Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
dilemaveche.ro/sectiune/carte/articol/colectionarul-de-rit-vechi
Pe de altă carte
Ionuţ IAMANDI
Distribuie cu:
Din cînd în cînd, o problemă frămîntă mințile formatorilor de opinie: este compatibilă
etica răsăriteană influențată de creștinismul ortodox cu dezvoltarea modernă a societății,
cu productivitatea ei economică atît de necesară unui progres satisfăcător de competitiv?
Tema e veche și probabil datează încă de dinainte ca Max Weber să o fi conturat așa de
1/3
precis în a sa Etica protestantă și spiritul capitalismului. Dar am descoperit recent
premisele unei reformulări a problemei. Și ele, la rîndul lor, pornesc de la observația că și
Estul ortodox ar fi avut parte de propriul „protestantism“, pe care s-a clădit o etică a unui
capitalism răsăritean.
S-a întîmplat în Rusia în secolul al XIX-lea, odată cu avîntul celei mai de succes părți a
negustorimii – a „cupeților“, cum li s-a spus, într-un mod devenit nouă familiar prin
termenul de epocă al „precupeților“. Acești ruși sînt însă tocmai urmașii celor ce s-au
opus reformei patriarhului Nikon din secolul al XVII-lea, descendenții schismei din
vremea țarului Alexei. Morala lor strictă, predispoziția către munca susținută,
solidaritatea lor extinsă de la cea de sectă la cea de castă și breaslă, au constituit – ca și la
protestanți – cheia succesului. După 1850, familii de „stiliști“ ruși precum Șciukin,
Morozov, Riabușinski, Tretiakov sau Soldatenkov au devenit cel puțin la fel de influente și
bogate ca și cele aristocratice. Povestea unei astfel de familii din Kupiecestvo, noua clasă a
tîrgoveților ruși liberi, ne-iobagi, este detaliată într-o carte publicată recent și la noi:
Colecționarul. Povestea lui Serghei Șciukin și a capodoperelor sale pierdute și regăsite.
Distribuie cu:
3/3