6/2013 eet Folelor —CURS Atunci cand romanticii si-au indreptat atentia spre cantecul popular au fost frapati de ciudatenia melodiei, care nu supunea regulilor cunoscute de muzica culta, nici in ce priveste constructia melodiei si nici a gamelor ‘utilizate'; unele se bazau doar pe cateva sunete, fiind considerate drept fragmente ale gamelor majore si minore; altele nu respectau structura majorului si a minorului cunoscute din studiul muzici, fiind, prin urmare, considerate ‘game modificate’. Abia compozitorii scolilor nationale au pus problema tratarii armonice adecvate a melodiilor populare, caracterul modal al acestora intrand in discutie. S-au descoperit similitudini cu modurile antice grecesti si cu cele din muzica gregoriana. In sfarsit, unele melodii heptacordice se incadrau in modurile cunoscute si studiate de catre muzicieni. Alte melodii ramaneau insa pe 'moduri defective’, utilizand numai cateva sunete, dispuse treptat sau prin salturi. A trebuit sa treaca ani pana muzicologi ca George Breazul, Constantin Brailoiu sa demonstreze ca aceste melodii se bazeaza pe sisteme muzicale arhaice, reprezentand faze de evolutie a limbajului muzical si pe care memoria colectivitatii le transmite peste milenii. Folelorul muzical romanesc pastreaza melodii care reprezinta aceste faze de evolutie, fiind bogat si variat din punct de vedere modal. Unele melodii vadese o origine instrumentala, avand la baza sunetele rezonantei naturale; alte scari s-au dezvoltat fie prin evolutia treptata a unei celule de 2-3 sunete fie prin transpunerea ei, alteori prin umplerea prin diverse moduri a intervalelor existente intre sunete. Notiunile de mod si sistem sonor nu sunt sinonime ci complementare, zona lor comuna fiind cea raportului dintre sunete. Modul popular este un anume sistem de alcatuire (compunere) a melodi specifice care diferentiaza o structura modala de cea tonalal [1] prin formule, intorsaturi Daca muzica savanta are la baza un singur sistem (cel tonal), in muzica populara exista mai multe sisteme, Dupa numarul de sunete si modul de organizare a acestora, scarile existente apartin mai multor sisteme, grupandu-se in:In evolutia istorica a scarilor muzicale, scarile prepentatonice ocupa primul loc2[2]. Desi nu documente prin care sa cunoastem structura melodiilor din epoca preistorica si cea antica indepartata, putem concluziona asupra muzicii din epocile respective studiind: nao eae PORTE mai pastreaza urme de cultura primitiva (printre care si poporul nostru). Aceste popoare sunt legate, de cele mai multe ori, de anumite ritualuri sau obiceiuri foarte vechi (colinde, bocete, cantece de leagan etc.), deci, este firesc ca omul sa fi cantat intai melodii cu o structura mai simpla deci cu sunete putine si cu ambitus restrans, Aceste scari au fost insa studiate mai putin decat celelalte. Teoreticienii le numesc, de obicei, oligocordii sau scari oligocordice, ceea ce inseamna scari cu trepte putine, adica maximum patru trepte. in melodie, scarile prepentatonice capata anumite functii melodice. Dintre acestea cele mai importante sunt: finala ("finalis’) si initiala ("initium’). Aceste doua functii nu pot lipsi nici din cel mai_simplu cantec. La scarile prepentatonice, initiala este intotdeauna mai inalta decat finala, deoarece este firese ca momentul de inceput al unui cantec sa corespunda unui efort vocal mai mare decat cel de la sfarsitului cantecului -BieorMiile in care finala poate fi sunetul inferior sau cel superior se intalnese in unele cantece si jocuri de copii sau in strigatele de strada ale vanzatorilor. Viot ae (G. Suliqeanu, Strigdtefe nr.133)Comigel, # Aceasta impartire a scarilor cu trepte putine in doua categorii, in functie de prezenta sau absenta "saltului'intervalic, a fost initiata de Constantin Brailoiu3[3] sunt frecvente in folclorul copiilor, in unele colinde, cantece de seceta, cantece de leagan, bocete. (E. Comisel, Folelor muzical, n.20, pg.276) ‘Ritacordiile sunt frecvente in colinde, bocete, cantece ceremoniale, uneori in dansuri (E Comisel, Folclor muzical, nr.20, pg.276)gine (Sabin Desigoi, 303 colinade, Din sistemul prepentatonic fac parte: bitonii, tritoniiie, tetratoniile Bitoniile, formate din doua sunete la intervale variate (terta mare sau mica, cvarta, cvinta) se intalnese in folelorul copiilor si in bocete. (Béla Bartok, Volksmusik der Rumanien, n1.20) _Aritoniile se intalnesc in folclorul copiilor, in cantece de leagan, cantece de seceta, bocete. (Béla Bartok, Maramures, 163)