Sunteți pe pagina 1din 2

Basmul– apartenența la gen

Schemă orientativă
I Introducere: a) fraza introductivă
b) definiția basmului
c) părerea

II.Cuprins A primul argument


a) formule specializate (dacă sunt prezente)
a) spațiul și timpul
b) procedeul triplicării
c) carácter moralizator
d) tulburarea stării inițiale
e) formula mediană
B al doilea argument
a) motive specifice (triplicarea, superioritatea mezinului, elemente fabuloase/obiecte magice
b) personaje polarizate bine-rău
c) etapele inițierii
d) modul de expunere

III. Încheiere: reluare rezumativă a patru trăsături ale speciei

Model

”Când intră în grădină, începu a se minuna din nou. Cât a umblat și pățit atâta frumusețe n-a mai
văzut…[…] Parcă aici a fost stat lumea locului și era să fie pururea tot primăvară… Oare când vor înflori florile
acestea, dacă n-au avut vreme să înflorească până acuma? și dacă n-au înflorit pentru ce? [..]
Între leagăn și fântână era o masă, pe masă un colac alb și moale, frământat cu lapte de căprioară, și un
bocal de vin roșușși dulce ca visul de dimineață… Acesta era colacul puterii, și celălalt vinul juneței…
Petru privi o dată la colac, o dată la vin și o dată la Zâna Zorilor, se apropie după aceea cu încetul, păși
doi pași către leagăn, masă și fântână.
Când Petru ajunse la leagăn, îți pierdu mințile și nu se mai putu răbda și sărută pe Zâna Zorilor… Zâna
Zorilor deschise ochii și privi la Petru cu o privire încât el își pierdu mințile încă mai tare…
Suflă după aceea în fluieraș, ca Zâna Zorilor s-adoarmă; luă cununa cea de aur și o puse pe fruntea Zânei
Zorilor; luă o bucătură din colacul de pe masă, bău o înghițitură din vinul întineritor… și iarăși sărută și iarăși luă
o îmbucătură, iarăși bău o înghițitură… Așa de trei ori una după alta… de trei ori a sărutat pe Zâna Zorilor, de
trei ori a îmbucat din colac și de trei ori a gustat din vin… După aceea și-a umplut ulcioarele cu apă din fântână
și a pierit cum piere vestea cea bună. Când Petru ajunse în grădină, dete de o lume cu totul nouă…
Florile erau flori; bobocii se desfăcuseră; izvoarele curgeau mai repede; razele soarelui se jucau mai vesel pe
păreții cetății, zânele aveau mai multă plăcere în fețele lor. Toate aceste din trei sărutări… (Ioan Slavici –Zâna -Zorilor)

Introducere Literatura răspunde nevoii de confesiune a omului. Când autorul alege ca aféctele sale
să fie transmise indirect, prin intermediul acțiunii și al personajelor fabuloase, textul se
încadrează în specia literară de basm. Basmul este o specie literară a genului epic, în proză
(mai rar în versuri), în care se narează întâmplări fantastice, puse pe seama unor personaje
înzestrate cu puteri supranaturale, ce reprezintă binele şi răul, în final, răul fiind învins.
Consider că fragmentul dat aparține basmului pentru că prezintă toate trăsăturile de formă
și conținut ale acestei specii literare; fragmentul descrie întâlnirea lui Petru cu Zâna-Zorilor,
în grădina fermecată a acesteia, unde pare să fie tot timpul primăvară.
Elemente Mai întâi, factorul fabulos al fragmentului este dat de lumea de care e înconjurată Zâna-
fabuloase Zorilor, plină de frumusețe, dar aflată în somnolență. În grădina palatului sunt boboci de
/Obiecte flori, ca și cum ” aici a fost stat lumea locului și era să fie pururea tot primăvară…”
magice Sunt presente obiectele magice specifice basmului: fântâna conține apă vie, iar pe masă
specifice stau ”colacul puterii” și ”vinul tinereții”. Zâna doarme într-un leagăn, simbol al copilăriei,
așa cum și ținutul ei este încremenit într-o primăvară perpetuă, florile un sunt înflorite, iar
ea se numește Zâna-Zorilor, simbol al începutului permanent.
Indicii spaţio- Spațiul întâlnirii este definit prin procedeul triplicării: sunt importante trei elemente:
temporali fântâna, masa și leagănul în care doarme zâna; iar timpul este anistoric: este veșnic cantonat
în anotimpul bucuriei și tinereții - primăvară.
Modul de Mai apoi, desprinderea de realitate și intrarea în spațiul fabulos se realizează cu ajutorul
expunere modului de expunere narațiunea, împletită cu descrierea. Petru pătrunde în această lume
uimitoare și îndeplinește un ritual care trezește la viață grădina fermecată: de trei ori gustă
din colacul fermecat ”frământat cu lapte de căprioară”, de trei ori bea din vinul dulce ”ca
visul de dimineață” și de trei ori o sărută pe zână, transmițându-i forță și tinerețe. Iubirea
pare a reprezenta ”ingredientul” secret care trezește la viață întreaga lume.
Personajele ”Oamenii de hârtie” sunt prezentați puternic polarizați real-fantastic: Petru ilustrează
tărâmul realului, al lumii obișnuite, în timp ce zâna este exponentul tărâmului simbolic al
primăverii absolute. Cei doi reprezintă valorile pe care oamenii le doresc în propia lor
existență: putere, tinerețe, iubire, forță, pragmatism.
Încheiere Astfel, textul aparţine unui basm popular pentru că personajele sunt puternic polarizate real-
fabulos, acțiunea se petrece în spațiul și timpul fantasticului, apar obiectele magice și
procedeul triplicării.