Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Putină lume știe însă că șoseaua considerată de unii drept un capriciu al celui
mai iubit fiu al poporului şi care, în realitate, a avut un scop strategic, de
pregătire pentru o eventuală invazie a URSS, urma să poarte numele
“Drumul Transfăgărăşan Nicolae Ceauşescu” şi că, mai mult, cel care a
refuzat această denumire a fost însuşi Ceauşescu, semn că, în septembrie
1974, cultul personalităţii încă nu devenise literă de lege.
Nicolae Mazilu, fost ofițer in armată, comandantul unora din trupele care au
participat la construirea Transfăgărăşanului, povestește cum i s-au comunicat
aspectele legate de scopul obiectivului şi de necesitatea intervenției armatei.
La vremea aceea, deja toate marile şantiere ale ţării erau împânzite cu zeci
de mii de soldăți, ofițeri, maiștri şi subofițeri. Armata era implicată într-o
serie de lucrări de anvergură ale economiei naţionale, unele dintre ele, lucrări
strategice – drumuri, poduri, platforme industriale, sisteme de irigații, lucrări
hidrotehnice.
Citește și: