Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Sociologie si Comunicare


Specializare: Sociologie, Asist. Sociala, Res. Umane, An I
Disciplina: Psihologie socială
Titular de curs: Conf. unv. dr. Alina COMAN

3. PERCEPTIA SOCIALA

1. Cum se realizează percepţia socială ?


2. Mecanisme ale perceptiei sociale

Bibliografie
COSMOVICI, Andrei, IACOB, Luminita. 1998. Psihologia sociala. Editura
Polirom, Iaşi.
HAYES, Nicky, ORRELL, Sue. 2003. Introducere în psihologie. Ed. BIC
ALL.Timisoara.
ILUT, Petru. 2001. Sinele si cunoasterea lui (Teme actuale de psihosociologie).
Editura Polirom.
NECULAU, Adrian (coord.). 2003. Manual de psihologie sociala. Editura
Polirom.
RADU, Ioan (coord.). 1994. Curs de Psihologie Sociala. Editura Exe S. R. L.
TUCICOV BOGDAN, Ana. 1973. Psihologie generala si psihologie sociala. Editura
didactica si pedagogica Bucuresti.;
ZLATE, Mielu. 2004. Eul si personalitatea. Editura Trei.
1. Cum se realizează percepţia socială ?
Dacă psihologia generală se preocupa de percepţie ca reflectare a obiectelor în
subiectivitatea individului, psihologia socială se centrează pe un alter, omul ca stimul
pentru om.
În sens larg, percepţie socială înseamnă atât perceperea fenomenelor sociale,
percepţia colectivă (grupală), cât şi percepţia celuilalt. În sens restrâns percepţia
socială reprezintă studiul modului în cae ne formăm impresii despre ceilalţi şi
elaborăm raţionamente privitoare la ei. Definim percepţia socială ca procesul
cognitiv realizat în cadrele experienţei sociale a individului, prin folosirea tiparelor
culturale existente. Astfel, a-l percepe pe celălalt înseamnă a-l introduce în diferite
categorii semnificative din punctul de vedere al unei culturi, a-i cunoaşte statusul
şi rolul.
Percepţia semenilor se bazează pe o informaţie incompletă, pe anumiţi indici
la care se adaugă datele memoriei şi categoriile culturale existente. Indicii pe care îi
analizăm sunt referitori la :
1.aparenţa fizică – a.configuraţia feţei
b. structura corporală
c. îmbrăcăminte
2. limbajul verbal
3. limbajul nonverbal – a. mimica
b. pantomimica
c. postura
4. comportament
Pornind de la această cunoaştere superficială, fragmentară şi exterioară, cum
ajungem să ne dăm seama de esenţa fenomenelor, cu alte cuvinte despre cauzele care
au declanşat un anumit comportament ? este meritul teoriei atribuirii de a fi răspuns
la această întrebare.

2
2. Mecanisme ale perceptiei sociale
Tema este inclusa in abordarea socio--cognitiva a modalitatilor in care ii
evaluam pe altii prin intermediul schemelor, scenariilor, pattern-urilor,
stereotipurilor.

Schemele sociale – in viata de toate zilele manifestam un anumit simt al


evaluarii persoanelor, situatiilor sau faptelor pe care le intalnim. Faptul este posibil
datorita constructiei unor scheme. In principiu acestea apar prin intermediul unui
plan cognitiv care contine, in maniera esentiala, tot ceea ce se afla in jurul nostru si
unde introducem reprezentarea noii informatii de care avem nevoie.
Planul include caracteristicile de care suntem constienti si interrelatiile dintre
ele – aceasta constituie o schema stocata in memorie si activata printr-un indiciu
particular.
Ex. intalnim pe cineva si dorim sa-l cunoastem; pare inteligent, cult, cu spirit
de aventura, interesat de politic. Sunt elemente stocate separat in memorie care
formeaza o schema prin intermediul acelei persoane. De fiecare data cand intalnim
acel individ, prezenta sa fizica (probabil fizionomia) reactiveaza schema. Golurile de
informatie despre acea persoana sunt umplute prin intermediul unor cunostinte
anterioare sau al preconceptiilor referitoare la acel individ.

Se disting mai multe tipuri de scheme:


 schemele despre persoana – ex. anterior, un politician cunoscut de la tv, un
actor, un vecin, etc.
 schemele despre rol – structureaza cunostintele despre posesorii unor roluri
particulare si experienta directa (schemele despre profesori, doctori, avocati);
 scenariile - scheme despre evenimente. Mergem la cursuri – schema
cunoscuta – exista un scenariu prestabilit. In situatiile in care nu exista scenarii
prestabilite, se poate produce dezorientare sau frustrare
 formarea impresiei despre cineva – comporta un tip particular de schema.
Infatisarea fizica este prima sursa. Berry (1990) a apreciat ca informatiile
initiale care ne fac sa apreciem (evaluam) o anume persoana sunt despre rasa,
gen si infatisare exterioara.
 prototipurile – caracteristicile de baza care conduc la formarea impresiei
despre cineva reprezinta un prototip=un set de imagini foarte dispersate si
slab definite pe care le avem despre oamenii apartinand unor categorii
particulare. Chaplin et al. (1988) au sustinut ca exista situatii cand prototipul
este ideal sau probabil un membru extrem al unei categorii.

Situatiile particulare cu care ne confruntam nu corespund, in general,


prototipului nostru intrucat acel prototip este o instanta construita la nivel mental iar
situatiile practice sunt mai mult sau mai putin prototipice.
 Modelele – Brewer (1988) a elaborat teoria conform careia cu cat devenim mai
obisnuiti cu o categorie particulara de oameni, cu atat tindem sa ne modificam
reprezentarea mentala a acelei categorii dintr-o reprezentare in mare parte
imprecisa, intr-o reprezentare mai precisa sub forma modelelor (instante
specifice ale unei categorii cunoscute). Judd si Park (1988) arata ca aceasta s-a

3
referit numai la membrii din interiorul grupurilor (in groups) in timp ce
membrii din afara grupurilor (out groups) utilizeaza numai modele.

Intre scheme, prototipuri si modele sunt multe asemanari. Toate fac parte din retelele
de reprezentari ale lumii sociale bazate pe memorie si pe experienta care ne fac
capabili sa reactionam la oameni si evenimente.

Teorii implicite asupra personalitatii. Ca rezultat al socializarii din prima


copilarie, precum si al experientei ulterioare, fiecare dintre noi ajunge la teoria
implicita a personalitatii= un set de premise nepostulate (credinte) cu privire la
trasaturile de personalitate care se asociaza cu un anumit comportament. De cele mai
multe ori nu suntem constienti de acestea dar ele domina asupra modului in care
facem judecati despre ceilalti indivizi.
Exp. interesanta Rosenberg si Jones (1972) au utilizat cercetarea de arhiva intr-
o analiza a cartii “Galeria femeilor” de Th. Dreiser, 1929. Printr-o analiza statistica, ei
au ajuns la trei dimensiuni de baza ale personalitatilor folosite de Dreiser:dur/slab,
barbat/femeie, conformist/neconformist. S-a observat ca duritatea se asociaza cu
masculinitatea (desi nu sunt trasaturi identice) dar masculinitatea/feminitatea nu
sunt puternic asociate cu conformismul/nonconformismul.

Teorii sociale implicite – le elaboram in mod asemanator asupra unor fapte


sociale. Ele sunt in general de tipul cauza-efect, investigate de Anderson si Sechler
(1986). Ex. relatia disciplina redusa din scoli= cauza a delicventei sociale, somaj –
agresivitate etc.
Teoriile sociale implicite difera in cel putin doua moduri de cele elaborate de
psihosociologi:
a) nu sunt enuntate si supuse unei cercetari minutioase ca si teoriile formale;
b) in timp ce teoriile formale se bazeaza pe logica si sunt testate de cercetare,
cele implicite se bazeaza pe observatia empirica.
Teoria implicita a personalitatii si cea sociala implicita ajuta oamenii sa dea un
sens lumii.

Teoria constructului personal – elaborata de Kelly (1955) – reprezinta in


esenta un ghid de interpretare al lumii de catre fiecare individ. Kelly ne propune sa
ne imaginam fiecare individ ca pe-un om de stiinta pentru el insusi care se
straduieste sa inteleaga si sa previzioneze elementele lumii in care traieste. In final
sunt elaborate constructele= seturi de premise care formeaza bazele opiniei noastre
despre lume. Trebuie insa sa ne demonstram ca modul in care vedem noi lumea este
corect = o abordare fenomenologica.
Constructele au dimensiuni bipolare – ex. disciplina ca expresie a
personalitatii are la pol opus nepasarea, neatentia.
Oamenii sunt, la randu-le, caracterizati bipolar printr-un anumit tip de cadru
impus asupra lor.
Fiecare fateta a vietii este influentata de sistemul propriu de constructe.
Exp. cumpar o casa –constructele mele: ieftina-scumpa, cartier decent – cartier
cu multi romi; etaj inferior - etaj superior. Altii: centru-periferie; luminoasa-orientata
spre nord etc.

4
Kelly a dezvoltat o metoda prin care pot fi descoperite constructele personale
si care poate fi utilizata in diverse domenii - marketingul politic, studiile electorale
etc. Aceasta e cunoscuta sub denumirea de Repertory Grid Tehnique. Un numar
mare de oameni, evenimente sau obiecte aflate in investigatie sunt asamblate si
dispuse cate trei. Participantilor li se pun intrebari prin ce se aseamana doua din cele
trei constructe si prin ce difera. Pe baza raspunsurilor sunt extrase constructele
(trasaturile pe baza carora doua dintre ele sunt aceleasi) si contrariile.