Despre vitamine referat

VITAMINE

Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata, facand
parte din diferite clase de substante organice. Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de
chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata, dar in
acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de
tipul aminelor.

Vitaminele sint catalizatori biochimici (biocatalizatori) care in cantitati extrem de mici sunt absolut
indispensabili organismului animal pentru reglarea si stimularea metabolismului.

Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari, care, se agraveaza cu timpul,
dand o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut , pelagra etc.).

Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza, iar a
mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza.

Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. Organismul animal

primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia, fie sub forma de vitamine, fie sub o
forma premergatoare, de provitamine, care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare.

Dupa stabilirea structurii chimice a vitaminelor si a enzimelor, s-a constatat ca cele mai multe
dintre vitamine intra in compozitia enzimelor. Vitaminele cunoscute pana in prezent au fost notate
prin majusculele alfabetului latin: A, B, C, D, E etc. insotite uneori de cifre scrise jos in dreapta
acestor litere (B1, B2, D1, D2 etc.).

In afara deosebirilor structurale si a rolului diferit pe care-1 au in organism, vitaminele pot fi

diferentiate tinind seama de solubilitatea lor in diferiti solventi.

In functie de felul solventilor, vitaminele se pot clasifica in doua grupe:

- vitamine liposolubile adica solubile numai in grasimi sau solventi, ai acestora

- vitamine hidrosolubile, adica solubile in apa.

Vitaminele liposolubile. Din aceasta grupa fac parte vitaminele: A, D, E si K.

Vitaminele D (antirahitice) regleaza. continutul in saruri minerale ale organismului si

conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. Se gaseste in 'untura de
peste', grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini, si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub
forma denumita vitamina D2 sau calciferol.
 Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina, organismul este predispus la rahitism, datorita
decalcifierii organismului. La copii rahitici oasele raman moi si astfel se deformeaza usor, iar la adulti
oasele devin fiabile, rupandu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie).

Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor
ultraviolete, datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in
vitamina D. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism.

In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3, iar sintetic vitamina D4, care formeaza
impreuna cu vitamina D2, respectiv calciferol, grupa vitaminelor D.

Vitaminele din grupa K (antihemoragice). Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca sangerarea
celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. In organismul omului si al animalelor,
vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in sange, si prin aceasta sangele se incheaga normal.
Vitamina Kl, care se gaseste in foile verzi de lucerna, spanac, castane, varza si de asemenea in ficat
si muschi.

Vitamine hidrosolubile. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B, vitamina C si
vitamina PP.

Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra.
Pelagra, care se manifesta prin eczeme, slabiciune, tulburari nervoase, apare mai ales in regiunile
unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai.

Cuvantul de pelagra provine din limba italiana pelle agra, care inseamna piele aspra. Cele mai
bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea, ficatul, laptele sucul de rosii (tomate), spanacul si
drojdia de bere.

Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe

cale sintetica. Astazi, industria chimico-farmaceutica, din tara noastra, prin fabricile de la Bucuresti,
Cluj si Iasi, este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si
tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor.

Fiecare tip de acid nucleic

are 4 tipuri de nucleotide, în
funcție de baza azotată:
-în ADN intră adenina,
guanina, citozina și timina
-în ARN intră adenina,
guanina, citozina și uracil
ADN este format din 2 catene
polinucleotidice răsucite în
jurul unui ax (α-helix); între
cele 2 catene se stabilesc
legături de H duble (între
A=T) sau triple (G≡C).
ARN este format dintr-o
singură catenă
polinucleotidică. Există mai
multe tipuri de
ARN: ARN viral, ARN
mesager, ARN ribozomal,
ARN de transfer (de
transport
Pentru a proteja mai bine populațiile cele mai vulnerabile din
Europa, inclusiv pe cei săraci, persoanele în vârstă și copiii,
de pericolele de mediu, cum ar fi poluarea atmosferică și
fonică și temperaturile extreme, sunt necesare acțiuni
specifice. Aleksandra Kazmierczak, expert în domeniul
adaptării la schimbările climatice în cadrul Agenției Europene
de Mediu (AEM), explică principalele constatări ale unui nou
raport al AEM care evaluează legăturile dintre inegalitățile
sociale și demografice și expunerea la poluarea aerului, la
zgomot și la temperaturi extreme, pe de altă parte.

Image © Harry Oliver, My City/EEA

Care sunt principalele constatări ale raportului?
Raportul AEM, intitulat „Unequal exposure and unequal impacts: social vulnerability
to air pollution, noise and extreme temperatures in Europe” (Expunere inegală și
consecințe inegale: vulnerabilitate socială la poluarea aerului, poluarea fonică și
temperaturi extreme în Europa)en are patru mesaje importante. În primul rând,
persoanele care sunt deja dezavantajate, din punct de vedere al situației
socioeconomice sau al vârstei, sunt afectate în mod disproporționat și de pericolele
de mediu pe care le analizăm în raport. În al doilea rând, în Europa există diferențe
mari în ceea ce privește situarea geografică a celor mai dezavantajate regiuni și a
zonelor în care se concentrează poluarea. Unele regiuni sunt relativ mai bogate și
mai puțin poluate, în vreme ce altele sunt mai sărace sau mai dezavantajate, mai
poluate și mai expuse temperaturilor extreme. Un alt punct esențial al raportului este
că noi, Uniunea Europeană, avem o bază solidă în politica europeană în materie de
combatere a vulnerabilităților, dar sunt necesare eforturi mai mari în direcția
implementării. De fapt, acest demers este destul de urgent, deoarece este posibil ca
aceste inegalități să persiste în viitor — cel puțin unele dintre ele. De aceea, ultimul
mesaj al raportului este că trebuie să analizăm măsurile pe care le putem
implementa la nivel local, național și european.
Ce măsuri se iau pentru a aborda aceste inegalități și
consecințe?
Există evaluări locale foarte bune privind vulnerabilitatea socială și expunerea la
pericolele de mediu. Orașul Berlin este un bun exemplu, în sensul că întregul oraș a
fost împărțit în sectoare mici, iar pentru fiecare dintre aceste sectoare s-au evaluat
situația socioeconomică a locuitorilor și problemele de mediu. Această hartă
combinată a problemelor socioeconomice și de mediu permite autorităților locale să
găsească soluții pentru zonele în care se aceste probleme sunt predilecte și în care
calitatea vieții locuitorilor este probabil cea mai scăzută.

O problemă serioasă, în special în statele membre din est și în unele din sud, este
utilizarea curentă a cărbunelui ca sursă de încălzire a locuințelor. Acest lucru
generează o poluare semnificativă a aerului. Există totuși diferite programe naționale
de subvenții care sprijină trecerea de la încălzirea casnică pe bază de cărbune la
încălzirea pe bază de gaz și la alte surse mai puțin poluante și care se adresează
celor mai sărace gospodării.

Ce informații și date ați utilizat pentru evaluare?

În ceea ce privește datele socioeconomice, ne-am bazat în mare măsură pe datele
Eurostat, deoarece este o sursă europeană care oferă o bază de date coerentă
pentru toată Europa. Desigur, există unele dezavantaje în ceea ce privește
granularitatea datelor. Acestea se raportează doar pentru unități spațiale mari, așa-
numitele regiuni NUTS II și III, așadar nu coboară sub unități cu o populație cuprinsă
între 150 000 și 800 000 de locuitori. În ceea ce privește datele de mediu, pentru
poluarea aerului și pentru zgomot folosim datele raportate de țări către AEM și
evaluate de noi aici. Pentru datele privind clima, am folosit și setul de date
observaționale organizate în tabele zilnice, produs la scară europeană, denumit E-
OBS. Acesta a fost analizat de AEM pentru a reprezenta variabile climatice la același
nivel spațial cu datele socioeconomice.

De ce se axează raportul numai pe poluarea aerului,

temperaturile extreme și zgomot?
Efectele temperaturilor extreme asupra vieții oamenilor sunt vizibile în mod clar, fie
că este vorba de valuri de frig sau de căldură extremă observate în ultimele decenii.
În ciuda unor îmbunătățiri semnificative ale calității aerului în Europa, poluarea
aerului continuă să reprezinte un pericol major pentru sănătatea europenilor. Vedem
în mod constant titluri de presă despre depășirea nivelurilor de poluare a aerului în
diverse locuri de pe continent. De asemenea, în ceea ce privește zgomotul,
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproximativ unul din cinci
europeni este expus la niveluri de zgomot produs de traficul rutier care i-ar putea
afecta calitatea vieții. Ne-am concentrat așadar pe acele pericole care au cel mai
mare impact asupra sănătății umane. Alegerea noastră a fost determinată și de
disponibilitatea datelor și de baza foarte bună de cunoștințe de care dispunem în
legătură cu aceste pericole.

Ce înseamnă acest raport pentru AEM? Cum va fi el

folosit?
Aceasta este prima dată când analizăm datele de mediu și datele socioeconomice în
același context, în cadrul AEM. Acest raport poate fi un punct de plecare pentru
evaluări ulterioare și sperăm că va contribui la viitorul nostru raport intitulat „Starea
mediului în Europa 2020”. De asemenea, avem în lucru și alte rapoarte care se referă
la legăturile dintre mediul înconjurător și sănătate.

Ce face UE mai departe în acest domeniu?

Chestiunile abordate în raportul nostru au fost salutate cu căldură de Comisia
Europeană și de alte părți interesate. De fapt, diferiți actori din UE au recunoscut
deja legăturile dintre problemele socioeconomice și cele de mediu și depun eforturi
pentru a asigura abordarea lor mai eficientă într-un context comun, pentru a
îmbunătăți calitatea vieții europenilor. Legătura dintre mediul înconjurător și
problemele sociale este importantă, după cum reiese din protestele recente din
Franța și din grevele studenților din întreaga Europă pe tema schimbărilor climatice.
UE abordează inegalitățile sociale și economice prin diverse programe, cum ar fi
politicile sale regionale și de coeziune. Aceste eforturi ale UE completează alte măsuri
luate la nivel național și local.

Aleksandra Kazmierczak
Interviu publicat în ediția 01/2019 a Buletinului informativ al AEM, din martie 2019.
Avem nevoie de acțiuni specifice pentru a proteja mai bine
persoanele sărace, persoanele în vârstă și copiii de pericolele
de mediu, precum poluarea atmosferică și fonică și
temperaturile extreme, în special în regiunile din estul și
sudul Europei. Un raport al Agenției Europene de Mediu
(AEM) publicat astăzi avertizează că aceste pericole continuă
să afecteze în mod disproporționat sănătatea celor mai
vulnerabili cetățeni din Europa, în ciuda îmbunătățirii
generale a calității mediului în Europa.
 Image © Elena Georgiou, My City /EEA
În ciuda succesului foarte important al politicilor europene de-a lungul
anilor de a îmbunătăți calitatea vieții și de a proteja mediul, știm că pot fi
făcute mai multe în UE pentru a ne asigura că toți europenii, indiferent de
vârstă, venituri sau studii, sunt bine protejați de pericolele de mediu cu care
ne confruntăm

Hans Bruyninckx, director executiv AEM

Raportul AEM „Expunere inegală și consecințe inegale: vulnerabilitate socială la

poluarea aerului, poluarea fonică și temperaturi extreme în Europaen” atrage atenția
asupra legăturilor strânse care există între problemele sociale și cele de mediu din
Europa. Repartiția acestor amenințări de mediu și impactul lor asupra sănătății
umane reflectă fidel diferențele în ceea ce privește nivelul veniturilor, șomajului și
educațieia pe teritoriul Europei.
Deși legislația și politicile UE din ultimele decenii au dus la îmbunătățiri considerabile
ale condițiilor de trai, atât din punct de vedere economic, cât și al calității mediului,
inegalitățile regionale continuă să existe. Raportul subliniază că sunt necesare o mai
bună aliniere a politicilor sociale și de mediu și acțiuni locale îmbunătățite, pentru a
rezolva cu succes dificultățile privind accesul la justiție în probleme de mediu.

„Comisia Europeană a subliniat constant că, în ceea ce privește problemele de

mediu, suntem o Europă care protejează. Cel mai bun mod de a testa acest principiu
este să analizăm cum protejăm persoanele vulnerabile, slabe și fără apărare. Agenția
Europeană de Mediu trebuie felicitată pentru acest raport care analizează riscurile la
care sunt cel mai expuse persoanele sărace, persoanele în vârstă și cele foarte
tinere datorită calității proaste a aerului, zgomotului excesiv și temperaturilor
extreme. Raportul ne orientează eforturile, astfel încât să ne asigurăm că suntem o
Europă care îi protejează pe toți”, a declarat Karmenu Vella, comisarul UE pentru
mediu, afaceri maritime și pescuit.

„În ciuda succesului foarte important al politicilor europene de-a lungul anilor de a
îmbunătăți calitatea vieții și de a proteja mediul, știm că pot fi făcute mai multe în
UE pentru a ne asigura că toți europenii, indiferent de vârstă, venituri sau studii,
sunt bine protejați de pericolele de mediu cu care ne confruntăm”, a declarat Hans
Bruyninckx, director executiv AEM.

Exposure to PM2.5 mapped against GDP per capita, 2013-2014

Note: Exposure is expressed as population-weighted concentrations; mapped for NUTS 3 regions.

Source: Based on ETC/ACM (2018a).
Annual number of cooling degree days (CDDs; 1990-2016 average) mapped
against long-term unemployment (left) and proportion of people 75 years old
or older (right), 2013-2014

Note: Number of cooling degree days per year is the 1990-2015 average. The long-term unemployment rate and the
percentage of people 75 years old or older are classified using quantiles, i.e. five equal intervals. Mapped for NUTS 2
regions.
Source: EEA based on the E-OBS dataset (updated from Haylock et al., 2008) and Eurostat.

Principalele constatări
Poluarea atmosferică și fonică
 Regiunile din Europa de Est (printre care Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria) și
regiunile din Europa de Sud (printre care Spania, Portugalia, Italia și Grecia), unde nivelul de
venituri și de educație este mai mic și rata șomajului este mai mare față de mediile europene,
au fost mai expuse la poluanți atmosferici, inclusiv particule în suspensie (PM) și ozon
troposferic (O3).
 Regiunile mai bogate, inclusiv orașele mari, tind să înregistreze, în medie, niveluri mai mari de
dioxid de azot (NO2), în principal datorită concentrării mari de trafic rutier și de activități
economice. Cu toate acestea, chiar în cadrul acestor regiuni, comunitățile care tind să fie
expuse la concentrații locale mai mari de NO2sunt tot cele mai sărace.
 Expunerea la zgomot este mult mai localizată decât expunerea la poluarea atmosferică, iar
nivelurile ambientale variază semnificativ pe distanțe scurte. Analiza a identificat o legătură
potențială între nivelurile de zgomot din orașe și gospodăriile cu venituri mai mici, ceea ce
sugerează că nivelurile de zgomot în orașele cu populații mai sărace sunt mai mari.
Temperaturi extreme
 Regiunile europene din partea de sud și sud-est sunt mai afectate de temperaturile ridicate.
Multe regiuni din Bulgaria, Croația, Grecia, Italia, Portugalia și Spania sunt caracterizate și prin
venituri și nivel de educație mai mici, prin rate mai mari de șomaj și prin populații în vârstă
mai numeroase. Acești factori socio-democratici pot reduce capacitatea persoanelor de a
reacționa la căldură și de a evita căldura, ducând, astfel, la efecte negative asupra sănătății.
 În unele părți ale Europei, multe persoane nu își pot încălzi locuințele corespunzător din cauza
locuințelor de slabă calitate și a prețului energiei. Prin urmare, continuă să apară boli și decese
asociate expunerii la temperaturi scăzute.

Ce măsuri se iau pentru rezolvarea acestei probleme?

Per ansamblu, Uniunea Europeană (UE) a înregistrat un progres semnificativ în
ultimele decenii în ceea ce privește reducerea poluării aerului, iar statele membre ale
UE au pus în aplicare diferite politici UE pentru a îmbunătăți adaptarea la schimbările
climatice. Politica regională a UE și-a dovedit eficacitatea în combaterea inegalităților
sociale și economice. O serie de autorități regionale și municipale sunt proactive și în
reducerea impactului pericolelor de mediu asupra celor mai vulnerabili membri ai
societății:

 îmbunătățirea amenajării teritoriale și a gestionării traficului rutier, precum introducerea de

zone cu emisii reduse în centrele orașelor, contribuie la reducerea expunerii la poluarea
atmosferică și fonică în zone unde locuiesc grupurile sociale vulnerabile;
 interzicerea anumitor combustibili domestici destinați încălzirii, precum cărbunele, determină,
de asemenea, o ameliorare a calității aerului în zonele cu venituri mici. Cu toate acestea, acest
lucru trebuie însoțit de subvenții pentru adoptarea de soluții de încălzire mai curate pentru
gospodăriile cu venituri mici;
 printre acțiunile care vizează protejarea copiilor de zgomotul produs de avioane și de traficul
rutier se numără instalarea de bariere fonice și de structuri protectoare în zonele de joacă
exterioare;
 numeroase autorități naționale și locale au pus în aplicare planuri de acțiuni pentru a
îmbunătăți reacția în cazuri de urgență pentru a ajuta persoanele în vârstă și alte grupuri
vulnerabile de persoane în timpul valurilor de căldură sau a valurilor de frig. La acestea se
adaugă adesea inițiative din domeniul comunitar sau al voluntariatului;
 adaptarea la schimbările climatice permite pregătirea pentru valuri de căldură din ce în ce mai
frecvente și extreme. În special, crearea de spații verzi mai numeroase contribuie la răcorirea
centrelor orașelor, aducând beneficii pentru sănătatea și calitatea vieții rezidenților urbani.

Contextul evaluării
Poluarea și alte pericole de mediu prezintă riscuri de sănătate pentru toată lumea,
însă au un impact mai mare asupra anumitor persoane din cauza vârstei sau stării lor
de sănătate. Capacitatea oamenilor de a evita sau de a face față acestor pericole
este influențată și de veniturile, statutul profesional sau nivelul lor de educație.
Raportul AEM evaluează legăturile dintre inegalitățile sociale și demografice și
expunerea la poluarea aerului, poluarea fonică și temperaturile extreme la diferite
nivele în Europa.

În ciuda îmbunătățirilor lente, poluarea aerului continuă să

depășească limitele și valorile din ghidurile Uniunii Europene
și ale Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit datelor și
informațiilor actualizate publicate de Agenția Europeană de
Mediu (AEM). Poluarea aerului încă prezintă un pericol pentru
sănătatea umană și pentru mediu.

Image © Ieva Bruneniece, My City /EEA

Poluarea aerului este un inamic invizibil și trebuie să ne intensificăm
eforturile pentru a combate cauzele. În ceea ce privește poluarea aerului,
emisiile generate de transportul rutier sunt adesea mai dăunătoare decât
cele provenite din alte surse, deoarece aceste emisii au loc la nivelul solului
și tind să se producă în orașe, aproape de oameni. De aceea, este atât de
important ca Europa să își dubleze eforturile pentru a reduce emisiile din
transport, energie și agricultură și pentru a investi în a le face mai ecologice
și mai durabile

Hans Bruyninckx, director executiv al AEM

Transportul rutier este una dintre principalele surse de poluare a aerului din Europa,
în special poluanții nocivi, cum ar fi dioxidul de azot și pulberile în suspensie, potrivit
raportului AEM intitulat „Calitatea aerului în Europa — Raport 2018en”. Emisiile
provenite din agricultură, producție de energie, industrie și gospodării contribuie, de
asemenea, la poluarea aerului. Raportul prezintă cele mai recente date oficiale
privind calitatea aerului raportate de peste 2 500 de stații de monitorizare din Europa
în 2016.
Impactul poluării aerului asupra sănătății este
semnificativ
Pulberile în suspensie (PM), dioxidul de azot (NO2) și ozonul troposferic (O3)
afectează cel mai mult sănătatea umană. Nivelurile mari de poluare a aerului au în
continuare un impact negativ asupra europenilor, în special a celor care trăiesc în
zone urbane. Poluarea aerului are totodată un impact considerabil asupra economiei,
scăzând durata de viață, mărind costurile medicale și reducând productivitatea
economică ca urmare a numărului de zile de lucru pierdute din cauza problemelor de
sănătate. Poluarea aerului are un impact negativ și asupra ecosistemelor, pentru că
degradează solurile, pădurile, lacurile și râurile și reduce producția agricolă.
Politicile anterioare și actuale și progresele tehnologice au dus la un progres lent, dar
constant în direcția reducerii acestor efecte negative. Estimările actualizate din raport
arată că, în 2015, concentrațiile de PM2,5 au cauzat aproximativ 422 000 de decese
premature în 41 de țări europene, din care circa 391 000 au fost în cele 28 de state
membre ale UE. O evaluare mai amplă, inclusă în raportul din acest an, care
analizează retrospectiv anul 1990, arată că decesele premature cauzate de PM2,5 au
fost reduse cu aproximativ jumătate de milion de decese premature pe an. Acest
lucru se datorează punerii în aplicare de politici europene privind calitatea aerului și
introducerii de măsuri la nivel național și local care au dus, de exemplu, la
automobile, industrie și producție de energie mai ecologice.
„Poluarea aerului este un inamic invizibil și trebuie să ne intensificăm eforturile
pentru a combate cauzele. În ceea ce privește poluarea aerului, emisiile generate de
transportul rutier sunt adesea mai dăunătoare decât cele provenite din alte surse,
deoarece aceste emisii au loc la nivelul solului și tind să se producă în orașe, aproape
de oameni. De aceea, este atât de important ca Europa să își dubleze eforturile
pentru a reduce emisiile din transport, energie și agricultură și pentru a investi în a le
face mai ecologice și mai durabile”, a declarat directorul executiv al AEM, Hans
Bruyninckx. „Abordarea integrată a acestor sectoare poate aduce beneficii evidente
atât pentru calitatea aerului, cât și pentru climă, și va contribui la îmbunătățirea
sănătății și a stării noastre de bine.”

Alte constatări de bază

Particulele în suspensie: Pentru PM2,5 (particule cu diametrul de 2,5 microni sau
mai puțin), procentul populației urbane din UE-28 expuse la PM2,5 s-a situat la 6 % în
2016, în scădere de la 7 % în anul precedent. Aproximativ 74 % din populația
urbană a UE a fost însă expusă la concentrații care depășesc valorile mai stricte din
ghidurile OMS. În 2015, expunerea la PM2,5 a fost cauza decesului prematur al unui
număr estimat la 422 000 de oameni din 41 de țări.
Dioxidul de azot: Valoarea limită anuală pentru NO2 continuă să fie foarte mult
depășită în întreaga Europă. În 2016, 7 % din populația urbană din UE-28 locuia în
zone cu concentrații mai mari decât valoarea limită anuală a UE și din ghidurile OMS,
ceea ce reprezintă o scădere de la 9 % în 2015. În 2015, expunerea la NO2 a fost
cauza decesului prematur al unui număr estimat la 79 000 de oameni din 41 de țări
europene.
Ozonul troposferic: Aproximativ 12 % din populația urbană din UE-28 a fost
expusă la niveluri de O3 peste valoarea țintă a UE în 2016, ceea ce reprezintă o
scădere considerabilă față de 2015 (30 %). Cu toate acestea, procentul continuă să
fie mai mare decât procentul de 7 % înregistrat în 2014. Aproximativ 98 % din
oameni au fost expuși la niveluri care depășesc valorile mai stricte din ghidurile OMS.
În 2015, expunerea la ozon a fost cauza decesului prematur al unui număr estimat la
17 700 de persoane din 41 de țări europene.
Un nou "briefing" ale AEM, care explică evaluările
riscurilor pentru sănătate
Un "briefing" publicat tot astăzi, EEA’s health risk assessments of air
pollutionen (Evaluările AEM ale riscurilor poluării aerului pentru sănătate), oferă o
prezentare detaliată a metodei AEM de calcul al estimărilor anuale privind sănătatea
și calitatea aerului, prin care cuantifică impactul poluării aerului asupra sănătății
populației.
Efectele expunerii la poluarea aerului asupra sănătății sunt diverse, de la inflamarea
plămânilor până la decese premature. În cazul evaluării riscurilor pentru sănătate
efectuate de AEM, mortalitatea este selectată ca rezultat cuantificat din punct de
vedere al sănătății, fiind cel pentru care probele sunt cele mai solide. Mortalitatea
cauzată de expunerea la poluarea aerului este estimată ca „decese premature” și ca
„ani de viață pierdută”. Estimările din raportul AEM privind calitatea aerului
referitoare la impactul asupra sănătății se referă la expunerea la PM2,5, la NO2 și la
O3 în Europa, în 2015. Aceste estimări se bazează pe informații despre poluarea
atmosferică, pe date demografice și pe legătura dintre expunerea la concentrațiile de
poluanți și anumite consecințe asupra sănătății. Estimările oferă o măsură a
impactului general al poluării atmosferice la nivelul unei populații date și, de
exemplu, nu pot fi atribuite unor persoane particulare care locuiesc într-o anumită
zonă geografică.

Notă privind estimările decesului prematur

Impactul estimat pentru diferiții poluanți nu poate fi pur și simplu adăugat pentru a
se determina impactul total estimat asupra sănătății care poate fi atribuit expunerii.
De exemplu, deoarece concentrațiile de PM2,5 și NO2 sunt corelate (uneori puternic),
impacturile estimate pentru acestea nu pot fi agregate, pentru că se poate ajunge
astfel la o dublă contabilizare.