Ziua de 9 mai îîn Istoria Romaî nilor

1877: Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, proclamă Independenţa de

Stat a României.

Principele Carol I I.C Brătianu Mihail Kogălniceanu

România şi-a proclamat independenta faţă de Turcia. Hotărârea a fost adoptată în

sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, iar în următoarea zi Senatul a votat „Legea
independenţei”, care a fost promulgată imediat de către regele Carol I.
O contribuţie importantă la acest eveniment istoric au avut-o politicienii vremii,
îndeosebi ministrul de externe Mihail Kogălniceanu. care a rostit celebrul discurs:
„În stare de rezbel cu legăturile rupte, ce suntem ? Suntem independenţi, suntem
naţiune de sine stătătoare.... Ce-am fost înainte de declararea rezbelului ? Fost-am noi
dependenţi către turci ? Fost-am noi provincie turcească ? Avut-am noi pe sultan ca
suzeran ? Străinii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodată. Aşadar, domnilor deputaţi, nu
am nici cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi
suntem o naţiune liberă şi independentă.”
Dobândirea independenţei s-a produs efectiv în urma războiului ruso-romano-turc.
Atât independenta României, ca şi cea a Serbiei şi a Muntenegrului, precum şi unirea
Dobrogei cu România, au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San
Stefano, din 3 martie 1878 şi a fost consfinţită prin Tratatul de la Berlin, încheiat în 13 iulie
1878.
1883: A murit preotul şi istoricul Gavriil Pop, autorul unor lucrări de istorie
antică sau privind Transilvania şi Banatul. A fost membru corespondent al Societăţii
Academice Române din 1871; (n. 1818).
1885: S-a născut Alexandru T. Stamatiad, poet, prozator, publicist şi traducător
din poezia clasică chineză şi persană; (m. 1956).
1895: S-a nascut poetul, dramaturgul, filosoful şi eseistul
român Lucian Blaga; (d. 1961) .
Lucian Blaga, poet şi filosof roman, membru al Academiei din
1936, născut în satul Lancram, în judeţul Albă, a fost o
personalitate marcantă a literaturii romane, autor al „Trilogiei”
cunoaşterii, culturii şi valorilor.
A absolvit Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov, imediat după
finalizarea studiilor înregistrându-se şi debutul sau în publicaţia
„Tribuna”.

1
 Ziua de 9 mai în Istoria Românilor

În 1916, a urmat cursurile Universităţii din Viena, reîntorcându-se în ţara cu titlul de

doctor în filosofie.
În 1935 Academia Romana îl răsplăteşte cu Marele Premiu „C. Hamangiu”, pentru
„opera sa dramatică şi poetică”.
A avut o activitate diplomatică în mai multe state europene, dar şi pedagogică – la
Universitatea din Cluj.
În 1956 a fost propus de Roşa del Conte şi de criticul Basil Munteanu, dar se pare că
ideea a pornit chiar de la Mircea Eliade, pentru a primi premiul Nobel pentru literatură.
Printre operele sale se numără: „Poemele luminii”, „Meşterul Manole”, „Cruciada
copiilor”, „Avram Iancu”, „Trilogia cunoaşterii”, Trilogia culturii”, „Trilogia valorilor” (d. 6 mai
1961).
S-a stins din viaţă pe data de 6 mai 1961 şi a fost înmormântat chiar în dată în care
s-a născut, în cimitirul din localitatea natală.

1918: A decedat în Bucureşti marele poet român ardelean

George Coşbuc; (n. 20 septembrie 1866 în localitatea Hodou,
Transilvania.
Opera sa îl aşează intre autorii clasici al literaturii române,
care nu poate lipsi din manualele şcolare nici în ziua de azi.
A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de răspândire a
culturii în rândurile ţăranilor, fiind un precursor al mişcării poporaniste.
A dat o versiune completă a operei lui Dante, Divină comedie. şi a tradus foarte mult
din lirica străină, a adaptat Eneida şi Odiseea (Iliada a fost tradusă de contemporanul său,
George Murnu) şi a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia
română.
A fost membru titular al Academiei Romane din anul 1916.
1935: Se deschidea, până la data de 9 iunie, printr-o ceremonie solemnă în
Parcul Carol, prima ediţie a Festivalului „Luna Bucureştilor”, desfăşurat sub
îndrumarea primarului Capitalei Alexandru Donescu.
Punctul de atracţie a fost expoziţia urbanistică din Parcul Carol, apreciată de
contemporani ca o adevărată „istorie vie a oraşului”.
Pentru amenajarea zonei din Parcul Carol, arhitectul Octav Doicescu a proiectat o
fântână arteziană în faţa intrării principale, care a purtat numele de Fântâna Zodiacului.
Festivalul a continuat cu regularitate până în 1940, când, din motive politice, a fost
întrerupt şi nu a mai fost reluat după război.
Festivalul căpătase o amploare care a dus la dezvoltarea zonei peisagistice din
Parcul Herăstrău, sau la construirea de bulevarde noi (Cotroceni sau Moşilor).

1939: S-a născut Ion Ţiriac, campion de tenis român şi om

de afaceri.
Între 1958 și 1964 a fost membru al echipei de hochei pe
gheață a României, cu care a participat la Jocurile Olimpice de
Iarnă din Innsbruck și la Campionatele Mondiale.
În 1970, a câștigat împreună cu Ilie Năstase turneul de tenis
la Roland Garros.
Talentul său pe teren s-a materializat mai ales la dublu, câștigând alături de Ilie
Nastase, în afară de Roland Garros, numeroase alte turnee precum Foro Italico, Open
Philadelphia Indoor (1970), Monte Carlo Open, Open Suedia, Italian Open și Canadian
Open (1972), Arymehr Cup (1977), alături de Guillermo Villas la Baltimore International și
Nice International (1977), Volvo International (1979) și, alături de Adriano Panatta,
Campionatului Mondial de tenis, Sao Paolo (1974).

7
 Ziua de 9 mai în Istoria Românilor

Țiriac a fost component al echipei României în Cupa Davis între 1959 și 1978,
disputând trei finale, cu SUA, în 1969, 1970 și 1972, în toate trei avându-l ca partener pe
Ilie Năstase.
Din 1984 până în 1993 a fost managerul tenismanului de clasă mondială, Boris
Becker,
Între anii 1998 – 2004, a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român.
Ion Țiriac este de asemenea unul dintre cei mai bogați români, fiind proprietarul unui
număr mare de firme în domeniul bancar, auto și cel al transporturilor.
Este primul român care a intrat în lista Forbes a miliardarilor lumii, având o avere
personală în jur de 1,1 miliarde dolari în martie 2007.
În noiembrie 2007, revista Capital a estimat averea lui Ion Țiriac la 2,2-2,4 miliarde
de dolari.
Țiriac a fost căsătorit între 1963 și 1965 cu Erika Braedt, jucătoare de handbal si are
copii cu Mikette von Issenberg (model; mama lui Ion Țiriac jr.) și cu Sophie Ayad (ziaristă;
doi copii, Karim Mihai și Ioana Natalia).

1945: S-a nascut la Reşita, compozitorul şi solistul român

de muzică uşoara Marius Ţeicu.
Este un compozitor de succes, solist vocal, instrumentist
(pian, instrumente cu clape, oboi), orchestrator, dirijor şi profesor
de muzică.

1945: Al doilea război mondial – La cartierul general sovietic din Berlin s-a
semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei – act care a marcat sfârşitul
celui de–al doilea război mondial pe teatrul european de război (dar nu şi în Asia).
În rândul statelor învingătoare se afla și țara noastră, care la 23 August 1944 iese din
alianța cu Germania nazistă și trece în alianța cu țările din Națiunile Unite, cu întreg
potențialul economic, cu armata de peste 600 de mii de oameni.
Pierderile armatei române în cel de-al Doilea Război Mondial 1939-1945 au fost de
peste 850 de mii de militari morți, răniți și dispăruți, iar din 1944-23 august până la 25
octombrie același an, 62.000 militari, pagube materiale și mari distrugeri comise de
armatele germane și hortiste ungare.
In fapt, au existat doua ceremonii de capitulare a Germaniei naziste.
Primul act al capitulării a fost semant la Reims in Franța, la ora 02:41 , in noaptea
zilei de 7 mai 1945.
Capitularea necondiționată a forțelor germane a fost semnată de Generaloberst
Alfred Jodl, din parteaOberkommando der Wehrmacht (Înaltul Comandament al Forțelor
Armate) și de reprezentantul noului Președinte al Reichului, Marele Amiral Karl Dönitz.

Foto: Generalul colonel german Alfred Jodl la momentul semnânarii actelor capitulării
la Cartierul General Aliat de la Reims.
Militarii germani au semnat documentul in prezenta unei largi asistente, jurnalisti,
fotografi, precum si numerosi ofiteri aliati.
Singurul reprezentant al Uniunii Sovietice de la Cartierul General Aliat de la Rheims a
fost generalul Ivan Susloparov, ofițerul de legătură al Armatei Roșii cu Aliații occidentali.
Stalin a fost nemulțumit de condițiile în care a fost semnat
actul capitulării, considerand că Germania trebuia să capituleze
doar în fața împuternicitului comandantului suprem al Armatei Roșii
și a insistat ca actul de la Rheims să fie considerat doar unul
preliminar, ceremonia finală urmând să fie semnată la Berlin, unde
se afla cartierul general al mareșalului Gheorghi Jukov.

7
 Ziua de 9 mai în Istoria Românilor

Aliatii occidentali au fost de acord sa semneze a doua oara

actul de capitulare, asa cum au solicitat sovieticii, care au motivat
ca oficialul rus prezent la actiunea din 7 mai, nu avea rang inalt.
Al doilea act al capitulării a fost semant la scurtă vreme după
ora 0:00 a zilei de 8 mai, într-o suburbie a Berlinului.
Reprezentanții URSS, Regatului Unit, Franței și SUA, au sosit
la scurtă vreme după miezul nopții.
După ce mareșalul Jukov a deschis ceremonia, reprezentanții
germani au semant Actul final al capitulării necondiționate a
Germaniei, care a intrat în acțiune la ora 23:01 ora Europei
Centrale, fiind parafat de generalul feldmaresal Keitel, generalul
Stumpf si amiralul Friedeburg din partea Germaniei, maresalul G.K. Jukov din partea
Comandamentului suprem sovietic, maresalul Arthur B. Tedder, din partea
Comandamentului suprem britanic, generalul C. Spaatz, reprezentantul Comandamentului
american si generalul J. de Lattre de Tassigny, din partea Comandamentului francez.

Foto Wikipedia: Mareșalul Uniunii Sovietice Gheorghi Jukov

citind actul capitulării Germaniei la Cartierul său General din Berlin.
La dreapta sa se află Mareșalul Forțelor Aeriene al Regatului Unit,
Arthur Tedder.

Foto: Mareșalul german Wilhelm Keitel semnând actul

capitulării al Berlin.
Aceasta este explicatia faptului ca „Ziua victoriei”, a fost
sarbatorita de sovietici si occidentali in doua zile diferite.

1946: A încetat din viaţă in urma unui infarct cardiac, criticul literar Pompiliu
Constantinescu; (n. 17 mai 1901).
A urmat cursurile Seminarului pedagogic din București si ale Facultății de Filosofie și
Litere din București,. A publicat la Revista Fundațiilor Regale, Kalende, Mișcarea literară,
Sburătorul, Viața literară și Vremea.
Traduceri: Sainte-Beuve, Pagini de critică, Alese și traduse de Pompiliu
Constantinescu, Fundația pentru Literatură și Artă «Regele Carol II», București, 1940.
Intre cele mai importante opere ale sale se numara: Mișcarea literară, Critice, Figuri
literare, Eseuri critice, Scrieri, vol. I-IV, Studii și cronici literare, Poeți români
moderni,Caleidoscop, Romanul românesc interbelic.

1966: A decedat Alfred Mendelsohn, compozitor, pedagog

şi dirijor; (n. 1910).
Alfred Mendelsohn (născut la 17 februarie 1910 în Bucureşti),
a studiat 1927-1931 la Academia de Muzica din Viena cu Joseph
Marx şi Franz Schmidt şi la Conservatorul din Bucureşti la Mihail
Jora.
In perioada 1944-1963, a fost dirijor la Opera Naţională
Bucureşti. A predat ca profesor de contrapunct la Conservator.
El a compus mai multe opere şi de balet, opt simfonii şi o
simfonie dramatică în şapte scene, un poem simfonic, o suită de
coarde, un concert pentru violoncel, doua pentru vioară şi două

7
 Ziua de 9 mai în Istoria Românilor

concerte pentru pian, lucrări de cameră, oratorii, cantate, muzica de teatru şi film, lucrări
corale.
În cvasi-totalitatea biografiilor întocmite de autori evrei, lui Alfred Mendelsohn i se
menționează exclusiv opera muzicală, de compozitor și profesor la Conservator, dar se
omite faptul că a fost membru de partid (PMR) din 1945; secretarul subsecției (1946-50),
respectiv președintele secției Muzică a A.R.L.U.S. (1950-?); membru al Comitetului pentru
Arte subordonat Direcției Propagandă și Agitație a C.C. (1946-1948); director în cadrul
Ministerului Artelor (și Informațiilor) (1948-1952); deputat în Sfatul Popular București
(1948-1952); în anii ’50 secretar al organizației de partid a Societății/Uniunii
Compozitorilor, calitate în care în 1956 declama:
„Uniunea Compozitorilor […] desființează din rădăcini caracterul mercantil al vechii
Societăți […] și orientează eforturile creatorilor și ale muzicologilor spre o concepție nouă
spre crearea unor opere importante, legate de viața și aspirațiile poporului nostru,
creatorul socialismului”.
A fost redactor la revista Muzica, unde opina că „în artă se duce o bătălie aprigă între
nou și vechi”, si acuza „tendințele retrograde, reacționare, care vor să izoleze arta de
popor” și proslăvea „marea lumină care a răsărit în octombrie 1917”
A fost si un autor prolific de compoziții omagiale la adresa liderilor comunisti,
partidului comunist și ideologiei comuniste, între care „Simfonia a III-a, Reconstrucția”
(1949), oda „Cântec pentru Stalin” (1950), poemul simfonic „Prăbușirea Doftanei” (1950),
piesele „Zorii secerătorilor”, „Cântec pentru marea prietenie” [româno-sovietică], cantata
„Glasul lui Lenin” (1957) ș.a

1979: La cea de–a XII–a ediţie a Campionatului european

de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci câştigă,
pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut şi intră
în posesia trofeului – performanţă unică în istoria competiţiei.

1990: În Piaţa Universităţii, 68 oameni fac greva foamei pentru susţinerea

punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara.

1994: România obţine statutul de partener asociat al Uniunii Europei

Occidentale.

1994: Senatul SUA aproba aderarea României la Alianţa Nord–Atlantică.

2003: A avut loc o premieră mondială medicală la Clinica de Urologie și

Transplant Renal din Cluj: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în
partea dreaptă a corpului, folosindu-se o singură cale de acces; cei doi medici care
au condus operațiile sunt profesorul Mihai Lucan și profesorul Ralph Senner, şeful
Clinicii de Chirurgie Robotică din München

7
 Ziua de 9 mai în Istoria Românilor

2005: Fostul rege al României, Mihai I, singurul șef de stat din timpul celui de-al
doilea Război Mondial rămas în viață, a fost decorat de preşedintele rus Vladimir
Putin cu medalia „60 de ani de la victorie”, pentru acţiunile sale din timpul celui de-
al doilea război mondial.
Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la căderea Germaniei Naziste, la Moscova a fost
organizată o fastuoasă ceremonie în Piața Roșie, la care au asistat numeroși lideri
europeni și americani.
La tribuna oficială din Piața Roșie luau atunci loc președintele american George W.
Bush, președintele francez Jacques Chirac, cancelarul german Gerhard Schroder,
președintele chinez Hu Jintao si premierul italian Silvio Berlusconi.
La ceremonie a asistat și Traian Băsescu, devenit de doar câteva luni președinte ale
României, în decembrie 2004.

2012: A avut loc, la Arena Naţională din Bucureşti, Finala Europa League 2012,
disputată între echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao. Cu ocazia
meciului, zeci de mii de suporteri spanioli au invadat Capitala, intre ei aflandu-se
Prinţul Felipe de Asturias, moştenitorul tronului Spaniei, susţinător al echipei
Atletico Madrid; scorul final a fost 3 – 0 pentru madrileni.

2013: A decedat profesorul şi regizorul de teatru Cătălin Naum, fondator în anul

2006 al Asociaţiei „Teatrul Podul”; (n. 1 aprilie 1939)
Acest teatru studenţesc îşi desfăşoară activitatea în mansarda Casei de Cultură a
Studenţilor din Bucureşti, loc bine-cunoscut de întâlnire a artiştilor şi studenţilor preocupaţi
de activităţi culturale, a cărui istorie depăşeşte deja 75 de ani.

7
 Ziua de 9 mai în Istoria Românilor

Ziua de 9 mai este:

– Ziua declarării Independenţei României – La 9 mai 1877,

Ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a declarat, în plenul
Parlamentului, în numele guvernului, că România rupe legăturile cu
Turcia şi se declara independenţa.
“În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem ? Suntem
independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare „.
Declaraţia de Independenţă a României a fost adoptată în
sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, iar în următoarea zi
Senatul a votat „Legea independenţei”, care a fost promulgată
imediat de către principele Carol I.

În imagine: România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţi, pictură de Constantin

Daniel Rosenthal

– Ziua Europei – Consiliul European, întrunit la Milano în anul 1985, a hotărât ca ziua
de 9 mai să devină Ziua Europeii, apreciindu-se că punctul de pornire al construcţiei
Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de
externe al Franţei, a propus Germaniei, dar şi altor state europene, să pună „bazele
concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”.

CITITI ŞI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/05/09/o-istorie-a-zilei-de-9-mai-
video-3/

Bibliografie (surse):
 Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
 Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier
Istoric;
 ro.wikipedia.org.
 mediafax.ro;
 Istoria md.
 worldwideromania.com;
 Enciclopedia Romaniei.ro
 rador.ro/2015/ calendarul-evenimentelor

tehnoredactare: Ioan Muntean