Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE

“NICOLAE TESTEMITANU” din REPUBLICA MOLDOVA

REFERAT
la tema:
RATIA CALORICA Sl ALIMENTATIA
RATIONALA

Efectuat de: Fustei Luminita GR-M1720


Controlat de: Mihail Cojocari

CHISINAU 2017
Asigurarea energiei organismului uman este o functie vitala, fara de care respiratia, activitatea inimii, a
creierului, ficatului, excretiei, activitatea musculara, cresterea si reproducerea nu ar fi posibile. Energia
organismului uman este asigurata prin metabolizarea (arderea) substantelor calorigene (monozaharide,
acizi grasi si aminoacizi). Producerea de energie se realizeaza in special pe seama glucidelor si lipidelor,
proteinele avand rol deosebit in crestere si reproducere. Neutilizarea totala a energiei furnizate duce la
depozitarea glucidelor si lipidelor in tesutul adipos, ficat si muschi. Excesul alimentar si sedentarismul
creeaza premizele obezitatii. Cand nevoile energetice nu sunt acoperite prin aport alimentar, timp
indelungat, apare denutritia (slabirea).
Pentru mentinerea functiilor sale vitale, organismul are nevoie de o cantitate de energie calorica minima.
Acesta este metabolismul bazal: energia necesara unui individ aflat in stare de veghe, in repaus fizic si
psihic, de cel putin 12 ore dupa ultima masa si la cel putin 24 de ore dupa ingestie de proteine, in conditii
de neutralitate termica, adica la o temperatura a mediului ambiant de 20-21°.
Deci chiar in repaus complet are loc o cheltuiala minima de energie, un consum de alimente necesar
functionarii inimii, plamanilor, circulatiei etc. Valoarea metabolismului bazal variaza cu greutatea
individului, suprafata corporala, diferite stari fiziologice (graviditate, alaptare etc). si unele functii
glandulare influenteaza metabolismul bazal. Astfel hipertiroidismul il mareste. Calculul metabolismului
bazal se face tinand seama ca adultul normal are nevoie de o calorie pentru fiecare kg/corp/greutate ideala
pe ora. De exemplu: un adult de 70 kg are nevoie de 1680 calorii (1 x 70 x 24 = 1680). Nevoile
energetice bazale sunt mai crescute la copil si scad cu varsta. Pentru cheltuielile energetice suplimentare
(in special efortul), organismul necesita un supliment energetic. Se stie ca un gram de lipide elibereaza
9,3 calorii, iar un gram de glucide si de proteine cate 4,1 calorii. Se cunosc astazi nevoile calorice pentru
diferite activitati fizice si profesii ale adultului intre 25-40 de ani.
Raportate la kg/corp/greutate ideala, nevoile calorice in raport cu munca depusa sunt:

- repaus la pat 20-25 calorii/kg corp/zi;

- munca usoara 30-35 calorii/kg corp/zi;

- activitate fizica moderata 35-45 calorii;

- munca fizica intensa si prelungita 40-45 calorii;

- munca foarte grea 50-60 calorii si chiar mai mult.

Surplusuri de calorii in functie de diferitele activitati:

- pentru viata sedentara 8-900 calorii peste metabolismul bazal;

- pentru activitate fizica usoara 900-1400 calorii in plus;

- pentru activitatea moderata 1400-1800 calorii in plus;

- pentru munca grea 1800-4500 calorii in plus.


Prin gruparea in diferite moduri a preparatelor culinare la o masa, se obtine ansamblul de preparate
culinare numite meniu. Meniul rational trebuie sa asigure o varietate larga de preparate, precum si un
mod de prezentare stimulant, sa realizeze o concordanta deplina intre aport si nevoi, sa fie echilibrat,
adica sa cuprinda alimente din toate grupele (factori energetici, plastici, saruri minerale, vitamine).
Aceasta reprezinta de fapt ratia calorica alimentara, deci cantitatea de alimente care sa satisfaca
cantitativ si calitativ toate nevoile nutritive ale organismului, in raport cu munca, sexul, varsta, diferitele
stari fiziologice (alaptare, graviditate, crestere), clima, pe o perioada de obicei de 24 de ore.
Proportia substantelor nutritive intr-o ratie calorica echilibrata, trebuie sa fie pentru adultul sanatos, in ce
priveste:
 proteinele 10-15% (13% in medie) = 1-1,5 g/kg corp greutate ideala
 lipide 25-30% (30% in medie) = 1-1,5 g/kg/corp (si numai in cazuri deosebite 2 g/kg corp)
 glucide 55-65% (60% in medie) = 4-9 g/kg/corp

Sub aspect calitativ proteinele cu valoare biologica mare (lapte, carne, branzeturi, oua, peste) trebuie sa
reprezinte 40-45% din cantitatea totala de proteine (maximum 50%). Raportul dintre lipidele animale si
cele vegetale trebuie sa fie 1/2 la 1/2, in functie de varsta si felul activitatii. Nu se va depasi niciodata la
adult si mai ales la batran procentul 50-55% grasimi animale, grasimile vegetale putand ajunge chiar pana
la 60% din cantitatea totala de grasimi. In ceea ce priveste glucidele, calitativ, vor fi alese dintre cele cu
molecula mare (cereale, legume, fructe) indicandu-se reducerea drastica a concentratelor industriale
(zaharuri).
Un organism adult sanatos, conform conditiilor de efort mediu, are nevoie zilnic de o alimentatie cu o
valoare calorica de aproximativ 3000 calorii. Printr-o regula de trei simpla, cunoscand necesarul de
principii nutritive si procentul, putem afla usor cate calorii din cele 3000 revin fiecarui principiu
alimentar.

- proteine: 3000 calorii x 15 : 100 = 450 calorii


- lipide: 3000 calorii x 25 : 100 = 750 calorii
- glucide: 3000 calorii x 60 : 100 = 1800 calorii

Daca impartim rezultatele prezentate la indicii de ardere cunoscuti (4,1 pentru proteine si glucide si 9,3
pentru lipide), obtinem o cantitate aproximativa in grame:

- proteine 450 : 4,1 = 109,7 g (110 g in medie)


- lipide 750 : 9,3 = 80,6 g
- glucide 1800 : 4,1 = 438,09 g.
In ceea ce priveste numarul de mese pe zi se recomanda 5-6. In general ratia calorica se repartizeaza
astfel:

 15-20% la micul dejun,


 5-10% la gustarea de la ora 11,
 35-45% la masa de pranz si restul dupa amiaza si seara.
Masa de seara se va lua cu cel putin doua ore inainte de culcare, pentru ca digestia sa desfasoare
in conditii bune si sa nu impiedice odihna de noapte. Clorura de sodiu trebuie adaugata zilnic sub
forma de sare de bucatarie, care trebuie administrata in anumite proportii.

Nevoile zilnice de elemente minerale ale adultului sanatos sunt: clor 6 g, sodiu 4 g, potasiu 3,2 g, sulf 1,2
g, fosfor 1,2 g, calciu 0,84 g, magneziu 0,32 g, fier 18 mg, fluor 1 mg etc. Nevoia de vitamine este
asigurata prin alimentele de origine animala, cat si prin cele de origine vegetala.

Astfel:

vitamina A 5000 U.i, 1,5 mg (peste, unt, lactate, soteuri de morcovi, patrunjel, ardei),

vitamina D 400 U.i, (ulei din unele specii de peste, lactate, galbenus de ou),

vitamina E, 2-3 mg/pe zi (germene de cereale, ou, ficat, lapte, ulei de floarea-soarelui si paine
intermediara),

vitamina K 0,5 mg/zi (legume verzi),

vitamina B, 1,5 mg/zi,

vitamina B2 2 -2,5 mg/zi,

vitamina B6 2 mg/ zi,

vitamina C 50-150 mg/zi,

vitamina PP (B3) 15-26 mg/zi.

Vitaminele din complexul B se gasesc atat in alimentele de origine vegetala cat si in unele de origine
animala. Vitamina C se obtine prin consumul de fructe si legume verzi. Fructele si legumele verzi, carnea,
ouale si laptele sunt importante surse de vitamine si saruri minerale, deci sunt indispensabile in
alimentatia zilnica.

Lipsa acestor substante PROVOACA:

1. lipsa de fier provoaca anemia feripriva;


2. lipsa iod mareste glanda tiroida (gusa);
3. lipsa de sodiu provoaca oboseala musculara si depresie neuropsihica;
4. lipsa de vitamina A - boli de ochi, de vitamina C – scorbutul;
5. lipsa de vitamina D - rahitismul.
Nevoile zilnice de apa ale organismului sunt de 2500-3000 ml/zi. O mare parte este adusa cu alimentele,
cealalta este ingerata ca atare sau sub forma de bauturi si numai o mica parte (cea. 300 ml) rezulta din
arderile metabolice ce au loc in organism. Intre aportul si eliminarea apei trebuie sa existe un echilibru. In
sfarsit alimentatia zilnica trebuie sa contina si o anumita cantitate de fibre (celuloza), necomestibile.

Alimente cu deosebita actiune vitalizanta, cu rol protector, indicate atat in alimentatia omului sanatos cat
si a celui bolnav. Acestea sunt foarte utile in diabet si pot fi consumate de la varste fragede pana la adanci
batraneti.

Drojdia de bere contine 50% proteine foarte digestibile, o cantitate exceptional de mare de glutation (o
proteina sulfurata cu importanta in oxidoreducere si in rezistenta la infectii), 14 minerale esentiale, 17
vitamine (grupa B in totalitate) si mult ergosterol (provitamina D). Se administreaza in doze de o lingurita
pe zi la copii si 1-2 la adulti si batrani, la fiecare masa, amestecata in supa, iaurt, soteuri de legume etc.
Compenseaza carentele in factori nutritivi si contribuie la mai buna utilizare a glucidelor. Este indicata la
denutriti diabetici (previne instalarea polinevritelor) si la sportivi (favorizeaza rezistenta si asigura
eliminarea toxinelor din organism). Are si un rol protector pentru ficat. Drojdia de bere obisnuita, prin
tratamentul cu soda caustica, carbonat de sodiu sau acid clorhidric, cum se intampla in industrie, pierde
70% din vitamine. De aceea se indica consumarea drojdiei de bere cultivata pe cereale.

Germenele de grau contine produse fosfatice, multe saruri minerale (fier, magneziu etc.) proteine
complete care contin toti aminoacizii esentiali etc. Este o sursa naturala importanta de fier, magneziu,
proteine, vitamine B si E. Vitamina C este redusa. Este indicat in stari depresive, la convalescenti, anemii,
sarcina, lactatie. Favorizeaza digestia si regleaza functiile intestinale. Nu are insa suficient calciu. Este
contraindicat in hipertensiunea arteriala. La copii se administreaza 1-4 lingurite pe zi, dupa varsta, iar la
adulti 2-3 lingurite la mese. Se prepara punand graunte de grau intr-o farfurie si se acopera cu apa. Dupa
24 de ore vara si 36 iarna, bobul se umfla. Se spala si se umezesc boabele in urmatoarele cateva zile. Se
mananca la inceputul mesei si se mesteca bine. Este mai putin eficace decat drojdia de bere.

Polenul este un aliment cu totul deosebit. Contine proteine, zaharuri, grasimi, minerale, oligoelemente,
toate vitaminele, o serie de hormoni, enzime, factori de crestere si pigmenti. Reda in cateva zile vigoarea
persoanelor deprimate, favorizeaza dezvoltarea copiilor bolnaviciosi, impiedica imbatranirea precoce si
reface denutritia. Nu se fierbe pentru ca astfel se distrug vitaminele. Se administreaza diluat in apa, lapte,
cafea sau ceai cald, zilnic o jumatate pana la o lingurita de cafea. Se indica mai ales persoanelor dupa 60
de ani. Este usor laxativ. Se mareste doza in caz de oboseala, slabiciuni, anemie, tulburari de crestere.

Patrunjelul este un condiment foarte bogat in principii nutritive. 100 g patrunjel contin 200 mg vitamina
C, 60 mg provitamina A, 240 mg calciu, 19 mg fier etc. Este un excelent antiseptic si se administreaza in
rahitism, tuberculoza (deoarece contine mult calciu) anemie, boli oculare s.a. Prelungeste viata si intarzie
senescenta. Se consuma ca atare sau sub forma de suc.

Iaurtul contine vitamina B, saruri de calciu si proteine. Datorita acidului lactic si bacteriilor pe care le
contine, protejeaza flora intestinala atat de utila organismului. Astfel impiedica putrefactia intestinala.
Excesul este demineralizant, prin acidul lactic continut. Se recomanda 10 zile 5-6 linguri de iaurt zilnic si
apoi pauza 5-6 zile.