zio pa t o lo g ice ca re
co nt r i bu ie la r ea l iza r e a IR A: a. Recrutează alveole atelectatice
a. Hip o ve n ti la tia al v eo l ar ă g lo b al ă. b. Scad e fra cţ ia d e s u n t i nt rap u l mo nar
b . T ulb urar ea d i f uzi u n ii p u l mo nar e c. P rev i ne co lap s ul al v eo l a r
c. Alt erar ea r ap o r t u l ui v e n til at ie /p er f uz ie. d. P er mit e s căd e rea F iO2
d . Dez vo lta rea u n u i s u nt i n tr ap ul mo nar e. Sca de ca pa cita t ea re zi dua lă f un ctio na lă
d reap t a – s tâ n g a.
e. To a te ce le e x p u se ma i s us (CM) 19. În a ci do za met a bo l ică ca o co mp e nsa r e
(CS) 1 1 . Va lo r il e no r ma le a l e Pa O 2 su nt : res p ira to r ie:
a. 9 5 - 1 0 0 mmH g a. Pa CO 2 - u l sca de
b . 8 5 -9 0 m mH g b . P aCO 2 - ul cre s te
c. 7 5 -8 0 m mH g c. Cre ste fre cv e nta re s pi r a tiei
d . 6 5 -7 0 m mH g d . Scad e fre c ve nt a re sp ira t iei
e. <6 0 m mH g e. T o ate ce le e xp us e ma i s u s
(CS) 1 2 . La e fect ua r ea v ent ila t iei me ca ni ce
pa c ie nt i lo r c u SD RA s e reco ma ndă s et a rea u n ui (CM) 2 0 . H ipe rca pn ia e ste o co ns eci nta a :
v o lu m c ur en t eg a l c u: a. Hip er v e nt il aţ iei al v eo la r e
a. 1 5 ml/ k g b . H ipo v ent ila tie i a lv eo la re
b . 1 0 ml/ k g c. Cre s teri i sp a ti u l ui mo rt
c. 6 ml / kg d . Cre s teri i co n ce n tra ţie i O2 i n aer u l
d . 3 ml/ k g in sp ira t
e. >1 5 ml / k g e. Cre ste rea co n ce ntra t iei CO 2 in a er ul
(CS) 1 3 . Ce ntr ul re sp ir a t o r e st e s it ua t î n: in s pira t (re i nha la rea )
a. Co r te x
b . Hip o tal a mu s (CM) 2 1 . Av a nta je le s up o rtu lu i v e nt ila to r s u nt:
c. Cer eb el . a. M entin erea la v a lo ri n o r ma le a O 2 s i
d . Tr u nc hi ul cer eb ra l CO 2 i n sa ng el e a rt er ia l
e. Măd u va sp i năr i i b . Sca de t ra v a l iu l r es p ira to r
c. Red u ce î nto ar cer ea ve no asă
(CS) 1 4 . Ca re a fir ma ţ ie ref er it o r la g ra d ul de d . Sca de co n s u mu l d e o xi g en
dif uz iu ne a CO 2 pr in me mb ra na a lv eo lo - ca p ila ră e. Cre ş te re t ur u l ve no s
est e co r ectă : (CM) 2 2 . Fa cto rii ce cr esc s u pra v ieţ uir ea du p ă
a. CO 2 di fu zea ză de 2 0 o r i ma i u so r hi po xi e su nt:
decâ t O 2 a. Vâ r sta fra g edă
b . CO 2 d i fuze ază la f el ca O 2 b . Vâr st a a va n sa tă
c. CO 2 d i fuze ază d e 3 0 o r i ma i gr e u d ec ât c. H ipo t er mia
O2 d . Hip er ter mi a
d . Grad ul d e d i f uzi e n u e s t e d eo ca md at a e. In fla ma ţi a
d eter mi n a t
e. N u d i fu zea za p r i n me me b r an a a l veo lo - (CM) 2 3 . Crite ri i a l e o x ig e na ri i ef ic ie nte s unt :
cap i lara a. Pre si u nea pa rt ia lă a o x ig e nu lu i în
sâ ng el e a rt eria l
(CS) 1 5 . H i po v e nti la ţia est e î n so ţ it ă de : b . Ra po rtu l Pa O 2 / FiO 2

8
c. Vo l u mu l c ur e nt a . Tra v a li u r e sp ira to r cr e sc ut
d . Mi n ut - v o l u mu l b . In sp ir p re l u n git
e. Frec v e nţ a r e sp ir ato r ie c. In sp ir s i e xp ir p r el u n g it.
d. In s pi r sc urt şi e x pir p r elu ng it
(CM) 2 4 . O bie ctiv e le i nt uba t ie i t ra hea le s un t : e. Red u cere a e xp ir ul u i şi i n sp ir u l ui
a. Efe ctua rea v ent ila t ii meca n ice (CM) 3 3 . La co mp li ca ti il e v e nti la tie i me ca n ice s e
b . P ro tect ia că ilo r aer i e ne a tri bu ie:
c. Re al izar ea u ne i o x i ge nă r i e x tr aco r p o r al e a . B a ro tra u ma
ad ec va te b. Pne u mo n ia no zo co mi a l ă a so c ia ta de
d . Fa ci lita r ea o xig eno t era pie i v ent ila to r
e. Dezo b str uct ia că ilo r a e rie ne c. P o li uri a
d. Vo l utra u ma
(CM) 2 5 . Ca re d in a f ir ma t i i s u nt co re ct e p en tru e. Le zi un i pu l mo na re in d us e de v e nt ila to r
hi po xe mi e: (CM) 3 4 . Co rtico tera pia în S DR A e ste i nd ica tă :
a. La d eb u t.
a. P resi u n ea p ar t ia la a O 2 i n sa n g el e b. În fa za pro lif era t iv ă
arter ia l e st e d e 9 5 m mH g c. Nic i l a o e tap a e vo l ut i va
b . Pre si u nea pa rt ia la a O 2 in sa ng e le d . P e to t c ur s ul e v o l uţ ie i
v eno s e st e s ca z ut a e. La pre ze nta a n u mito r in di ca ţi i a so cia t e
c. P resi u n ea p ar t ia la a O 2 i n sa n g el e pa to lo g ie i d e ba za
arter ia l e st e >9 0 m mH g (CM) 3 5 .H iperv ent ila ţ i a est e î n so ţită d e:
d . Co re s pu n de u nei Sa O 2 de 8 8 - 9 0 % a . H ipo ca p n ie
e. Pre si u nea pa rt ia la a O 2 in sa ng e le b . Acid o ză r esp ira to ri e
a rter ia l est e < de 6 0 mmH g c. Alca lo ză re sp ira to rie
(CM) 2 6 . Crite ri il e h i p o xe mi ei s u nt : d . Acid o ză me tab o li că
a . Ca nt ita tea re du sa d e O 2 i n sa ng ele e. Hip o xe mie
a rter ia l (CM) 3 6 . O xig e no te ra p i a pe ma scă :
b . Co nc e ntra ti a sca z ut a a O2 i n aer u l i n sp irat a . Per mit e fo na ţia
c. Pre si u nea pa rt ia la a O s că z ut ă în sâ ng el e b . P o ate d e ter mi n a ep i st a xi s
a rter ia l c. P er mit e ad mi n i st rare a d e O2 1 0 0 %
d . Sp o rir ea p re si u n ii p ar t ia le a CO2 i n sa n ge le d. E ste u şo r a cce pta tă
arter ia l e. Nu i mp u ne se da r ea pa c ien tu lu i
e. Re du cer ea Sa O 2 (CM) 3 7 . Sin dro mu l de detr e să re s pi ra to r ie e st e:
(CM) 2 7 . Ca uze le hi po x e mi ei s u nt : a. O in s uf ici enţă re s pi ra t o rie hi po xe mi că
a. Co n ce ntra t ia re d usa a O 2 i n a er u l i n sp ira t b . Co n se ci nta s po ri ri i p er mi a bi lita ti i
b . Sc hi mb a rea ra po rt ul ui v ent ila t ie - perf uz ie me mb ra nei a lv eo lo - ca p ila r e
c. Su nt ul dr ea p ta st â ng a c. O in ju rie p ul mo na ră a cută
d . T ul bu ră r i de d if uzi e la n iv e l de me mb r a na d . U n ed e m p ul mo n ar c ard i o ge n
a lv eo lo - ca p ila ra e. Un ed e m p ul mo na r no n - ca rd io g e n
e. Scăd erea el ib er ăr i i d e O 2 la n i vel t is u lar (CM) 3 8 . Ca re s u nt c rit eri ile p ent ru i n stit ui re a
(CM) 28. Pres i un ea d e o clu zi e i n ca p ila r u l v ent ila t iei me ca ni ce?
pu l mo na r î n SD RA : A. Spo ri rea tra v a li u lu i r e sp ira to r (ta hi p nee,
a. E ste crit er iu de d ia g no st i c dif e re nţia l pa rt ici pa r ea mu şc h ilo r a u xi lia ri în a ct ul
b. Est e cr es c ut ă de re sp ira ţ ie)
c. E ste no r ma lă sa u scă zu t ă B . T ahic ard i a
d. Est e u n p a r a me tr u d e g h id ar e C. Pa O 2 <6 0 mmH g la Fi O 2 ≥ 0 ,5 .
terap e ut ică D. Sa O 2 <9 0 % la F iO 2 ≥ 0 ,5 .
e. N u are nic i o v alo ar e E. Pa O 2 /F iO 2 <2 0 0 mmH g
(CM) 2 9 .Elib erar ea O 2 î n p er i fe r ie e ste i n f l ue n t ata (CM) 39. La co mpl ica ti il e o xig e no te ra p ie i se
d e: a tri bu ie:
a. Te mp era t ura co r p ul ui a . H ipo v ent ila tia
b . Ni ve l ul p ro te ic i n ser b. Atel ecta z ia
c. pH - ul se ric c. Hip er v e nt il aţ ia
d. ca nt ita tea 2 ,3 d if o sf o g l icera t u lu i d. Pro d uc erea le zi un ilo r pu l mo na re a c ut e
e. co n s u mu l d e O2 la n i vel ul t is u lar e. Hip o te n si u ne a ar ter ia lă
(CM) 3 0 . H ipo xia pe rif e rică pro d uce: (CM) 40. SDRA este o complicatie a:
a. In h iba rea met a bo l i s mu lu i a ero b a . Şo c ul ui s ept ic
b . Pro d uc erea e xce s iv a a a ci du lu i la cti c b. Ar su ri lo r
c. Alc alo z a me tab o li ca c. In s u fi ci e nţe i re n al e cro n ice
d . Aci do ză me t a bo li că d. Tra n sfu zi ei ma siv e
e. Activ a rea met a bo li s mu lu i a na ero b e. Se ps i su l ui
(CS) 3 1 . Se mn el e c li ni c e d e d eb ut a le SD R A (CM) 4 1 . Criter ii le pe n tru sev ra ju l de v ent ila t o r
su nt : su nt:
a. T ahip ne a a . Pa O 2 >7 0 mmH g la Fi O 2 <0 ,4
b . T ahic ard i a b . P aCO2 >6 0 m mH g
c. Di sp ne ia c. Sa O 2 >9 5 % la F iO 2 <0 ,4 .
d . Ag i tat ie p s i ho mo to r ie d. Pa O 2 /F iO 2 >2 0 0 .
e. To a te ce le ma i s u s e n u me ra t e e. No r ma l iza r ea ta blo ul ui ra d io lo g ic
(CM) 3 2 . Spa s mu l b ro n şio la r se ma ni f e st ă pri n: (CM) 42. H ipo x ia e st e o co n sec i nta a :

9
a . An e mi e i ma rca t e b. volumul de sânge propulsat de inimă pe durata
b . hip er ve n ti lar ii unui minut
c. De bit ul ui ca r dia c scă z ut c. volumul de sânge, are circulă la un moment dat în
d. So c ul ui corp
e. In to xica t ie i c u o x id de ca rbo n d. volumul de sânge, raportat la suprafaţa corporală
(CM) 43. Nu mi t i p repa ra t e le ut i li za t e în e. volumul de sânge, raportat la masa corporală
dezo b st r uct ia fa r ma co l o g ică a că ilo r a e rie ne :
a . Te rb uta li na (CS) 4. Care valoare trigger a PVC, la un pacient
b. Teo f il ina hipotensiv, impune corecţie volemică?
c. Sa l b uta mo l ul a. -2 mmHg
d. De xa meta zo n b. <10 mmHg
e. Do p a mi n a c. <6 mmHg
(CM) 4 4 . Tra ta me ntu l s t a rii d e ra u a st ma t ic d. 0 mmHg
prev ed e: e. >20 mmHg
a . O x ig e no tera p ia
b. Ad mi n ist ra rea a l bu t er o lu lu i (CS) 5. După W. Shoemaker, valoarea optimă pentru PVC
c. Ma ne vr a tr ip l ă S a far pentru un ventricol cu complianţa normală este de:
d. Ad mi n ist ra rea a d re na l ine i a. 14-16 mmHg
e. B ro n ho sco p ia c u o xi ge n ar e b. 8-10 mmHg
c. <6 mmHg
(CM) 4 5 . H ipo x ia sev eră d e du ra t a s e so l dea za c u: d. >20 mmHg
a . E pu iza r ea s i st e mu l ui a dre nerg ic si e. >25 mmHg
in sta la rea v a so pl eg ie i
b. Ac u mu la rea met a bo lit i lo r a c iz i (CS) 6. După W. Shoemaker, valoarea maxim admisibilă a
c. I sc he mie mi o ca rd ică PVC pentru un ventricol cu complianţa normală este:
d . Alc alo z ă me tab o li că a. 14-16 mmHg
e. Arit mi i ca r dia c e b. 8-10 mmHg
(CM) 4 6 . H iperv ent ila ţ i a est e î n so ţ it ă d e: c. <5-6 mmHg
d. >20 mmHg
a. H ipo ca p n ie e. >25 mmHg
b. Acid o ză r esp ir a to r i e
c. Alca lo ză re sp ira t o rie (CS) 7. Presiunea de inclavare a capilarului pulmonar
d. Acid o ză me tab o li că (PICP) reflectă indirect:
e. Hip o xe mie a. umplerea atriului stâng
b. umplerea atriului drept
(CM) 4 7 . Efect u l i no t ro p neg a t iv i nd u s de c. umplerea ventricolului drept
hi pe rca pn ie: d. umplerea ventricolului stîng
a. Ap are la p H >7 ,2 0 e. umplerea circulaţiei mici
b. Apa re la p H <7 ,2 0
c. Est e a gr a va t d e r eac ţi a a d r en er gi că (CS) 8. Valoarea optimală a presiunii de inclavare a
d. Dete r mi n ă s că d erea d e bit ul u i ca r d ia c capilarului pulmonar (PICP) pentru o inimă sănătoasă este
e. Po a te dete r mi n a h i po t e ns i un e a rt eria lă de:
a. <12 mmHg
b. >20 mmHg
c. 18-20 mmHg
TEMA :INSUFICIENŢA CARDIACĂ ACUTĂ d. 6-10 mmHg
e. 12-16 mmHg
(CS) 1. Spre deosebire de insuficienţa cardiacă cronică, în
insuficienţa cardiacă acută: (CS) 9. În cazul rezistenţelor vasculare sistemice crescute şi
a. sunt mai evidente mecanismele de compensare prezenţei hipertensiunii arteriale, este indicată
b. mecanismele de compensare lentă nu sunt incluse administrarea de:
c. se produce hipertrofia ventriculară a. vasodilatatoare
d. are loc activarea sistemului renină-angiotensină- b. vasopresoare
aldosteron c. diuretice
nu exista: b d. beta-blocanţi
e. lichide
(CS) 2. Cu c ât volumul sanguin telediastolic este mai mare
(adică, cu cât e mai mare presarcina), cu atât mai puternică (CS) 10. În cazulul hipotensiunii arteriale cu rezistenţă
este forţa de contracţie (cu atât mai mare este volumul vasculară sistemică joasă, se administrează:
sistolic). Această relaţie este cunoscută drept: a. noradrenalina
a. „legea Frank-Starling” b. adrenalină
b. „legea Otto Frank” c. dopamină
c. „legea Starling-Pappenheimer-Staverman” d. dobutamină
d. „legea Laplace” e. nitroglicerină
e. „legea lui Hilton”
(CM) 11. Rezistenţa vasculară sistemică este crescută în
(CS) 3. Debitul cardiac este: următoarele situaţii:
a. cantitatea de sânge propulsată de inimă pe durata a. şoc cardiogen
unei sistole b. şoc hipovolemic

10
c. şoc septic e. ventilare pulmonara artificiala
d. şoc neurogen
e. şoc anafilactic (CM) 20. Disfuncţie diastolică prin interferenţă
ventriculară are loc în:
(CM) 12. Rezistenţa vasculară sistemică este crescută în a. infarct miocardic acut extins cu implicarea septului
următoarele situaţii: interventricular
a. şoc hipovolemic b. hipertensiune pulmonară
b. insuficienţă adrenală c. insuficineţa valvei mitrale
c. acidoză d. ventilare artificială cu presiune end-expiratorie
d. şoc anafilactic pozitivă excesivă
e. durere, anxietate
e. insuficinţa valvei tricuspidiene
(CM) 13. Rezistenţa vasculară sistemică este diminuată în
următoarele situaţii: (CM) 21. Transportul de oxigen este determinat de
a. şoc septic componentele:
b. pancreatita acută a. nivelul de hemoglobină (Hb, g/L)
c. ciroza hepatică b. presiunea parţială a bioxidului de carbon din sîngele
d. traumatism vertebromedular înalt arterial (PaCO2, mmHg)
e. şoc hipovolemic c. saturaţia cu oxigen a hemoglobinei din sângele
arterial (SaO2, %)
(CM) 14. Insuficienţa cardiacă cu debit crescut poate fi d. presiunea parţială a oxigenului din sângele arterial
prezentă în: (PaO2, mmHg)
a. anemia cronică e. debitul cardiac (DC, L/min)
b. fistule arterio-venoase
c. infarct miocardic acut (CM) 22. Debitul cardiac este produs în rezultatul
d. hipercapnie interacţiunii a următoarelor componente:
e. hipertiroidism a. presarcină
b. postsarcină
(CM) 15. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei acute c. ritm-frecvenţă cardiacă
de ventricul stâng: d. contractilitate
a. infarctul miocardic acut şi ischemia e. volum respirator curent
miocardică acută
b. disecţia de aortă (CM) 23 Presarcina:
c. embolia aeriană a. este definită drept lungimea fibrei miocardice
d. insuficienţa valvei mitrale înainte de contracţie;
e. stenoza valvei aortale b. este definită drept volumul telediastolic ventricular
c. este definită dprept presiune de stres pariental la
(CM) 16. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei acute sfârşitul diastolei
de ventricol drept: d. este determinată de returul venos, care este
a. stenoza valvei aortale rezultatul interacţiunii dintre volemie şi
b. trombembolia arterei pulmonare capacitanţa venoasă
c. embolia aeriană e. este tensiunea miocardică parietală din cursul sistolei
d. embolia cu lichid amniotic
e. ventilarea pulmonară artificială cu presiune (CM) 24. Presiunea venoasă centrală (PVC):
pozitivă excesivă a. nu este echivalent al presarcinii
b. este echivalent al presarcinii
(CM) 17. Cauzele cele mai răspândite ale insuficienţei c. poate reflecta o hipovolemie la un pacient cu
cardiace acute globale: funcţia ventriculară păstrată
a. hipervolemia d. reprezintă postsarcina
b. dereglările de ritm (tahicardia ventriculară, BAV e. în normă ar trebui să fie mai mare de 25 mmHg
gr. III)
c. miocarditele (CM) 25. Postsarcina este:
d. cardiomiopatia hipertrofică şi cea dilatativă a. tensiunea miocardică parietală din cursul sistolei
e. tamponadă cardiacă b. lungimea fibrei miocardice înainte de contracţie
c. volumul telediastolic ventricular
(CM) 18. Insuficienţa cardiacă acută prin disfuncţie d. rezistenţa la ejecţia sângelui din ventricol
diastolică poate avea loc prin următoarele mecanisme: e. rezistenţa la curgerea sângelui prin vasele magistrale
a. compresie externă (CM) 26. Valoarea finală a postsarcinii este influenţată de:
b. miocard rigid a. presiunea pleurală
c. interferenţă ventriculară b. impedanţa şi rezistenţa
d. cardiomoiopatie hipertrofică c. presarcina cu toate componentele ei
e. funcţie de pompă compromisă d. presiunea parţială a bioxidului de carbon din sîngele
arterial
(CM) 19. Disfuncţia diastolică prin mecanism de compresie e. în condiţii clinice, din toate componentele
externă se produce în cazul: postsarcinii, se poate aprecia doar valoarea
a. constricţiei sau efuziunii pericardice rezistenţei vasculare (sistemice sau pulmonare)
b. pneumotoracelui compresiv
c. pleureziei masive (CM) 27. Referitor la relaţia dintre frecvenţa cardiacă şi
d. infarctului miocardic acut extins debitul cardiac:

11
a. inimă sănătoasă crează un debit cardiac maxim la (CM) 34. Este indicată administrarea de vasodilatatoare în
o frecvenţă de 140 bpm următoarele cazuri:
b. debitul cardiac scade treptat până la 180 bpm (în a. rezistenţe sistemice crescute (>2400 dyne·s·cm-
diastola scurtă ventricolul nu reuşeşte să se umple) 5/m2)
c. frecvenţă cardiacă mai mare de 180 bpm poate b. rezistenţa vasculară sistemică de 1600 dyne·s·cm-
provoca fibrilaţie ventriculară 5/m2
d. în insuficienţa cardiacă debitul începe să scadă la o c. pacient critic cu hipertensiune arterială (PAS>140
frecvenţă de 120 bpm mmHg sau PAM >100 mmHg)
e. inimă sănătoasă crează un debit cardiac maxim la o d. presiune arterială sistolocă de 100 mmHg
frecvenţă de mai puţin de 45 bpm e. presiune arterială medie de 55 mmHg

(CM) 28. Un pacient hipotensiv (PA=100/40 mmHg, PAM (CM) 35. În cazul unor rezistenţe sistemice crescute (>2400
de 80 mmHg), cu o frecvenţă cardiacă de 110 bpm, dyne·s·cm-5/m2) sau prezenţei hipertensiunii arteriale
extremităţi calde şi timp rapid de recolorare a lojei (PAS>140 mmHg sau PAM >100 mmHg), este indicată
unghiale reflectă: administrarea de vasodilatatoare:
a. debit cardiac crescut a) noradrenalină
b. debit cardiac scăzut b) nicardipina
c. rezistenţă vasculară sistemică diminuată c) adrenalină
d. rezistenţă vasculară sistemică crescută d) nitroprusiatul de sodiu
e. presiunea de puls înaltă (în acest caz, 60 mmHg) e) efedrină
indică la un volum sistolic crescut

(CM) 29. Un pacient hipotensiv (PA de 80/65 mmHg, PAM TEMA: INTOXICATIILE ACUTE
de 75 mmHg), cu o frecvenţă cardiacă de 110 bpm, timp de (CM) 1. Toxicitatea unei substanţe este determinată de
recolorare lent a lojei unghiale, reflectă: următorii factori:
a. debit cardiac crescut a. Proprietăţile fizico-chimice ale
b. debit cardiac scăzut substanţei
c. rezistenţe vasculare sistemice scăzute b. Doză, timpul de expoziţie şi concentraţia în sânge.
d. rezistenţe vasculare sistemice crescute c. Calea de pătrundere.
e. volum sistolic crescut d. Sex, vârstă, greutatea corporală, predispunerea
(CM) 30. Managementul pacientului supus intervenţiei pe individuală.
cord presupune: e. Factorii mediului extern.
a. hiperbaroterapie
b. suportul respirator (CS) 2. Rata eliminării toxicelor din organism depinde de:
c. suport nutritiv a. Calea de eliminare a toxicului.
d. analgezia şi sedarea b. Proprietăţile fizico-chimice ale toxicului.
e. medicaţiile profilactice (antibioprofilaxia, terapia c. Calea de pătrundere şi doza absorbită.
antiagregantă, terapia anticoagulantă) d. Starea somatica a organismului.
e. Toate.
(CM) 31. Bradicardia necesită tratament în cazurile când:
a. FCC ≤35 bpm, indiferent de nivelul tensiunii
arteriale (CM) 3. Care din aceste toxine inhiba centrul respirator?
b. FCC ≤60 bpm, indiferent de nivelul tensiunii arteriale a. Barbiturice
c. FCC≤50 bpm, în cazul când produce hipotensiune b. Organofosforice
arterială c. Ciuperci
d. FCC≤90 bpm, în cazul când produce hipotensiune d. Opioide
arterială e. Oxidul de carbon (CO)
e. FCC ≤65 bpm, indiferent de nivelul tensiunii arteriale
(CM) 4. Care din următoarele substanţe posedă recirculaţie
(CM) 32. În caz de bradicardie, se va reevalua: enterohepatică şi secreţie gastrică:
a. nivelului de potasiu în plasmă a. Morfinomimetice
b. hipertiroidism b. FOS
c. hipotiroidism c. Etanol
d. tratamentul cronic cu beta-adrenimimetice d. Atropin
e. tratamentul cronic cu beta-blocant, glicozide e. Digoxin
cardiace, blocante a canalelor de calciu, alte
antiaritmice (CM) 5. În care din aceste intoxicaţii este indicat lavajul
gastric:
(CM) 33. În cazul când insuficienţa cardiacă acută este a. Barbiturice
asociată cu hipotensiune sau rezistenţă vasculară sistemică b. Acizi şi baze
joasă, se administrează un vasopresor. Valorile-ţintă c. Vapori de Cl
pentru presiuna arterială sistolică şi RVS (rezistenţa d. Metale grele
vasculară sistemică) sunt: e. Fosgen
a. presiunea arterială sistolică de 70 mmHg
b. presiuna arterială sistolică de 100 mmHh
c. RVS>2400 dyne·s·cm-5/m2 (CM) 6. În care din aceste intoxicaţii este indicată
d. RVS >1600 dyne·s·cm-5/m2 utilizarea hiperbaroterapiei:
e. Presiunea arterială sistolică mai mare de 140 mmHg a. Opiozi şi opioide
b. Intoxicaţii cu CO

12
c. Barbiturice (CM)15. Tratamentul intoxicaţiilor acute cu
d. Etilenglicol substanţe organo-fosforice nu include:
e. Intoxicaţii cu cianide a. atropina
b. prozerina
c. diazepam
(CS) 7. Care din drogurile enumerate servesc drept d. esenţiale
antidot in intoxicaţiile cu opioide: e. vitamina E.
a. Glicozide cardiace
b. Compuşii metalelor grele (CM) 16. Care din metodele enumerate sunt eficiente in
c. Naloxona şi nalorfina tratamentul intoxicaţiilor cu ciuperci necomestibile:
d. Anexat a. lavaj gastric
e. Unitiol. b. hiperventilarea curativa
c. gastroenterosorbţia
d. metodele extracorporale de detoxifiere
(CM) 8. Tratamentul specific a intoxicaţiilor cu substanţe (hemocarboperfuţia, plasmafereza)
organofosforice include: e. hiperbaroterapia
a. Colinolitice
b. Anticoagulante (CM) 17. Provocarea emezei este contraindicata in urmatoarele
c. Reactivatori ai colinesterazei stari clinice:
d. Unitiol a. stare de inconştienţă
e. Benzodiazepine b. ingestie de acizi
c. ingestie de baze
(CS) 9. Enumerati metodele de detoxicare utilizate in d. prezenţa convulsiilor
intoxicatiile acute: e. intoxicatii cu ciuperci necomestibile
a. diureza forţată f.
b. hemodializa (CM) 18. Drogurile administrate în caz de comă de geneză
c. hemo- şi plasmosorbţia neclară sunt:
d. Plasmofereza a. insulina
e. Toate. b. Glucoza 40 %
c. Tiamina
(CS) 10. În hipotensiune pe fond de rezistenţă vasculară d. adrenalina
periferică scăzută, administrarea căror preparate va fi efectivă: e. Naloxon
a. Simpatomimetice
b. Glucocorticoizi (CM) 19. Mioza este caracteristică în intoxicaţiile exogene
c. Spasmolitice. acute cu:
d. Simpatolitice a. cocaina
e. Cardiotonice b. Substanţe organifosforice
c. Anticolinergice
(CS) 11. În intoxicaţia acuta cu alcool etilic pot fi evidenţiate d. opioizi
următoarele cu excepţia: e. Simpatomimetice
a. Coma
b. Dereglări de respiraţie. (CM) 20. Tahicardia poate fi atestata în intoxicaţiile cu:
c. Dereglări ale sistemului cardiovascular. a. Digoxin
d. Orbire b Beta-blocante
e. Edem cerebral c. Anticolinergice
d. Teofilin
(CS) 12. În intoxicatiile cu SOF pentru micşorarea bronhoreei e. Substanţe fosfororganice
şi hipersalivaţiei se administrează:
a. Adrenalina. (CM) 21. Metode de stimulare a proceselor naturale de
b. Strofantină. detoxicare sunt:
c. Atropină. a. lavaju gastricsi intestinal
d. Prednizolonă. b. dializa peritoneala
e. Eufilină c. administrarea de purgative
d. Terapia antidot
(CS)13. Cea mai mare parte a alcoolului etilic absorbit este e. Reglarea activitatii fermentative
concentrată în:
a. Pulmoni (CM) 22. Prin care metode se poate confirma pozitia
b. Ficat. corecta a sondei stomacale:
c. Rinichi a. Eliminarea conţinutului gastric
d. Creier b. Administrarea de aer şi auscultarea stomacului
e. Splină c. Administrarea de ser fiziologic şi auscultarea stomacului
d. Radiografie
(CS)14. Tabloul clinic al intoxicaţiilor cu substanţe organo- e. Ultrasonografie
fosforice nu include:
a. mioza (CM) 23. Inductori enzimatici sunt:
b. bronhoreea a. Furosemid
c. bradicardia b. Fenobarbital
d. icterul c. Teturam
e. diareea. d. Levomicetina

13
e. Benzonal
(CM)3. Plasma proaspăt congelată este indicată cu
(CS) 24. Concentraţia de alcool în sânge de 0,05% scopul:
corespunde: a. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz de
a. fazei subclinice creştere a timpului de protrombină mai mult de 1,5
b. fazei de euforie ori comparativ cu valorile normale
c. fazei de inhibiţiei b. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în caz de
d. starii de comă creştere a timpului tromboplastinei parţial activate
e. Stopului respirator mai mult de 2 ori comparativ cu valorile normale
c. Reversiei urgente a anticoagulantelor cumarinice
(CM) 25. Necorespunderea concentraţiei plasmatice de d. Corijării hipovolemiei
etanol cu tabloul clinic poate fi cauzata de: e. Corijării hipoalbuminemiei
a. Intoleranţa la primul contact cu alcoolul
b. Priza „a jeane” (CM)4. Plasma proaspăt congelată este indicată cu
c. Patologia asociată scopul:
d. Etilismul cronic a. nutriţiei parenterale
e. Ingestie de băuturi alcoolice slabe b. normalizării INR-ului în absenţa
hemoragiilor microvasculare
(CM) 26. Diagnosticul diferenţial al comei alcoolice c. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în
(etilic) se face cu: caz de creştere a timpului tromboplastinei
a. Criza tireotoxica parţial activate mai mult de 2 ori
b. Intoxicaţia cu barbiturate comparativ cu valorile normale
c. Traumatismul craniocerebral d. Reversiei urgente a anticoagulantelor
d. Intoxicaţie cu substanţe fosfororganice cumarinice
e. Intoicaţia cu metanol e. Corecţiei hemoragiilor microvasculare în
caz de creştere a timpului de protrombină
(CM) 27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitor la mai mult de 1,5 ori comparativ cu valorile
terapia-antidot: normale
a. Este înalt specifică
b. Este eficientă doar în faza toxicogenă a intoxicaţiilor (CM)5. Albumina se va administra pacienţilor cu:
acute a. arsuri
c. Este eficientă doar în faza somatogenă a intoxicaţiilor b. edeme rezistente la diuretice
acute c. hemoragii microvasculare
d. Reactivatorii colinesterazei sunt antidoţi în d. hemofilie A
intoxicaţiile cu FOS e. hemofilie B
e. alcoolul etilic este antidot in intoxicatiile cu barbiturice
(CM)6. Crioprecipitatul conţine:
(CS) 28. Cea mai eficientă metodă de tratament în a. factorul VIII
intoxicaţia cu monoxid de carbon este b. factorul XII
a. Oxigenoterapia pe masca c. fibrinogen
b. Hiperbarooxigenarea d. factorul XIII
c. Oxigenoterapia pe canula nazală e. factorul vonWillebrand
d. Ventilatia mecanică
e. Oxigenarea extracorporeală (CS)7. Crioprecipitatul nu conţine:
a. fibronectină
b. fibrinogen
c. factorul VIII
TEMA: TERAPIA DE PERFUZIE ŞI TRANSFUZIE. d. trombină
ALIMENTAŢIA PARENTERALĂ. e. factorul XIII

(CM)8. Următoarele afirmaţii referitor la dextrani sunt


(CM)1. Concentratul eritrocitar spălat este indicat: corecte:
a. cresc volumul sângelui circulant
a. Pacienţilor cu reacţii hemolitice posttransfuyionale în b. se utilizează cu scop de nutriţie parenterală
anamneză c. se utilizează pentru corectarea hemoragiilor
b. Pacienţilor cu lipsă congenitală de IgA microvasculare
c. Pacienţilor cu reacţii severe posttransfuzionale d. posedă proprietăţi antigenice
d. Pacienilor cu deficit de IgM e. utilizarea lor se limitează la 1,5 g dextran/kg/zi
e. Pacienţilor care au suferit anterior şoc anafilactic
(CM)9. Soluţiile de hidroxietilamidon:
(CM)2. Concentratul eritrocitar deleucocitat se va a. cresc volumul sângelui circulant
administra: b. scad volumul sângelui circulant
a. Pacienţilor cu anticorpi antileucocitari c. se utilizează în calitate de sursă energetică
b. Pacienţilor cu lipsă congenitală de IgA d. sunt practic neantigenice
c. Penru prevenirea aloimunizării contra antigenelor e. se administrează pentru a corecta deficitul factorilor
leucocitare de coagulare
d. Pacienţilor cu reacţii hemolitice severe
posttransfuzionale (CM)10. Enumeraţi soluţiile electrolitice:
e. Pacienţilor cu leucocitoză a. sol.Ringer

14
b. sol.Ringer-Lactat TEMA: ŞOCUL
c. ser fiziologic
d. sol. hidroxietilamidon (CM)1. Noţiunea de SIRS include următoarele:
e. Sol. glucoză 10% a. Tahicardie > 90 bătăi/min
b. Tahipnee > 20/min
(CM)11. Soluţiile enumerate sunt electrolitice cu c. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
excepţia: d. leucocitoză peste 12.000 sau leucopenie sub
a. ser fiziologic 4000/mcl
b. Aminoplasmal e. Hiper-, hipotermie (peste 38o C sau sub 36oC)
c. sol.Ringer
d. sol.Hartman (CS) 2. Noţiunea de SIRS include următoarele cu
e. Intralipid excepţia:
a. Hiper-, hipotermie (peste 38oC sau sub 36oC)
(CM)12. Cu scop de alimentare parenterală se b. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
utilizează: c. tahipnee >20/min
a. Infezol d. tahicardie >90 bătăi/min
b. Plasmă proaspăt congelată e. leucocitoză peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mcl
c. Aminosteril
d. Sol. glucoză 5% (CM)3.Noţiunea de sepsis include următoarele:
e. Sol. glucoză 10% a. tahipnee >20/min
b. tahicardie >90 bătăi/min
(CS) 13. Cu scop de alimentare parenterală nu se c. focar de infecţie
utilizează: d. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
a. Sol.glucoză 20% e. leucocitoză peste 12.000 sau leucopenie sub
b. Intralipid 4000/mcl
c. Sol. Hidroxietilamidon
d. Infezol (CM)4.Noţiunea de sepsis include următoarele cu
e. Aminoplasmal excepţia:
a. Tahicardie > 90 bătăi/min
(CS) 14. Aportul glucidic zilnic trebuie să acopere: b. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
a. 20-30% din necesarul caloric c. Tahipnee > 20/min
b. 30-40% din necesarul caloric d. Hiper-, hipotermie (peste 38oC sau sub 36oC)
c. 10-20% din necesarul caloric e. Leucocite 10.000/mcl
d. 50-60% din necesarul caloric
e. 70-80 din necesarul caloric (CS) 5. Noţiunea de sepsis sever include următoarele cu
excepţia:
(CS) 15. Aportul lipidic zilnic trebuie să acopere: a. leucocite 8.000-10.000/mcl
a. 10-20% din necesarul caloric b. Tahipnee > 20/min
b. 25-30% din necesarul caloric c. Tahicardie > 90 bătăi/min
c. 35-40% din necesarul caloric d. hipotensiune arterială (TAS< 90 mm Hg)
d. 45-50% din necesarul caloric e. Hiper-, hipotermie (peste 38oC sau sub 36oC)
e. 55-60% din necesarul caloric
(CS) 6.Drogul de elecţie iniţial utilizat pentru
tratamentul hipotensiunii arteriale în şocul septic este:
(CM) 16. Enumeraţi emulsiile lipidice utilizate în a. adrenalina
alimentarea parenterală: b. noradrenalina
a. Aminosteril c. mezatona
b. Infezol d. dobutamina
c. Intralipid e. vasopresina
d. Lipofundin
e. Aminoplasmal (CS) 7. Terapia inotropă de electie la pacienţii cu
disfuncţie miocardică şi şoc septic se va efectua cu:
(CM) 17. Soluţiile de aminoacizi utilizate în alimentarea a. mezatona
parenterală sunt următoarele cu excepţia: b. noradrenalina
a. Intralipid c. dobutamina
b. Aminosteril d. izoprenalina
c. Aminoplasmal e. adrenalina
d. Lipofundin
e. Infezol (CM) 8. Medicaţia şocului septic include următoarele
droguri:
(CS) 18. Necesarul zilnic de fluide pentru un pacient adult a. ser fiziologic
este de: b. dobutamina
a. 10-20 ml/kcorp c. noradrenalina
b. 20-30 ml/kcorp d. hidrocortizon
c. 30-40 ml/kcorp e. nitroglicerină
d. 40-50 ml/kcorp
e. 50-60 ml/kcorp (CS) 9. În şocul septic la pacientul netarat concentratul
eritrocitar va fi administrat la un nivel al Hb de:
a. 60 g/l

15
b. 80 g/l e. sepsis
c. 90 g/l
d. 100 g/l (CM)18. Şocul cardiogen se caracterizează prin:
e. 110 g/l a. tahicardie
b. rezistenţa vasculară periferică diminuată
(CS) 10. Bicarbonatul de sodiu va fi utilizat la pacienţii c. bradicardie
cu şoc septic dacă pH este: d. debit cardiac scăzut
a. 7,4 e. hipotensiune arerială
b. 7,35
c. 7,3 (CM) 19. La un pacient cu şoc cardiogen şi ritm sinusal
d. 7,2 cu scopul creşterii inotropismului este contraindicată
e. 7,1 utilizarea:
a. Dobutaminei
(CM)11. Resuscitarea pacienţilor cu şoc septic în cursul b. dopaminei
primelor 6 ore are drept scop atingerea: c. izoprenalinei
a. PVC 8-12 mm Hg d. strofantinei
b. SvO2 amestecat ≥70% e. corgliconului
c. Presiunii arteriale medii ≥ 65 mm Hg
d. Debitul urinar ≥0,5 ml/kg/oră (CS) 20. Tromboembolia arteri pulmonare este o
e. Pesiunii arteriale sistolice ≥120 mm Hg varantă a şocului:
a. cardiac
(CS) 12. Pentru corijarea TAS<70-80 mm Hg la b. hipovolemic
pacienţii cu şoc cardiogen medicamentul de elecţie va c. septic
fi: d. extracardiac obstructiv
a. adrenalina e. distributiv
b. mezatona
c. dopamina (CM) 21. Cauzele şocului extracardiac obstructiv:
d. dobutamina a. embolie pulmonară
e. noradrenalina b. pneumotorace
c. infarct miocardic
(CM)13. În tratamentul şocului cardiogen (pe fond de d. tamponadă pericardică
IMA) vor fi utilizate următoarele medicamente: e. pericardită constrictivă
a. Fentanyl
b. nitroglicerina (CS) 22. Şocul extracardiac obstructiv poate fi o
c. noradrenalina consecinţă a urmatoarelor stari clinice, cu excepţia:
d. dopamina a. pericardită constrictivă
e. dobutamina b. infarct miocardic
c. embolie pulmonară
(CS)14. În tratamentul şocului cardiogen (pe fond de d. tamponadă pericardică
IMA) vor fi utilizate următoarele medicamente cu e. pneumotorace
excepţia:
a. noradrenalina (CS) 23. Drogul de elecţie pentru combaterea
b. dopamina hipotensiunii arteriale în şocul anafilactic este:
c. dobutamina a. noradrenalina
d. nitroglicerina b. mezaton
e. Fentanyl c. adrenalina
d. dopamina
(CM)15. Balonul intra-aortic de contrapulsaţie: e. dobutamina
a. reduce rezistenţa la ejecţia ventriculară prin
dezumflare presistolica (CM) 24. Şocul anafilactic se caracterizează prin:
b. creşte presiunea arterială diastolică a. vasodilataţie generalizată
c. scade presiunea arterială diastolică b. bronhospasm
d. creşte rezistenţa la ejecţia ventriculară prin dezumflare c. creşterea permeabilităţii capilare
presistolica d. hipervolemie
e. se umflă în sistolă e. creşterea debitului cardiac

(CM)16. Balonul intra-aortic de contrapulsaţie: (CM)25. Care din medicamentele enumerate vor fi
a. este o metodă temporară de tratament a şocului utilizate în tratamentul şocului anafilactic:
cardiogen a. nitroglicerina
b. este o metodă definitivă de tratament a şocului b. adrenalina
cardiogen c. ser fiziologic
c. se plasează în aorta ascendentă d. difenhidramina
d. se plasează în aorta descendentă e. hidrocortizon
e. se umflă în diastolă
(CM)17. Cauzele şocului hipovolemic sunt: (CM)26. Şocul neurogen poate fi cauzat de:
a. hemoragiile a. hemoragii importante
b. ocluzia intestinală b. infarctul de miocard
c. arsuri c. traumatism cranian sever
d. cetoacidoza diabetică d. hemoragie intracerebrală severă

16
e. secţiunea înaltă a măduvei spinării e. creşterea eliberării de aldosteron

(CM) 27. Medicamentele utilizate în tratamentul (CM) 36. În şocul hipovolemic (clasa IV) se atestă:
şocului neurogen: a. bradicardie
a. adrenalina b. hipotensiune arterială
b. ser fiziologic c. tahicardie
c. nitroglicerina d. oligurie
d. sol.Ringer-lactat e. confuzie mentală sau letargie
e. noradrenalina
(CS)37. Oliguria din cadrul şocului hipovolemic va fi
(CS) 28. Care medicament nu va fi utilizat în tratată prin administrare de:
tratamentul şocului neurogen: a. furosemid
a. nitroglicerina b. manitol
b. adrenalina c. eufilină
c. sol.Ringer-lactat d. ser fiziologic
d. noradrenalina e. sol. hidroxietilamidon
e. ser fiziologic
(CS) 38. Tahicardia din cadrul şocului hipovolemic va
(CS) 29. Ce test este mai util în diagnosticul fi combătută prin administrare de:
tromboemboliei arterei pulmonare: a. metoprolol
a. electrocardiografia b. amiodaronă
b. radiografia cutiei toracice c. verapamil
c. tomografi compiuterizată spiralată a cutiei toracice d. strofantină
cu contrast e. ser fiziologic
d. gazele arteriale
e. ecocardiografia (CM) 39. Enumeraţi drogurile utilizate pentru
tratamentul tromboemboliei arterei pulmonare
(CM) 30. Şocul hipovolemic se caracterizează prin: a. Heparină nefracţionată
a. vasoplegie generalizată b. Fraxiparină
b. diminuarea volumului sistolic c. Fragmin
c. creşterea volumului sistolic compensator d. varfarină
d. creşterea permeabilităţii vasculare e. droperidol
e. diminuarea VSC
(CM) 40.Medicamentele trombolitice sunt:
(CS) 31. În şocul hipovolemic se atestă urmatoarele cu a. rtPA
exceptia: b. Heparina
a. scăderea PVC c. streptokinaza
b. tahicardie d. urokinaza
c. diminuarea debitului cardiac e. fraxiparina
d. tegumente calde
e. scăderea diurezei orare

(CS) 32. Tratamentul şocului hipovolemic se va începe TEMA: Comele


cu administrarea de:
a. ser fiziologic, Ringher Lactat 1. (CS) Centrii respiratori sunt localizaţi în:
b. sol. adrenalină a. Bulb şi punte
c. sol. noradrenalină b. Doar în bulb
d. Dextran 40 c. Hipotalamaus
e. mezaton d. Cerebel
e. Cerebrum
(CM) 33. Şocul neurogen se caracterizează prin:
a. vasodilataţie generalizată 2. (CS) Volumul total al lichidului cerebrospinal la
b. vasoconstricţie generalizată adult este de aproximativ:
c. hipovolemie relativă a. 25 ml
d. creşterea debitului cardiac b. 75 ml
e. scăderea debitului cardiac c. 130 ml
d. 200 ml
(CM) 34. În şocul hipovolemic se produce: e. 250 ml
a. creşterea nivelului cortizolului seric
b. creşterea nivelului catecolaminelor endogene 3. (CM) Monitorizarea electroencefalografică (EEG):
c. scăderea frecvenţei contracţiilor cardiace a. Poate fi folosită în timpul angioplastiei
d. creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace carotidiene
e. creşterea reabsorbţiei apei la nivel de tub renal b. Semnalează oprirea circulatorie la câteva secunde
de la incident
(CM) 35. În şocul hipovolemic se atestă: c. Este unica metodă de diagnostic a morţii
a. acidoză lactică cerebrale
b. activarea sistemului renină-angiotentină d. Relevă caracteristici ale veghei şi somnului
c. activarea sistemului simpatic e. Arată modificări de traseu la utilizarea
d. activarea sistemului parasimpatic anestezicelor inhalatorii

17
d. Răspunsul vestibular
4. (CM) În creierul uman adult, oxigenul: e. Răspunsul motor
a. Se consumă cu o viteză de 40-50 ml/min
b. Reprezintă 20% din consumul bazal de oxigen 13. (CS) Care din componentele de mai jos nu este
c. Nivelul sub 60 mmHg în sângele arterial produce component de bază al legii Monroe-Kellie:
vasoconstricţie a. Encefalul
d. Nu are rezerve b. LCR
e. Lipsa lui pentru 10-15 secunde produce c. Lichidul extracelular
inconştienţă d. Formaţiunile de volum intracraniene
e. Componentul vascular
5. (CS) Care din următoarele droguri este indicat în
tratamentul convulsiilor după administrarea unui 14. (CS) Ce reprezintă presiunea de perfuzie cerebrală
anestezic local: (PPC):
a. Droperidol a. Diferenţa dintre tensiunea arterială sitemică şi
b. Diazepam PIC
c. Fentanyl b. Diferenţa dintre tensiunea arterială sistolică şi
d. Ketamină diastolică
e. Propofol c. Diferenţa dintre tensiunea arterială medie şi
PIC
6. (CM) Edemul cerebral poate urma: d. Diferenţa dintre tensiunea arterială sistolică şi
a. Resuscitarea cardio-respiratorie PIC
b. Contuziile cerebrale e. Diferenţa dintre tensiunea arterială diastolică şi
c. ACV ischemice tranzitorii PIC
d. ACV hemoragice
e. Hipoalbuminemiile 15. (CM) Care din cele enumerate mai jos pot fi utile
în diagnosticarea morţii cerebrale:
7. (CS) Care din cele de mai jos nu a dovedit eficienţă a. starea de comă depăşită (SGC-3 baluri)
în tratamentul edemului cerebral citotoxic: b. pupile miotice
a. Manitolul c. pupile midriatice
b. Hiperventilarea d. testul apneic
c. Hipotermia e. testul atropinic
d. Glucocorticosteroizii
e. Drenarea lichidului cerebrospinal 16. (CM) Formele de herniere a ţesutului cerebral:
a. Transtentorială
8. (CM) Hernierea creierului poate produce: b. Fisura orbitală inferioară
a. anizocorie c. Sub falx
b. dilatarea bilaterală a pupilelor d. În foramen magnum
c. restabilirea statusului neurologic e. În breşa osoasă
d. dereglări hemodinamice
e. dereglări de ritm 17. (CS) Care din metodele de mai jos este inutilă
pentru monitorizareaa PIC:
9. (CM) Care din situaţiile enumerate mai jos induc a. Intraventricular
sporirea PIC: b. Epidural
a. Hiperventilarea c. Intracerebral
b. Hipercapnia d. Subarahnoidian
c. Hipotensiunea sistemică e. Subperiostal
d. Hipoxia
e. Hiperoxia 18. (CS) Care din cele enumerate repreyinta cea mai
uşoară formă de alterare a statutului neurologic:
10. (CM) Care sunt elementele triadei Cushing: a. Stupor
a. Hipertensiune arterială sistemică b. Comă
b. Bradicardie c. Obnubilare
c. Tahicardie d. Somnolenţă
d. Bradipnee e. Stare de veghe
e. PIC elevată
19. (CS) Care din condiţiile de mai jos pot fi
11. (CM) Care sunt componentele terapiei „trei H” în responsabile de dezvoltarea stării de comă:
cadrul bolnavilor diagnosticaţi cu HSA: a. Diselectrolitemie
a. Hemodiluţie b. Hipoglicemie
b. Hipovolemie c. Hiperglicemie
c. Hipertensiune sistemică d. Hipoxie
d. Hipervolemie e. Toate cele enumerate
e. Hiperoxie
20. (CM) Hipercapnia se manifestă prin:
12. (CM) Care din următoarele criterii sunt incluse în a. Vasodilataţie la nivel cerebral
scala Glasgow pentru come: b. Sporirea componentului vascular la nivel
a. Reflexul oculo-motor cerebral
b. Răspunsul verbal c. Reducerea presiunii intracraniene
c. Deschiderea ochilor d. Reducerea producţiei de LCR

18
e. Sporirea presiunii intracraniene 31. (CS) Primul nucleu al căii parasimpatice
responsabile de inervaţia m. ciliar este localizat la nivel de:
23. (CS) Carui din componenţii doctrinei lui Monro- a. Diencefal
Kellie îi revine cea mai mare cotă: b. Bulb rahidian
a. LCR c. Mezencefal
b. Componentul vascular d. ganglion stelat
c. Lichidul extracelular e. Cerebel
d. Encefalul
e. Lichidul intracelular 32. (CS) Primul nucleu al căii simpatice responsabile de
inervaţia m. ciliar este localizat la nivel de:
24. (CS) Care parametri influenţează fluxul sanguin a. cortex
cerebral: b. ganglion stelat
a. PaO2 c. diencefal
b. Temperatura corporală d. hipotalamus
c. PaCO2 e. puntea lui Varoli
d. Tensiunea arterială sistemică
e. Toţi cei enumeraţi mai sus 33. (CM) Pupile midriatice fixe sunt caracteristice:
a. intoxicaţiei cu substanţe organofosforice
25. (CM) Care din factorii enumeraţi produc sporirea b. stărilor de anoxie
FSC şi a PIC: c. comei depăşite
a. Heperventilarea d. utilizarii midriaticelor
b. Hipoxemia e. perfuziei preparatelor adrenomimetice
c. Crizele convulsive
d. Hipercapnia 34. (CM) Metode paraclinice de diagnostic a
e. Hipotermia pacienţilor comatoşi:
a. aprecierea nivelului seric al T3, T4
26. (CM) Care din factorii enumeraţi induc b. examenul computertomografică
descreşterea FSC şi a PIC: c. rezonanţa magnetică nucleară
a. Sedarea şi analgizarea d. EEG
b. Hipertermia e. Puncţia lombară
c. PEEP
d. Alcaloza respiratorie 35. (CS) Care din metodele paraclinice de examinare a
e. Acidoza bolnavului comatos este de primă linie:
a. Rezonanţa magnetică nucleară
27. (CM) Edemul citotoxic este rezultatul: b. Puncţia lombară
a. Hipoperfuziei cerebrale c. Computertomografia
b. Depleţiei energetice la nivel de neurocit d. Potenţiale evocate
c. Excesului de ATP şi creatininfosfat e. EEG
d. Impotenţei pompei Na+ /K+
e. Influxului intracelular a apei 36. (CM) Care din cele de mai jos pot fi atribuite
managementului hipertensiunii intracraniene:
28. (CM) Hernierea în foramenul magnum produce: a. Ventilarea pacientului
a. Instabilitate hemodinamică b. Controlul tensiunii arteriale sistemice
b. Hiperetensiune c. Poziţia orizontală a corpului bolnavului
c. Dereglarea patentului respirator d. Administrarea anticonvulsivantelor
d. Deprimare neurologică e. Utilizarea valorilor înalte ale PEEP-lui
e. Semne de disfuncţie a trunchiului cerebral
37. (CM) Care preparate din cele enumerate sunt
29. (CM) Care din afirmaţiile de mai jos sunt false: atribuite terapiei osmotice:
a. Ventriculostomia este metoda standardului de aur a. Dextran 70
de monitorizare a PIC b. Soluţie salină izotonică
b. Ventriculostomia este indicată în prezenţa c. Sol. NaCl 3%
ventriculilor laterali comprimaţi d. Manitolul
c. Ventriculostomia este unica metodă de e. Diureticele de ansă
monitorizare a PIC
d. Ventriculostomia oferă posibilitatea decompresiei 38. (CM) Reducerea presiunii intracraniene la
LCR administrarea Furosemidului se datorează:
e. Ventriculostomia este o metodă sigură de a. Scăderii producţiei LCR
monitorizare a PIC şi lipsită de efecte adverse. b. Ameliorării licvorodinmicii la nivelul
ventriculilor cerebrali
30. (CS) Examinarea pacientului cu statut neurologic c. Creării unui gradient osmotic ca rezultat al
alterat include în sine: diurezei sporite
a. Evaluarea patentului respirator d. Reducerii nivelului seric al K+
b. Aprecierea dimensiunilor pupilare şi testarea e. Reducerii părţii lichide la nivelul ţesutului
fotoreacţiei cerebral
c. Poziţia globilor oculari şi volumul mişcărilor
d. Testarea reflexelor motorii 39. (CM) Glucocorticosteroizii pot produce
e. Toate examinările de mai sus sunt obligatorii următoarele efecte adverse (cm):
a. Hipoglicemie

19
b. Imunosupresie
c. Hemoragii digestive superioare
d. Hipotensiune sistemică
e. Hiponatriemie

40. (CM) Care din afirmaţiile de mai jos sunt veridice:


a. Administrarea glucocorticosteroizilor pacienţilor
cu edem cerebral citotoxic sporeşte rata
succesului tratamentului
b. Administrarea glucocorticosteroizilor
pacienţilor cu edem cerebral sporeşte
incidenţa hemoragiilor digestive superioare
c. Diureticele de ansă potenţează efectul diuretic
al preparatelor osmotice
d. Hipoglicemia este frecvent asociată
administrării glucocortcosteroizilor
e. Preparatele glucocotricosteroide au
demonstrat eficienţă în tratamentul edemului
cerebral vazogen

41. (CM) Toate afirmatiile de mai jos sunt veridice cu


excepţia:
a. Hipotermia reduce PIC
b. Hipotermia scade presiunea de perfuzie
cerebrală
c. Coagulopatia indusă de hipotermie este una din
complicaţiile acestei măsuri terapeutice
d. Hipotermia sporeşte necesitatea metabolică la
nivelul ţesutului cerebral
e. Hipotermia este frecvent asociată cu dereglări ale
ritmului cardiac

42. (CM) La formele cronice de alterarare a statutului


neurologic se atribuie:
a. Starea vgetativă
b. Mutismul akinetic
c. Demenţa
d. Sindromul Locked-in
e. Moartea cerebrală

43. (CS)Care din examinările de mai jos nu se include


în lista celor utilizate pentru diagnosticul morţii cerebrale:
a. Testarea nervilor cerebrali
b. Testul cu Adrenalină
c. Reflexul oculovestibular
d. Testul cu Atropină
e. Testul apneic

20