Sunteți pe pagina 1din 13

METODOLOGIA

PENTRU REALIZAREA LUCRĂRII:

“EXTINDERE ȘI RACORDARE LA REȚEAUA DE APĂ POTABILĂ


ÎN SATUL PĂNET, COMUNA PĂNET, JUDEȚUL MUREȘ”

 ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PROTECŢIE A MUNCII

Organizarea activităţii de protecţie şi igienă a muncii se realizează la nivelul agenţilor


economici de către comisiile de administraţie şi de către conducătorii locurilor de muncă,
conform atribuţiilor stabilite prin legislaţia în vigoare, regulamentul de organizareşi
funcţionare şi fişa postului.
În scopul realizării acestei activităţi la nivelul cerinţelor de securitate a muncii, se vor
organiza compartimente de protecţie a muncii sau se vor numi prin decizie persoane care vor
îndeplini sarcinile privind această activitate.
Compartimentul de protecţie a muncii sau persoana care îndeplineşte sarcinile de
protecţie şi igienă a muncii, sunt subordonate direct consiliului de administraţie, pe care îl
ajută la îndeplinirea atribuţiilor privind protecţia şi igiena muncii.
Persoanele care îndeplinesc atribuţiile de protecţie şi igienă a muncii vor fi atestate din
punct de vedere profesional de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
Condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi atestată
ca să presteze activitatea de protecţie şi igienă a muncii sunt următoarele:
- să fie încadrată ca tehnician, maistru, subinginer sau inginer într-una din meseriile
care se practică în cadrul activităţii de construcţie-montaj;
- să aibă minimum 5 ani practică în activitatea de construcţii-montaj;
- să cunoască bine legislaţia de protecţie a muncii şi regulamentul privind această
activitate;

 LUCRĂRI DE DEMOLĂRI

1. In vederea recuperarii unei cantitati cat mai mari de materiale si elemente de


constructii, la demolarea cladirilor se vor aplica tehnologii de demolare “ bucata cu bucata ”
2. In vederea usurarii sortarii materialelor ce urmeaza a fi recuperate, pentru utilizarea
ca atare sau dupa reciclare, demolarea se va face in etape succesive ; in fiecare etapa
urmeaza a fi desfacute elemente de constructii cuprinzand acelasi tip de materiale, care se
vor evacua din zona de lucru inainte de inceperea etapei urmatoare.
3. Elementele din beton armat nerecuperate ca atare se vor fragmenta la dimensiunile
de gabarit corespunzatore mijloacelor de ridicare si transport disponibile.
4. Se recomanda ca transportul materialelor si elementelor rezultate din demolari la
depozitele/obiectivele stabilite prin documentatia tehnica sa se faca in mod uniform pe toata
durata demolarii.
5. Demolarea elementelor de fundatie din beton armat si beton simplu, indiferent de
mijloacele tehnice folosite, se va lucra cu grija, pentru a nu afecta retelele existente si care
nu se dezafecteaza, si nici fundatiile adiacente elementelor care se demoleaza.

 TERASAMENTE, SĂPĂTURI, UMPLUTURI

Acest capitol cuprinde specificaţiile pentru lucrările de execuţie a gropilor de fundaţie.


Prezentul capitol conţine prevederi pentru executarea lucrărilor de terasamente constând în
îndepărtarea stratului vegetal, săparea, încărcarea în mijloace de transport, transportul,
împrăştierea, nivelarea pământului pentru realizarea fundaţiilor.

LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Pagina | 2.
Stratul vegetal - Îndepărtarea stratului vegetal se va face mecanizat, cu excavator pe
şenile de 0,4 - 0,7 mc. Depozitarea pământului excavat se va face pe şantier. Săparea
stratului vegetal se va plăti la 100 mc de pământ excavaţi, iar transportul pământului de la
locul de excavare la depozit se va plăti la TR.
Nivelări, pregătirea platformei - Prin lucrările de nivelări se realizează o platformă
plană pe care urmează să se facă trasarea lucrărilor de terasament. Aici sunt cuprinse
săparea dâmburilor şi umplerea depresiunilor, împrăştierea pământului în exces la maximum
30 m distanţă. De asemenea, se asigură scurgerea apelor superficiale prin realizarea de
şanţuri de gardă sau rigole. Se măsoară la 100 m2 de platformă nivelată.

TRASAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

Trasarea lucrărilor de construcţii se va face pe baza planului de trasare existent în


proiect. Executarea trasării lucrărilor de detaliu în construcţie se va face de echipe alcătuite
din oameni de specialitate dotaţi cu aparatură de specialitate corespunzătoare.

EXECUTAREA SĂPĂTURILOR ŞI A SPRIJINIRILOR

Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise se va verifica dacă pe amplasament nu


sunt reţele electrice, apă, canalizare, gaze.
Săpătura generală se va executa mecanizat cu excavatorul pe şenile de 0,40 - 0,70
mc, adicăstratul vegetal. Săpătura se va opri cu 30 cm deasupra cotei profilului săpăturii,
diferenţa executându-se manual sau mecanizat cu respectarea profilului săpăturii din
proiectul de rezistenţă. Săpăturile pentru realizarea de piloţi se vor realiza prin forare cu utilaj
special montat pe tractor, iar diametru găurii se realizează conform proiect. Săpăturile în
spaţii limitate se vor executa manual. Pământul rezultat din săpătură se va descărca direct în
autovehicul şi se va transporta la depozitul aflat la 5 km. Se interzice depozitarea pământului
la mai puţin de 1 m de la marginea săpăturii. Înainte de începerea săpăturilor la fundaţii, este
absolut necesar ca suprafaţa terenului să fie curăţată şi nivelată, cu pante de scurgere spre
exterior, spre a nu permite stagnarea apelor din precipitaţii şi scurgerea lor în săpăturile de
fundaţie.
Toate lucrările de terasamente se vor efectua pe tronsoane, fără întreruperi şi în timp
cât mai scurt, pentru a se evita variaţiile importante de umiditate a pământului activ, în timpul
execuţiei. Ultimul strat de pământ de cca. 30 cm grosime se va săpa manual, pe porţiuni
eşalonate lung – pe măsura posibilităţilor de execuţie a fundaţiilor, în ziua respectivă şi
imediat înainte de turnarea betonului de fundaţie, pentru a se evita efectele negative cauzate
de variaţiile de umiditate.
Săpătura mecanizată se măsoară la 100 m3 ,iar cea manuală la m3 de săpătură.
Dacă există apă se coboară nivelul freatic prin canale colectoare având lăţimea de 40 cm
sau prin intermediul puţurilor din care se pompează apa.

EXECUTAREA SĂPĂTURILOR DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE

a) Săpături cu pereţi verticali nesprijiniţi

Se vor lua următoarele măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor:


-terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat
-pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă mai mică de 1.00m
-se vor lua măsuri de înlăturarea rapidă a apelor din precipitaţii

Săpăturile cu pereţii verticali nesprijiniţi se pot executa cu adâncimi până la :


-0.75 m în cazul terenurilor necoezive
-1.25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie
-2.00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare

b) Săpături cu pereţii verticali sprijiniţi

Pagina | 3.
Se execută când :
-sunt depăşite adâncimile de la cap. anterior
-nu este posibilă desfăşurarea taluzului
-când din calculul economic rezultă eficienţa sprijinirilor

c) Săpături cu pereţii în taluz

Se execută în orice fel de teren cu respectarea următoarelor condiţii :


-pământul are o umiditate naturală de 12-18%
-săpătura de fundaţie nu stă deschisă mult timp
-panta taluzului săpăturii să nu depăşească valorile maxime admise

Natura Adâncimea săpăturii


până la 3m Tg=h/b mai mare
terenului de 3m Tg=h/s
nisip pietriş 1/ 1.25 1/ 1.50
nisip argilos 1/ 0.67 1/ 1
argilă nisipoasă 1/ 0.67 1/ 0.75
argilă 1/ 0.50 1/ 0.67
loess 1/ 0.50 1/ 0.75

EPUISMENTE DIRECTE

Pe măsură ce cota săpăturii coboară sub nivelul apei subterane, excavaţiile trebuie
protejate cu ajutorul unor reţele de şanţuri de drenaj, care captează apa şi o dirijează spre
puţuri. Adâncimea şanţurilor de drenaj - colectare este de obicei de 0.5-1 m. Adâncimea
puţurilor colectoare va fi de cel puţin 1 m, sub fundul săpăturii. În cazul unui aflux important
de apă în săpături executate în terenuri cu particule fine, antrenabile, se va căptuşi puţul de
colectare cu un filtru invers. Evacuarea apelor din groapa de fundaţie se va face prin
pompare directă.

La pregătirea lucrărilor de pompare a apei trebuie avute în vedere următoarele:


-se va stabili numărul şi tipul de pompe,
-este preferabilă utilizarea mai multor pompe cu debite mici decât o singură pompă cu
debit mare.

Pentru asigurarea evacuării continue a apei din săpătură trebuie luate următoarele măsuri :
-staţia de pompare trebuie prevăzută cu agregate de rezervă,
-înălţimea coloanei de aspiraţie să nu fie mai mare de 6m, în cazul în care groapa de
fundaţie este mai adâncă de 6m, pompele trebuie să fie coborâte pe platforma de lucru, fie
înlocuite cu pompe electrice submersibile etajate cu motorul capsulat, instalate sub apă.

EPUISMENTE INDIRECTE

Se execută cu ajutorul puţurilor filtrante sau a filtrilor aciculare care se amplasează în


afara conturului excavaţiei. Puţurile de epuisment de diametru mare se realizează în foraje O
200- 600 mm în care se lansează o coloană drenantă metalică. Sprijinirea pereţilor săpăturii
de fundaţie se face cu palplanşe metalice de inventar. Pentru lucrări deosebite, executarea
săpăturilor în terenuri cu apă subterană, se poate realiza în incinte etanşe închise, utilizând
ecrane de etanşare.

In cazul sprijinirilor cu palplanşe se vor lua următoarele măsuri:


- ghidarea palplanşelor
- palplanşele vor avea lungimea egală cu adâncimea gropii plus adâncimea de
înfigere în teren a fişei.

UMPLUTURI
Pagina | 4.
Umpluturile din jurul fundaţiilor şi pereţilor subsolurilor se vor executa imediat după ce
construcţia a depăşit nivelul terenului. Umpluturile se măsoară la m3 de pământ împrăştiat.
Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea fundaţiilor trebuie să mai fie
terminate următoarele :
- retrasarea axelor fundaţiilor. Abaterea admisibilă la poziţia în plan vertical a cotei de
nivel la fundaţiile structurii este de 10 mm. La poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor de
beton, abaterea admisibilă este de 10 mm.
- încheierea procesului verbal de lucrări ascunse.

VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI

Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de predare -


primire a amplasamentului, trasărilor reperelor cotei zero, etc., consemnată într-un proces
verbal încheiat de delegaţii beneficiarului, proiectantului şi executantului. Inainte de
începerea lucrărilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren, atât în ansamblu
cât şi pentru fiecare obiect în parte, conform STAS 9824/1 - 76. La terminarea lucrărilor de
săpături pentru fundaţii se va verifica pentru fiecare în parte dimensiunile şi cotele de nivel
realizate şi se vor compara cu dimensiunile din proiect; în cazul depăşirii oricăreia dintre
abaterile admisibile, este interzisă începerea lucrărilor corpului fundaţiilor înainte de a se fi
efectuat toate corecturile necesare aducerii spaţiului respectiv în limitele admisibile.
In toate cazurile în care se constată că - la cota de nivel stabilită pentru proiect -
natura terenului nu corespunde cu aceea avută în vedere la proiectare, soluţia de continuare
a lucrărilor nu poate fi stabilită decât pe baza unei dispoziţii scrise a proiectantului.
Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de laborator, fie
prin penetrare statică sau dinamică. Aceste probe, se vor face cel puţin câte una la fiecare
200 m2 suprafaţă şi minim 3 pentru fiecare obiect.

Umpluturile (perne) de pământ, nisip, balast, pietriş sau piatră spartă, care serveşte
drept consolidare a terenului de fundare şi pe care se aşează direct fundaţiile, trebuie tratate
ca lucrări speciale, verificându-se :
-corespondenţa cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aşează, în
aceleaşi condiţii ca şi fundaţia propriu - zisă;
-calitatea materialului utilizat pentru această umplutură, neadmiţându-se nici o abatere
de la proiect, în sfera de granulozitate, pentru care se admit abateri de ± 5 % faţă de
componentele de sorturi;
-respectarea tehnologiei de compactare prevăzută în proiect;
-realizarea gradului de compactare prevăzut în proiect;
-abaterea admisibilă faţă de gradul de compactare prevăzut în proiect este de - 2 %
pentru medie şi 5 % pentru valoarea minimă;
-toate buletinele de încercări şi rezultatele verificărilor menţionate mai sus se vor
consemna în procesul verbal de lucrări ascunse.

Pentru umpluturile de pământ utilizate pentru platforme, căi de acces pietonale sau cu
circulaţie auto uşoară, sistematizări verticale, completarea săpăturilor de fundaţie sau pentru
conducte sub pardoseli, se va verifica :
-îndepărtarea pământului vegetal şi a altor straturi indicate în proiect;
-corespondenţa cu proiectul a naturii pământului utilizat şi a tehnologiei de compactare
-realizarea gradului de compactare (B), conf. STAS 1913/13 - 83.

Abaterile admisibile faţă de gradul de compactare prevăzute în proiect sunt:


-pentru sistematizări verticale : mediu - 10 % ; minim- 15 %;
-în jurul fundaţiilor, subsolurilor şi sub pardoseli ; mediu - 5 % ; minim - 8 %;
-la şanţul de conducte : mediu - 5 % ; minim - 8 %.

Rezultatele acestor verificări se vor înscrie în procesele verbale de lucrări ascunse.

Pagina | 5.
 EXECUTAREA REȚELELOR DE APĂ

Trasarea lucrarii

Trasarea lucrarii se incepe prin pichetarea axei canalului si a punctelor caracteristice,


se executa apoi un nivelment de precizie, in raport cu reperele topografice permanente
existente sau realizate cu prilejul lucrarilor de canalizare.
Pentru executia canalului se executa la distante de 40- 60 m si in punctele
caracteristice de o parte si de alta a tarusilor de ax se bat doi stalpi de lemn, in care se
prinde o scandura orizontala numita rigla.

Executarea sapaturilor

Executarea sapaturilor se incepe prin desfacerea pavajului pe latimi corespunzatoare


(minimum 0,60 m de o parte si de alta a transei), astfel incat sa se respecte prevederile de
protectia muncii. Materialele rezultate din desfacerea pavajului se depoziteaza in figuri
regulate la marginea trotuarului, fara a impiedica curgerea apelor de ploaie prin rigole si la o
distanta de cel putin 0,50 m de marginea sapaturii.
Transeele se executa cu latimi minime necesare, cu respectarea conditiilor de
executie a lucrarilor, in functie de modul de executie a sapaturilor, de natura terenului si de
latimea exterioara a canalului sau a diametrului exterior al conductei, justificandu-se in
proiect dimensiunile adoptate.
Peretii transeelor se executa vertical sau in taluz, in functie de natura solului si a
spatiului disponibil pentru executarea sapaturilor.
Executarea sapaturilor se poate face mecanizat , semimecanizat sau manual. La
saparea mecanizata, ultimii 20 - 30 cm deasupra cotei radierului se sapa manual.
O atentie deosebita trebuie data asigurarii stabilitatii constructiilor si instalatiilor
invecinate transeei, luind uneori masuri de consolidare sau protejare, precum si pentru
protectia circulatiei pietonilor si vehiculelor.
Devierea sau suprimarea unor cabluri, conducte etc. invecinate transeelor, se face de
catre intreprinderile de specialitate prin grija beneficiarului lucrarii.

Sprijinirea transeelor

De cele mai multe ori, peretii transeelor sunt verticali. Pentru a impiedica degradarea
peretilor si alunecarea terenului din vecinatatea transeei, acestea se sprijina cu ajutorul
dulapurilor si bilelor de brad sau a sprijinirilor metalice de inventar, functie de natura
terenului.

Epuismente

Uneori, reteaua de canalizare trebuie sa se execute sub nivelul apelor subterane, in


asemenea situatie, esete necesara executarea de epuismente. Procedeele de executie ale
epuismentelor depind de natura terenului, nivelul apelor subterane, dimensiunile transeelor
etc.
In terenuri cu permeabilitate mai mare se executa sub viitorul radiei al canalului
drenuri, de o parte si de alta a acestuia sau in ax. Apa colectata de drenuri, pe anumite
tronsoane, este evacuata apoi prin pompare. Dupa terminarea lucrarii, drenurile nu sunt
dezafectate, ele colectand in continuare apele subterane, care sunt evacuate apoi in mod
natural, in emisar. Aceste drenuri coboara nivelul apei subterane in zona canalului, evitandu-
se astfel, inundarea subsolurilor sau infiltrarea apelor subterane in canal.

Montarea tuburilor si executarea caminelor

Montarea tuburilor incepe prin turnarea fundatiei caminelor la dimensiunile din proiect,
apoi se executa rigola de pe radierul caminului si se monteaza tuburile care patrund in
camin. In continuare, se poate executa, in paralel, montarea tuburilor si peretilor caminelor. In
Pagina | 6.
terenurile necorespunzatoare, trebuie luate masuri speciale pentru fundare. Dupa terminarea
zidariei sau montarea tuburilor prefabricate din care este constituit caminul, se rostuieste
zidaria cu mortar de ciment, se monteaza scarile capacele etc.
Inainte de a se monta tuburile se verifica eventual se corecteaza radierul transeei, cu
ajutorul asa-numitei cruci. Aceasta consta dintr-o rigla verticala, a carei lungime este egala cu
distanta dintre fundul sapaturii si muchia superioara a riglei, la partea ei superioara se
fixeaza o alta rigla de 0,5 m lungime, asezata orizontal pe rigla verticala, muchia ei
superioara trebuie sa corespunda cu muchia superioara a riglelor din constructia din trasare.
Pentru verificarea radierului transeei se misca crucea intre doua rigle astfel incat sa se
vada in acelasi plan fata superioara a celor doua rigle intre care se misca crucea si rigla
superioara a crucii. In caz de neconcordanta se fac eventualele corectari ale radierului
transeei. Dupa terminarea acestei operatii se incepe asezarea tuburilor, verificandu-se si
acestea cu crucea.
In terenuri cu pietrisuri grosiere, marne sau stanca nu este permisa rezemarea directa
pe sol a tuburilor circulare fara talpa. In asemenea situatii, este necesara executarea unui
reazem de nisip, balast (cu granule de maximum 3 cm) sau beton.
8.5.5. Lansarea tuburilor in transee se poate face cu trepiede de montare a conductelor,
macarale portal, tractoare speciale de lansare (pentru tuburi mai mici).
Imbinarea si etansarea tuburilor se face cu mortar de ciment.

Executarea umpluturilor

Umplerea transeelor se face cu lopata pentru volume mici de pamant, canale de


dimensiuni reduse; pentru canale mai mari si atunci cand este posibil, umplerea se face cu
ajutorul buldozerelor.Umplerea cu pamant a transeelor se face in straturi de 0,20 m. Daca
pamantul se prezinta sub forma de bulgari, acestia trebuie sfarimati. In jurul canalului se
asigura o umplutura manuala, executata in straturi de circa 10 cm, bine compactate pana la
cel putin 30 cm deasupra crestei canalului; compactarea peste acest nivel se realizeaza
mecanic, folosindu-se ciocanul batator, maiuri mecanice, maiuri vibrante, cilindrul compresor
vibrant etc.

Receptia lucrarilor
Executarea lucrarilor de canalizare se incheie cu receptia acestora. Comisia de
receptie este formata din reprezentatii ai beneficiarului, constructorului, bancii de investitie,
organelor locale, etc. Receptia se desfasoara in doua etape: receptia preliminara si receptia
finala.

 SANTURI SI RIGOLE

Sanțurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se


secțiunea, cota fundului si distanța de la marginea amprizei. Sanțul sau rigola trebuie să
rămană constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest
paralelism să fie intrerupt de prezența masivelor stancoase. Parametrele sanțului sau ale
rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile in proeminență să fie tăiate. La sfarsitul santierului
si inainte de recepția finală, sanțurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări si blocuri
căzute.

o Şanţuri şi rigole cu secţiunea protejată cu pereu din beton turnat pe loc:

Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de
5,0 cm după pilonare.
Peste nisipul pilonat se toarnă betonul de fundaţie de clasă C8/10 sau C12/15 la
grosimea prevăzută în detaliile de execuţie pe tronsoane de 1,50 m cu rosturi de 2,0 cm
Betonul turnat trebuie protejat împotriva soarelui sau a ploii începând din momentul
turnării betonului prin acoperirea cu acoperişuri mobile iar după ce priza este complet
terminată prin stropire cu apă atât cât este nevoie în funcţie de condiţiile atmosferice.

Pagina | 7.
Suprafaţa pereului trebuie să fie regulată, neadmiţându-se abateri de peste 2,0 cm faţă
de suprafaţa teoretică a taluzului.

o Şanţuri şi rigole cu secţiunea protejată cu pereu din elemente de beton prefabricate:

Lăţimea săpăturii va fi egală cu lăţimea elementului prefabricat majorată cu 0,20 m.


Fundul săpăturii va fi adus cu grijă la cotele prevăzute în proiect şi va fi compactat
pentru a atinge un grad de compactare Proctor normal de 100%.
În cazul unei săpături mai adânci faţă de cota prescrisă, antreprenorul va trebui să
compenseze diferenţa de cotă prin creşterea grosimii fundaţiei rigolei/şanţului.
Peste terenul bine nivelat se aşterne fie un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime
de 5,0 cm după pilonare fie un strat de beton de clasă C8/10 conform prevederilor din
detaliile de execuţie.
Elementele prefabricate vor fi aşezate astfel încât să se respecte cotele, aliniamentele
şi declivităţile stabilite prin detaliile de execuţie.
Toleranţele admise la montarea elementelor prefabricate vor fi mai mici de 5,0 mm faţă
de cotele precizate în profilele transversale şi în profilele în lung.
Rosturile dintre elementele prefabricate trebuie obligatoriu colmatate cu mortar de ciment
M100T.

 REFACERE TROTUARE

GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea trotuarelor:


- trotuare din plăci din beton vibropresat;
- borduri.

Pentru lucrări de betoane se vor consulta instructiunile al acestor specificatii.

Standarde:

1. STAS 388-80 - Ciment Portland


2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
3. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidărie si tencuieli
4. STAS 1134-71 - Piatră de mozaic
5. STAS 1137-68 - Plăci din beton pentru pavaje
6. STAS 1139-87 - Borduri din beton pentru trotuare
7. STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali

Antreprenorul va prezenta planse cu detalii de executie pentru executia trotuarelor de


protectie cu sau fară borduri.
Inainte de comandarea si livrarea oricăror materiale la santier, se vor pune la
dispozitia Consultantului spre aprobare urmatoarele mostre:
1. Placi din beton sau beton simplu: 2 mostre,
2. Borduri din beton simplu : 2 mostre.

Prin aprobarea mostrelor de către Consultant se întelege aprobarea cimentului si


agregatelor, precum si alegerea culorilor.
Toate elementele prefabricate vor fi confectionate din materialele aprobate.

MATERIALE SI PRODUSE

o Borduri si pavele pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specificä
astfel) având fete finisate, cu o latură tesita.
1. Bordurile se vor executa prin turnare si presare.

Pagina | 8.
2. Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite conform cu specificatiile din planse,
fara defecte care să afecteze aspectul sau functionalitatea lor.
Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri.
3. Bordurile se vor poliza si freca în atelierul de confectionare.
4. Confectionare:
- bordurile se vor confectiona dintr-un beton simplu, o parte ciment Portland la 3
părti pietris granilic.
- stratul finisat în grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este specificat în
planse, va consta din ciment si piatră de mozaic în proportie I : 2 (la greutate în stare uscată),
cu granulatie de la 0 la 30 mm.
- cantitatea de apa ce urmează a fi adaugata va fi maximum 20 l la 45 kg
ciment.
- dacă se specifică astfel, în cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga
pigment colorant.
- agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de Consultant si va trebui sa
constituie agregat aparent în proportie de aproximativ 50% din suprafata totală finisată.

o Beton simplu marca Bc 3,5 preparat cu balast cu granulatia pâna la 31 mm si ciment


F 25 conform (20) 0000.

o Materiale pentru stratul de poza şi pentru exec. produselor:


- Agregate naturale de balastieră, conform STAS 662- 89.
- Agregate naturale si piatră prelucratä pentru drumuri, conform 667-90.
- Mortar de poză conform specificatiilor de la capitolul (20) 1000.
- Beton simplu cu rezistenta Bc 7,5 conform specificatiilor tehnice.
- Nisip cu granulatie 0-7 mm conform STAS 1667-76.
- Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri.

EXECUTIA TROTUARELOR

BORDURI DIN BETON PREFABRICATE


Se execută fundatia din beton Bc 3,5, conform celor specificate la capitolul si conform cu
detaliile din proiect. Se verifică suprafata de pozare si se aplică stratul de poză din mortar de
cirnent, în conformitate cu specificatiile de la (20) 1000. Se pozează bordurile (20) 1211 în
conformitate cu specificatiile de la capitolul (20)1000 referitoare la elementele din beton
mozaicat si indicatiile din proiect.

PAVELE PREFABRICATE sau TURNAT DIN BETON SIMPLU


Se îndepărtează stratul vegetal, după care pamântul natural va fi bine batut, iar pământul de
umplutură va fi bine bătut în straturi succesive de maximum 20 cm grosime. Se astere stratul
de balast mărunt amestecat cu argilă bătuta în proportie de 1:1 si grosime medie de 10 cm
cu panta spre exterior de cca. 3%. Se executa stratul suport din nisip compactat cca. 3-5 cm
grosime. Se aseaza pavele vibropresate peste stratul suport si se umpla rosturile ramase cu
nisip concasat, iar la trotuar turnat din beton simplu se vibrează bine betonul în cofrag și se
lasă un rost la o distanță de 1,00 ml, care ulterior se umplă cu bitum cald.

Abateri limita admisibile:

La asezarea bordurilor si placilor:


1. Planeitate : ± 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
2. Denivelarea admisă între 2 elemente prefabricate alaturate este de 1 mm.

Verificarea la receptie a lucrărilor se va face prin examinarea suprafetelor, lucrarile trebuind


sa se încadreze în prevederile acestor specificatii.

Se vor face verificari la:


- aspectul si starea generala
Pagina | 9.
- elementele geometrice (grosime, planeitate)
- fixarea îmbrăcămintii pe suport;
- rosturi;
- corespondente cu proiectul.

Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dacă
aspectul lucrărilor nu este corespunzator, Consultantul poate decide înlocuirea locala sau pe
suprafete mai mari a lucrărilor si refacerea în conditiile prescrise în specificatii.

MASURARE SI DECONTARE

Pretul unitar, în articolul pentru bordura din cantitativul de lucrari, include si stratul de
poză din mortar de ciment, precum si fundatia de beton simplu.
Decontarea se va face la metru liniar de lucrare conform cu plansele din proiect.
Pretul unitar pentru trotuarul din plăci prefabricate din beton cuprinde în articolul din
cantitativul de lucrari si stratul de poza din mortar de ciment, precum si stratul din beton
simplu.
Decontarea se face la metru pătrat de lucrare, conform planselor din proiect.

 FINISAREA PLATFORMELOR ACOSTAMENTELOR


Stratul superior al platformei va fi bine compactat , nivelat si completat respectând
cotele in profil in lung si in profil transversal, declivităţile si lăţimea prevăzute in proiect.

Gradul de compactare si toleranțele de nivelare sunt date in caietele de sarcini.

În ce priveste lăţimea platformei si cotele de execuție abaterile limită sunt :


- la lățimea platformei se admit:
+/- 0,05 m, față de ax.
+/- 0,10 m, pe intreaga lățime
- la cotele proiectului de admit:
+/- 0,05 m, față de cotele de nivel ale proiectului

Dacă execuția sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor,


platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperis, in două etape, cu
inclinarea de 2,5% spre marginea acestora.
In curbe se va aplica deverul prevăzut in piesele desenate ale proiectului, fără să
coboare sub o pantă transversală de 2,5%.
 PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI SI A PITREI SPARTE
Pe terasamentul recepționat se asterne si se nivelează materialul intr-unul sau mai
multe straturi, in funcție de grosimea prevăzută in proiect si de grosimea optima de
compactare stabilită pe tronsonul experimental.

Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea lățimilor si pantelor


prevăzute in proiect.

Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de compactare se


stabileste de laboratorul de santier ținand seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin
stropire. Stropirea va fi uniformă evitandu-se supraumezirea locală.

Compactarea straturilor se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul


experimental, respectandu-se componența atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

Pe drumurile pe care stratul de fundație nu se realizează pe intreaga lățime a


platformei,
Pagina | 10.
acostamentele se completează si se compactează odată cu stratul de fundație, astfel ca
acesta să fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodată si măsurile de
evacuare a apelor.

Denivelările care se produc in timpul compactării straturilor de fundație, sau care


răman
după compactare, se corectează cu materiale de aport si se recompactează. Suprafețele cu
denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează si apoi se compactează din nou.

Este interzisă folosirea materialului inghețat.

Este interzisă asternerea materialelor pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu


pojghiță de gheață.

Laboratorul Antreprenorului va ține următoarele evidențe privind calitatea stratului


executat:
- compoziția granulometrică a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare;
- caracteristicile efective le stratului executat.

 PUNEREA IN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE

Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie – octombrie la temperaturi


atmosferice de peste 10oC, in condițiile de timp uscat. Mixtura asfaltică trebuie asternută
continuu pe fiecare start si pe toată lungimea unei benzi programată a se executa in ziua
respectivă. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii
rămasă necompactată in amplasamentul repartizatorului, pană la 120oC, se procedează la
scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compactează imediat suprafața nivelată si
se indepărtează resturile de mixturi, rămase in capătul benzii.

Capătul benzii intrerupte se tratează ca rost de lucru transversal. Mixturile asfaltice


aplicate in cazul nostru trebuie să aibă la asternere si compactare temperaturile 135oC-
145oC.

La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure


caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură
asfaltică si fiecare strat in parte. Operația de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza
cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate,
astfel incat să se obțină un grad de compactare de minimum 98% pentru fiecare strat al
imbrăcăminții. Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut se determină pe un sector
experimental numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in funcție de
performanțele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbrăcăminte. Această
experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectivă utilizand
mixturi asfaltice preparate in condiții similare cu cele stabilite pentru producția curentă.
Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut se consideră ca numărul minim de treceri
ale compactoarele uzuale să fie 12-14 treceri. Compactarea se va executa in lungul benzii de
la margine spre axa drumului, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi apoi
de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele de rampă prima trecere se va face
cu utilajul de compactare spre urcare. Compactoarele de trecere trebuie să lucreze fără
socuri, cu o viteză mai redusă la inceput, pentru a evita văluirea imbrăcăminții. Locurile
inaccesibile compactorului se compactează cu maiul mecanic sau cu maiul de mână.

Denivelările care apar la suprafață se corectează după prima trecere a compactorului pe


toată lățimea carosabilului. Fixarea corectă a mixturii asfaltice se consideră terminată cand
tamburii unui compactor greu, cu rulou neted nu mai lasă nici un fel de urme pe suprafață, iar
mai multe pietre de aceeasi mărime si natură nu mai pătrunde in stratul compactat si nu mai
sunt sfăramate de rulouri.
Pagina | 11.
O importanță deosebită la executarea imbrăcăminților bituminoase o au rosturile de lucru.
După compactarea stratului de legătură sau de uzură din prima bandă rămane pe marginea
benzii următoare o zonă ingustă de cațiva centimetri mai puțin compactată si in general
deformată. Aceeasi situație se produce si la intreruperea lucrului in secțiunea transversală
din capătul benzii respective, dar pe o zonă mai mare, de regulă de 10cm lățime. In ambele
cazuri, la reluarea lucrului pe aceeasi bandă sau pe banda adiacentă zonele aferente
rosturilor de lucru se taie pe toată grosimea stratului astfel incat să rezulte o muchie vie
verticală. Această operație nu este necesară in cazul rostului longitudinal al stratului de
legătură dacă stratul intrerupt s-a executat pe lungimea respectivă in aceeasi zi cu stratul de
pe banda adiacentă.

Se amorsează rostul din marginea tăiată. La asternerea stratului din banda adiacentă se
depăseste rostul cu 5cm-10cm de mixtura repartizată. Acest surplus de material se impinge
apoi cu o racletă peste mixtura proaspăt asternută astfel incat să apară rostul.

In perioada de garanție a imbrăcăminții toate defecțiunile ce eventual apar se


remediazăde către constructor.

 CONTROLUL EXECUȚIEI LUCRĂRILOR

Controlul calității lucrărilor de terasamente constă in :


- verificarea trasării axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalte repere de trasare;
- verificarea pregătirii terenului de fundație (de sub rambleu);
- verificarea calității si stării pămantului utilizat pentru umpluturi ;
- verificarea grosimii straturilor asternute ;
- verificarea compactării umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.

Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică, in registrul de laborator, a


verificărilor efectuate asupra calității umidității pămantului pus in operă si a rezultatelor
obșinute in urma incercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate si aprobat de
Inginer.
Antreprenorul va intreține pe cheltuiala sa straturile recepționate, pană la acoperirea
acestora cu stratul următor.
Verificarea trasării axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalți reperi de trasare.
Această verificare se va face inainte de inceperea lucrărilor de execuție a terasamentelor
urmărindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranța admisibilă fiind de +/-
0,10 m in raport cu reperele pichetajului general.
Verificarea pregătirii terenului de fundație (sub rambleu). Inainte de inceperea
executării umpluturilor, după curățirea terenului, indepărtarea stratului vegetal si compactarea
pămantului, se determină gradul de compactare si deformarea terenului de fundație. Numărul
minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradul de compactare este de 3
incercări pentru fiecare 2000 mp suprafeţe compactate. Natura si starea solului se vor testa
la minim 2000 mc umplutură . Verificările efectuate se vor consemna intr-un proces-verbal de
verificare a calității lucrărilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu parghii, conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacității portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide , indicativ CD 31-2002. Măsurătorile cu
deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul după altul,
in trei puncte (stanga, ax, dreapta).
Verificarea gradului de compactare a terenului de fundații se va face in corelație cu
măsurătorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atestă valori de
capacitate portantă scăzută.

Pagina | 12.
Verificarea calității si stării pămantului utilizat pentru umpluturi. Verificarea calității
pămantului constă in determinarea principalelor caracteristici ale pămantului.
Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pămant asternut la executarea rambleului.
Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru
tipul de pămant respectiv si utilajele folosite la compactare.
Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pămant pus in operă. In cazul pămanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la
suprafața, mijlocul si baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de
la suprafața si baza stratului cand grosimea este mai mică de 25 cm. In cazul pămanturilor
necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct. Care trebuie să aibă un volum de
min. 1000 cmc, conform STAS 2914.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densității in stare uscată
a acestor probe cu densitatea in stare uscată maximă stabilită prin incercarea Proctor, STAS
1913/13. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte
repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat. La stratul
superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare
realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor
fi la cel puțin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. In cazul
cand valorile obținute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute, se va dispune fie
continuarea compactării, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la execuția stratului următor decat numai după obținerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă. Zonele
insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu
parghie.
Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuției
terasamentelor si constă in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilității, cu
ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.

 RECEPŢIA LUCRĂRII

RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE:


In cadrul recepției pe faze determinante, de lucrări ascunse se efectuează conform
Regulamentului privind controlul de stat a calității in construcții, aprobat de HG nr. 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului in fazele de execuție determinante, elaborată de
MLPAT si publicată in Buletinul Construcțiilor volum 4/1996 si se va verifica dacă partea de
lucrări ce se recepționează s-a executat conform proiectului si atestă condițiile impuse de
normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificărilor se incheie proces verbal de recepție pentru faze, in care se
confirmă posibilitatea trecerii execuției la faza imediat următoare.
Recepția pe faze se efectuează de către “Beneficiar“ si Antreprenor , iar documentul
ce se incheie ca urmare a recepției va purta ambele semnături.
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziția organelor de
control, cat si a comisiei de recepție preliminară sau finală.
Recepția pe faze se va face in mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
- trasarea si pichetarea lucrării;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrărilor pregătitoare;
- compactarea terenului de fundație ;
- in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inălțimea de umplutură si la
realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului ;
- in cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturilor;
- după montarea armăturilor (înainte de turnarea betonului);
- la execuţia fiecărui strat rutier, care face parte din structura corpului drumului.
Lucrările nu se vor recepționa dacă:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevăzute in proiect;

Pagina | 13.
- nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe
fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de recepție pe faze);
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare ;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafața platformei ;
-se observă fenomene de instabilitate, inceputuri de crăpături in corpul
terasamentelor, ravinări ale taluzurilor, etc.
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defecțiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si
termenele de remediere.
RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILOR:

Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru intreaga lucrare, conform


Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora, aprobat
cu HG 273.
RECEPŢIA FINALĂ:
La recepția finală a lucrării se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si
dacă acestea au fost intreținute corespunzător in perioada de garanție a intregii lucrări, in
condițiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273.

S.C. LANDMANIA S.R.L.


Administrator
ing. Bíró Zsombor

Pagina | 14.