Sunteți pe pagina 1din 8

Spillover

Dupa cum se va arata de-a lungul acestui volum, obiceiurile si practicile traditionale ale
institutiilor sociale nu sunt in pas cu nevoile cuplurilor contemporane. Excedentul (spillover-
ul) munca-familie, transferul de dispozitie, emotii si comportament intre locul de munca si
caminul familial, reprezinta una din consecintele asociate cu acest decalaj structural.
Gestionarea simultana a domeniilor munca si famile, intr-o lume care trateaza aceste lucruri
ca si sfere separate, poate conduce la tensiuni si conflicte. De fapt, acest excedent (spillover)
intre munca si familie poate fi atat pozitiv cat si negativ. Spillover-ul pozitiv apare atunci cand
satisfactia si stimularea de la locul de munca se traduce prin nivele crescute de energie si
satisfactie acasa. Spillover-ul negativ apare atunci cand problemele si conflictele de la locul
de munca, consuma si preocupa indivizii, impactand in mod negativ comportamentul si
experientele acestora cu familiile lor.
Spillover-ul munca-familie are ramificatii importante in buna desfasurare a muncii,
precum si in bunastarea angajatilor si a famililor acestora. De exemplu, studiul ne arata ca
spillover-ul negativ si conflictul munca-familie se refera la un nivel ridicat de absenteism,
schimbare de atitudine si oboseala, impreuna cu nivele scazute de productivitate, satisfactie
si implicare profesionala. Nivelul ridicat al spillover-ului negativ si al conflictelor este de
asemenea asociat cu o calitate scazuta a vietii de familie, conflicte in mariaj, sanatate
precara, nivel ridicat de tensiune psihologica, depresie, stres si probleme cu alcoolul.
Scopul acestui capitolul este de a oferi o interpretarea mai pe larg a conceptului de
spillover. In prima parte, vom revizui studiile despre spillover-ul intre munca si familie; vom
discuta modelele teoretice despre cum oamenii isi organizeaza rolurile de angajat si de
membru al familiei, scotand in evidenta cele mai importante descoperiri empirice, si vom
identifica limitarile curente din literatura de specialitate. În cea de-a doua parte, ne vom
baza pe constatările noastre din studiul The Cornell Couple and Careers Study,
concentrându-ne pe incidenței spillover-ului asupra cuplurilor și asupra cursului vieții: Cum
influențează caracteristicile unui membru al cuplului spillover-ului trăit de celălalt? Cum
variaza spillover-ul in diferite etape ale vietii? Ce variabile de familie și de la locul de muncă
afectează spillover-ul lucrătorului și al soțului / soției acestuia? Pentru a răspunde la aceste
întrebări, vom folosi atât date cantitative (sondaj) cât și calitative (focus grupuri și interviuri
aprofundate).

Isoric general al literaturii despre spillover

Intelegerea academica a conceptului de spillover munca-familie a crescut semnificativ


incepand cu anii ’60. Cercetarile timpurii din anii ’60 si ’70 au vizat corelatiile dintre calitatea
si satisfactia vietii, atat profesionale cat si personale. Trei modele majore ne ajuta sa
intelegem aceasta relatie: compensare, segmentare si spillover. Conform modelului
compensatiei, oamenii compenseaza insatisfactia intr-un anumit domeniu incercand sa
obtina mai multa satisfactie in alt domeniu (corelatia intre satisfactia profesionala si cea
personala este negativa). Modelul segmentarii arata ca angajatii isi compartimenteaza viata
in viata personala si viata profesionala asa incat emotiile dintr-o sfera sa ramana
independente fata de cealalta sfera (corelatia dintre satisfactia personala si cea
profesionala este zero). Modelul spillover arata ca experientele dintr-un anumit domeniu se
revarsa si influenteaza celalalt domeniu (corelatia dintre satisfactia personala si cea
profesionala este pozitiva).
Desi exista studii doveditoare pentru toate cele trei modele, majoritatea angajatilor si
famililor se incadreaza in modelul spillover. De exemplu, folosind datele Sondului pentru
Calitatea Angajarilor 1977 (Quality of Employment Survey), o analiza efectuata in 1994 a scos
in evidenta ca 68% din angajati au indeplinit criteriul pentru spillover (satisfactia
profesionala si cea personala sunt pozitiv corelate), 20% pentru segmentare (corelatie
minima) si 12% pentru compensare (corelatie negativa). Corelatia dintre satisfactia
personala si cea profesionala este estimata a se incadra in intervalul 0.40 – 0.48.
Segmentarea si compensarea, atunci cand apar, sunt predispuse sa caracterizeze angajatii in
ocupatii nonprofesionale si pe cei care au avut dezmagiri in cariera.
O problema majora cu studile corelationare consta in dificultatea de a deduce
cauzalitatea din acestea. Pentru a impiedica aparitia acestei probleme, savantii au dezvoltat
moduri de a masura spillover-ul astfel incat sa fie evaluate in mod direct transferul de emotii,
stres si comportamente de la un domeniul la altul (“grijile profesionale distrag individul de la
viata personala/familiala”). Acest lucru permite evaluarea directa a spillover-ului, in loc să se
bazeze pe o corelație pentru a deduce prezența sa. Mai mult, savantii au trecut de la studiile
corelationale simple la analize si modele de cercetare mult mai complexe (ca studiile
longitudinale, analitice si multivariate).

Conflictul si interferenta munca-familie

Cercetarea conflictului si interferentei munca-familie este strans legata de spillover si au


dezvoltat cai concomitente de studiu. Studiile despre conflict si interferenta isi au radacinile
in teoria rolurilor, care sustine ca conflictul de rol (si depasirea rolului) apare atunci cand
exista “o manifestare simultana a doua sau mai multe seturi de constrangeri astfel incat
respectarea unuia din roluri face dificila respectarea celuilalt”. Conflictul munca-familie si
interferenta munca-familie sunt rezultatul direct a unor constrangeri/presiuni incompatibile
dintre rolurile de angajat si cel din cadrul familiei. Atat cercetarea despre conflict si
interferenta, cat si cea despre spillover examineaza transferul emotiilor si comportamentelor
de la munca spre casa si de acasa la munca. In orice caz, studiul conflictului si interferentei
evalueaza de asemenea si intruziunea sarcinilor de la locul de muncă în familie și invers. O a
doua diferență între cercetarea spillover-ului și cercetarea privind conflictele și interferențele
este aceea că, spillover-ul denotă transferul emoțiilor negative și pozitive de la un domeniu
la altul. Acest lucru este în contradicție cu cercetarea privind conflictele și interferențele,
care se concentrează exclusiv pe natura dăunătoare a interfeței de munca-familie (similară
cu spillover-ul negativ).
Deoarece sunt atât de strâns legate, analizăm aici dovezile privind atât spillover-ul, cât și
conflictul și interferența. Din motive de simplitate, cand ne referim la acest lucru zicem pur si
simplu spillover, dar când discutăm de constatări specifice, folosim termenii folosiți de
cercetători (conflict, interferență sau spillover) pentru a descrie relația munca-famile.
Factorii de influenta ai spillover-ului

Implicarea in rol

Potrivit ipotezei de deficit, cu cat o persoana este mai implicata intr-un anumit rol, cu
atat este mai mare sansa de conflict sau interferenta cu alte roluri. In concordanta cu aceasta
ipoteza, mai multe studii au aratat ca spillover-ul este legat de gradul de implicare intr-un
anumit rol. Savantii au descoperit ca o implicare mai mare in rolul profesional are o implicare
directa si in cresterea nivelul conflictului munca-familie. Orele petrecute la munca, vazute
tipic ca o masura obiectiva a implicarii in rol, au fost asociate pozitiv cu interferenta munca-
familie si cu spillover-ul negativ, in special in randul femeilor. Implicarea in rolul din cadrul
familiei prezice, de asemenea, conflictul munca-familie. Implicarea in egalitatea parentala
(dar nu orele efective petrecute pentru cresterea copilului) si nivelul ridicat de implicare in
familie, conduc la un si mai mare spillover negativ munca-familie.
Implicarea in rolul profesional sau in cel familial creste nu numai posibilitatea unui
conflict munca-familie si spillover negativ, ci si posibilitatea de spillover pozitiv. Intr-un studiu
despre managerii si elevii unei scoli de afaceri canadiene, cercetatorii au descoperit că
implicarea mai mare in rolul parental este asociată cu percepția lucrătorilor privind
beneficiile mai mari, atât la domiciliu, cât și la locul de muncă. De retinut, totusi, ca aceste
beneficii nu sunt legate de cantitatea de timp petrecut in rolul parental. De fapt, pentru
esantionul de elevi ai scolii de afaceri, timpul petrecut activ in rolul parental este corelat
negativ cu spillover-ul pozitiv. Astfel, spillover-ul pozitiv apare ca fiind o functie a valorii pe
care angajatii o acorda rolului parental si a calitatii interactiunii parinte-copil, si nu cantitatea
de timp pe care acestia o petrec in calitate de parinti. Acest lucru reflecta mantra conform
careia importanta este calitatea si nu cantitatea timpului petrecut cu familia.

Genul / Sexul

Relatia intre sexul individului si spillover este complexa si poate fi mai bine inteleasa
examinand revarsarea problemelor din familie in munca si din munca in familie in mod
separat. Date fiind faptul ca, femeile se identifica mai mult decat barbatii in rolul familial si
ca petrec mai mult timp cu copii decat acestia, ne asteptam ca femeile sa experimenteze o
revasarea a problemelor familiale in munca mai mare decat barbatii. Dovezile empirice cu
privire la acesta ipoteza sunt totusi amestecate. Un studiu longitudinal al jurnalului zilnic si
doua cercetari transversale au descoperit ca barbatii experimenteaza o revasarea a
problemelor familiale in munca mai mare decat femeile. Totusi, alte doua studii, dintre care
unul al jurnalului zilnic, au descoperit ca femeile se confrunta cu un spillover familie-munca
mai mare decat barbatii, in special femeile cu copii mici. Alte trei studii nu au indicat nici o
diferenta intre barbati si femei cu privire la gradul de interferenta familie-munca. Aceste
studii au condus la concluzia ca nu exista o legatura directa intre sex si spillover-ul negativ
familie-munca.
In schimb, avem o imagine mai clara atunci cand vine vorba de relatia intre sex si
spillover-ul munca-familie. Patru studii au aratat ca femeile se confrunta mai mult decat
barbatii cu spillover-ul negativ munca-familie si interferenta muncii cu familia. Alte trei studii
nu au aratat nici o diferenta intre sexe, iar un al patrulea studiu a aratat ca barbatii se
confrunta cu un conflict mai mare decat femeile referitor la distribuirea timpului intre munca
si familie. Dat fiind faptele ca atat barbatii cat si femeile au un nivel similar al angajamentului
fata de munca si ca femeile petrec mai mult timp cu treburile gospodaresti si ingrijirea
copilului, nu este surprinzator ca, in multe studii, femeile prezinta nivele ridicate de spillover
munca-familie si interferenta.

Context: Variabile legate de munca

Circumstantele in care angajatii muncesc si traiesc, influenteaza experienta acestora cu


privire la spillover. Mai multe studii au aratat ca cu cat locul de munca este mai flexibil si
sustinut, cu atat mai putin vom avea interferenta si spillover negativ de la munca, acasa. Mai
precis, sustinerea din partea supervizorului si a colegilor, este legata de nivele scazute de
conflicte si spillover negativ munca-familie. Gradul de autonomie, variabilitatea muncii si
controlul angajatilor asupra decizilor la locul de munca, sunt de asemenea legate de un nivel
scazut de spillover munca-familie. În cele din urmă, dovezi substanțiale sugerează că
utilizarea programului flexibil este legată de niveluri mai scăzute de interferență între muncă
și familie. Aceste practici si politici de sustinere ajuta in mod clar la degrevarea angajatilor de
stres si conflicte asociate cu impartirea intre roluri.
Pe de alta parte, anumite conditii de la locul de munca pot conduce la nivele ridicate de
spillover negativ munca-familie. Nu in mod surprinzator, profesiile cu un grad ridicat de stres
si conflicte, sunt asociate cu nivele ridicate de spillover negativ intre munca si acasa. Volumul
mare de munca si presiunea timpului contribuie la marirea conflictului si spillover-ului intre
munca si familie. In cele din urma, in randul barbatilor, inflexibilitatea programului de lucru
este strans legata de un mai mare grad de conflict intre munca si familie. Astfel, un loc de
munca exigent, stresant si inflexibil, de cele mai multe ori, are ca rezultat, revarsarea
(spillover) acasa a stresului si frustrarilor acumulate la locul de munca.

Context: Variabile legate de familie

O parte importantă a contextului în care trăiește un individ este mediul familial. Mai
multe caracteristici ale familiei au un impact asupra spillover-ului. Nu este surprinzator
faptul ca, cercetarea sugereaza ca angajatii parinti, au un grad mai mare de spillover negativ
decat cei care nu au copii. Problemele legate de îngrijirea copilului sunt o dilemă specială
care este legată de un mai mare spillover negativ al familiei asupra activitatii profesionale.
Cu toate acestea, pe măsură ce copiii cresc și volumul de muncă asociat cu sarcina de parinte
scade, spillover-ul familiei asupra serviciului scade si el. Numărul de copii din casă este, de
asemenea, legat de spillover, familiile mai mari raportand niveluri mai ridicate de conflict de
la locul de muncă la familie și de la familie la muncă. Surprinzător, studiile nu au găsit
niveluri mai mari de interferență intre familie si serviciu pentru părinții singuri în comparație
cu părinții care au parteneri. Deși părinții singuri au mai puțin sprijin decât părinții cu
parteneri, aceștia au și un rol mai redus (rolul fata de partenerul de conviețuire). Acest
compromis poate explica similitudinea deversării problemelor de la o familie la alta, în
rândul părinților cu si fara parteneri. Îmbinarea serviciului cu sarcina de parinte poate fi, de
asemenea, o experiență pozitivă - un studiu din 1993 a constatat că sarcina de parinte este
asociata cu un spillover familie-munca mai pozitiv, precum si negativ, in special pentru femei.
Modurile in care sotii isi distribuie sarcinile referitoare la serviciu si familie influenteaza,
de asemenea, spillover-ul. Barbatii cu sotii casnice au raportat niveluri scazute de spillover
negativ intre familie si munca, comparativ cu familile in care ambii soti sunt angajati. Acest
lucru nu este surprinzator, deoarece barbatii cu sotii casnice sunt mai predispusi sa acorde
mai putina atentie sarcinilor casnice, ceea ce se traduce printr-un nivel mai scazut de
spillover intre cele doua domenii. In cele din urma, cu cat mai mult indivizii primesc sprijin
din partea membrilor familiei, cu atat mai putin raporteaza conflicte munca-familie.

Vieti legate: Relatiile de cuplu si parentale

Pentru a intelege pe deplin relatia intre munca si familie, trebuie sa incorporam


perspectiva vietilor legate. Oamenii nu traiesc in gol. Mai degraba ei sunt intependenti
social. Relatiile cu partenerul de viata si cu copiii impacteaza experientele si relatiile
individului la locul de munca si vice versa. De exemplu, un studiu din anul 1993 asupra
cuplurilor, din Boston, in care ambii parteneri erau angajati, a constatat că factori de stres
asociati relatiilor de cuplu sau parentale precare, se răsfrâng și afectează negativ relațiile și
experiențele la locul de muncă. In schimb, lucrătorii care au raportat că au relații de calitate
cu copiii și partenerul de viata, spun că viața lor familială îmbunătățește experiențele lor de
la locul de muncă.
Factorii de stres si relatiile de la munca pot influenta, de asemenea, calitatea si
tonalitatea interactiunilor cu membrii familiei. Rena Repetti si colegii ei au observat ca in
zilele in care volumul de munca era mare, atat mamele cat si tatii interactionau mai putin
fizic si emotional cu copiii lor atunci cand se intorceau de la munca. In plus, in randul tatilor,
interactiunile neplacute cu colegii de munca se rasfrangeau negativ asupra interactiunilor cu
proprii copii.
Interactiunile de cuplu sunt de asemenea afectate de evenimentele petrecute la
serviciu. Acest lucru se numeste transfer sau contagiune de stres. Transferul apare atunci
cand factorii de stres avuti la locul de munca, conduc la factori de stres pentru partenerul de
acasa. Un studiu longitudinal din 1989, asupra cuplurilor cu ambii parteneri angajati, a
constatat ca, in zilele in care barbatii erau suprasolicitati la locul de munca, sotiile acestora
se simteau seara coplesite de stres. Totusi, suprasolicitarea sotiilor la locul de munca, nu a
parut sa-i impacteze pe partenerii acestora, deoarece nu au raportat supraincarcare sau
stres. In mod asemanator, un studiu al cuplurilor cu ambii parteneri angajati, desfasurat in
anul 1993, a aratat ca transferul de stres de la munca la domiciliu se face doar de la locul de
munca al sotilor catre sotii, dar nu si invers.
Angajamentul profesional al ambilor parteneri conteaza la fel de mult. Jeffrey
Greenhaus si asociatii, au observat o crestere a conflictului munca-familie, atunci cand
partenerii au grade foarte diferite de implicare profesionala. Conflictul este scazut in randul
cuplurilor ai caror membri sunt foarte implicati profesional. Astfel, daca ambii membrii ai
cuplului au o orientare comuna catre planul profesional, vor fi mai putin predispusi sa puna
presiune unul pe celalalt pentru o schimbare profesionala. Probleme apar si atunci cand unul
dintre parteneri considera ca o mai mare prioritate ar avea-o cariera lui. In cele din urma,
Phyllis Moen si Yan Yu au constatat mai putine conflicte si stres in randul cuplurilor cu doua
salarii, daca ambii parteneri lucreaza acelasi numar de ore cu norma intreaga, si nici unul
dintre soti nu depaseste 45 ore pe saptamana.

Spillover in The Cornell Couples and Careers Study

În studiul nostru, extindem cercetarea de spillover în mai multe moduri. In primul rand,
ne vom concentra pe lucratorii care impartasesc acelasi context: cupluri de clasa mijlocie cu
doua venituri. Cerinetele dublei cariere si a muncii profesionale din esantionul nostru, ne
ofera oportunitatea de a examina spillover-ul atunci cand intervalul si intensitatea sunt
susceptibil mai mari. De asemenea, vom examina diferențele de sex, între bărbați și femei,
care se confruntă cu cerințe profesionale similare la locul de muncă.
În al doilea rând, cea mai mare parte a conflictului și interferenței in cercetarea spillover-
ului a fost axată pe aspectele negative, pe eforturile integrării rolurilor familiale si
profesionale, intrucat vom analiza atat spillover-ul pozitiv cat si negativ. De asemenea,
identificăm strategiile pe care le folosesc cuplurile cu venituri multiple pentru a maximiza
beneficiile și pentru a minimiza costurile legate de interconectarea vieții profesionale cu
viața de familie.
În al treilea rând, privind din perspectiva cuplului în analizele noastre de spillover,
examinăm viațile legate ale bărbaților și femeilor care lucrează, o dimensiune pe care
majoritatea cercetătorilor au ignorat-o. Cercetările la nivel de cuplu sugerează că emoțiile,
comportamentele și caracteristicile conjugale sunt susceptibile de a juca un rol semnificativ
în experiența celuilalt partener în legătură cu spillover-ul munca-familie. Prin urmare,
folosim informațiile colectate de la ambii membri ai cuplurilor noastre cu venit dublu, pentru
a înțelege nivelurile relative de spillover cu care se confruntă acestia, și modul în care
experiențele de lucru ale unui membru al cuplului afectează sentimentul de spillover al
partenerului lor.
În al patrulea rând, privind din perspectiva cursului vietii, vedem o imagine a dinamicii
carierei și familiei, care are loc atunci când bărbații și femeile trec prin diferite etape in
rolurile profesionale și de familie. Studiile anterioare care au abordat o etapă a vietii, pentru
a intelege spillover-ul au definit, cu cateva exceptii, doar două etape ale vietii: parentala si
nonparentala. Cele șapte etape ale cursului nostru de viață permit o mai bună înțelegere a
modului în care beneficiile și stresul asociat muncii și familiei variază de-a lungul cursului
vieții atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
În cele din urmă, examinăm efectul unei varietăți de caracteristici ale muncii și familiei
asupra spillover-ului și a strategiilor pe care oamenii le folosesc pentru a gestiona munca și
familia. Considerăm constrângerile familiale (cum ar fi timpul petrecut în treburile casnice și
îngrijirea dependentă), precum și variabilele legate de muncă (cum ar fi orele de lucru,
volumul de muncă și controlul programului). Un interes deosebit îl reprezintă strategiile de
familie și de lucru (utilizarea tehnologiei informatice, telecomunicații și flexibilitate) pentru
sporirea eficienței funcționării locuinței și / sau pentru creșterea flexibilității muncii. Fiecare
dintre aceste caracteristici este măsurată atât pentru sine, cât și pentru soț / soție.
Previzionarea spillover-ului

Pentru a identifica care dintre factorii originari profesional sau de acasa prognozează
spillover, vom efectua opt regresii ierarhice separate - patru pentru bărbați (spillover pozitiv
și negativ de la muncă la familie și spillover pozitiv și negativ de la familie la munca) și patru
pentru femei. Fiecare ecuație de regresie are trei pași. În primul rând, controlăm dispoziția
psihologică (afectarea negativă) și stadiul de viață in care se afla individul. Pentru spillover-ul
de la familie la locul de muncă, în al doilea pas, evaluăm dacă variabilele legate de domiciliu
ale respondenților și strategiile de lucru flexibile influențează spillover-ul. În al treilea rând,
examinăm dacă comportamentele individului la domiciliu și strategiile de lucru flexibile
influențează spillover-ul. Acest al treilea pas ne permite să discernem modul în care
orientările soților spre muncă și familie sunt legate de experiența proprie de spillover. Pentru
spillover de la locul de muncă la familie, urmărim aceiași pași, cu excepția faptului că în al
doilea și al treilea pas vom examina impactul variabilelor legate de muncă și al strategiilor
flexibile de lucru asupra spillover-ului de la locul de muncă la familie.

Prognozarea spillover-ului de la familie la locul de munca

Cu cat indivizii au mai multe sarcini si roluri de indeplinit acasa, cu atat mai negativ va fi
spillover-ul de la familie la locul de munca. Mai exact, barbatii care petrec mai mult timp cu
treburile casnice, dar si barbatii si femeile care petrec mai multe ore la locul de munca
(lasand mai putin timp disponibil pentru acasa), au raportat un spillover negativ de la familie
la locul de munca mai mare. In acelasi timp, cu cat este mai mult timpul petrecut acasa de
barbati si femei, cu atat vor raporta un spillover negativ scazut de la familie la locul de
munca.
Rolurile de acasa au si implicatii pentru spillover-ul pozitiv. Barbatii ai caror partenere au
in ingrijire o ruda cu hadincap, au raportat un nivel mai redus de spillover pozitiv de la
familie la locul de munca decat barbatii ai caror sotii nu au aceast rol aditional. Este posibil
ca femeile care au in ingrijire o rudă bolnavă să fie mai puțin disponibile pentru a-și îndeplini
sarcinile de uz casnic și pentru a satisface nevoile imediate ale familiei lor, lăsându-i astfel pe
sotii lor să îndeplinească unele dintre aceste sarcini, scazandu-le astfel experienta la
domiciliu. Pe măsură ce populația îmbătrânește și îngrijirea vârstnicilor devine tot mai
necesara, îngrijiriile medicale acordate de catre angajat si familia acestuia, vor deveni o
problema mai acuta .
Strategiile de munca influenteaza, de asemenea, spillover-ul de la familie la munca. Cu
cat mai multe ore lucreaza o sotie, cu atat mai mult spillover pozitiv va fi raportat de sotul
acesteia. Acest lucru este în concordanță cu cercetările anterioare, care arată că atunci când
ambii parteneri au un nivel ridicat al angajamentului profesional, barbatii raporteaza niveluri
mai scăzute de conflict de muncă-familie. S-ar putea ca soțiile care lucrează un program
relativ mai lung să fie suportive si cu sotul atunci cand vine vorba de locul de munca și să fie
mai dispuse să discute problemele legate de locul de muncă în casă, rezultand un spillover
pozitiv familie-munca. Opusul pare sa fie adevarat pentru femei. Sotiile, ai caror soti au un
program de lucru relativ mai lung, au raportat un spillover negativ ridicat de la familie la
locul de munca. Din cauza programului lung al sotilor, (barbatii, in esantioanele noastre sunt
lucreaza mai mult decat femeile), aceste femei pot suporta cantitate mai mare de sarcini
legate de domiciliu, rezultand intr-un mai mare spillover negativ de la familie la locul de
munca. Strategiile flexibile de munca au o relatie paradoxala cu spillover-ul familie-munca.
Femeile care lucreaza de acasa raporteaza niveluri mai mari de spillover si pozitiv si negativ.
Amandoi se pot simti atat imbunatatiti, cat si impovarati de aceste strategie. In schimb,
barbatii care lucreaza de acasa, raporteaza doar un spillover pozitiv familie-munca. In randul
barbatilor, lucrul de acasa este o strategie care le imbunatateste viata profesionala, fara a
avea dezavantazele descoperite la femei. Femeile, responsabile pentru majoritatea sarcinilor
casnice, pot fi uneori depasite, atunci cand trebuie sa indeplineasca si sarcini profesionale,
conducand astfel la o oboseala si un stres mai mare la locul de munca, fapt ce nu se
regaseste in randul barbatilor.

Prognozarea spillover-ului de la locul de munca la familie

Mai multe conditii de la locul de munca afecteaza semnificativ spillover-ul de la munca


la familie. In primul rand, atat pentru barbati cat si pentru femei, controlul asupra a unde si
cand partenerul lucreaza, este sociat cu un spillover pozitiv ridicat. La polul opus se afla
suprasolicitarea la locul de munca, care este asociata cu un spillover negativ de la munca la
familie. In plus, barbatii ai caror partenere sunt suprasolicitate, tind sa prezinte niveluri
scazute de spillover pozitiv de la munca la familie. Supaincarcarea si lipsa controlului la
munca, reprezinta surse de stres pentru angajati si pare sa impacteze in mod negativ
experientele angajatului la domiciliu.
O imagine mai complicată apare atunci când examinăm relația dintre strategiile de
spillover și strategiile de la locul de muncă care sunt concepute pentru a facilita
interconectarea muncii și a familiei. Pentru soți și soții, aducerea muncii la domiciliu are un
efect paradoxal, si anume, de a spori, atât pozitiv cat si negativ, spillover-ul de la muncă la
familie. Mai mult decât atât, soțiile ale căror soți își aduc munca la domiciliu au tendința de a
raporta spillover pozitiv de la locul de muncă la familie. Utilizarea telecomunicațiilor, este o
altă strategie care vine in ajutorul cuplurilor angajate si este legată de niveluri mai scăzute
ale spilover-ului pozitiv printre femei și, de asemenea, pentru soțiile ale căror barbati
lucreaza de acasa. Utilizarea programului flexibil are și ea unele consecințe negative. Atunci
când barbatii utilizează programul flexibil, soțiile acestora raportează niveluri mai scăzute de
spillover pozitiv de la munca la familie. Interesant este faptul că utilizarea acestor politici
favorabile familiei par să aibă mai mult un efect dăunător asupra spillover-ului sotiei decat
asupra celui al sotului. În plus, soțiile par a fi afectate negativ de folosirea acestor politici de
către soți, dar soții nu sunt afectați de folosirea politicilor de către soții.
Deși strategiile flexibile de lucru par să ajute lucrătorii să facă față cerințelor multiple
provenite de la muncă și de la familie, ele nu sunt un leac universal pentru cuplul angajat
(mai ales pentru soție), ci par a fi o sabie cu două tăișuri. Strategii cum ar fi aducerea muncii
la domiciliu, sunt simultan legate de sporirea și scăderea experiențelor soților și a soțiilor la
locul de muncă și la domiciliu. Alte strategii flexibile de lucru, cum ar fi telecommuting și
flextime, sunt legate de scăderea spillover-ului pozitiv pentru femei și pentru soțiile ale căror
soți folosesc aceste strategii.