Sunteți pe pagina 1din 17

Cuprins

1. Introducere .......................................................................................................................................... 2
2. Defectoscopia cu curenți turbionali ......................................................................................................... 2
2.2. Particularități .................................................................................................................................... 2
1.2. Princiul Metodei de control și factori de infuență ............................................................................ 3
2.3. Defectoscopia cu bobine de trecere exterioare ............................................................................ 4
3. Defectoscopie nedistructiva asupra curelelor de transport cu cablu din oțel. ...................................... 5
3.1. Aplicare metodei de testare nedistructivă (NDT) în zona benzilor transportoare cu cablu din oțel. . 6
3.2. Material și metode............................................................................................................................ 7
3.3. Analiza unei simulări ..................................................................................................................... 11
4. Concluzii ................................................................................................................................... 16
5. Bibliografie ............................................................................................................................................ 17

1
1. Introducere
Defectoscopia nedistructivă, apărută și dezvoltată odată cu semnalarea primelor avarii are
nenumărate aplicații în tehnologia industrială.
În momentul actual nu se se poate vorbi despre construcția unui vas sub presiune sau a unei structuri
sudate fără aportul necesar al defectoscopiei în diferite faze ale construcției.
Defectoscopia nu poate fi negijată nici pe parcursul funcționării instlalației si devine indispesabilă
odată cu trecerea timpului de funcționare a instalației atunci când se dorește prelugirea perioadei de
viață/funcționare a acesteia.
Natura defectului cât și natura materialului investigat reprezintă primul pas în selectarea metodei
de examninare nedistructivă ce va fi aplicată în cazu particular. Totodată aplicarea metodei de de
defectoscopie nedistructivă necesită și cunoașterea principiilor fizice ce stau la baza acesteia pentru a putea
creea sibolistica tehnică între natura procesului de degradare care implica natura, forma și orientarea
defectului pe de o parte și natura materialului investigat și metoda de defectoscopie aplicată.
Defectoscopia reprezintă un ansablu de procedee necesare examinării materialelor, pieselor,
îmbinărilor în scopul punerii în evidență a defectelor și tipul acestora: fisuri, goluri, incluziuni, îmbinării –
prin metode nedistructive.
Scopul defectoscopiei nedistructive este acela de a decelera cu operativitate defectele, a le
determina natura și parametrii acestora precum: poziția, orientarea și mărimea, astfel încat să se ia decizii
de acceptare, remediere sau refuz în concordanță cu criteriile limite admisibile prescrise documentației de
executie, normelor și standardelor.

2. Defectoscopia cu curenți turbionali


2.2. Particularități
Procedeul de control nedistructiv cu curenți turbionari se bazează pe evidențierea unor modificări
ale proprietăților fizice ale obiectului de controlat prin intermediul unui câmp magnetic alternativ sau în
mișcare. Practic, piesa controlată, având o anumită conductivitate electrică, o anumită permeabilitate
magnetică și dimensiune, se aduce într-o de interacțiune cu un câmp magnetic alternativ produs de o bobină
de control parcursă de curent.
Câmpul alternativ al bobinei de control induce în piesă curenți turbionari, care la rândul lor produc
un câmp magnetic alternativ, conform legii lui Lenz opus câmpului originar al bobinei de control.
Suprapunându-se aceste două câmpuri, atunci când în zona de infuență se aflaă o discontiunuitate de
material, are loc modificarea câmpului bobinei de control, depinzând de aranjamentul de măsurare, de
frecvență, de proprietătile electrice și magnetice, precum și de dimensiunile piesei.
Metodele electromagnetice de control prin curenți turbionali se bucură de un larg câmp de aplicații,
aplicarea lor impune prelucrarea fină a suprafeței piesei prin menținerea unei distanțe abosilut constante în
raport cu bibina sondă de control sau prin obținerea unei suprafețe de așezare lipsită de rugozități
perturbatoare.
Defectoscoapele moderne sunt comandate de picroprocesor, deservirea este condusă de un meniu
cupriznzând zeci de programe, dispun de memorie digitală de imagine, de posibilități de comunicare prin
PC și lucrează la frecvențe cuprinse între 10 Hz li 10 MHz.

2
1.2. Princiul Metodei de control și factori de infuență
În baza legii inducției, într-o piesă bun conductoare de electricitate se induc curenți turbionari prin
câmpuri magnetice variabile sau în mișscare realizate cu ajutorul uneia sau mai multor bobine de exictatie
- fig.1. Potrivit legii lui Lenz, câmpul magnetic primar produs de bobină Hp și cel secundar indus în piesă
de către curenții turbinari Hs, se află în interdependență și în opoziție.

Fig 1. Curenți turbionari și cîmp magnetic indus în piesa de controlat

Curenții turbionari ocolesc discontinuitățile din piesă, astfel încât modifică fie impedanța bobinei,
daca traductorul este format dintr-o singură bibinp de exicitație, fie amplitudinea și faza curentului din
bobina secundară, atunci când traductorul este format din doua bobine.
În figura 2 este reprezentă în fplanul complex cele doua impedanțe, obținute pe de o parte în cazul
sondării piesei făra defecțiuni Za, iar pe de altă parte în situația sondării cu aceeași bobină și curent a piesei
cu discontinuități sau neomogenități Zb.

Fig.2. Reprezentarea impedanțelor bobinei din piesa fără defecțiuni și din piesa cu defecțiuni

Principalii factori care influențează metoda de control prin curenți turbionari:


 Electul pelicular • Permeabilitatea magnetică
 Frecveța • Conductivitatea electrica
 Permeabilitatea magnetică • Distanța conductor-piesă
 Efectul de margine

A. Efectul pelicular se evidențiază atunci când într-o piesă se induce un curent alternativ, iar la
suprafața acesteia densitatea de curent este maximă, iar la mijlocul pisei este minimă.

3
B. Frecvența – influența acesteuia se manifestă direct proporțional asupra reactanței inductive a
circuitului.
C. Permeabilitatea magnetică joacă un rol deosibit asupra curentului indus în piesă și este mult
superior rolului conductivității electrice. Ea variază în funcție de câmpul magnetic iar tehnica
de saturație eliminp pe de o parte infuența permeabilității, iar pe de altă porte efectul de
încălzire în curent alternativ.
D. Conductivitatea electrică – reprezintă un factor care influențează în bună măsură distribuția
curentului indus într-o piesă. Coeficientul de conductivitate este dependent de multi factori care
țin de material și de prelucrarea acestuia, dintre care cei mai importanți sunt: tratamentul termic
aplicat, dimensiunile granulației, tensiunile interne de ordinul doi, temperatura, etc.
E. Distanța bobină-piesă, coeficientul de umplere – pe măsura apropierii bobinei de control de
piesa de examinare, impedanța suferă modificări – cu atât mai mari cu cât câmpul magnetic
produs de bibină este mai mare.

Tipuri de bobine
 Bobine de trecere exterioare • Bobine de contact
 Bobine de trecere interioare • Bobine de transmisie perpediniculare
 Bobine de transmisie axiale • Bobine de suprafață

2.3. Defectoscopia cu bobine de trecere exterioare

Controlul cu bobine de trecere se folosește în cazul pieselor în general de revoluție, deoarece


bobina îmbrăcată (petrece) piesa. Se folosesc bobine de inducție directă sau mutuală. Schemele frecvent
folosite în montajul absolut și/sau diferențial sunt redate în următoarea figură.

Fig 3. Schemele bobinei de trecere: a – în montaj absolut; b – în montaj diferențial

Montajul din figura 8.b permite autocomparația rezultatelor obținute din zone limitrofe ale piesei. Admițând
că proprietățile fizice se păstrează constante în lungul piesei, metoda semnalează doar prezența discontinuităților sau
neomogenității structurale.

Pentru ca fisurile de mare extindere să poată fi indentificate pe baza variației de adâncime, cele doua bobinede
măsură funcționează cu un defazaj de 180°.

4
3. Defectoscopie nedistructiva asupra curelelor de transport cu cablu din oțel.
Curelele de transport cu cablu din oțel sunt aplicate în multe ramuri industriale. Funcționarea
curentă a benzilor transportoare este strâns legată de diferite tipuri de încărcare mecanică, ceea ce determină
uzura sau degradarea treptată a benzilor transportoare.
Una dintre cele mai des întâlnite defecțiuni ale benzilor transportoare din oțel este deteriorarea
carcasei interioare a cablului de oțel. Cu toate acestea, identificarea în timp util a acestui proces nedorit
este o problemă.
Măsurătorile experimentale realizate, împreună cu procesele de simulare efectuate, au verificat un
fapt important că metodologia de testare nedistructivă, care este folosită în mod obișnuit pentru cablurile
de oțel, poate fi aplicată și pentru benzile transportoare cu cablu de oțel. Modelele de simulare dezvoltate
sunt în concordanță cu starea reală, care este tipică pentru funcționarea standard a benzilor transportoare cu
cablu de oțel. Aceste modele de simulare pot fi aplicate în timpul următoarei investigații activitățile
desfășurate în domeniul de cercetare dat.
Cablurile din oțel sunt utilizate pe scară largă în diverse ramuri industriale, cum ar fi mineritul,
construcții și transportul. Este important să se pună la dispoziție informații privind condițiile de funcționare
a cablului, pentru a asigura înlocuirea frânghiei în timp util sau pentru a prelungi durata de viață sigură a
acestuia atunci când nu au fost îndeplinite cerințele minime de utilizare.
Cablurile utilizate pe scară largă în instalațiile de ridicare a cărbunelui și în diverse sisteme de
transport sunt supuse unor deteriorări datorate uzurii, coroziunii și oboselii. Gradul de deteriorare și
capacitatea de transport a cablurilor din oțel sunt strâns legate de percepția siguranței privind personalul și
echipamentul. Cablurile din oțel sunt utilizate în mod obișnuit în lifturi, mașini de ridicare, căi ferate de
călători și în alte domenii conexe. Frecvența uzată și oboseala indusă sau fracturarea firelor individuale
reprezintă principalele tipuri de defectare a cablurilor.
Cablurile din oțel sunt părțile constructive importante pentru mașini de transport și alte echipamente
de transport, inclusiv benzile transportoare. Banda transportoare cu cablu de oțel este un element de
transport foarte important, care permite efectuarea transportului continuu al diferitelor materiale.
Caracteristicile de funcționare ale benzilor transportoare de oțel:
 rezistența la nivel înalt,
 fiabilitatea operațională
 distanțele lungi de transport.

Dar faptul că corzile de oțel sunt situate în interiorul benzii transportoare și sunt acoperite cu strat
de cauciuc cauzează probleme în identificarea eventualelor fenomene negative și a proceselor de degradare.
Din acest motiv, se pare că este recomandabil să se folosească metoda de testare nedistructivă (NDT), care
se aplică de obicei în cazul cablurilor de oțel standard, de asemenea în zona centurilor de cablu din oțel. Cu
toate acestea, această nouă posibilitate de aplicare a NDT ar trebui să fie verificată cu privire la o adecvare
a acesteia pentru testarea curelelor de oțel.
Metodele de testare și evaluare nedistructivă sunt aplicate din ce în ce mai mult pentru a monitoriza
cablurile iar așteptările s-au referit la conceptele și tehnicile de bază pentru testarea conductorilor cilindrici
prin metode electrice și magnetice.
Există o nevoie evidentă de a efectua teste de integritate a cablurilor de transport fără a afecta în
niciun fel funcția lor. În afară de o examinare vizuală atentă și de măsurare a diametrului exterior,

5
metodele de testare nedistructive disponibile utilizează domeniile electromagnetice, razele X sau undele
mecanice.
Implementarea unui sistem de testare nedistructivă trebuie să asigure o monitorizare complexă a
condiției cablului de sârmă, în conformitate cu standardele internaționale prescrise. Procedura de măsurare
permite o mai bună înțelegere a defectelor care pot apărea potențial, precum și criteriile de respingere a
corzilor folosite pentru a spori securitatea acestora.
Dealungul timpului s-a efectuat analiza elementului final al unei frânghii de ridicare și trei fire
stratificate pentru explorarea parametrilor de oboseală de frecare și a distribuțiilor de solicitare în secțiunea
transversală a cablului și s-au descris principiile și metoda de detectare a fluxurilor magnetice localizate
în cablurile prin măsurarea fluxului de scurgere.
Transformarea Wavelet și rețeaua neuronală sunt utilizate pentru analiza și procesarea semnalelor
obținute din firele rupte din oțel, pentru a îmbunătăți precizia și sensibilitatea dispozitivului de comandă.
S-a cercetat configurația traductoarelor magnetostrictive atât pentru transmițător, cât și pentru receptor, în
timp ce au fost optimizate pentru generarea și recepția undelor ultrasonice, ghidate longitudinal, în șine de
oțel cu șapte fire, într-un aranjament de prindere.
S-a rezolvat evaluarea nedistructivă și cantitativă a cablului de sârmă, bazată pe funcția radială a
rețelei neuronale, utilizând inspecția curentului turbionar.
S-a aplicat analiza de frecvență în domeniul semnalelor de emisie acustică rezultate din defecțiunile
care apar în cablurile de oțel, precum și în firele individuale preluate din cabluri.
De asemenea, s-a dezvoltat o sondă de coroziune magnetică pentru evaluarea nedistructivă a
betonului împotriva coroziunii barelor de armare.

3.1. Aplicare metodei de testare nedistructivă (NDT) în zona benzilor transportoare cu cablu din
oțel.
Curelele transportoare din oțel sunt utilizate pe scară largă în transportul centurilor pe distanțe
lungi, cu toate acestea aplicarea benzii transportoare cu oțel este o chestiune scumpă în ceea ce privește
costurile de investiție și, prin urmare, aceste benzi transportoare necesită o atenție adecvată. Există
posibilitatea de a reutiliza sau de a recicla centurile de cablu din oțel uzate. Se aplică diverse metode de
identificare a valorii tensiunii la tracțiune, de exemplu măsurători experimentale adecvate sau utilizarea
instrumentelor de modelare a computerelor.
Măsurătorile experimentale efectuate ale cablurilor din oțel, împreună cu verificarea lor ulterioară
folosind metodele de analiză a defecțiunilor de inginerie, au stabilit o bază inițială pentru o investigație
viitoare și aplicații practice. Scopul principal al lucrării de cercetare prezentate este o comparație a
modelului de calcul propus cu măsurătorile experimentale în vederea creării unui astfel de model de
simulare, care va fi util pentru investigarea eventualelor deteriorări sau defecțiuni care apar în carcasa benzii
transportoare cu cablu de oțel și pentru verificarea utilizabilității metodei NDT în ceea ce privește posibila
identificare a tipurilor de procese dăunătoare menționate mai sus în benzile transportoare cu cablu de oțel.

6
Figura 1. Structura benzii transportoare din oțel.

3.2. Material și metode


Curelele de transport cu cablu de oțel sunt specificate pentru distanțe lungi de transport
predominant sau sunt utilizate în cazul forțelor de tensionare de nivel înalt care apar în banda transportoare
în timpul funcționării. Carcasa benzilor transportoare din oțel este asamblată din firele de oțel care sunt
încastrate longitudinal în așa-numitul cauciuc de bază. Împreună cu cordoanele de oțel există, de asemenea,
corzile de aramă de întărire dispuse în carcasa benzii transportoare de oțel, în timp ce aceste cordoane de
întărire sunt orientate transversal pentru a crește rezistența transversală și rezistența la perforare a benzii
transportoare, în funcție de funcția stratului de frână.
Dispozitivele de rupere aramidă, instalate sub formă de țesături, sunt utilizate atât în benzi
transportoare din cauciuc-textile, cât și în benzi transportoare din oțel. Construcția banda transportoare cu
bare de oțel cu cordurile de armare aramidă este ilustrată în figura 1 și exemplul benzii transportoare cu
cablu de oțel echipat cu întrerupătorul de aramid este prezentat în figura 2.
Cordurile de rupere aramidă și întrerupătorul de aramid conceput sub formă de țesăturile sunt
caracterizate printr-o rezistență ridicată la tracțiune și o ductilitate redusă, ceea ce asigură o valoare ridicată
a rezistenței la tracțiune a benzii transportoare.
Diferența principală dintre cablurile de oțel instalate în benzi transportoare și cabluri industriale
constă în numărul de fire de rană, precum și în construcția și compoziția miezului de cabluri. Cu toate
acestea, procesele de degradare care apar în cablurile de oțel instalate în interiorul benzilor transportoare
sunt aproape identice cu procesele de degradare care apar în cablurile de oțel utilizate în aplicațiile standard
industriale. Este foarte dificil să descoperiți aceste procese de degradare în timpul fazelor lor inițiale, dar o
eventuală neglijare a acestora poate potența consecințe fatale.

Figura 2. Exemplu de bandă transportoare de cablu de oțel cu întreruptorul aramid.

7
Condițiile reale de funcționare nu sunt foarte potrivite sau sunt inadecvate pe deplin în ceea ce
privește realizarea experimentelor necesare. Luând în considerare aceste limitări, este posibil să
presupunem că aplicarea instrumentelor de simulare pe calculator utilizând FEM (Metoda Elementelor
Finite) pare să fie cea mai eficientă metodă în ceea ce privește sarcina și intenția de cercetare menționate
mai sus.

Fig. 3. Modelul senzorului cu coarda.

Inspectarea cablurilor din oțel și identificarea posibilelor defecte sunt efectuate cu ajutorul unui
senzor special. Acest senzor constă din două perechi de magneți conectați cu un magnetic și bobine de
detectare situate în mijloc între magneți.
Un cuplu de magneți reprezintă polul nord, iar al doilea cuplu este polul sudic. Acești magneți sunt
magnetizați în direcție radială. Bobinele de detectare sunt aranjate între magneții pe partea interioară a
acestora. Cablul inspectat se deplasează de-a lungul axei principale a senzorului. Modelul senzorului,
împreună cu modelul cablului, este ilustrat în figura 3. Detaliile senzorului în sine sunt în figura 4, unde
jugul, care conectează magneții, este prezentat în mod transparent.
O schemă de bază a circuitului magnetic este prezentată în figura 5. Dacă sunt îndeplinite
următoarele condiții:
Rv11= ¼ Rv21; Rv12= ¼ Rv22 ; Rv13= ¼ Rv23; Rm21= ¼ Rm22 ; (1)
Um - surse de câmpuri magnetice (în cazul nostru sunt magneți),
Rm1 - rezistența magnetică a jugului,
Rm4 - rezistenta magnetica a miezului în bobina de detectare,
Rm21, Rm22 - rezistențe magnetice ale părții de cablu (1/2) care trece prin senzor între magnet
(polul nord sau polul sud) și bobina de detectare,
Rv11, Rv21, Rv12, Rv13, Rv22, Rv23 - rezistențe magnetice ale aerului între cablu și partea de
senzor,
Ui1, Ui2 - tensiunile induse în bobinele de detectare.
Astfel încât fluxul magnetic care trece prin bobinele de sesizare este egal cu zero conform legilor
lui Kirchhoff și nu există nici o tensiune indusă în bobine. În cazul unui cablu nedeteriorate este posibil să

8
presupunem că condițiile (1) sunt îndeplinite, iar fluxul magnetic este închis între magneți, cablu și jug.
Fluxurile de scurgere între magneți sunt minime.
Dacă cablul este deteriorat: datorită acestui fapt există Rm21 ≠ Rm22 (figura 5), iar fluxul magnetic
crește între magneții din zona bobinelor.
Această schimbare a fluxului magnetic induce tensiunea în bobinele de detectare.

Figura 4. Detaliu din modelul senzorului cu cablul

Figura 5. Schema funcțională de interconectare pentru senzor cu un cuplu de bobine detective.

9
Figura 6. Distribuția fluxului magnetic în zona senzorului pentru cublu nedeteriorat

Senzorul, împreună cu frânghia în mișcare, a fost simulat cu ajutorul Metodei Elementelor Finite
(FEM) în medii 3D. Forma reală a cablului a fost înlocuita cu șapte poliedroane regulate lungi (standarde)
care au fost înfășurate în forma finală a cablului. Secțiunea transversală totală a firelor este egală cu
secțiunea transversală a pieselor din oțel.
Viteza motoare a cablului care trece prin senzor este 4 m · s-1 și tipul mișcării este liniar.
Lungimea cablului simulat este de 4 ori înmulțită cu lungimea senzorului și lungimea acestuia, a
întregului model, este de 6 ori multiplicarea senzorului pentru ca traiectoria cablului să fie suficientă. Se
evaluează tensiunea indusă în două perechi de bobine situate în mijlocul senzorului.
Tensiunile bobinelor interioare sunt marcate uc1 și uc2; tensiunile bobinelelor externe sunt marcate
uc3 și uc4.
Modul de interconectare a bobinelor permite fie însumarea, fie scăderea numărului corespunzător
valorilor tensiunii:

10
Figura 8. Fluxul de scurgere care trece prin bobine
Unde:
Nc1, Nc2, Nc3, Nc4 - este numărul de tururi în bobinele individuale, în timp ce este valabil că Nc1
= Nc2 și Nc3 = Nc4.
φc1, φc2, φc3, φc4 - este fluxul magnetic în bobinele individuale.
S-a aplicat tipul de soluție tranzitorie pentru a calcula fluxurile magnetice și tensiunile induse.
Formularea T-Ω a fost utilizată în domeniul tranzitoriu 3D (domeniul temporal), precum și a fost
aplicată împreună mișcarea de translație cu condițiile limită prestabilite (Natural și Neumann).

Următoarele trei ecuații lui Maxwell sunt relevante pentru aplicațiile tranzitorii (cu frecvență joasă),
care este cazul nostru real:

3.3. Analiza unei simulări


Eșecul simulat în cablu a fost relativ mare pentru a obține o vizibilitate mai bună a distribuției
fluxului magnetic. Fiecare dintre bobine are 100 de rotații. Dacă partea de cablu, care este situată în zona
senzorului, este nedeteriorata, deci distribuția fluxului magnetic în câmpul care trece prin mijlocul
senzorului este în conformitate cu figura 6.
Dacă partea de cabluri situată în zona senzorului conține daune, distribuția fluxului magnetic în
câmpul care trece prin mijlocul senzorului este prezentat în figura 7. Este vizibilă schimbarea distribuției
fluxului magnetic în mijlocul senzorului.

11
Comportamentele de timp ale legăturii fluxului în bobinele individuale oferă o descriere mai bună
a schimbării fluxului magnetic care are loc în zona senzorului, figura 8.
Prezența unei defecțiuni la cablu determină o schimbare a fluxului magnetic în fiecare din
cele patru bobine.
Calculul timpului calculat al tensiunilor induse în bobinele individuale este prezentat în figura 9.

Figura 9. Tensiunea indusă în bobine

Figura 10. Tensiunea de inducție – combinație

Sumarea sau scăderea semnalelor care rezultă din bobinele individuale permite obținerea
comportamentelor de timp ale tensiunilor induse, Fig.10 (sunt combinate doar bobinele interne sau numai
cele externe conform fig.4).

12
Au fost simulate 3 defecte ale cablului aranjate similar cu coarda reală, conform fig.12. Construcția
cablului a fost DY6 & Flex-x 626 cu diametrul 22,4 mm. Forma defectului a fost creată ca o întrerupere,
simulată sub formă de cuboid sau tetraedru.
Modificările comportamentelor scurgerilor de flux in timp, ilustrate în Fig.8, sunt cauzate doar
datorită defectului simulat. Inexactitatea calculului numeric joacă un rol important în cazul unor astfel de
eșecuri mici, ceea ce este demonstrat într-o formă de oscilație a valorilor fluxului magnetic.
Fluxurile magnetice calculate (legăturile de flux) și tensiunile induse, care corespund defectelor
individuale, sunt ilustrate în tabelul 1, tabelul 2 și tabelul 3.
Tabelul 1
Legăturile de flux ale bobinelor și tensiunilor induse corespunzând defectului în stratul superior
al firului.
Poziția defectului cu reducerea secțiunii transversale metalice:

Tabelul 2
Legaturile de flux ale bobinelor și tensiunilor induse corespunzând defectului din mijlocul
miezului frânghiei.
Poziția defectului cu reducerea secțiunii transversale metalice:

13
Tabelul 3
Legăturile de flux ale bobinelor și ale tensiunilor induse corespunzând defectului din mijlocul firului
de cablu.
Poziția defectului cu reducerea secțiunii transversale metalice:

Rezultate măsurători
Măsurătorile experimentale au fost efectuate cu ajutorul aparatului real NDT MAG 1.0 pentru a
verifica modelul de simulare creat. Parametrii acestui dispozitiv sunt asemănători cu parametrii aplicați în
timpul creării modelului de echipament NDT. Magneții instalați în acest dispozitiv sunt realizați din
solurile nobile NdBFe cu coercivitatea magnetică Hc.

Fig. 11. Secțiunea transversală a eșantionului de proba a cablului 6 cu defectele simulate dispuse în cablu

14
Figura 12. Vedere pe standul de testare cu proba de cablu și cu dispozitivul defectoscopic MAG
1.0.
Există mai multe moduri de funcționare ale dispozitivului defectoscopic dat: funcționarea fie cu
bobina îngustă cât și cu bobina largă simultan sau cu sonda Hall și bobina îngustă, eventual cu sondă de
hol, bobină îngustă și bobină largă împreună.
În poziția 1 se înregistrează comportamentul privind prima întrerupere, care a fost creat în stratul
superior al componentei cablului.
Poziția 2 reprezintă comportamentul înregistrării celei de-a doua perturbații, care a fost aranjat în
firul central al miezului de cablu IWRC.
Poziția 3 înregistrează comportamentul celei de-a treia perturbații, care a fost situată în firul central
al firului de cablu.

Fig 13. Înregistrarea obținută prin măsurarea NDT a cablului cu pozițiile marcate ale defectelor.

15
Cel de-al doilea defect a fost simulat ca întreruperea firului în mijlocul miezului IWRC al cablului
cu diametrul de 1,13 mm și cu secțiunea transversală metalică de 1,00 mm 2. Acest defect reprezintă
reducerea cu 0,34% a secțiunii transversale a metalului frânghiei (tabelul 5).
Ultimul defect a fost situat în mijlocul benzii de cablu, sub forma unei perturbații a unui fir central
cu diametrul de 1,60 mm și cu secțiunea transversală metalică de 2,01 mm 2. Acest defect reprezintă o
reducere de 0,68% a secțiunii transversale a metalului cablului (tabelul 5).
Detectarea defectelor a fost efectuată cu ajutorul senzorilor cu două tipuri de construcții de bobină,
adică cu ajutorul laturilor largi sau bobină îngustă cu diametrul de 26 mm. Semnalul obținut de la bobinele
de sesizare a fost amplificat și digitizat. Inregistrarea afisata a fost ne-filtrata și a fost evaluată în
conformitate cu standardul EN 12927-8 pentru a distinge semnalul de defect din semnalul de zgomot al
cablului, spre exemplu în ceea ce privește raportul semnal-zgomot.
Procesele de distrugere identificate se manifestă prin intermediul rezultatelor obținute din
procedura de simulare efectuată și este posibil să se spună că aceste rezultate sunt în concordanță bună cu
rezultatele obținute prin măsurătorile experimentale.
Modelele de simulare create corespund situațiilor reale care apar în timpul funcționării benzilor
transportoare cu cablu de oțel.
Schema propusă de senzori este adecvată în ceea ce privește următoarele activități de cercetare.
Întregul proces descris va fi orientat mai departe numai în zona benzilor transportoare cu oțel în
cadrul următoarelor noastre activități de investigare. Vor fi folosite probe ale benzilor transportoare reale
pentru realizarea măsurătorilor experimentale în scopul realizării cercetării experimentale reale. Modelele
geometrice exacte create simultan descriu probele obținute vor fi utile pentru compararea reciprocă a
rezultatelor măsurătorilor experimentale cu calculele de simulare, în timp ce măsurătorile individuale vor
fi evaluate prin intermediul analizei FEM.

4. Concluzii
Metoda de inspecţie cu curenţi turbionari a devenit una dintre cele mai utilizate metode de testare
nedistructivă. Se estimează că mai mult de 50% din tuburile şi ţevile produse sunt testate prin această
metodă.
Rolul principal al acestei metode este de a trimite operatorilor semnale de avertizare privind
defectele descoperite iar aceştia trebuie să reacţioneze imediat astfel încât să corecteze defectul, dacă se
poate, pentru ca deşeul rezultat să fie minim.

16
5. Bibliografie

 Voicu Ionel Safta, Defectoscopie nedistructivă industrială -


 Mironenko, V. Sukhorukov, Non-destructive testing of steel wire ropes in Russia, insight non-
destructive test, Cond. Monit. 40 (1998) 395–397.
 H.y. Wang, Z. Xu, G. Hua, J. Tian, B.b. Zhou, Y.h. Lu, et al., Key technique of a detection sensor for
coal mine wire ropes, Min. Sci. Technol. 19 (2009) 170–175.
 D.K. Zhang, S.R. Ge, Y.H. Qiang, Research on the fatigue and fracture behavior due to the fretting
wear of steel wire in hoisting rope,Wear 255 (2003) 1233–1237.
 D. Zhang, Y. Shen, L. Xu, S. Ge, Fretting wear behaviors of steel wires in coal mine under different
corrosive mediums, Wear 271 (2011) 866–874.
 V. Carriatore, A. Canova, A. Vallan, B. Vusini, Experience and technologies in NDT of ropes, Key
Eng. Mater. 347 (2007) 627–632.
 Q. Cao, D. Liu, Y. He, J. Zhou, J. Codrington, Nondestructive and quantitative evaluation of wire rope
based on radial basis function neural network using eddy
 current inspection, NDT E Int. 2012, pp. 7–13, http://dx.doi.org/10.1016/j.ndteint.2011.09.015.
 http://www.resist.pub.ro/Cursuri_master/MNEIS/curs1_MNEIS.pdf

17