Proiect

Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. din 2016

Programul de dezvoltare a ecoturismului în Republica Moldova

în anii 2017-2020

Întroducere

1. Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistului

este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură. Uniunea
Mondială pentru Conservarea Naturii definește ecoturismul astfel: „Ecoturismul
este călătoria responsabilă fată de mediu în zone naturale relativ nealterate, cu
scopul aprecierii naturii (si a oricăror atractii culturale trecute si prezente), care
promovează conservarea, are un impact negativ scăzut si asigură o implicare socio-
economică activă si aducătoare de beneficii pentru populatia locală.

2. Turismul pătrunde tot mai activ în ariile naturale, inclusiv în cele

protejate. Veniturile acumulate din activitatea de turism ar putea constitui o sursă
importanță pentru conservrea și protejarea mediului, dar și pentru dezvoltarea
comunităților locale. În același timp, desfășurarea activității turistice fără un
management corespunzător, ar putea constitui un pericol pentru mediul
înconjurător.

3. Ca urmare a schimbărilor produse pe parcursul ultimilor ani în societatea

noastră, a apărut necesitatea elaborării unei politici clare în domeniul
ecoturismului, care are menirea să contribuie la:
1) conservarea biodiversităţii şi habitatelor naturale;
2) utilizarea resurselor naturale, umane și culturale locale;
3) educarea ecologică a populaţiei;
4) dezvoltarea turismului ecologic cu impact negativ minim asupra mediului
natural și socio-cultural valorificat.

Capitolul I.

Descrierea situaţiei și identificarea problemelor

Secţiunea 1. Ariile naturale protejate de stat

4. Republica Moldova deţine un areal bogat de obiective şi complexe
naturale de importanță turistică, ceea ce permite dezvoltarea ecoturismului ca o
forma durabilă de turism. Este de remarcat prezența unor ecosisteme naturale care
au potențial de dezvoltare a ecoturismului în arii protejate și în alte zone naturale,
acestea dispunînd de condiții naturale bune pentru activități de turism în aer liber:
drumeție, observarea florei și faunei, activități sportive și culturale.

1
 5. Protejarea resurselor naturale de importanță națională și internațională
este asigurată de către stat prin includerea acestora în Fondul ariilor naturale
protejate de stat, care conține:
1) 5 rezervații științifice;
2) 1 parc național;
3) 817 monumente ale naturii, din care:
a) geologice și paleontologice – 86;
b) hidrologice -31;
c) botanice – 171;
d) specii floristice și faunistice rare – 429;
4) 63 de rezervații naturale, din care:
a) silvice - 51;
b) de plante medicinale - 9;
c) mixte - 3;
5) 41 de rezervații peisajere;
6) 13 rezervații de resurse;
7) 32 de arii cu management multifuncțional, din care:
a) sectoare reprezentative cu vegetație de stepă - 5;
b) sectoare reprezentative cu vegetație de luncă - 25;
c) perdele forestiere de protecție - 2;
8) 2 grădini dendrologice;
9) 21 de monumente de arhitectură peisajeră;
10) 1 grădină zoologică;
11) 3 zone umede de importanță internațională.

6. O deosebită valoare a diversităţii biologice în Republica Moldova poate

fi considerat procesul de extindere al fondului ariilor naturale protejate prin
triplarea, în ultimii 15 ani, a suprafeţelor terenurilor luate sub protecţia statului
(vezi tabelul nr. 1).
Tabelul nr. 1 Evoluția suprafeței ariilor protejate din Republica Moldova
în anii 1998 - 2015

Anii 1998 2000 2003 2005 2013

Suprafața
(ha) 66 467,3 83 922,8 143 149,9 156 776, 1 189 385,9
Cota parte din
teritoriu (%) 1,96 2,49 4,24 4,64 5,61

1) Suprafaţa ariilor naturale protejate, pînă la luarea sub protecţie a zonelor

umede de importanţă internaţională, reprezenta 66 476,6 ha sau 1,96% din
teritoriul ţării.
2) Cea mai mare extindere al fondului ariilor naturale protejate a fost
efectuată în anul 2006, cînd au fost incluse în Fondul arrilor naturale protejate de
stat Zonele umede de importanţă internaţională Ramsar cu suprafaţa de 94 705,5

2
ha, în special, lacurile Prutului de Jos, Nistrul de Jos (raioanele Căuşeni, Ştefan
Vodă) şi Nistrul de Sus (raioanele Ocniţa, Donduşeni, Soroca).
3) Una din realizările importante pe plan naţional a avut loc în anul 2013,
prin crearea primului parc naţional pe teritoriul Republicii Moldova – Parcul
Naţional Orhei, cu o suprafaţă de 33792,09 ha. Această realizare al politicii
statului în domeniul turismului, mediului, social, cultural a condus şi la mărirea
suprafeţei totale a ariilor naturale protejate, pînă la 189 385,9 ha, ceea ce
constituie 5, 61% din teritoriul ţării şi 45,19 % din fondul forestier naţional.

7. Ariile protejate, și îndeosebi, parcurile naționale, rezervațiile naturale,

rezervaţiile biosferei, monumentele de arhitectură peisageră capătă o valoare reală
în turism. Totodată, sunt de remarcat și alte elemente de specificitate pentru
Republica Moldova, complementare turismului, cum ar fi:
1) aer curat, mai puțin poluat, comparativ cu multe alte destinații din regiune;
2) legume și fructe gustoase (cu posibilitatea testării nivelului de tratare
chimică în laboratoare la nivel regional);
3) bucătărie tradițională gustoasă;
4) producție de vin divers și calitativ;
5) cultură populară variată și bogată;
6) potențial cultural bogat, inclusiv multe și diverse evenimente culturale, etc.
Acest potențial necesită a fi valorificat, dezvoltat şi promovat. Mecanismul
cel mai adecvat este stabilirea de parteneriate și asumarea responsabilităților de
către fiecare partener, inclusiv de către autoritățile administrației publice centrale
de resort şi autorităţile administrației publce locale din proximitatea acestor
resurse.

Secţiunea 2. Cadrul normativ în domeniul ecoturismului.

8. Utilizarea și valorificarea obiectivelor naturale de importanță turistică este

reglementată de o serie de acte normative și documente de politici din diferite
domenii ce se referă la conservarea biodiversităţii, protejarea patrimoniului,
dezvoltarea turismului, prevenirea degradării și poluării, etc.

9. Cadrul normativ care vizează prezentul Program este constituit din

legislația națională în vigoare, tratatele și convențiile internaționale la care
Republica Moldova este parte. În special, s-a ținut cont de cadrul privind ariile
protejate și de cadrul legal privind domeniul culturii și turismului:
1) cadrul legal privind ariile protejate:
a) Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale
protejate de stat;
b) Hotărîrea Guvernului nr. 784 din 03 august 2000 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru cu privire la ariile cu management multifuncţional,
Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile naturale, Regulamentului-cadru cu
privire la rezervaţiile peisagistice şi Regulamentului-cadru cu privire la
monumentele de arhitectură peisageră;
3
 c) Hotărîrea Guvernului nr. 785 din 03 august 2000 pentru
aprobareaRegulamentului-cadru cu privire la grădinile botanice, Regulamentului-
cadru cu privire la grădinile dendrologice, Regulamentului-cadru cu privire la
grădinile zoologice, Regulamentului-cadru cu privire la rezervaţiile ştiinţifice;
d) Hotărîrea Guvernului nr. 923 din 12 noiembrie 2014 pentru aprobarea
Regulamentului de funcţionare a Parcului Naţional „Orhei” .
2) cadrul legal privind domeniul culturii și turismului:
a) Legea nr. 352-XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea și
desfășurarea activității turistice în Republica Moldova;
b) Legea culturii nr. 413-XIV din 27 mai 1999;
c) Legea nr. 1530-XII din 22 iunie 1993 privind ocrotirea monumentelor;
d) Legea nr. 135-XV din 20 martie 2003 privind meșteșugurile artistice
populare;
e) Legea nr. 218 din 17 septembrie 2010 privind protejarea patrimoniului
arheologic;
f) Legea nr. 280 din 27 decembrie 2011 privind protejarea patrimoniului
cultural naţional mobil;
g) Legea monumentelor de for public nr. 192 din 30 septembrie 2011;
h) Legea nr. 58 din 29 martie 2012 privind protejarea patrimoniului cultural
imaterial;
i) Hotărîrea Parlamentului nr. 1531-XII din 22 iunie 1993 pentru punerea în
aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor;
k) Hotărîrea Guvernului nr. 719 din 06 iunie 2016 cu privire la măsurile de
protejare și valorificare a Rezervației cultural-naturale „Orheiul Vechi”;
l) Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 19 mai 2014 cu privire la aprobarea
Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020”;
m) Hotărîrea Guvernului nr. 643 din 27 mai 2003 „Cu privire la aprobarea
Normelor metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistică
cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei” stabileşte criteriile de clasificare a
structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei.

Secţiunea 3. Cadrul instituţional în domeniul ecoturismului

10. Autoritatea centrală responsabilă de elaborarea, aprobarea şi

implementarea politicilor în domeniul turismului este Agenţia Turismului a
Republicii Moldova. Una din funcţiile de bază a instituţiei este asigurarea utilizării
raţionale a resurselor turistice din ţară cu respectărea măsurilor de conservare şi
protecţie a mediului în zonele şi staţiunile turistice.

11. Ministerul Mediului este autoritatea centrală responsabilă de protecţia

mediului şi conservarea biodiversităţii, care elaborează şi promovează politica
statului în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale.

12. Agenţia ”Moldsilva” este autoritatea administrativă din subordinea

Ministerului Mediului, care îşi exercită funcţiile de implimentare și promovare a

4
politicii de stat prin efectuarea lucrărilor de extindere, regenerare şi conservare,
pază, protecţia şi dezvoltarea fondul naţional forestier și cinegetic. Obiectul de
activitate al Agenţiei este gestionarea pe principii ecologice și în baza
amenajamentelor silvice a fondului forestier şi cinegetic.

13. Agenţia „Apele Moldovei” este autoritatea administrativă din subordinea

Ministerului Mediului responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul
gestionării bazinelor hidrografice, folosirii raţionale şi protecţiei resurselor de apă.

14. Inspectoratul Ecologic de Stat este autoritatea administrativă din

subordinea Ministerului Mediului responsabilă de promovarea politicii de mediu şi
controlul ecologic de stat privind respectarea legislaţiei în domeniul dat.

15. Un aport important în dezvoltarea ecoturismului îl are şi societatea

civilă, care participă activ la realizarea diverselor proiecte în domeniul
ecoturismului şi la promovarea acţiunilor de conştientizare a populaţiei, cu circa
400 de organizaţii neguvernamentale de mediu și peste 70 de organizații
neguvernamentale de turism.

Secţiunea 4. Analiza SWOT a turismului ecologic

16. Analiza SWOT a turismului ecologic este realizată în baza informației

prezentată în cadrul ședințelor de către autorități, mediul de afaceri și organizații
neguvernamentale.
Puncte forte (S) Puncte slabe (W)
1) Atractivitate și resurse 1) Atractivitate și resurse
a) condiții naturale bune pentru activități a) desfășurarea unui număr redus de
de turism în aer liber: drumeție, activități în cadrul ecosistemelor
observarea faunei, veloturism etc.; naturale (cicloturism, drumeție,
b) elemente de specificitate pentru observarea faunei);
Republica Moldova, complementare b) insuficiența cunoștințelor din partea
ecoturismului: populației asupra ariilor protejate;
- legume și fructe gustoase (cu c) atracții turistice naturale cu un
posibilitatea testării nivelului de tratare potențial de atragere limitat pentru
chimică în laboratoare la nivel regional); turiștii internaționali.
- bucătărie tradițională; 2) Infrastructură
- producție de vin divers și calitativ, etc. a) infrastructură turistică slab
2) Infrastructură dezvoltată: insuficiența spaţiilor pentru
a) accesibilitate bună spre unele din parcări și popasuri turistice, locurilor de
destinaţiile turistice din teritoriu; campare, toaletelor publice, sistemelor
b) existența unor forme de ghidaj pe de colectare a deșeurilor, băncilor,
trasee din ariile naturale protejate spaţiilor de repaos, dotărilor specifice
realizate de personalul administrației; pentru bicicliști, etc.;
c) disponibilitate de structuri de cazare, b) acces limitat pentru persoane cu
transport, infrastructură, drumuri de dizabilități la punctele de atracţie
5
acces în vecinătatea ariilor protejate.
3) Cadru normativ
a) cadrul normativ în domeniul
mediului, turismului, culturii,
silviculturii favorabil dezvoltării
ecoturismului;
b) legislație ce asigură respectarea
integrității ecosistemelor şi a peisajelor
naturale, a biodiversităţii ecologice;
c) norme de certificare (recunoaștere
oficială) a rutelor turistice;
d) ghiduri pentru managementul ariilor
protejate.
4) Cadru instituțional
a) existența structurilor statului
responsabile de mediu și dezvoltarea
turismului;
b) interesul autorităților statului pentru
demararea programului de ecoturism la
nivel național (elaborarea Programului
este prevăzută în Strategia de dezvoltare
a turismului ”Turism 2020”).
5) Context internațional
a) participarea anuală la tîrguri și
expoziții internaționale specializate;
b) premize bune pentru demararea unor
programe educaționale la nivelul ariilor
protejate sub administrarea Agenției
”Moldsilva”;
c) Republica Moldova este parte la
tratate internaţionale care sprijină
dezvoltarea turismului (Organizaţia
Mondială a Turismului a Naţiunilor
Unite, Centrul de Competenţă
Dunăreană, Organizaţia de Cooperare
Economică la Marea Neagră, Consiliul
pentru Turism al Comunităţii Statelor
Independente, Convenția cu privire la
peisajul european de la Florența,
Convenția UNESCO privind protecția
patrimoniului mondial cultural, etc.)
Oportunități (O)
1) Atractivitate și resurse
a) existența unor ecosisteme naturale
care au potențial de dezvoltare a
ecoturistică;
c) insuficiența centrelor de informare /
vizitare turistică ce ar promova
nemijlocit şi domeniul ecoturistic;
d) număr redus de structuri de cazare
clasificate pe lîngă obiectivele naturale
de interes ecoturistic, tarife majorate
pentru serviciile oferite;
e) insuficienţa panourilor/materialelor
informaţionale în apropierea
obiectivelor naturale de interes
ecoturistic.
3) Cadru normativ
a) lipsa criteriilor și procedurii de
evaluare și recunoaștere a statutului de
destinație de ecoturism;
b) lipsa documentelor de politici pentru
gestionarea, în aspect turistic, a ariilor
protejate (Planul de management al
vizitatorilor, Planul de interpretare a
naturii, etc.);
4) Cadru instituțional
a) prezență redusă a programelor de
ecoturism în oferta agenţilor economici
din industria turismului;
b) nivel scăzut de calitate a servicilor
turistice pentru anumite segmente de
turişti amatori de natură şi cultură
autentică.
5) Context internațional
a) Republica Moldova este slab
cunoscută în plan internațional ca
destinație de turism și, în special,
ecoturism;
Riscuri (T)
1) Atractivitate și resurse
Republica Moldova are un nivel scăzut
de recunoaștere în Europa și în lume, ca
6
ecoturismului în arii protejate și în alte destinaţie turistică.
zone naturale;
b) organizarea evenimentelor şi 2) Infrastructură
acţiunilor pe teritoriul ţării ce includ Competitivitate redusă a ofertei
turismului activ (ex. Green Run, turistice a Republicii Moldova, în
Lavender Fest, Bostaniada, Festivalurile special costuri înalte la cursele deservite
mărului, cartofului, prunei, strugurelui, de companiile aeriene și la unități de
etc.). cazare.
2) Infrastructură
a) conexiuni aeriene cu principalele 3) Cadru normativ
noduri aeroportuare; a) lipsa climatului investițional favorabil
b) existența taberelor de odihnă pentru pentru investitorii care doresc să
copii și a sanatoriilor pentru odihnă în dezvolte infrastructura turistică;
zona ecosistemelor naturale; b) încălcarea de către cetățeni a
c) existența unor proiecte de legislației în vigoare privind domeniul
identificare și dezvoltare a unor trasee de mediu, prin supraexploatarea
turistice (ex. Orheiul Vechi, Călărași). resurselor naturale.
3) Cadru normativ
Acordul de Asociere dintre Republica 4) Cadru instituțional
Moldova și Uniunea Europeană Insuficienţa resurselor financiare pentru
4) Cadru instituțional acţiuni de promovare a domeniului
a) colaborare bună dintre autorităţile ecoturistic: expoziţii, materiale
publice centrale de turism, mediu, promoţionale, susţinere financiară a
silvicultură, cultură, dezvoltarea proiectelor din domeniu etc.
regională, agricultură cu societatea
civilă; 5) Context internațional
b) existenţa instituţiilor de învăţămînt de Instabilitate regională politică - conflict
profil; regional din Transnistria și din Ucraina
c) activitatea diverselor asociații de
specialitate pentru dezvoltarea și
susținerea domeniului ecoturistic;
d) existenţa bloggerilor de mediu și
turism;
e) existenţa certificării ECO pentru
produse alimentare.
5) Context internațional
a) poziţionare strategică benefică a ţării
(hotar cu CSI şi cu Uniunea Europeană);
b) tendinţa de creştere a numărului de
vizitatori ai Republicii Moldova ce au
ca motivaţie principală ecoturismul;
c) existența oportunităților de asistență
internațională pentru Republica
Moldova.

7
 Secţiunea 5. Identificarea problemelor

17. În ciuda faptului că ţara noastră deţine un patrimoniu natural, cultural și

turistic cu potenţial mare de valorificare, ecoturismul este încă un segment destul
de îngust al pieţei turistice, confruntat cu numeroase probleme. Analizînd
deficienţele şi problemele sectorului ecoturistic, acestea pot fi grupate în cîteva
categorii, cum ar fi:
1) cadrul normativ existent nu favorizează valorificarea ariilor naturale în
scop turistic;
2) promovarea modestă la nivel naţional şi internaţional a potenţialului
ecoturistic din Republicii Moldova;
3) infrastructura turistică slab dezvoltată în cadrul şi în vecinătatea ariilor
naturale protejate și la nivel de destinație ecoturistică;
4) pregătirea profesională insuficientă a personalului implicat în
managementul vizitatorilor, serviciilor turistice și planificarea dezvoltării
ecoturistice;
5) insuficienţa cadrului național adecvat pentru dezvoltarea politicilor locale
în domeniul ecoturismului.

18. Cadrul normativ. Industria turismului ecologic în Republica Moldova

urmează să urce o nouă etapă în dezvoltare, iată de ce acest segment necesită o
reglementare detaliată a noţiunilor principale cum ar fi: destinaţie de ecoturism,
produs ecoturistic, servicii ecoturistice, structură de primire ecoturistică,
organizație de management a destinației.
În această situaţie, este necesară perfecţionarea cadrului normativ în
domeniul ecoturismului în conformitate cu cerinţele pieţei turistice, totodată,
racordîndu-l la standardele europene.

19. Promovarea modestă la nivel naţional şi internaţional a potenţialului

ecoturistic din Republicii Moldova – un alt set de probleme care se referă la
imaginea slabă a Republicii Moldova ca destinaţie ecoturistică. În prezent, unele
întreprinderi turistice din țară încearcă să iasă pe piața turistică internațională cu
oferte ecoturistice, promovînd un mod sănătos de viață, propagînd drumeția și
consumul de alimente ecologice. Totodată, este de remarcat interesul slab al
societăţii privind domeniul ecoturistic, care se reflectă prin lipsa de interes a
sectorului privat pentru dezvoltarea şi realizarea de afaceri în domeniul
ecoturismului, existenţa ofertelor slab diversificate şi limitate oferite de către
turoperatori vizitatorilor destinaţiilor ecoturistice.
Pe plan naţional se evidenţiază necesitatea includerii în efertele ecoturistice
a tuturor formelor de turism şi agrement din ţară, dezvoltării unor companii cu
caracter educativ pentru toate tipurile de vîrstă, instituirii centrelor de informare
turistică la nivelul fiecărei rezervații naturale, dezvoltării centrelor de vizitare pe
teritoriul ariile protejate sau în proximitatea acestora.
În plan internațional este necesară extinderea colaborării în domeniul
ecoturistic prin diversificarea instrumentelor şi mecanismelor de informare
8
turistică pe plan naţional şi internaţional, cu acţiuni concrete ce vor avea ca rezultat
integrarea mai profundă a domeniului turismului din Republica Moldova în piaţa
turistică internaţională.

20. Infrastructura turistică slab dezvoltată în cadrul şi în vecinătatea ariilor

naturale protejate și la nivel de destinație ecoturistică. La unele din obiectivele
naturale de interes turistic infrastructura turistică este slab dezvoltată. Se resimte
insuficiența spaţiilor pentru parcări și popasuri turistice, locurilor de campare,
sistemelor de colectare a deșeurilor, băncilor, potecilor, spaţiilor de repaos,
dotărilor specifice pentru bicicliști, etc. Se evidenţiază şi o slabă dezvoltare a
activităţilor recreative, activităţi ce pot aduce venituri importante, atît celor ce le
administrează, cît şi comunităţilor locale.
Totodată, calitatea inadecvată a infrastructurii rutiere pentru accesul spre
destinaţiile ecoturistice supune obiectivele naturale de interes turistic precum şi
localităţile din proximitatea acestora la o subdezvoltare. Dar cele mai grave
probleme cu care se confruntă vizitatorii / turiştii este starea nesatisfăcătoare a
destinaţiilor ecoturistice care se explică prin lipsa drumurilor de acces, grupurilor
sanitare, precum şi lipsa informării multilingve despre obiectivele ecoturistice.
Problema se propune a fi soluţionată prin dezvoltarea fiecărei destinaţii
ecoturistice în parte, colaborarea mai intensă cu autorităţile publice locale,
implementarea în teritoriu a proiectelor de amenajare a destinaţiilor, toate acestea
urmărind, în consecinţă, dezvoltarea formelor de turism ecologic, rural şi cultural.

21. În atragerea vizittatorilor o importanță deosebită îl au conținutul și

atractivitatea ofertelor turistice, precum și persoanele implicate în deservirea
turiștilor. Tototadă, la moment se evidențiază numărul redus și pregătirea
profesională insuficientă a personalului implicat în managementul vizitatorilor,
serviciilor turistice și planificarea dezvoltării ecoturistice.
O serie de puncte slabe se observă şi pe platforma parteneriatelor publice-
private dintre instituţiile publice centrale, autorităţile publice locale şi agenţii
economici din vecinătatea destinaţiilor ecoturistice. Documentele de politici
publice ce ţin de sprijinirea sectorului de afaceri mici din mediul rural sunt
insuficiente. Se resimte lipsa programelor cultural recreative organizate pe lîngă
obiectivele şi destinaţiile ecoturistice.
Problema urmează a fi soluționată prin creșterea capacității personalului din
cadrul administrației ariilor protejate de a oferi experiențe recreativ-educative
specifice ariei protejate, îmbunătățirea nivelului de pregătire profesională cu
informații din sfera ecoturismului, creșterea capacității administrative pentru
implementarea de politici şi programe de dezvoltare a ecoturismului.

22. Insuficienţa cadrului național adecvat pentru dezvoltarea politicilor

locale în domeniul ecoturismului pe teritoriul Republicii Moldova se manifestă
prin lipsa de soluții sustenabile în alte domenii, precum salubrizare, epurarea
apelor uzate, planificare urbanistică, etc.

9
 Drept soluții ar fi planificarea și dezvoltarea infrastructurii generale din
apropierea obiectivelor naturale de importantă turistică, promovarea modelelor de
dezvoltare de bune practice, realizarea sistemului de colectare selectivă a
deșeurilor la nivelul fiecărei destinații, soluționarea epurării apelor uzate la nivelul
fiecărei destinații și la fiecare pensiune turistică, etc.

Capitolul II.
Viziunea, scopul, obiectivele general și specifice ale Programului

23. Viziunea Programului: pînă în anul 2020, Republica Moldova va avea

o rețea formată din minim cinci destinații de ecoturism ce va aduce o diversificare
a programelor de recreere și turism pe plan național și se va poziționa pe plan
internațional.

24. Scopul Programului este promovarea conceptului de ecoturism și a

dezvoltării ecoturismului în vederea sprijinirii conservării naturii, a dezvoltării
durabile a comunităților locale din zonele cu valori naturale și pentru creșterea
calității serviciilor legate de ecoturism, cât și promovarea naturii ca element
esențial al imaginii turistice a Republicii Moldova.

25. Obiectivul general al Programului este crearea condițiilor de dezvoltare

a ecoturismului în vecinătatea obiectivelor naturale de interes ecoturistic ce va avea
ca rezultat realizarea de produse și programe de turism și recreere cu valoare
educativă pe plan național precum și realizarea de produse cu profil ecoturistic
competitive pe plan internațional.

26. În vederea realizării obiectivului general, prezentul Program stabileşte 5

obiective specifice:
1) obiectivul specific 1. Perfecționarea cadrului normativ;
2) obiectivul specific 2. Creșterea atractivității destinațiilor de ecoturism la
nivel național și integrarea lor în imaginea de destinație de turism a Republicii
Moldova pentru piața internațională;
3) obiectivul specific 3. Dezvoltarea infrastructurii turistice în cadrul şi în
vecinătatea ariilor naturale protejate și la nivel de destinație ecoturistică;
4) obiectivul specific 4. Îmbunătățirea nivelului de pregătire profesională
pentru personalul implicat în managementul vizitatorilor, serviciilor turistice și
planificarea dezvoltării ecoturistice;
5) obiectivul 5. Realizarea unui cadru național adecvat pentru dezvoltarea
politicilor de dezvoltare a ecoturismului.

10
 Capitolul III.
Acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru atingerea obiectivelor

27. Pentru realizarea obiectivelor prezentului Program sînt preconizate

acţiuni concrete, expuse în continuare pentru fiecare dintre obiectivele specifice
enumerate mai sus.

28. Obiectivul specific 1. Perfecționarea cadrului normativ. Pentru

realizarea prezentului obiectiv sînt stabilite 5 acţiuni importante, şi anume:
1) Elaborarea cadrului normativ pentru definirea și recunoașterea
destinațiilor de ecoturism. Această acţune prevede elaborarea şi aprobarea
criteriilor pentru identificarea și recunoașterea oficială a destinațiilor cu profil
ecoturistic de pe teritoriul țării precum şi elaborarea Regulamentului privind
procedura de evaluare și recunoaștere a statutului de destinație de ecoturism pe
baza criteriilor de evaluare.
În cadru unor grupuri de lucru, ce vor fi organizate de autoritatea publica
centrală pe turism, la care vor lua parte factorii reprezentativi ai sectorului: vor fi
stabilite setul de criterii pentru desemnarea destinaţiilor ecoturistice cu
categorizarea acestora, ca de exemplu – destinaţie de importanţă internaţională,
naţională, locală, apoi vor fi identificate şi alte destinaţii cu potenţial coturistic
care în viitor ar putea fi înregistrate. Această acţiune va avea drept rezultat,
elaborarea unor norme metodologice, în care vor fi expuse cerinţele criteriilor de
evaluare a destinaţiilor ecoturistice. Regulamentul privind procedura de evaluare
și recunoaștere a statutului de destinație de ecoturism va defini, pe baza criteriilor
de evaluare, setul de criterii pentru desemnarea destinaţiilor ecoturistice,
ierarhizarea acestora. Rezultatele urmărite pentru aceste actiuni sunt: stabilirea
unor criterii obiective, fundamentate din punct de vedere ştiinţific pentru
desemnarea destinaţiilor ecoturistice în Republica Moldova.
2) Elaborarea cadrului normativ pentru activități complementare
destinațiilor de ecoturism conține elaborarea a 4 regulamente.
a) Regulamentul cu privire la semnalizarea traseelor pedestre și de
cicloturism va stipula cerinţele privind confecţionarea şi utilizarea indicatoarelor
turistice, conţinutul indicatoarelor turistice, în conformitate cu standardele
europene. Implementarea Regulamantului va avea ca scop realizarea și
semnalizarea turistică a unor trasee tematice, cu locuri de popas, panouri
informative şi de interpretare.
b) Regulamentul - cadru privind crearea de parteneriate la nivel local,
regional și național pentru dezvoltarea destinațiilor de ecoturism va conține cadrul
general și responsabilitățile părților implicate în procesul respectiv. Implementarea
Regulamentului va da un impuls necesar pentru a crea parteneriate funcţionale la
nivel local, regional şi naţional care să cuprindă toţi factorii interesaţi în domeniu,
precum şi întărirea rolului instituţiilor publice şi creşterea capacităţii în
implementarea politicii în domeniul ecoturismului.
c) Regulamentul - cadru privind crearea şi funcţionarea Centrelor de vizitare
din cadrul ariilor protejate. Infrastructura de vizitare şi informare a
11
vizitatorilor/turiştilor, deasemenea are un rol important în promovarea obiectivelor
ariilor naturale protejate. Rolul centrului de vizitare este de a oferi informații
despre biodiversitatea, istoria şi etnografia specifică a regiunii, precum și de a
promova valorile naturale și obiectivele culturale din rază. Informarea turiştilor,
valorificarea faunei şi florei din cadrul ariilor protejate, atragerea unui număr mai
mare de turişti sunt funcţiile de bază a centrului. Regulamentul va conţine
prevederi ce ţin de condiţiile de organizare şi funcţionare a centrelor de vizitare,
atribuţiile, drepturile şi obligaţiile acestora.
d) Regulamentul - cadru privind crearea și funcționarea organizațiilor de
management al destinației (OMD). În contextul gestionării durabile a resurselor
naturale şi pentru conştientizarea de către publicul larg a măsurilor de conservare a
speciilor/habitatelor naturale, este necesară crearea organizațiilor de management
al destinației. Totodată, întru sporirea calităţii produsului turistic din zona ariei
protejată şi asigurarea protecţiei şi conservării biodiversităţii şi habitatelor naturale,
vor fi create organizațiile de management care vor activa în perimetrul ariilor
naturale protejate. Regulamentul va conţine prevederi ce ţin de condiţiile de
organizare şi funcţionare a organizațiilor de management al destinației, atribuţiile,
drepturile şi obligaţiile acestora.
3) Elaborarea recomandărilor privind managementul vizitatorilor
destinațiilor. Pentru gestionarea, coordonarea şi managementul tuturor
elementelor ce alcătuiesc o destinaţie de ecoturism şi anume (accessibilitate,
marketing, servicii suport, atracţii, stabilirea preţurilor), este necesar elaborarea
unor recomandări care să fie în cocncordanţă cu priorităţile stabilite în planurile de
activitate. Această acţiune ar putea fi relizată prin elaborarea recomandărilor ce ţin
de planurile de management al vizitatorilor, planurile de interpretare a naturii,
elaborarea ghidului de dezvoltare turistică a destinaţiei de ecoturism.
4) Cooperarea inter-instituțională și crearea parteneriatului public privat se
va realiza prin crearea parteneriatelor la nivel central și local, între reprezentanţii
autorităţilor publice centrale, locale și administratorii ariilor protejate.
Parteneriatele vor avea drept scop organizarea în comun a acțiunilor de amenajare
a destinațiilor turistice, a evenimentelor cu specific ecoturistic, cu implicarea
agenţilor economici din proximitatea destinaţiilor ecoturistice, organizarea
acţiunilor de valorificare a patrimoniului turistic și de promovare a ţării. Crearea
parteneriatelor public-private va contribui la realizarea priorităţilor de dezvoltare a
fiecărei destinaţii în parte și va constitui un element esenţial al activităţilor
agenţiilor de dezvoltare regională, a autorităţilor publice locale de nivelul întîi şi
nivelul al doilea şi al autorităţilor centrale.
5) Sprijinirea realizării de lanțuri scurte de produse alimentare pentru
pensiunile agroturistice se va realiza prin completarea Legii nr. 352 din 24
noiembrie 2016 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în
Republica Moldova cu prevederi ce ţin de produsele alimentare cu care sunt
deserviţi vizitatorii şi turiştii. Totodată, vor fi incluse şi completările necesare la
cerinţele de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de
servire a mesei pentru pensiunile agroturistice.

12
 29. Obiectivul specific 2. Creșterea atractivității destinațiilor de
ecoturism la nivel național și integrarea lor în imaginea de destinație de
turism a Republicii Moldova pentru piața internațională. Pentru realizarea
prezentului obiectiv sînt stabilite 4 acţiuni importante, şi anume:
1) Crearea premiselor pentru creșterea atractivității ariilor protejate se va
realiza prin elaborarea unui model de Sistem de monitorizare a
turiştilor/vizitatorilor în cadrul rezervaţiilor naturale și elaborarea de fiecare
rezervație naturală a Planului de management al vizitatorilor, Planului de
interpretare a naturii și Planului de management al ariei protejate, pe baza
modelelor existente.
a) Sistemul de monitorizare va conține diverse metode de colectare a
informațiilor direct de la sursă prin interviuri aplicate atît turiștilor, cît și
localnicilor, durata medie de sejur, sezonalitate, utilizarea diverselor atracții
turistice, impactul economic al turismului și atitudinea localnicilor față de turismul
din zonă.
b) Pentru promovarea destinaţiei ecoturistice şi o bună funcţionare a
organizațiilor de management al destinației este necesar ca acestea să funcţiuneze
în baza unor planuri: Planul de management al vizitatorilor, Planul de interpretare
a naturii, Planul de management al destinațiilor. Programul propune elaborarea
inițială a unor modele de planuri, iar ulterior elaborarea de către fiecare rezervație
naturală a Planului de management al vizitatorilor, Planului de interpretare a naturii
și Planului de management al ariei protejate, pe baza modelelor existente.
2) Susținerea dezvoltării unei rețele de arii protejate cu caracter educativ.
Domeniul ecoturismului este privit prin prisma vizitării locurilor cu natură
sălbatică şi este strîns legat de acţiuni educative pentru turişti şi populaţia locală.
Acţiunea va conţine: elaborarea recomandărilor privind organizarea, realizarea
programelor educaționale în cadrul ariilor protejate pentru toate vîrstele;
consilierea privind elaborarea planurilor anuale de activități educativ-recreative de
descoperire a naturii, elaborarea unui ghid de conduită pentru vizitatorii
obiectivelor naturale și culturale, elaborarea unei agende anuale ce ţine de
activitățile care se vor organiza în zona ariilor ptotejate. Totodată, întru crearea
unui format unic a conţinutului informaţiei privind promovarea domeniului
ecoturismului de către autorităţile publice locale, vor fi elaborate recomandări ce
ţine de formatul rubricii „TURISM”, al paginilor web ale consiliilor raionale.
3) Dezvoltarea unor campanii cu caracter educativ de comunicare asupra
dezvoltării rețelei de arii protejate. Implementarea acțiunii respective conține:
a) realizarea unor campanii de comunicare şi conştientizare a populaţiei
privind protecţia mediului, naturii şi conservarea biodiversităţii;
b) organizarea, desfăşurarea şi realizarea anuală a evenimentelor cu caracter
ecoturistic;
c) partciciparea la emisiuni radio/TV pentru promovarea şi informarea
cetăţenilor despre acțiunile şi evenimentele din domeniul ecoturismului,
promovînd ofertele şi produsele ecologice din teritoriu;
d) plasarea informaţiei despre acţiunile preconizate în domeniul ecoturistic
pe rețele de socializare;
13
 e) realizarea campaniilor de conştientizare în cadrul comunităţilor locale şi
informare acestora a privind rolul ecoturismului şi oportunităţile cetăţenilor din
vecinătatea obiectivelor ecoturistice.
4) Realizarea unui concept integrat de promovare a elementelor definitorii
pentru imaginea Moldovei ca destinație ecoturistică pe plan național și
internațional se va realiza prin:
a) conceperea unor mărci locale specifice destinaţiilor ecoturistice, cu
elemente definitorii dar esenţiale pentru domeniul ecoturistic;
b) organizarea concursurilor ce ar familiariza tînăra generaţie cu obiectivele
naturale de importanţă turistică (concurs de desen, poezie, concurs de pictură,
concurs privind elaborarea rutelor ecoturistice, etc.);
c) certificarea și înregistrarea rutelor în „Registrul rutelor omologate din
Republica Moldova”;
d) elaborarea, editarea şi promovarea materialelor promoționale pe
segmentul ecoturistic (ghiduri turistice, spoturi, aplicații electronice, colecții de
hărți turistice pentru fiecare destinație de ecoturism, hartă generală cu indicarea
obiectivelor naturale de importanță turistică, etc.).

30. Obiectivul specific 3. Dezvoltarea infrastructurii turistice în cadrul

şi în vecinătatea ariilor naturale protejate și la nivel de destinație ecoturistică.
Pentru realizarea prezentului obiectiv sînt stabilite 2 acţiuni importante, şi
anume:
1) Dezvoltarea infrastructuri ușoare de acces și interpretare a patrimoniului
natural și cultural local specific pentru fiecare din ariile protejate. Această acţiune
va conţine elaborarea politicii privind implementarea planului de mobilitate de tip
soft-mobility la nivelul fiecărei destinații de ecoturism. Planul de mobilitate de tip
soft-mobility prevede realizarea locurilor de parcare și favorizarea transportului
nemotorizat în interiorul destinației ( de exemplu: cel pedestru, cu bicicleta, cu
căruța) pentru accesarea de către vizitatori diverse puncte din destinație, asigurînd
îndeplinirea unei funcţii necesare societăţii şi anume cea ecologică.
Dezvoltarea ecoturismului în zona ariilor protejate, impune srtucturile de
resort să creieze condiţii pentru dezvoltarea infrastructurii de acces pentru fiecare
destinaţie ecoturistică, ce va include elaborarea planurilor privind: trasee de
drumeție, trasee de ciclism, poteci tematice, puncte de belvedere, observatoare de
păsări, locuri de campare. Realizarea şi implementarea Planurilor menţionate va
impulsiona dezvoltarea infrastructurii turisice la nivelul destinațiilor ecoturistice.
2) Dezvoltarea infrastructurii turisice la nivelul destinațiilor de ecoturism
În cadrul procesului de valorificare turistică a ariilor protejate un rol important îl
joacă infrastructura specifică de acces şi anume, marcarea corespunzătoare la
nivelul fiecărei destinații de ecoturism a rețelelor de drumeție și ciclism, a
drumurilor, a potecilor, a traseelor. Totodată în vederea atragerii unui numar mai
mare de turişti este necesară îmbunătăţirea infrastructurii aferente din cadrul sau
din apropierea destinaţiilor ecoturistice (toalete, acces la apă, containere pentru
deşeuri, dotări specifice pentru biciclişti, spaţii pentru autobus, drumuri şi
pietonale, etc.). Un rol deosebit în cadrul infrastructurii turistice îl au şi punctele de
14
informare și centrele de vizitare. Pentru îmbunătăţirea infrastructurii destinaţiei şi a
serviciilor oferite este necesară dezvoltarea, la nivelul fiecărei destinații
ecoturistice, a punctelor de informare turistică și a centrelor de vizitare.

31. Obiectivul specific 4. Îmbunătățirea nivelului de pregătire

profesională pentru personalul implicat în managementul vizitatorilor,
serviciilor turistice și planificarea dezvoltării ecoturistice. Pentru realizarea
prezentului obiectiv sînt stabilite următoarele 4 acţiuni:
1) Creșterea capacității personalului din cadrul administrației ariilor
protejate de a oferi experiențe recreativ-educative specifice ariei protejate.
Acțiunea conţine elaborarea şi implementarea unor programe de perfecţionare a
cadrelor ce activează în industria turismului, organizarea unor seminare, conferinţe,
mese rotunde tematice, schimb de experienţă, perfecţionarea specialiştilor din
domeniu peste hotarele ţării, precum şi organizarea vizitelor de studiu în ariile
protejate din Europa. Organizarea de către autoritățile publice centrale a
seminarelor de instruire pentru personalul din cadrul administraţiilor rezervaţiilor
naturale, implicate în activitățile de ghidaj, pentru titularii de licenţă cu activitate
turistică, specializaţi în formarea de pachete ecoturistice şi în comercializarea
acestora.
2) Creșterea capacității serviciilor din sfera ecoturismului, se va realiza prin
acordarea suportului în implementarea de programe de creștere a calității
serviciilor oferite de pensiunile şi gospodăriile din apropierea ariilor protejate,
organizarea de treninguri de tip green management, identificarea atelierelor
meșteșugărești care pot primi vizitatorii şi oferă produse meșteșugărești ce pot fi
achiziționate de către turişti.
3) Creșterea capacității administrative pentru implementarea de politici şi
programelor de dezvoltare a ecoturismului se va realiza prin:
a) elaborarea unui set de recomandări pentru APL și administratorii ariilor
protejate cu privire la dezvoltarea unei destinații de ecoturism;
b) elaborarea și diseminarea unui set de recomandări pentru APL,
administratorii de arii protejate şi pentru agenții economici din industria turismului
cu privire la serviciile și infrastructura necesară vizitatorilor cu nevoi speciale
c) dezvoltarea de programe de creștere a capacității APL de dezvoltare a
serviciilor locale;
d) consilierea autorităților publice locale referitor la elaborarea şi
implementarea documentelor de politici locale întru dezvoltarea ecoturismului.
4) Îmbunătățirea nivelului de pregătire academică și profesională cu
informații din sfera ecoturismului și arii protejate. Îmbunătăţirea calităţii
formării profesionale a angajaţilor din sectorul ecoturistic se va realiza prin
organizarea seminarelor tematice privind instruirea în domeniul ecoturistic precum
şi elaborarea, de comun cu asociațiile de branșă, a propunerilor de revizuire a
curriculei la toate nivelurile de formare profesională.

15
 32. Obiectivul specific 5. Realizarea unui cadru național adecvat pentru
dezvoltarea politicilor de dezvoltare a ecoturismului. Pentru realizarea
prezentului obiectiv sînt stabilite 4 acţiuni importante, şi anume:
1) Realizarea unui cadru național adecvat pe infrastructură prevede
planificarea și dezvoltarea infrastructurii generale din apropierea obiectivelor
naturale de importantă turistică, realizarea acţiunilor de dezvoltare a localităţilor
prin elaborarea unui ghid de recomandări de urbanism privind componenta ”turism
ecologic”, consilierea autorităţilor publice locale pe segmentul dezvoltării
infrastructurii generale din apropierea obiectivelor naturale de importanţă turistică.
2) Promovarea modelelor de dezvoltare de bune practici.
a) Pe teritoriul Republicii Moldova există cîteva modele de bune practici în
dezvoltarea ecoturismului şi anume: pensiunile turistice din satul Butuceni, raionul
Orhei, Muzeul „Casa Părintească” satul Palanca, raionul Călărași, Muzeul „Casa
Pîinii” satul Văleni, raionul Cahul etc.). Implementarea acțiunii respective are
drept scop promovarea modelelor în ceea ce privește dezvoltarea rurală,
promovarea varietății de produse specifice zonei, sprijinirea proiectelor model din
ţară, diseminarea celor mai bune practici de dezvoltare rurală pe tot teritoriul ţării,
ceea ce ar aduce o plus valoare domeniului turistic.
b) Sistemul de cluster în turism este o abordare ce ar mobiliza companiile
care lucrează independent, în crearea, valorificarea şi promovarea cu succes a
produsului turistic într-o regiune. Un cluster în turism este asociat cu un produs
turistic sau cu o destinaţie turistică. Dezvoltarea clusterelor în turism pe teritoriul
ţării presupune existenţa întreprinderilor competitive, o amplasare geografică
favorabilă, un potenţial natural cu tradiţii culturale, gastronomice, ospitalitate.
3) Realizarea sistemului de colectare (selectivă) a deșeurilor la nivelul
fiecărei destinații va conţine următoarele acţiuni:
a) realizarea unor studii pentru identificarea soluțiilor de colectare / utilizare
a materialelor nedegradabile de pe teritoriul ariilor protejate care să
înlocuiască sistemul de colectare existent dar ineficient, scopul principal este
colectarea la nivelul fiecarei destinaţii ecoturistice a materialelor nedegradabile;
b) oferirea suportului rezervaţiilor naturale în procurarea de presuri pentru
prelucrarea materialelor din plastic.
4) Soluționarea epurării apelor uzate la nivelul fiecărei destinații și la
fiecare pensiune va conţine:
a) elaborarea unei liste de donatori care susțin proiectele privind promovarea
şi realizarea programelor de alimentaţie a populaţiei cu apă potabilă de
calitate și acces la sisteme îmbunătățite de sanitație;
b) elaborarea unui ghid cu soluții necesare de epurare a apelor uzate.

16
 Capitolul IV. Implementarea Programului

Secțiunea 1. Etapele şi termenele de implementare

33. Termenul de implementare a Programuluiu de dezvoltare a ecoturismului

în Republica Moldova prevede perioada 2017 - 2020.

34. Implementarea Programului nu conține divizare pe etape distincte.

Totodată, repartizarea acțiunilor pe ani și trimestre se efectuează în Planul de
acțiuni pentru implementarea Programului.

Secțiunea 2. Responsabili de implementare

35. Responsabili de implementarea Programului sunt autoritățile

administrației publice centrale vizate în Planul de acțiuni pentru implementarea
Programului, inclusiv organizațiile din subordinea acestora.

36. De implementarea Programului vor fi responsabile și autoritățile

administrației publice locale, în limita și obligativitatea atribuțiilor stipulate de
Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica
Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006.

Secțiunea 3. Estimarea generală a costurilor

37. Costurile estimative aferente realizării Planului de acţiuni pentru

implementarea Programului de dezvoltare a ecoturismului în Republica Moldova
în anii 2017 – 2020 constituie suma 25 326, 0 mii lei. Conform Cadrului Bugetar
pe Termen Mediu suma de 2026,0 lei va fi asigurată din bugetul de stat, iar suma
de 23,3 mln lei urmează a fi acoperită din surse externe, care necesită să fie
identificate.

Secțiunea 4. Estimarea generală a impactului

38. Implementarea prezentului Program de dezvoltare a ecoturismului în anii

2017-2020, va avea impact asupra diferitor domenii, inclusiv de mediu, financiar,
economic, cultural şi social.

39. Impactul de mediu.

Dezvoltarea turismului în arii naturale protejate, însoțită de un management
corespunzător, poate aduce o serie de beneficii atît pentru păstrarea integrității
ecosistemelor, cît și pentru conservarea și dezvoltarea acestora. Implementarea
Programului poate contribui și la acumularea veniturilor necesare pentru protecția
ariilor naturale, dar și la edicarea populației în spiritul protecției mediului

17
înconjurător. O serie de acțiuni din Program sunt destinate atît adulților, cît și
elevilor și sunt menite să sporească nivelul de educație și conștiință a turiștilor.

40. Impactul financiar.

Evaluarea impactului financiar conţine analiza acumulărilor din activitatea
ecoturistică care se constituie din oferirea mai multor servicii, şi anume: tururi
pentru observarea naturii, excursii, drumeţii organizate cu ghid, activităţi de
aventură (ex: rafting, excursii cu biciclete pe trasee amenajate etc.), excursii în
comunităţile locale, vizitarea de obiective culturale, vizitarea pensiunilor,
vizionarea manifestărilor cultural-tradiţionale, excursii în comunităţile locale,
consumul de produse alimentare tradiţionale, cazare, transport, produse
meşteşugăreşti şi servicii de ghidaj, suvenire. Totodată, evaluarea veniturilor
obținute în rezultatul implementării Programului va fi posibil de realizat doar după
elaborarea și implementarea Sistemului de monitorizare a turiştilor în cadrul
rezervaţiilor naturale.

41. Impactul economic.

1) Turismul are o contribuţie aparte la realizarea valorii adăugate precum şi
la crearea PIB- ului din ţară. Avînd ca specific utilizarea forței de muncă, consumul
de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate într-o
măsură mai mare decît alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de
dezvoltare. De asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia şi din alte
domenii. Dinamizarea activităţii ecoturistice ce va rezulta din implementarea
prezentului Program va contribui la dezvoltarea economică a ţării.
2) Devoltarea ecoturismului poate constitui o alternativă viabilă de
dezvoltare economică a localităților, în special, a satelor. În acest sens,
implementarea Programului va contribui la stimularea economiei locale prin
dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor turistice (cazare, alimentaţie, transport,
facilităţi recreative, produse meşteşugăreşti, de ghidaj, suvenire, etc.) și creşterea
cererii de produse agricole necesare asigurării serviciilor turistice.

42. Impactul cultural.

1) Valorificarea potenţialului ecoturistic prin includerea în ofertele turistice a
resurselor culturale, care constituie factorul principal ce stă la baza ofertei turistice
ecoturistice, va contribui la cunoaşterea mai bună de către populaţia ţării a
patrimoniului cultural- turistic şi a valorilor tradiţionale.
2) Valorificarea şi promovarea patrimoniului ecoturistic, din care fac parte
resursele ariilor protejate de stat cum ar fi momunentele naturii (geologice,
paleontologice, hidrologice, botanice), rezervaţiile naturale (silvice, de plante,
mixte), rezervaţiile peisajistice, grădini dendrologice, va contribui la o mai bună
întelegere, apreciere şi ocrotire a naturii.
3) Devoltarea ecoturismului va stimula circulația turistică și va contribui la
comunicare și schimb de culturi ale diverselor etnii / popoare, îmbunătăţind
relaţiile interculturale dintr-o regiune.

18
 43. Impactul social.
1) Fiind un sector de prestare servicii, ecoturismul oferă posibilităţi diverse
de odihnă şi agrement, îmbunătăţind aspectul social şi psihologic al societăţii în
general şi al fiecărui beneficiar în parte. O persoană odihnită bine are un randament
de activitate mai înalt, ceea ce are impact pozitiv și asupra activităţii economice.
2) Dezvoltarea ramurii ecoturistice va genera extinderea şi diversificarea
pieţei de desfacere a produselor ecologice, agricole, solicitate în special în mediul
rural vi va satisface necesitățile de realizare a surplusului de produse agricole din
gospodăriile țărănești.
3) Odată cu dezvoltarea segmenutului ecoturistic în ţară, apare necesitatea
creării de noi locuri de muncă și angajării în cîmpul muncii a persoanelor din
localităţile rurale.

Secţiunea 5. Rezultatele scontate, indicatorii de rezultat şi progres.

44. În urma implementării acţiunilor propuse în cadrul obiectivului specific

1, ”Perfecționarea cadrului normativ” domeniul ecoturismului va dispune de un
cadru legislativ şi normativ favorabil desfăşurării activităţii turistice, asigurării
calităţii serviciilor ecoturistice şi realizării evidenţei statistice turistice adecvate în
cadrul ariilor protejate.
Indicatori de rezultat:
1) o lege completată şi aprobată;
2) o hotărîre de Guvern modificată şi aprobată;
3) 9 acte aprobate prin acte administrative ale autorităților publice centrale
(regulamente, norme metodologice, instrucţiuni, etc.).

45. Realizarea obiectivului specific 2, ”Creșterea atractivității

destinațiilor de ecoturism la nivel național și integrarea lor în imaginea de
destinație de turism a Republicii Moldova pentru piața internațională” va
permite valorificarea mai eficientă a resurselor ecoturistice, integrarea Moldovei în
activitatea ecoturistică internaţională prin crearea ofertelor ecoturistice comune cu
ţările vecine şi va îmbunătăţi imaginea Moldovei ca destinaţie ecoturistică.
Indicatori de rezultat:
1) 1 model de sistem de monitorizare a turiştilor în cadrul rezervaţiilor
naturale elaborat;
2) sistem de monitorizare a turiştilor implementat în cadrul a 5 rezervaţii
naturale;
3) 8 tipuri de documente (modele de planuri de management, norme
metodologice, instrucţiuni, recomandări etc.) elaborate;
4) 5 rute ecoturistice nou create şi înregistrate;
5) 1 spot publicitar realizat;
6) 6 hărţi tematice editate şi difuzate;
7) 2 evenimente ecoturistice organizate anual;
8) 3 mărci locale elaborate, înregistrate;
9) 1 expoziţie internaţională în domeniul ecoturismului, participare anuală;
19
 10) 10 ghizi din domeniul ecoturismului instruiţi;
11) participare anuală la 2 emisiuni radio/TV;
12) 1 material promoţional pe segmentul ecoturistic, editat anual.
46. Realizarea obiectivului specific 3, ”Dezvoltarea infrastructurii
turistice în cadrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate și la nivel de
destinație ecoturistică” va avea drept rezultat crearea destinaţiilor ecoturistice în
ţară, ceea ce va contribui la atragerea investiţiilor, modernizarea infrastructurii
turistice, amenajarea destinaţiilor ecoturistice, îmbunătăţirea colaborării cu
autorităţile publice locale şi dinamizarea activităţii ecturistice în ţară.
Indicatori de rezultat:
1) 5 planuri pentru dezvoltarea infrastructurii elaborate;
2) 5 planuri de mobilitate de tip soft-mobility elaborate şi implementate
pentru fiecare destinaţie;
3) 25 indicatoare amplasate la nivelul fiecărei destinaţie de ecoturism;
4) 5 rute demarcate pentru traseele de drumeţie şi ciclism;
5) 5 centre de informare turistică create;
6) 3 centre de vizitare create pe teritoriul ariilor protejate sau în
proximitatea acestora;
7) 15 obiective turistice amenajate, reabilitate, reparate.

47. Realizarea obiectivului specific 4, ”Îmbunătățirea nivelului de

pregătire profesională pentru personalul implicat în managementul
vizitatorilor, serviciilor turistice și planificarea dezvoltării ecoturistice” va
contribui la ridicarea nivelului de pregătire a cadrelor de specialitate şi la formarea
unui contingent de specialişti de calificare înaltă, sporind astfel nivelul de prestare
a serviciilor în domeniul ecoturismului şi la crearea pachetelor de servicii în
ecoturism.
Indicatori de rezultat:
1) 4 seminare organizate anual;
2) 140 de persoane instruite anual;
3) 2 vizite de studiu organizate;
4) 1 curricula universitară revizuită;
5) 1 atelier de lucru pentru pensiunile turistice, organizat anual.

48. Realizarea obiectivului specific 5, ”Realizarea unui cadru național

adecvat pentru dezvoltarea politicilor de dezvoltare a ecoturismului” va
facilita dezvoltarea infrastructurii generale din apropierea obiectivelor naturale de
importanţă turistică, va îmbunătăți planurile urbanistice ale localităţilor din
proximitatea ariilor naturale protejate, va găsi şi identifica soluţii asupra colectării
şi utilizării materialelor nedegradabile de pe teritoriul rezervaţiilor naturale.
Indicatori de rezultat:
1) 2 seminare organizate anual;
2) 3 studii pentru identificarea soluţiilor de colectare şi utilizare a
materialelor nedegradabile, realizate;

20
 3) 5 rezervaţii naturale dotate cu presuri pentru prelucrarea materialelor din
plastic.

Capitolul V.
Procedurile de raportare şi monitorizare

49. Monitorizarea implementării prezenturlui Program va fi realizată de

către autorităţile publice centrale, responsabile de realizarea obiectivelor
Prgramului, conform Planului de acţiuni. Coordonarea activităţii de monitorizare şi
evaluare va fi efectuată de către Agenţia Turismului.

50. Rapoarte de monitorizare vor fi elaborate anual în vederea identificării

gradului de atingere a rezultatelor anuale şi a necesităţii efectuării unor măsuri
corective în perioada care urmează. La solicitarea Agenţiei Turismului, toate
structurile vizate în planurile de acţiuni, urmează să prezinte informaţia relevantă
privind realizarea obiectivelor şi/ sau acţiunilor care au avut loc în decursul anului.
Agenţia Turismului va generaliza informaţia şi va prezenta Guvernului raportul
anual despre realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Programului.

51. La finele implementării prezentului Program, se va efectua evaluarea

Programului. Evaluarea va include identificarea nivelului de realizare a
obiectivelor Programului, a acţiunilor şi subacţiunilor din cadrul Planului de
acțiuni, atingerea indicatorilor stabiliți, analiza contribuţiei generale a autorităţilor
la realizarea tuturor obiectivelor Programului. Ea va include şi rezultatul
consultărilor interne şi externe în vederea obţinerii opiniei celor din exterior,
precum şi în vederea asigurării unei evaluări imparţiale. Rezultatele evaluării finale
a Programului vor servi drept bază pentru elaborarea unui nou document de politici
pentru următoarea perioadă de planificare.

21