Sunteți pe pagina 1din 154

GLENNA McREYNOLDS

Paradisul
dragonului
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

MIHNEA COLUMBEANU.

ALCRIS
PROLOG

Insula plutea la orizontul unei m`ri azurii, aurit` de


soarele care r`s`rea. Jackson Daniels se aplec` spre
fereastra hidroavionului, privind cum se \ntindea ro[ea]a
zorilor peste coastele estice ale unui munte \nalt,
col]uros. Ce]urile dimine]ii \nv`luiau piscul \n nori de
borangic [i lumin` lichid`, f`când insula s` semene cu
un paradis, un rai tropical pe p`mânt.
Jackson se \ntoarse dinspre fereastr`, sco]ând un
u[or sunet de dezgust. Dup` cum \l p`r`sise norocul \n
ultima vreme, era gata s` parieze c` insula nu era decât
o nou` versiune a iadului.
|[i privi c`tu[ele de la mâini, fiarele de la glezne [i
lan]ul care le unea. Nu conta ce era insula, oricum
Jackson nu putea merge nic`ieri, nici \n paradis [i nici \n
infern, f`r` permisiunea temnicerului. De-asta era al
dracului de sigur.

5
Avionul se \nclin` pe-o parte, iar Sher Chang, malacul
ca o brut` de lâng` el, \l smuci \napoi de la fereastr`,
\nfigându-[i cu putere degetele \n um`rul r`nit al lui
Jackson. Acesta blestem` printre din]i. Auzi, de pe
scaunul din fa]a lui, o voce de femeie murmurând s`-i
dea drumul. Sher Chang se conform`, iar Jackson se
coco[` peste genunchi, chinuit de durere.
{tia din experien]` c` orice demonstra]ie de sl`bi-
ciune din partea lui ar fi fost \ntâmpinat` cu o doz`
generoas` de analgezice injectabile, la fel cum la cel mai
mic semn de putere i s-ar fi pus \nc` o c`tu[` [i un lan].
Nu avea nici o [ans` de câ[tig. Fusese la discre]ia femeii
[i a bandei sale de pira]i chinezi de... de-o via]`, i se
p`rea.
Un zâmbet r`ut`cios \i arcui buzele. S-ar fi putut s` fie
[i mai r`u. |n locul tinerei numite Sun Shulan din fa]a
lui, temnicera ar fi putut s` fie mama acesteia, Fang
Baolian, temuta regin` a pira]ilor din Marea Chinei de
Sud, femeia care l-ar fi \mpu[cat dac`-i refuza favorurile
sexuale.
– Nu-]i mai face griji, Jen. Parc-ai fi o bab`, \i spuse
Shulan \n cantonez`, exasperat`, b`trânului de lâng` ea.
O s`-l primeasc` pe insul` [i va fi atent` s` nu p`]easc`
nimic. Mai mult nu pot face pentru el decât s`-l aduc
aici, departe de Hong Kong [i de spionii mamei mele.
„Atent`?“ repet` Jackson \n sinea lui, \ncordându-se
din tot trupul. Nu mai avea nevoie de \nc` o femeie care

6
s`-i conduc` [i s`-i duc` de râp` via]a. {tiuse dintot-
deauna c` vân`toarea maritim` de recompense era o
munc` periculoas` – de-a lungul secolelor, pira]ii
deveniser` tot mai \ndr`zne]i [i mai nemilo[i – dar nu
crezuse niciodat` c` o femeie avea s` fie aceea care s`-l
\ngenuncheze \n cele din urm`, necum trei femei:
Baolian, din contingentul „nu cunoa[te iadul furie ca a
femeii desconsiderate“; Shulan, cea care-l salvase din
motive pe care prefera s` nu le cread`; iar acum, cea
„atent`“ care urma s`-l ia \n primire [i s`-l ]in` prizonier
pe o mic` fâ[ie de uscat plutind \ntre mare [i cer.
El, vân`torul, fusese prins \n capcan` de ni[te femei,
capturat de femei. Nu avea alt` consolare decât aceea c`
fratele lui, Cooper, supravie]uise din ambuscada lui
Baolian pe plaja pustie de la sud de Singapore, unde
fusese \mpu[cat. Shulan jurase c` a[a era, iar Jackson o
credea pe prin]esa pira]ilor. |i era u[or s-o cread`, când
ea \i ]inea mâinile \ntr-ale sale [i-l privea cu ochii ei calzi,
ca de chihlimbar, cu o expresie dulce-inocent`,
asigurându-l c` nu-i dorea decât binele. Mai greu \i era s-o
cread` dup` ce-i ad`uga \nc` un lan]. Ar fi vrut s`-l
r`scumpere mai repede, ca s` se termine odat` tot cal-
varul. Nu-[i imagina nici un alt motiv al amestecului \n
problemele mamei ei, \n ciuda pove[tii tr`snite cum c`
ar fi fost fratele ei de mult pierdut.
Avionul reduse altitudinea, coborând \ncet \n cea]`.
Peste câteva momente \i \nv`lui o pâcl` impenetrabil`.

7
Muntele [i colinele verzi [i unduitoare ale insulei
disp`ruser`, \mpreun` cu marea azurie [i dârele str`luci-
toare ale aurorei la orizont.
|n acele momente de zbor orb \l cuprinse un calm
nea[teptat, o lini[te pe care n-ar fi avut motive s-o simt`.
Poate c` nu era decât simpla acceptare a inevitabilului,
dar p`rea s` fie ceva mai mult, ca o f`g`duial` de via]` [i
de fericire.
Acest gând fantezist \i aduse pe buze un nou zâmbet
r`ut`cios. Fericire. Exact. |i cam uitase gustul.
– Adoarme-l, ordon` Shulan, iar lini[tea lui Jackson
se spulber` cât ai clipi.
|njur` murdar, f`r` nici un efect asupra temnicerilor.
Sim]i \n]ep`tura acului [i valul de c`ldur` care preceda
\ntotdeauna somnul adânc [i f`r` vise.
– Cât zace f`r` cuno[tin]`, scoate]i-i c`tu[ele [i
lan]urile, [i ave]i grij` cu el, se mai auzi, ca de la o mare
distan]`, vocea lui Shulan. Dac` se \neac`, pe to]i v` dau
pe mâna maic`-mii.
Un iad, conchise Jackson, \ntr-un ultim moment de
luciditate. Nu tu via]`... nu tu fericire... Pe insul` \l
a[tepta iadul.

8
Capitolul 1
Sugar Caine st`tea \n picioare lâng` scaunul de r`chit`
aflat cel mai aproape de pat, m`surându-l cu privirea pe
b`rbatul \ntins cu fa]a \n jos peste a[ternutul r`v`[it. Era
gol [i frumos... atât de frumos, cu trupul de o senzuali-
tate intrinsec`, o priveli[te bronzat` [i seduc`toare de
curbe musculoase [i suple. Doar privindu-l, sim]ea \n
inim` un val de dorin]`. Era singur` de atâta vreme...
Se numea Jackson. Jack Sun. P`rul brunet \i c`dea \n
fa]`, ascunzându-i chipul [i \nv`luindu-i um`rul, \nainte
de a disp`rea sub trup. Lumina soarelui se infiltra
printre jaluzelele care acopereau ferestrele, aruncându-i
fâ[ii de lumin` [i umbr` peste spatele lat, dar cea mai
mare parte a trupului \i era ascuns` de umbrele tot mai
dense ale dup`-amiezii. Avea t`lpile b`t`torite, precum [i
palmele. Un um`r \i era bandajat cu tifon, iar \n rest
ar`ta absolut perfect.

9
|n momentul când \[i schimb` pozi]ia, \i sc`p` un
geam`t u[or, un oftat de durere. Sprâncenele lui Sugar se
\mbinar` \ntr-o expresie \ngrijorat`. Se aplec` pu]in
\nainte, gata s`-l ajute la nevoie, de[i se ruga s` nu fie cazul.
Nu voia s`-l ating`. Nu \ndr`znea. Nu-[i putea permite
asemenea probleme, iar acel b`rbat anun]a probleme din-
tre cele mai grave, atr`gea pericolul ca un magnet: fusese
luat \n colimator, pentru omor, de Fang Baolian.
Cu gra]ia lasciv` a unui animal care se treze[te \ncet,
Jackson se \ntoarse pe spate, f`cându-[i p`rul de abanos s`
i se reverse pe piept ca o cascad` m`t`soas`. {uvi]ele negre
\i ajungeau pân` la talie, arcuindu-se ca un râu de smoal`
peste pieptul [i abdomenul musculos. Era la fel de frumos
ca sora lui dup` tat`, Sun Shulan, [i la fel de exotic, o com-
bina]ie rar` de Est [i Vest. Gene negre [i dese \i m`rgineau
ochii \nchi[i. Avea sprâncenele u[or arcuite, cam ca aripile
unui [oim. Sugar nu se mira. Chiar [i r`nit, dormind
adânc, avea aura unui animal de prad`.
Ro[ea]a pe care nu voia s` [i-o recunoasc` i se \nte]i
când privirea \i cobor\ spre locul dintre coapse. Era fru-
mos, cu p`rul m`t`sos [i negru, [i b`rb`]ia superb`.
Dojenindu-se \n sinea ei, Sugar \i ridic` cear[aful pân` la
mijloc, de[i la mare lucru nu-i folosi. Un moment mai
târziu, Jackson \mpinse cear[aful din nou.
– B`iatului `stuia \i place s` steie gol, Sugar.
Sugar \[i drese vocea, \nainte de a-i da dreptate
prietenei sale.

10
– {tiu, Carolina, spuse ea, privind-o pe negresa \nalt`
care st`tea \n u[`.
– Vrei s`-i spun tat`lui t`u c` b`iatu-i aicea? \ntreb`
Carolina, legându-[i cu o fund` cordonul galben cu care-[i
\ncinsese rochia de culoarea tangerinei.
– Nu. Nu \nc`.
Sugar [tia c` pe doctorul Thomas Caine l-ar fi lovit
apoplexia dac` afla c` fiica lui ad`postea un vân`tor de
recompense care o \nfruntase pe Fang Baolian. I-ar fi
amintit prea mult de gre[elile ei din tinere]e [i de un tre-
cut care era mai bine s` r`mân` uitat – de[i cu adev`rat
nu l-ar fi putut uita niciodat`.
– Nici nu [tiu de ce l-au adus, continu` Carolina,
prinzându-[i \n ureche un cercel mare, \n aceea[i com-
bina]ie de culori cu rochia [i cordonul. N-are nici un
sens, da' nici unu'. Trebuia s`-l duc` la Kingtsown [i s`-l
dea \n primire tat`lui t`u.
Sugar \i spusese prietenei sale atâta lucru, dar Shulan
o asigurase c` omul pe care-l numea frate dup` tat` nu
era \n pericol de moarte. Fusese tratat de cei mai buni
medici din Hong Kong [i petrecuse câteva s`pt`mâni \n
convalescen]` acolo, \nainte ca Shulan s`-l fi adus tocmai
pân` \n Caraibe. Avea nevoie de \ngrijiri, \ns` nimic mai
presus de priceperile lui Sugar. Cea mai necesar` \i era
protec]ia, spusese Shulan, protec]ia [i paza – pentru
binele lui.

11
Sugar \n]elesese ce i se cerea: plata unei datorii
r`mase prea \ndelungat timp neachitat`. Shulan \i
oferise ad`post \ntr-o vreme când Sugar avea cea mai
mare nevoie. |n schimb, prin]esa pira]ilor voia s`-l ]in`
pe acest om la Cocorico Bay, refugiul lui Sugar de la
cap`tul lumii, unde casa ei era \mbr`]i[at` \ntre ziduri de
stânc` [i singura cale de sc`pare era pe ocean.
Nu era atât de sigur` c` Shulan avusese dreptate \n
leg`tur` cu s`n`tatea fratelui ei dup` tat`. Toat` ziua, nu
d`duse decât un singur semn de via]`, \ntre momentul
când Shulan [i oamenii ei \l l`saser` pe pat, cu hainele
pe el, [i cel de peste o jum`tate de or`, când Carolina
intrase s` se ocupe de el [i scosese un mic ]ip`t ofensat.
Ce l-o fi apucat pe un r`nit ca el s`-[i foloseasc`
ultimele puteri pentru a se dezbr`ca, Sugar nu \n]elegea.
Decât dac` nu cumva, chiar r`nit [i drogat, mormanul de
haine de culi pe care le g`siser` la picioarele patului \l
ofensaser` mai mai mult decât pe Carolina. Aceasta le
dusese imediat la caban` [i le aruncase \n sacul cu cârpe,
bomb`nind.
– Dac` pân` diminea]a nu se treze[te, voi lua m`suri
s` ajung` la St. Vincent, \i spuse Sugar Carolinei.
Se \ntreba dac` Shulan [tia ce sacrificii putea fi
nevoie s` fac` pentru via]a str`inului, ce riscuri erau la
mijloc. Nu se mai \ntorsese la Kingstown de când
plecase de-acolo, cu frica lui Dumnezeu \n suflet.

12
– T`ticului t`u n-o s`-i plac` asta. Deloc n-o s`-i plac`,
o preveni Carolina, \n timp ce-[i prindea [i cel`lalt cercel.
– {tiu. De-asta nu-i spun, nici lui [i nici lui m`mica.
– {i cu omu' de colo cum r`mâne? \ntreb` negresa,
ar`tând spre curte.
Sugar cl`tin` din cap, resemnat`. Nu [tia nimic
despre b`trânul firav pe care Shulan \l l`sase la
Cocorico, decât c` era chinez [i se afla acolo ca s`-l pro-
tejeze pe Jackson.
Când reveni cu aten]ia spre b`rbatul \ntins pe pat, prin
minte \i trecur` câteva zicale, despre puii care se \ntorc
acas` pentru a-[i face cuib, sau spunând c` ce semeni, aia
culegi. |nv`]ase de mult c` unele gre[eli se pl`tesc toat`
via]a. Str`inul din pat era dovada vie \n acest sens.
– Nu-mi place cum arat` chinezu' `la b`trân, con-
tinu` Carolina. Vrei s` r`mân aici?
– Nu... r`spunse Sugar, privindu-[i un moment pri-
etena. |ntoarce-te la Kingstown. Va fi totul bine. Dac`
asta te lini[te[te cu ceva, trimite-l pe Henry \napoi,
mâine-diminea]`.
– Pe Henry...! pufni Carolina. Omu' `la nu-i bun de
nimica.
|n pofida prieteniei cu b`trânul marinar, Sugar nu
putea s-o contrazic`. Henry, oricât \i era el de drag, nu
se pricepea \ntr-adev`r la nimic. Anii de rom [i soare \[i
luaser` tributul.

13
– Numa' c` nu-mi place s` te las singur` aici, c-un
drac str`in [i un b`ietan gol. Asta-i tot.
Dac` b`rbatul de pe pat ar fi fost doar un b`ietan,
Sugar ar fi avut [i ea mai pu]ine \ndoieli. Cât despre dra-
cul str`in care st`tea de straj` \n curte... Se uit` afar` pe
u[a deschis`, spre omul care privea spre mare. Dac` un
vânt mai puternic nu-l dobora la p`mânt, putea zice c`
avea noroc. Iar dac`-l dobora, avea de dat ni[te explica]ii.
Cu un oftat exasperat, Carolina porni \nainte [i
acoperi trupul omului adormit cu cear[aful. Apoi se
aplec` [i vâr\ marginile cear[afului sub saltea.
– Dac` nici `sta nu-l ]ine aici, nimic n-o s`-l ]ie,
morm`i ea, ocolind cap`tul patului pentru a prinde
cear[aful [i \n cealalt` parte. Jur c` nu l-am acoperit pe
b`iatu-`sta decât de cinci ori pe ziua de azi. |n via]a mea
n-am mai v`zut...
Se opri, \ntreruperea brusc` a discursului f`când-o
pe Sugar s` ridice capul.
Pielea de culoarea cafelei-cu-lapte a Carolinei
p`lise. L`s` cear[aful s` cad` [i f`cu un pas \napoi,
\nchinându-se.
– Doamne Sfinte Atotputernice...! murmur` ea.
Obeahman.
Obeahman? Sugar \ntoarse capul spre omul de pe
pat. O singur` privire spre locul unde cascada p`rului i

14
se rev`rsase pe pat, dezv`luindu-i partea stâng` a piep-
tului, o l`muri de ce se speriase Carolina, crezându-l un
vr`jitor al magiei insulare, obeah.
Sugar era pu]in mai sceptic`, \n pofida tatuajului
complicat.
– Nu exist` obeahmeni albi, Carolina, spuse ea sec.
– Ba a fost, domni[oric`, insist` b`trâna, \nchinându-se
din nou. Odat` au avut un obeahman alb, pe Santa
Lucia. Cu ochii mei l-am v`zut.
– {i eu l-am v`zut. Nu era alb.
– Era destul de alb, nu se l`s` Carolina. Numa' nu
chiar ca b`iatu' `sta.
Sugar \ncerc` o alt` tactic`.
– Acest om a venit aici din Hong Kong. Cine s` se
duc` tocmai la Hong Kong ca s` caute un obeahman?
– Nimenea cu mintea-ntreag`, asta-i sigur! pufni negresa.
Sugar d`du din cap a \ncuviin]are.
– Omul `sta nu e un obeahman.
– Ei, ceva tot e el.
De[i nu se \ndoia \n acest sens, Sugar nu prea [tia ce
nume s`-i atribuie – pân` când se uit` din nou la tatuaj.
– E un om-dragon, Carolina, iar oamenii-dragoni nu
au putere la latitudinile joase.
Carolina \[i d`du ochii peste cap, aruncând o privire
miloas` spre Sugar:

15
– Domni[oric`, mai ai atâta de-nv`]at, c` nici m`car
nu-i de râs.
Sugar strânse din buze, pentru a-[i st`pâni zâmbetul.
– Ce [tii tu despre oameni \ncape pe-un vârf de ac,
fato. Iar pentru cât [tii despre oamenii-dragoni, nici n-ai
nevoie de ac.
Buzele lui Sugar tres`rir`.
– Nu te râde, domni[orico! Oi fi tu prea mare ca s-o
mai \ncasezi la popone], da' asta nu-nseamn` c` nu s-ar
putea s`-ncerc.
Apoi, Carolina reveni cu aten]ia spre omul de pe pat,
aplecându-se s`-i vad` bine dragonul \ntip`rit pe partea
stâng` a pieptului.
– E, `sta nu-i nimica mai mult decât un b`iat-dragon gol,
spuse ea cu dispre]. Dac`-]i d` de furc`, \l chemi pe t`ticu'.
– O s`-l chem, \i promise Sugar, cu privirea ab`tându-i-se
spre omul adormit.
Zâmbetul i se [terse de pe buze. |i d`dea deja de
furc`, doar prin faptul c` z`cea acolo. Nu era decât o
nou` problem`, \ntr-o via]` pe care se str`duise atâta s`
[i-o p`streze cât mai simpl`.
B`rbatul \mpinse cear[aful cu picioarele, iar de pe
buze i se desprinse un blestem morm`it. Sugar \[i sim]i
inima c`zând printre m`runtaie. A[a s-o ajute Dumnezeu,
avea un om-dragon \n patul ei, un om-dragon frumos,
periculos [i fascinant.

16
***

Jackson se trezi \ncet, plutind neregulat \ntre


buim`ceal` [i luciditate. Primul lui gând con[tient fu
acela c`-l drogaser` din nou – [i jur` c` era pentru ulti-
ma oar`. Data viitoare, canaliile n-aveau decât s`-l
omoare [i s` termine odat` cu toate complica]iile.
Exact. Gura i se lumin` \ntr-un zâmbet, urmat de un
hohot scurt de râs. Hot`rât lucru, nu avea stof` de martir.
Se \ntinse, ridicându-[i un bra] deasupra capului. La
naiba, ar fi vrut s` poat` deschide ochii. |[i sim]ea pleoapele
ca de plumb, dar [tia c` acest efect secundar al drogului
avea s` treac` \n curând. Nu trebuia decât s` a[tepte.
|ntoarse capul \ntr-o parte, pentru a-[i destinde gâtul
amor]it, iar de pe buze i se desprinse un oftat. Doamne,
cât mai dorea s` se duc` acas`!
|n u[`, Sugar st`tea \ncremenit`, cu o caraf` de ap` \n
mân`, hipnotizat` de mi[c`rile \ncete ale mu[chilor lui [i
succesiunea emo]iilor pe fa]`. Curba de mul]umire a
acelei guri era atât senzual`, cât [i r`ut`cioas`,
dezv`luind un [ir de din]i albi [i regula]i [i o nea[teptat`
\ncredere \n sine.
{tia ce droguri i se administraser`, astfel \ncât ar fi trebuit
s` se trezeasc` sl`bit [i z`p`cit. Când colo, p`rea imaginea

17
s`n`t`]ii \ntruchipate. Era deconcertant s`-[i dea seama c`
a[teptase toat` dup`-amiaza [i o parte din sear` ca el s` se
trezeasc`, numai pentru a descoperi c` nu era preg`tit`.
B`rbatul râse din nou, sunetul profund [i slab rosto-
golindu-se peste Sugar ca un val de c`ldur`. |n via]a ei
nu mai v`zuse unul ca el – un animal atât de proasp`t [i
frumos ca zorii unei noi zile de la Domnul,
descol`cindu-se din somn cu gra]ie, \ntinzându-[i
mu[chii supli [i zâmbind tot mai larg.
Sugar nu se mira c` o femeie tr`sese asupra lui pen-
tru c`-i refuzase patul. Era magnific.
|n clipa urm`toare, aspectul b`rbatului se schimb`.
|nclin` capul, astfel \ncât p`rul \i alunec` pe piept.
Sprâncenele arcuite i se \mbinar` \ntr-o expresie
nedumerit`.
– Femeie? \ntreb` el cu glas r`gu[it.
Nu-i d`duse nici un semn, nici unul. Nu f`cuse decât
s` stea \n u[` – [i totu[i, el \i sim]ise prezen]a. O secund`
\i trecu prin minte c` se putea ca negresa s` fi avut drep-
tate \n leg`tur` cu puterile lui magice. Alung` imediat
gândul. Era un vân`tor de recompense tatuat cu un
dragon. Nici mai mult, nici mai pu]in.
– Da, r`spunse ea, strângând mai tare \n mân` carafa,
cu speran]a c` r`spunsul ei avea s`-l lini[teasc`, f`cându-l
s` r`mân` \n pat.

18
– Dar nu Shulan, continu` Jackson, p`rând surprins
\ns` nu [i dezam`git.
– |ntr-adev`r.
– Unde e?
– A plecat.
P`rea r`spunsul pe care-l a[teptase.
– Deci, tu e[ti cea nou`. Noua mea gardian`?
Sugar d`du din cap, \n ciuda faptului c` \ntrebarea
lui o nedumerea. Apoi \[i d`du seama c` Jackson n-o
v`zuse [i spuse:
– Da.
Pe buzele lui ap`ru un zâmbet. Se ridic` \n coate,
p`rând c` o m`sura cu privirea.
– {i ce planuri ai cu mine, insularo?
Tonul lui sugera o mul]ime de posibilit`]i. Sugar nu
era dispus` s`-i dea speran]e, mai ales când vedea c` se
sim]ea ca la el acas` \n patul ei.
– Sugar a mai l`sat un om, spuse ea pe un ton de
avertisment.
Zâmbetul deveni r`ut`cios.
– B`trânul? Jen Ch'eng?
– Nu s-a prezentat, dar este \ntr-adev`r foarte b`trân.
– Jen e, confirm` Jackson, p`rând dezam`git dar nu
surprins; cu un oftat, se l`s` la loc pe pat. Totu[i, \l pre-
fer pe el \n locul lui Sher Chang. Bruta aia cu steroizi a
dat \n mine de mai multe ori decât era cazul.

19
Cuvintele lui o f`cur` pe Sugar s` simt` un val de
furie. Sim]ise cruzimea uria[ului. Shulan tr`ia \ntr-o
lume unde oamenii ca Sher Chang erau necesari, dar
Sugar nu i-ar fi permis s` r`mân` pe insula ei.
– Ai adus ceva de b`ut? \ntreb` pacientul. Mi-e sete.
Sugar privi carafa plin`. Poate c` era \ntr-adev`r
vr`jitor.
Privindu-l cu grij`, se apropie de noptier` [i lu` un
pahar. |nainte de a apuca s`-l ridice, mâna lui Jackson o
apuc` strâns de \ncheietur`. Carafa de ap` c`zu din
mâna cealalt`, ajungând pe mas`, unde se v`rs`. Sugar
]ip` u[or, mai mult de surprindere decât de durere.
– Nu ]ipa, spuse el, ridicându-se cu ajutorul mâinii
libere.
– N-am dup` cine s` ]ip, scrâ[ni Sugar printre din]i,
furioas` c` se l`sase prins` astfel, [i \nc` de un orb. Smuci
scurt bra]ul, \ncercând strânsoarea. Jackson i-l trase \napoi,
ridicându-se \n picioare [i lipindu-[i trupul de al ei.
Inima lui Sugar se opri pentru a doua oar`.
St`teau fa]`-n fa]`, genunchii lui \i atingeau coapsele,
iar pieptul i se ridica [i cobora \n dreptul ochilor ei. Era
mai \nalt decât crezuse, mai puternic – [i mai periculos.
– Nimeni? \ntreb` el. Pe toat` insula?
N-avea de gând s`-i r`spund`. Urma s` afle singur
adev`rul, destul de curând.

20
– {i Jen? Sau \i e[ti [i tu prizonier`, la fel ca mine?
\ntreb` el, cu un glas sc`zut [i arogant. Nu [tiu ce ]i-ar
face, dar sunt sigur c` tare i-ar mai pl`cea un pretext ca
s` mai \nfig` un ac \n mine.
– Ai fost drogat pentru propria ta protec]ie, repet`
Sugar cuvintele care-i fuseser` spuse.
– M`car par]ial ai \n]eles bine.
}ip`tul unui pesc`ru[ spulber` lini[tea nop]ii, iar
b`rbatul care o ]inea de mân` reac]ion` cu iu]eala ful-
gerului, strângând-o mai tare, \n timp ce se r`sucea \n
direc]ia de unde se auzise sunetul. P`rul i se undui pe
spate ca un val m`t`sos. O secund`, r`maser` amândoi
nemi[ca]i. Când Jackson se \ntoarse din nou spre ea,
Sugar se pomeni fa]`-n fa]` cu dragonul.
Surprins`, \ncerc` s` se retrag`, dar mâna lui o ]inea
pe loc, \n st`pânirea dragonului.
Ochii verzi ca smaraldele ai f`pturii o priveau cu o
posesivitate teribil` de pe \ntinderea bronzat` a pieptului
celui ce-o capturase, dar Sugar nu-[i putea da seama dac`
dragonul \l poseda pe el, sau voia s-o posede pe ea. Nu
sim]ea decât puterea imaginii parc` vii care \mpodobea
pieptul omului, de la um`rul stâng pân` la talie. Aripile
p`reau s` ]ineau creatura \n zbor. Solzi verzi [i alba[tri i
se arcuiau pe spinarea [erpuitoare. Din gur` \i ]â[neau
fl`c`ri, ro[ii [i aurii, \nc`lzind pielea \n dreptul inimii.

21
Suflarea de foc a dragonului, \[i spuse Sugar, mirat`
de c`ldura pe care o putea emana o asemenea fiin]`
fabuloas`, de omul care putea s-o ]in` \n st`pânire.
– E[ti mai scund` decât credeam, spuse el, sl`bind
infim strânsoarea.
Sunetul slab al glasului s`u o f`cu s` ridice privirea
spre el, iar respira]ia i se opri \n gât.
Jackson deschisese ochii.
Aveau aceea[i culoare cu ai dragonului, dar erau mai
calzi, mult mai calzi, cu luciri chihlimbarii [i liniu]e de
un cafeniu mai \nchis. Degetul lui mare o mângâia pe
\ncheietura mâinii, f`cându-i pulsul s` porneasc` la
galop.
Jackson \[i l`s` privirea s` cutreiere fa]a femeii, iar
starea de confuzie pe care o avusese la trezire \i reveni.
Ar`ta foarte ciudat, aproape familiar, ceea ce-l intriga.
Forma fe]ei ei era feminin`, delicat` ca o inim`, dar avea
tr`s`turi mai copil`re[ti, mai rotunde [i mai pu]in defi-
nite, sugerând o inocen]` care-l surprindea din partea
unei complice de-a lui Sun Shulan.
– N-am s`-]i fac nimic, spuse el, sim]ind nevoia s-o
lini[teasc`.
Pielea ei era imaculat`, aurie ca piersica, asortându-se
divin cu blondul p`rului \n`lbit de soare. Era sau un
\nger, sau \ntruchiparea unei fantezii. Nu se putea hot`r\

22
ce anume, dar p`rea venit` de pe alt` lume, ca o fiin]`
\nc` ne\mblânzit`, cu ochi cristalini [i adânci. Niciodat`
nu mai v`zuse asemenea ochi. Erau mai mult argintii
decât cenu[ii.
– Nu, n-ai s`-mi faci nimic, \i d`du ea dreptate. Iar
dac`-mi dai drumul acum, nici eu n-am s`-]i fac.
Atâta despre inocen]`, \[i spuse Jackson, dar nu-i
d`du drumul.
– E[ti chiar atât de periculoas`? o \ntreb`, \n`l]ându-[i
o sprâncean`.
– Pot fi, replic` Sugar f`r` ezitare, cu o voce melo-
dioas` care-i contrazicea asprimea cuvintelor.
Jackson nu-[i putu st`pâni un zâmbet.
– {i eu sunt cunoscut ca periculos, [i am cu cel pu]in
optzeci de livre mai mult ca tine.
– Atunci cred c` nu-mi r`mâne decât s` risc.
Sugar [arja. Nu-l putea \nvinge, nici \n cele mai
nes`buite vise ale ei – dar \n afar` de bluff nu avea nici
o alt` solu]ie. Shulan \i spusese s`-l ]in` acolo [i avea
s`-l ]in`, asigurându-se c` nu p`]ea nimic. Era singurul
lucru care-i fusese cerut \n schimbul celei de-a doua
[anse pe care i-o acordase Shulan. N-avea de gând s` dea
gre[.
Zâmbetul lui Jackson pieri. Femeia din fa]a lui era
serioas`, al dracului de serioas`. |i privi umerii \ngu[ti [i

23
constitu]ia supl`, mâna atât de mic` \ntr-a lui, [i
recunoscu c` existau câteva c`i pe care o femeie de
categorie atât de u[oar` \l putea reduce la neputin]`,
de[i se \ndoia c` \i st`tea mintea la pl`ceri sexuale.
Cu atât mai r`u. Ridic` mâna liber` pentru a-i atinge
p`rul. |ncet, \[i trecu degetele prin masa blond` [i
m`t`soas` care-i \ncadra fa]a. Nu era dr`gu]`. Cuvântul
„dr`gu]`“ era prea banal pentru a descrie atrac]ia ei, con-
tradic]ia \ntre fragilitatea trupului [i for]a convingerii.
Nu avea curbe planturoase cu care s` ispiteasc` un
b`rbat, [i totu[i Jackson se sim]ea ispitit – \ntr-un mod
surprinz`tor de total.
– Cum te nume[ti? o \ntreb` el.
|n obrajii ei \nflori o ro[ea]` aprins`, dar privirea nu-i
[ov`i nici o clip`.
– Sugar, r`spunse. Sugar Caine.
La auzul unui asemenea nume, oricine ar fi zâmbit,
inclusiv Jackson – dar privirea lui se ab`tuse spre buzele
lui Sugar, \n timp ce aceasta vorbea. Când \i auzise
numele, Jackson nu-[i putuse imagina decât un lucru:
gustul incredibil de dulce al gurii ei.

24
Capitolul 2
Era fermec`toare, atât de feminin` [i delicat`, iar
Jackson voia s-o guste, dorea un s`rut, un singur s`rut
blând, \ncet [i dulce, \n care s` simt` gustul lui Sugar
Caine.
Zâmbetul \i reveni pe buze, dar mai mult la adresa lui
\nsu[i decât la a numelui ei. |n vara trecut`, jurase s` se
lase de femei nebunatice, iar femeia din fa]a lui era
nebunatic` \n feluri pe care numai un spirit \nrudit cu al
ei le-ar fi putut recunoa[te.
– Deci, Sugar... continu` el, cu zâmbetul devenindu-i
batjocoritor. De data asta, unde m-a l`sat Shulan?
– La cap`tul lumii.
Sugar \[i alegea cuvintele cu mult` grij`. Nu era un
invalid, iar ea nu voia s`-l vad` r`nit sau mort \ntr-o
\ncercare de a fugi. Nu exista nici o cale de sc`pare de pe
Cocorico. Sarcina ei nu consta numai \n a avea grij` de
Jackson, ci [i \n a-l convinge de acest fapt incontestabil.

25
– De-aici \ncolo \ncep dragonii [i alte lighioane?
\ntreb` Jackson, cu un surâs care insinua c` se sim]ea ca
la el acas` \n orice loc unde se g`seau dragoni.
– {i alte lighioane, confirm` Sugar.
– Ba nu, replic` el, privind \n jur. Am fost de vreo
dou` ori la cap`tul lumii, [i nu-i aici. Nu-i nici m`car
pe-aproape.
Privirea \i reveni spre ea, m`surând-o \ntr-un fel
cumplit de stânjenitor.
Sugar \ncerc` s`-[i desprind` \ncheietura din mâna
lui, dar Jackson nu sl`bi strânsoarea.
– Ce cau]i aici, singur`?
Atâta despre ascunderea sl`biciunilor, \[i spuse ea,
dezgustat`. Chiar se vedea cât de singur` se sim]ea,
oricât ar fi \ncercat s` nu se tr`deze? Anii de izolare o
f`cuser` s` devin` atât de str`vezie?
Ei bine, n-avea s` primeasc` nici un r`spuns, nici
dac` \nghe]a iadul.
– Bine, spuse el, ca [i cum i-ar fi citit gândurile.
|l privi surprins`.
– Ce-ar fi s`-mi spui de ce m-a adus Shulan la tine?
– Ca s` te ]in \n siguran]`, r`spunse Sugar, convins`
c` sinceritatea era \ntotdeauna \n folosul ei, chiar dac`
uneori i-o lua \nainte t`cerea.
– Deci [tii despre Fang Baolian?
M`rturisi printr-o coborâre scurt` a genelor, ca \ntot-
deauna când trebuia s`-[i recunoasc` unele cuno[tin]e

26
mai pu]in onorabile. O cuno[tea pe Regina Dragonilor
din Marea Chinei de Sud. Baolian era blestemul vie]ii ei.
– M-ar ucide, dac` m-ar g`si, continu` Jackson, ca [i
cum i-ar fi vorbit unui copil.
Sugar ridic` ochii, privindu-l drept \n fa]`.
– Aici n-o s` te g`seasc`.
Vorbea pe un ton hot`rât, exprimând o convingere
neab`tut`. N-avea \ncotro, atât pentru ea \ns`[i cât [i
pentru el.
Jackson cobor\ privirea spre femeia pe care o ]inea cap-
tiv` cu o singur` mân`, aproape f`r` nici un efort, surprins
din nou de intensitatea convingerii ei. Pentru o fiin]` care
ar`ta atât de fragil`, avea o coloan` vertebral` de o]el.
– Ce te face s` fii atât de sigur`? o \ntreb` el.
Atât de sigur` de toate? ar fi vrut s` adauge, dar se
st`pâni. {tia c` mai [arjase, când spusese c` reprezenta
un pericol pentru el, doar dac` nu cumva \i curgea prin
vene sângele unei maestre a artelor mar]iale. N-ar fi fost
exclus, dar cu tot o]elul acela din [ira spin`rii, trupul nu
era atât de cizelat. Totu[i, acum ar fi preferat s` cread`
c` nu era un bluff. Ultimul lucru pe care-l dorea era ca
Baolian s`-l g`seasc` imobilizat pe o insul`, f`r` un arse-
nal la dispozi]ie.
– Faptul c` nu m-a g`sit niciodat` nici pe mine,
r`spunse Sugar, smucindu-[i mâna. {i-acum, d`-mi
drumul.
Jackson o strânse [i mai tare, dându-i de \n]eles c` nu
era dispus s-o elibereze cu una cu dou`.

27
– Ce-are Baolian cu tine?
– Acela[i lucru pe care \l are [i cu tine.
F`r` voie, Jackson râse.
– N-a[ crede, Sugar.
Privirea \i cobor\ spre rotunjimile sânilor ei vizibili
prin tricoul alb.
– Numai dac` are gusturi mai eclectice decât
crezusem.
– Nu vrea s` se culce cu mine, replic` Sugar,
\nro[indu-se \n obraji.
– Deci Shulan ]i-a spus [i detaliul `sta?
– Mi-a spus ce crezi tu.
– Ce cred...?
Era plin` de surprize, acea domni[oar` Sugar Caine.
Jackson \[i aminti când o v`zuse ultima oar` pe Baolian,
\ntins` pe un pat dintr-un hotel de lux din Jakarta, cu un
zâmbet ademenitor pe fa]a ei superb` [i un neglije
diafan drapat pe trup, dezv`luindu-i cu mult` art`
curbele opulente.
Nu, nu se \n[elase. {i nici ea nu se \n[elase cu privire
la refuzul lui de a c`dea \n mrejele ei senzuale. Regina
Dragonilor d`duse foarte clar de \n]eles c`, din momen-
tul când p`r`sise camera de hotel, zilele lui Jackson erau
num`rate. Vocifer`rile ei [uier`toare continuau s`-i bân-
tuie visurile, \mpingându-le spre co[maruri, lucru ce se
\ntâmpla invariabil atunci când adormea \n c`tu[e [i
lan]uri.

28
– Iar tu ce crezi? o \ntreb` curios, dar f`r` s` se
\ndoiasc` de propriile lui concluzii. Baolian \l dorise, iar
refuzul lui o f`cuse s`-l condamne la moarte.
– Cred adev`rul.
– {i care e adev`rul `sta?
– Baolian pl`nuia s` te omoare indiferent dac` te cul-
cai cu ea sau nu, dar ]i-ar fi savurat mai pl`cut moartea
dac` \nainte s-ar fi culcat cu fiul amantului ei. A[a, con-
sider` c` a fost \n[elat`. Dac` afl` c` e[ti viu, va dori s`
\ncline balan]a \nainte de a trimite alt asasin s` te ucid`.
Dar de data asta nu va mai dori sex, ci tortur`.
Ori de câte ori o privea, lui Jackson \i trecea prin
minte cuvântul naiv`. Orice femeie care vorbea despre
sex [i tortur` \n aceea[i fraz`, f`r` s` sufle, era naiv`.
– Pe tine te-ar tortura? \ntreb` el, de[i nu dorea cu
adev`rat s` aud` r`spunsul. Aceast` femeie avea o piele
prea fragil`. {i i-ar fi putut frânge \ncheietura mâinii, sau
gâtul, numai cu o mân`.
– N-am de gând s`-i dau ocazia, r`spunse Sugar,
aruncând scântei argintii din ochi. Dac` m` vrea, va tre-
bui s` m` omoare.
Pentru Jackson, miza se schimb` \ntr-o clip`. Purta
semnul asasinului trimis de Baolian. Nu putea decât s`-[i
imagineze ce semne purta Sugar.
|i d`du drumul.
– Unde m` aflu?
Sugar se \ndep`rt` imediat, dornic` s` ia distan]`.

29
– |n dormitorul meu, spuse ea, frecându-[i ante-
bra]ul, \n timp ce f`cea \nc` un pas \napoi [i se str`duia
s`-i \nfrunte privirea \n continuare. {i e[ti gol. A[a c`,
dac` nu te superi, pe canapea sunt preg`tite ni[te haine
pentru tine.
Ar`t` spre o sofa roz, aflat` \n col]ul camerei.
– Instala]iile sanitare sunt \n spate, cam arhaice, iar
dac` vrei s` m`nânci, dup` ce te \mbraci m` g`se[ti \n
buc`t`rie.
|nainte de a apuca s` ias`, privirea \i alunec` \n jos,
nesocotindu-i toate ordinele date \n sinea ei ochilor.
Sc`parea nu dur` decât o secund` – dar era de ajuns.
Ie[i gr`bit`, cu obrajii arzându-i ca focul. Lua-l-ar dracu'
s`-l ia!
Jackson o privi cum pleca, ascunzându-[i un zâmbet.
Nu-l interesau femeile, nici m`car una care-l intriga atât
de mult ca domni[oara Sugar Caine. |l interesa doar
via]a, propria lui via]`, cea pe care Baolian \ncerca s-o
curme, iar Shulan o uzurpase. Dac` era adev`rat ceea ce
spusese Sugar, c` numai ea [i Jen se aflau acolo ca s`-l
p`zeasc`, atunci partida era ca [i câ[tigat`. Era nevoie de
mai mult decât o femeie dr`gu]` [i misterioas` [i un
b`trân maestru wushi pentru a-l ]ine captiv. |n sfâr[it,
Shulan \l subestimase.

***

30
|nfruntându-[i senza]ia de stânjeneal`, Jackson ie[i
pe verand`. Privirea i se \ndrept` automat \n sus, tot mai
sus, \n c`utarea cerului. |l g`si atât de departe, \ncât \i
\nghe]` sângele \n vene.
Era prins. Un perete \nalt de stânc` bloca orice cale
de acces. Pe creasta falezei se profila un arc natural de
piatr`, \ncadrând stelele.
Poate c` Sugar avea dreptate.
Poate c` se afla \ntr-adev`r la cap`tul lumii.
|n spatele lui se auzea numai marea, cu valurile
sp`rgându-se de stânci. |n rest nu se mai vedea nimic,
doar marea, cerul [i mica fort`rea]` a casei lui Sugar – o
\nchisoare perfect`, \ntr-adev`r. Singura [ans` p`rea s`
fie pe calea apei, \notul printr-un ocean necunoscut,
noaptea – da, o [ans` sigur` de a se sinucide.
D`du s` porneasc` \nainte, când sunetul unui glas
cântând [i râzând \l opri \n loc. T`cut, se ghemui. Nu
fusese un glas de femeie, iar Jen nu râdea niciodat`.
|n buc`t`rie, Sugar r`mase nemi[cat`, nevenindu-i
s`-[i cread` ochilor. Un tricou pe jum`tate stors \i [iroia
de ap` \n mâini, dar ea abia dac` observa.
Prizonierul disp`ruse. |l v`zuse stând \n curte, cu
privirea spre cas`, iar \n secunda urm`toare se topise \n
noapte ca o felin` a junglei.
{tia ce anume \l speriase. Interpretarea be]iv`neasc`
a „Fetei din insul`“ de c`tre Henry. |ntr-adev`r, ar fi spe-
riat pe oricine. Probabil Carolina \l pusese s` cânte.

31
Henry n-ar fi f`cut niciodat` efortul de a ajunge la
Cocorico pe \ntuneric f`r` s`-l inspire vreo amenin]are.
|njurând \ncet, Sugar arunc` tricoul \napoi \n albia de
sp`lat [i smuci cablul generatorului. Când motorul
porni, alerg` \n buc`t`rie, prin u[a lateral`. Dobitocul
`la b`trân de Henry era prietenul ei, iar Sugar nu voia ca
omul-dragon s`-i fac` cine [tie ce. Se strecur` prin
spa]iul strâmt dintre mas` [i peretele de la nord, gr`bit`
s` ajung` la contactorul camuflat dup` un co[ cu fructe.
Atinse metalul [i, cu un mic efort, ap`s` maneta.
O lumin` orbitoare inund` curtea, f`cându-i pe to]i
s` \ncremeneasc`. Prin fereastra de la vest, Sugar \l v`zu
pe Henry cl`tinându-se pe picioare lâng` sfoara de rufe,
clipind din ochi \n lumin`, dar vizibil a[a cum era: un
b`trân inofensiv.
Jen se desena ca o siluet` cenu[ie triunghiular` lâng`
ghe]`rie – [i se uita drept la ea.
Prin vene o str`b`tu un val de adrenalin`. Nu [tia la
ce se a[teptase, dar \n nici un caz s`-l vad` pe chinez
p`zind intrarea la Cocorico [i privind-o din \ntuneric.
Prizonierul ei, omul-dragon, era mai greu de depis-
tat. Sugar ocoli repede masa din buc`t`rie [i se opri la
u[a din fa]`, \ncercând s`-l ignore pe Jen. Scrut` cu
privirea curtea, apoi plaja [i locurile s`lbatice din jurul
falezei, \n c`utarea lui Jackson. Nu putea s` fi ajuns
departe, dar a dracului s` fi fost dac` reu[ea s`-l vad`.
Motivul se limpezi o clip` mai târziu, când fu \nh`]at`
de la spate [i tras` \napoi \n buc`t`rie.

32
}ip`tul de spaim` \i fu \nlocuit imediat de altul,
ne\ncrez`tor, când \[i d`du seama cine o prinsese. P`rul
brunet care se rev`rsa peste um`rul ei, precum [i piep-
tul tare ca piatra din spate, nu l`sau nici o umbr` de
\ndoial` – [i totu[i, nu-i venea s` cread` c` cineva se
putea mi[ca atât de repede [i silen]ios.
– D`-mi drumul, b`i... b`i...
– Cine-i be]ivanul? mârâi Jackson la urechea ei.
– Henry, un prieten...
Se zb`tea \n menghina bra]elor lui, \ncercând s`-l
loveasc`. De data asta \ntrecuse m`sura.
– Nu [i al meu.
– Tu n-ai nici un prieten, se r`sti Sugar, furioas`.
|ncerc` s`-i dea un cot \n coaste, dar Jackson fu mai
rapid, mutându-[i bra]ele f`r` s`-i dea drumul. |n secun-
da urm`toare, \ns`, Sugar c`zu pe podea, eliberat` pe
nea[teptate.
Ridic` privirea spre el, gata s`-l repead` pentru
neaten]ie [i s`-l amenin]e cu tot ce-i trecea prin minte –
de la lan]uri pân` la \nfometare – dac` se mai atingea de
ea, dar n-ar fi folosit la nimic. Lama spadei lui Jen lucea
lâng` gâtul lui, unde-i l`sase o dâr` sub]ire de sânge.
Omul-dragon o privi \ncruntat, dominat de o]elul
t`ios lipit de gâtul lui. Ochii i se \ntunecaser` de furie. |[i
]inea pumnii strân[i pe lâng` trup.
– M-ai convins, Jen, morm`i el printre din]i. {i-acum,
mi[c` de-aici pân` nu te omor f`r` s` vreau.

33
Când Jen nu se mi[c`, \i spuse un [ir de cuvinte \n
chinez`, repezi, furioase [i poruncitoare.
R`spunsul b`trânului const` \n retragerea t`cut` a
armei, urmat` de fo[netul metalic al lamei vârâte \napoi
\n teac`.
Sugar se ridic` \ncet \n picioare, cu toate sim]urile
activate. Shulan adusese \n pragul casei ei doi r`zboinici
[i un r`zboi, nu un invalid care avea nevoie de \ngrijiri.
– Am crezut c` te aflai aici ca s`-l protejezi, \i spuse
ea lui Jen, pe un ton \n care se amestecau repro[ul [i
pruden]a.
Shulan \i expusese multe dintre detaliile pove[tii lui
Jackson, dar prin]esa pira]ilor uitase s-o previn` \n
leg`tur` cu \ndemânarea b`trânului chinez. Fragilul Jen
era cel pu]in la fel de alarmant ca omul-dragon.
– Nu vreau s` moar` nimeni aici, nici accidental [i
nici altfel, continu` ea, ]intuindu-i cu privirea pe amân-
doi, ca s` fie clar cui i se adresa, de[i se \ndoia c` Jen
\n]elegea vreun cuvânt.
B`trânul nu f`cu decât s-o priveasc` un moment cu
ochii lui de nep`truns, dup` care f`cu o plec`ciune
scurt` [i ie[i din buc`t`rie. Sugar \ntoarse capul spre
omul care continua s` domine \nc`perea. |ntr-un fel, de
la el a[tepta [i mai pu]in.
– |]i curge sânge, \i spuse ea. Stai jos... te rog.
Rug`mintea nu exprima decât polite]e, \[i zise Sugar.
Nimic mai mult.

34
Spre marea ei u[urare, Jackson se supuse, a[ezându-se
pe un scaun. Sugar n-avea idee ce-ar fi putut face dac` i
se \mpotrivea.
– M` duc s`... ``... aduc trusa de prim-ajutor, spuse
ea, ocolindu-l pentru a stinge proiectoarele, \nainte de a-[i
continua drumul spre c`mar`. N-avea de gând s`-l mai
lase s` se \mbrace noaptea \n negru.
Reveni peste câteva momente. Puse cutia metalic` pe
mas` [i scoase din ea antisepticul [i un sul mare de tifon
steril. Jackson nu era r`nit prea grav, dar Sugar nu voia
s` ri[te o infec]ie.
– Ai aici o adev`rat` farmacie, spuse el, ar`tând cu
capul spre con]inutul cutiei. E[ti traficant de droguri sau
medic?
– Am o legitima]ie veche de la Crucea Ro[ie,
r`spunse Sugar, iar aici e la fel de valabil` ca o licen]`
medical`.
– Aici, adic` unde?
– Aici, repet` ea, f`r` s`-i scape \ncercarea lui de a-i
smulge informa]ii.
Ridic` un tampon de tifon \mbibat cu dezinfectant ca
s`-i cure]e rana, dar mâna i se opri lâng` um`rul lui,
supunându-se unui avertisment intuitiv: ar fi fost riscant
s`-l ating` pe omul-dragon.
Dojenindu-se pentru momentul de sl`biciune, Sugar
\i \mpinse dup` ureche p`rul, cu mâna liber` – [i ime-
diat se convinse c` temerile ei nu fuseser` ne\ntemeiate.

35
Nu era periculos la atingere. Era ca sosit din paradis,
cald [i puternic, senzual [i sensibil, plin de vitalitate ani-
malic`. |[i cobor\ ochii spre ai lui – [i fu capturat` de
focul verde al acelei priviri. Cople[it`, \[i retrase mâna,
l`sându-i p`rul s` cad` la loc, lung pân` la talie.
Spre lauda lui, Jackson nu-i r`spunse cu unul dintre
zâmbetele sale r`ut`cioase. N-o tachin`. Sugar aproape
c`-[i dorea s-o fi f`cut, orice numai s` risipeasc` stânje-
neala care o cuprinsese.
– O s` usture, se sili ea s`-l previn`, cu obrajii \nro[i]i
ca focul.
Jackson nu spuse nimic, mutându-[i doar privirea,
dup` ce-i studiase câteva momente ochii, gânditor.
– Nu vreau s` m` mai atingi, continu` ea, aplicând
peste pansament o fâ[ie de leucoplast. Dac`-]i ]ii mâinile
acas`, sunt sigur` c` [i Jen va face la fel cu spadele lui.
Aici e[ti \n siguran]`, a[a c` n-are nici un rost s` ataci
oamenii.
– Nu te-am atacat, r`spunse el, p`rând cel pu]in la fel
de iritat. Te protejam.
Sugar \i arunc` o privire ne\ncrez`toare.
– De Henry?
– De un str`in. Spusese[i c` aici nu mai e nimeni.
Numai tu, eu [i Jen.
|ntoarse capul, privind-o \n ochi.
– S` nu m` min]i, Sugar, o avertiz` el. {i-a[a am
destule probleme de rezolvat, ca s` r`mân \n via]`.

36
Nimeni n-o mai f`cuse vreodat` mincinoas`. Era o
experien]` cu totul nou` [i nu foarte pl`cut`.
– Când eram \n bungalou, spuse ea, acolo se g`seau
numai trei oameni. Nu prea [tiu de ce s-a \ntors Henry
\n seara asta, dar \i cerusem s` nu revin` pân` mâine-
diminea]`.
– De ce?
– Pentru cazul c` nu te trezeai pân` atunci.
– {i ce-ai fi f`cut cu mine, dac` nu m` trezeam?
– }i-a[ fi acordat o asisten]` medical` mai bun`.
Jackson \i arunc` o privire dur`.
– Cu alte cuvinte, dac` mor, pot pleca.
Sugar se uit` la el cu ochi mari, cople[it` de concluzia
pe care o tr`sese.
– Ai fost adus aici ca s` fii \n siguran]`. Trebuie s` am
grij` de tine. Pot s` am, sublinie ea, sim]ind c` era \n joc
mult mai mult decât mândria ei. Nu e[ti \n nici un
pericol, ]i-o jur.
Lui Jackson \i sc`p` un hohot de râs scurt, ca un
l`trat; parc` ar fi f`cut-o din nou mincinoas`.
– Nu te mint, insist` ea. Pe Shulan n-o intereseaz`
decât s`-]i fie ]ie bine.
Drept r`spuns, Jackson \n`l]` dispre]uitor o
sprâncean` ca o arip`.
– Dac`-]i \nchipui asta, e clar c`-]i cunosc prietenii
mult mai bine decât \i cuno[ti tu pe ai mei.

37
Sugar \[i regreta cuvintele dinainte suficient pentru a-i
oferi o scuz`. Omul fusese r`nit [i capturat. Ar fi fost
inutil [i meschin s`-l insulte.
– |mi pare r`u. Sunt sigur` c` ai o mul]ime de prieteni...
Singurul lui r`spuns fu un nou hohot de râs sarcastic.
– I-auzi, i-auzi, ce dulce e[ti!
– Nu tocmai, replic` ea, sim]indu-se \ngrozitor de
prost. Era clar c` individul n-avea nevoie de compasi-
unea ei [i n-ar fi stricat s` ]in` minte.
– Nu?
– Nu, accentu` Sugar.
– Aha, deci ai intrat numai pentru bani.
|l privi ne\ncrez`toare:
– Ce bani?
– R`scump`rarea pe care o dore[te Shulan pentru a
m` trage de pe plaja asta \nainte ca lacheul maic`-sii s`
mai fac` o \ncercare cu mine.
Dup` un moment de pauz`, continu`:
– {i ar face bine s` cear` cât mai mult. Cred c`
instinctele materne ale lui Baolian ar seca de tot dac` ar
descoperi vreodat` de ce treburi se ]ine fiic`-sa. Regina
Dragonilor \mi dorea moartea. N-o s` se bucure dac`
descoper` c` am supravie]uit ambuscadei [i cu atât mai
pu]in când va afla cine m-a ajutat – oricât sunt ele rude
de sânge.
– Ai \n]eles complet pe dos, replic` Sugar, punând
trusa medical` pe mas`. Shulan te-a salvat din acela[i

38
motiv pentru care mama ei vrea s` te vad` mort: fiindc`
e[ti fiul lui Sun Yi. Nu e vorba de nici o r`scump`rare.
– Exact, spuse el t`r`g`nat, fiind iar clar c` nu credea
o iot`. {i nici tu n-ai ni[te picioare de s` le viseze to]i
b`rba]ii când dorm.
Se ridic` de pe scaun [i se duse la fereastra cu vedere
spre promontoriu, l`sând-o \n spatele lui, amu]it`.
– Tot afar` e, umbl` creanga de colo-colo.
– Jen, sau... sau Henry? \ntreb` Sugar, pentru a-i
dovedi c` nu era buim`cit` de concluziile lui.
– Henry, r`spunse Jackson, râzând \ncet. Jen nu
umbl` creanga, nici fizic, nici mintal. De-asta-i un câine
de paz` atât de bun. Are tenacitatea [i concentrarea unei
rachete cu senzori de c`ldur`. Ceea ce e extraordinar,
atâta vreme cât nu e[ti tu ]inta.
|njur` grosolan [i se \ntoarse cu fa]a spre ea,
r`scolindu-[i p`rul cu mâinile.
– Nu [tiu unde te-a g`sit Shulan, dar te-a ales bine.
Atât de-al naibii de bine, \ncât m` \ntreb dac` nu cumva
drogurile au ajutat-o s`-mi descopere fanteziile... fiindc`
exact a[a ar`]i. Dar atâta lucru nu e de-ajuns ca s` m`
]in` pe stânca asta.
Dac` a[teptase vreun r`spuns de la ea, urma s` fie
amarnic dezam`git. Sugar nu avea nimic de spus \n fa]a
unei declara]ii atât de jingitoare – sau, cel pu]in, a[a o
considera ea. Cu cât o privea Jackson mai mult, cu atât
mai tare o ustura limba s` vorbeasc`.

39
– Te \n[eli di-din nou, se bâlbâi ea. Shulan nu cere
nici o r`scump`are [i are atâta minte \ncât s` nu cear`
nimic din ceea ce-mi sugerezi tu.
– Sexul e cea mai veche momeal` de pe fa]a p`mân-
tului, spuse Jackson, f`când un pas \nainte.
– Nu [i pe p`mânturile mele, replic` Sugar, f`când la
rândul ei un pas \napoi.
Zâmbetul lui vag [i expresia de satisfac]ie care-i
\ntunec` ochii o preveni ce f`cuse. |njur` \n gând. Nu-[i
putea permite s`-i lase lui avantajul, iar când Jackson
f`cu \nc` un pas, Sugar r`mase pe loc.
– Trebuie s` [tii câteva lucruri \nainte de a te l`sa s`-]i
m`nânci cina, spuse ea, ]inându-[i coloana vertebral`
mai dreapt` \n fa]a acelei \naint`ri lente, de animal ie[it
la prad`.
– Ca de pild`? arcui \ntreb`tor Jackson o sprâncean`.
– Te afli la nou` mile distan]` de cel mai apropiat
]`rm locuit. Dincolo de cap`tul insulei se \ntinde o
strâmtoare oceanic` adânc`, numit` nu degeaba Aleea
Rechinilor, iar tu sângerezi. |n locul t`u, nu m-ar tenta
b`ile \n mare, noaptea.
{i, terminându-[i tirada, Sugar se \ntoarse [i ie[i pe
u[`, abia apucând s` coboare de pe verand` \nainte ca
din buc`t`rie s` izbucneasc` un [ir de \njur`turi
violente.

40
Capitolul 3
Jackson st`tea pe un promontoriu stâncos, \n lumina
slab` a lunii, privind unduirea valurilor m`rii. Din
spatele lui se auzeau sunetele insulei, ]ârâituri de greieri
[i or`c`ieli ale brotacilor de copaci. O gean` de lumin`
la orizont vestea apropierea aurorei.
|nfulecase mâncarea pe care i-o pusese \n fa]`, orez,
fasole [i fructe, f`r` s` [tie unde [i când disp`ruser`
toate din farfurii. Cel mai mult \i pl`cea libertatea de a fi
singur, de a mânca nesupravegheat, de a putea circula
f`r` ca nimeni s`-l urm`reasc`. Pân` [i b`trânul chinez \l
l`sase \n pace.
Se putea spune c`, \n noaptea aceea, el era cel care
st`tea de veghe. Henry, be]ivul, se ghemuise sub o
p`tur` \n baraca de lâng` buc`t`rie. Jackson nu aflase
despre el altceva decât c` avea o sl`biciune pentru

41
femeia frumoas` dar crud` [i lipsit` de inim`, numit`
Carolina. Jen dormea pe o lavi]` \n ghe]`rie, iar Sugar
Caine se afla \n dormitorul de lâng` cel pe care i-l afec-
tase lui, \n vila cu obloane verzi, \ncercând s` doarm`.
Lumina care se aprinsese [i se stinsese de mai multe ori,
r`zb`tând printre jaluzele, \l \n[tiin]a c` nu reu[ea s`
\nchid` ochii.
Ciudat` [i frumoas` femeie-copil... Oare ce-i putuse
face lui Baolian?
Ridicând capul, Jackson se \ntoarse spre cas`.
Ajunsese \n paradis, sau \n infern? |nc` nu [tia, nu [tia
decât c` Sugar Caine ar`ta mai mult ca un \nger decât ca
un demon, [i avea de luptat cu acela[i diavol ca el.
Lumina se aprinse din nou, iar b`t`ile inimii lui
Jackson se accelerar`, spre propria lui surprindere. Ce
f`cuse Shulan, aducându-l acolo?

***

Sugar \[i \nc`l]` sandalele [i mic[or` flac`ra felinaru-


lui. |ntotdeauna \[i \ncepea ziua devreme, oricât de
scurt` ar fi fost noaptea. |nchise u[a \n urma ei [i se opri
un moment pe loc, \ncheindu-[i nasturii. Vântul dinspre
nord-est b`tuse toat` noaptea, \mpingând ce]urile peste
ocean. Soarele urma s` r`sar` curând.

42
Cocorico avea form` de semilun`, lung` cam de trei
sute de metri. Sugar \[i croi drum printre bolovani [i
b`ltoace r`mase \n urma refluxului [i, aproape \nainte
de a-[i da seama, ajunse chiar lâng` el. Se opri dintr-o
dat`, plesc`itul ultimului ei pas amestecându-se cu zgo-
motul ritmic al valurilor.
O v`zuse. {tia, altfel s-ar fi \ntors, \ncercând s` se
retrag` pe furi[.
St`tea deasupra ei, \n vârful promontoriului, cu
bra]ele pe lâng` trup [i picioarele u[or desf`cute,
\ncordate. Vântul zorilor \i lipea hainele de corp, bum-
bacul sub]ire dezv`luindu-i mu[chii reliefa]i [i pieptul
lat. P`rul \i flutura unduitor, ca un steag negru. Era
imaginea \ntruchipat` a r`zboinicului, puternic [i sta-
tornic ca marea. |n ultimele umbre ale nop]ii, \i t`ia
respira]ia.
– M-am uitat la rechini, spuse el, cu glasul r`sunân-
du-i peste fo[netul valurilor.
Sugar d`du din cap, neavând suficient` \ncredere \n
sine \ns`[i ca s` vorbeasc`. Nu-l dorea acolo, invadân-
du-i sanctuarul [i tulburându-i lini[tea atât de greu
câ[tigat`, aducând \napoi \n via]a ei violen]a [i dorul.
Fugise de violen]`, o dat`, [i reu[ise s` scape. Dorul [i-l
\n`bu[ise [i ignorase, \l sublimase, numai ca s`
supravie]uiasc`.

43
– Vino aici, o chem` Jackson. Se apropie o nav`.
Degetele i le cuprinser` pe ale ei [i o ridic` pe
promontoriu cu o u[urin]` surprinz`toare, pozi]ionând-o
\n fa]a lui.
– |n dreptul capului, spuse, ar`tându-i cargoul care
t`ia valurile cam la o mil` \n larg.
– Nicicând n-ai fi ajuns pân` acolo.
Sugar \ncerc` s` ignore apropierea dintre ei, distan]a
atât de mic` \ncât \i sim]ea c`ldura trupului, \n timp ce
st`teau amândoi pe stâncile aspre.
– |not destul de bine, r`spunse el ridicând din umeri,
f`r` a-[i lua ochii dinspre vapor.
Chiar dac` ar fi reu[it, Sugar se \ndoia c` ar fi ob]inut
altceva decât un glon] din partea comandantului, lucru
firesc pentru orice c`pitan de a c`rui nav` se apropia un
om, animal sau pe[te, \n toiul nop]ii.
Un fo[net rapid, [i pe deasupra lor trecu prin v`zduh
o umbr`, apoi \nc` una [i \nc` una. Jackson se apropie [i
mai mult de Sugar, f`când-o s` se \ntrebe pân` unde
ajungeau instinctele lui protectoare.
Toat` insula Cocorico era un sanctuar, un loc unde
Sugar nu avea nevoie de nici o protec]ie – [i totu[i, pân`
acum Jackson intervenise de dou` ori \n fa]a câte unei
aparente amenin]`ri. Sugar spera numai s-o lase [i pe ea
s` fac` acela[i lucru, atâta timp cât se afla acolo.

44
– Ai cam mul]i lilieci \n paradis, domni[oar` Caine,
coment` Jackson, f`când ultimul pas necesar pentru a-[i
lipi pieptul de spatele ei.
C`ldura lui p`trunse prin jachet` [i tricou, iar Sugar
trebui s`-[i \nfrunte imboldul de a se rezema de el.
– Liliecii ro[ii au \nceput s` soseasc` s`pt`mâna tre-
cut`, spuse ea, migrând spre sud [i readucând la trei
sute num`rul speciilor confirmate de pe insul`. Acum
câteva luni, am g`sit pe plaj` un mic cadavru care p`rea
s` apar]in` unui liliac Pallas cu limb` lung`. Din p`cate,
nu mai r`m`sese din el suficient ca s` poat` fi identificat
categoric.
{tia c` vorbea ca banda sonor` a unui documentar
despre mamiferele zbur`toare din Indiile de Vest, dar \i
era greu s` sune natural când \[i ]inea respira]ia ca s`
nu-i scape oftatul care i se acumulase \n piept.
Norul micilor zbur`toare trecea pe al`turi. Sugar
nu-[i d`duse seama cât de \ncordat st`tea Jackson, pân`
când acesta se destinse [i reveni la pozi]ia ini]ial`.
– Nu-]i plac liliecii? \l \ntreb`, privindu-l pentru a-i
aprecia mai exact r`spunsul.
– |mi plac la nebunie, replic` el. Dar \nc` n-am \ntâl-
nit nici o femeie c`reia s`-i plac`.
– A trecut un timp pân` am \nv`]at s`-i plac. Am crescut
pe insule, a[a c` eram obi[nuit` cu liliecii. Numai nu eram
deprins` ca atât de mul]i s` tr`iasc` \n apropierea mea.

45
– {i acum?
– Acum \mi spun c`, desigur, Creatoarea a f`cut
liliecii, chiar [i pe cei ciuda]i, la fel cum a f`cut toate
animalele dr`g`la[e, ca pisicu]ele [i c`]eii, [i pe cele ele-
gante, ca jaguarii [i caii arabi.
– „Creatoarea“? repet` el, cu col]urile gurii
tres`rindu-i \ntr-un zâmbet.
– Ai vreo obiec]ie, domnule Daniels? \ntreb` Sugar,
cu o privire nevinovat` spre el.
– Eu, nu...
Lui Jackson nu-i venea s` cread`. Ce noroc – vorba
vine! Nu numai c` nimerise pe aceea[i insul` cu o fan-
tezie sexual` inaccesibil`, dar aceasta mai era pe dea-
supra [i o feminist` fanatic`. O fi fost pedeapsa pentru
p`catele lui din trecut.
– Nu-]i dore[ti niciodat` s` pleci de-aici? o \ntreb`, pe
un ton mai aspru decât voise.
Zâmbetul ironic de pe buzele lui Sugar se [terse,
f`cându-l pe Jackson s` se simt` ca un tic`los clasa-ntâi.
Nu avea prea multe bucurii \n via]`, iar el tocmai \i furase
zâmbetul.
N-ar fi trebuit s`-[i permit` s` fie atât de vulnerabil`.
– Ei bine, eu doresc, declar` el, când Sugar nu
r`spunse nimic.
– Nu po]i p`r`si insula, spuse ea, \ntorcându-se cu
spatele. Nu exist` nici un drum, iar dac` \ncerci s` g`se[ti
sau s`-]i croie[ti vreunul, nu vei avea decât de suferit.

46
– Dar tu? o \ntreb`. Tu pentru ce vei avea de suferit?
Pentru c` ai ajutat [i ad`postit un infractor? Pentru
sechestrare de persoan`? Sau nu te deranjeaz` c` \ncalci
legea?
Cuvintele lui o f`cur` pe Sugar s` se albeasc` la fa]`.
– E[ti al dracului de nerecunosc`tor pentru un om
care la ora asta ar fi putut s` fie mort, replic` ea.
Jackson o privi din nou [i râse cu auto-ironie, tot mai
tare, pân` când Sugar se sim]i complet umilit`.
– ~sta-i adev`rul, insist` ea.
– Tu nume[ti asta via]`? ripost` Jackson, ar`tând \n
jur. S` stai blocat pe o insul` plin` de lilieci [i \nconju-
rat` de rechini?
Privirea pe care i-o arunc` o includea vizibil [i pe ea
printre respectivele lighioane.
– Eu nu sunt nici liliac, nici rechin.
– Nu? Atunci ce e[ti, Sugar Caine? O femeie frumoas`
cu un nume straniu, care tr`ie[te singur` \n paradis,
ocupându-[i zilele cu Dumnezeu [tie ce? Sau e[ti pazni-
ca lui Shulan, guvernatoarea penitenciarului ei privat?
– ~sta nu-i un penitenciar, replic` Sugar, \ncercând
zadarnic s`-[i p`streze obiectivitatea. E casa mea [i, ca s`
fie foarte clar, am destule cu care s`-mi ocup zilele. Am
o slujb`.
– O slujb`? repet` ne\ncrez`tor Jackson.
– Da.

47
Nu era prea mult, dar \i ajungea ca s`-[i câ[tige exis-
ten]a. Nu tr`ia din mila tat`lui ei, nici dintr-a lui Shulan.
Jackson t`cu un timp, privind-o, cu o sprâncean` ridi-
cat` a \ndoial`.
– Ei? \ntreb` el \n cele din urm`.
– Gr`din`resc, spuse Sugar. Sunt gr`din`reas`.
T`cerea se prelungi din nou, incomod, pân` când
Jackson o risipi cu o remarc` sarcastic`.
– O munc` extraordinar`, nu m` \ndoiesc.
{i porni \n jos pe stânci, spre plaj`.
Sugar \ntoarse capul spre mare, refuzând s` se simt`
lezat` de dispre]ul cu care expediase Jackson singurul
lucru care o ajuta s` tr`iasc`.
Mary Sue ajunsese dincolo de cap, \n drum spre
Kingstown. Nu \nc`pea nici o \ndoial` c` aducea [i unele
provizii pentru Cocorico, dar lâng` insul` nu acosta nici
o nav` de linie. Henry era singurul care-i aducea provi-
ziile [i lua micile pachete cu semin]e recoltate de Sugar
din speciile tropicale rare pe care le cultiva \n gr`dinile
ei. O dat` pe lun`, o aducea [i pe Carolina, pentru câte-
va zile. Mai rar, tat`l ei \[i p`r`sea cabinetul medical,
spre a veni \n vizite de câte o zi, dou`, iar mama ei [i mai
rar. Câ]iva botani[ti, etnobotani[ti [i al]i cercet`tori
veniser` [i plecaser` de-a lungul anilor. Sugar era sigur`
c` aveau s` mai vin` [i al]ii, la fel de sigur` fiind c`
urmau s` plece cu to]ii.
Nimeni nu r`mânea pe Cocorico. Nimeni.

48
***

Jackson ajunsese la treptele plajei, când \l cuprinser`


remu[c`rile. Se purtase ca un mitocan. Ar fi trebuit s` se
\ntoarc` [i s`-[i prezinte scuzele, dar nimic nu i se p`rea
mai prostesc decât ca un prizonier s`-i cear` iertare gar-
dianului. Indiferent dac`-[i petrecea zilele gr`din`rind
sau nu, Sugar Caine era totu[i cea care-l ]inea prizonier
pe insula aia stâncoas`, \n plin` pustietate. Trebuia s`
existe o sc`pare [i, pân` când o descoperea, ea [i Jen \i
r`mâneau du[mani.
Mai r`mânea be]ivul, Henry.
Nici nu i se form` bine \n minte gândul, c`-l [i cata-
pult` \n ac]iune. Jackson lungi pasul [i urc` treptele câte
dou`, pân` sus. B`trânul avusese la dispozi]ie o noapte
\ntreag` de somn ca s` i se risipeasc` aburii romului. Era
timpul s`-l ia din nou la \ntreb`ri. Nu trebuia decât s` se
asigure c` nu-l alarma [i pe Jen. F`r` nici o arm`, era la
discre]ia chinezului.

***

Sugar \[i [tergea cu dosul mâinii o lacrim`


\nd`r`tnic`, \ntorcându-se tocmai la timp pentru a-l
vedea pe Jackson ajungând \n capul sc`rii [i luând-o la
fug` spre buc`t`rie.

49
– La naiba! bomb`ni ea [i porni dup` el, uitând de
lacrimi. {tia ce avea de gând.
Peste câteva minute, trecu pragul bar`cii [i se opri brusc.
Baraca era goal`.
P`tura pe care i-o d`duse lui Henry era f`gut` ghem,
pe un scaun de bambus. Rucsacul de care Henry nu se
desp`r]ea niciodat` nu se vedea nic`ieri.
Mirosul de cafea \i atrase aten]ia spre buc`t`rie.
Jackson nu avusese timp s` fiarb` cafeaua. Probabil c`
Henry o f`cuse, [i amândoi erau \n buc`t`rie, gata s` se
ia la har]`. B`trânul marinar era pe cât de nevinovat,
pe-atâta de cert`re].
|ncordat` din tot trupul, Sugar intr` \n buc`t`rie, gata
s`-i despart`. Dar nu avea pe cine desp`r]i. |l g`si doar
pe omul-dragon, cu cana de cafea aburind` \n mân`,
privind pe fereastr`, spre mare.
– Iar m-ai min]it, spuse el f`r` s` se \ntoarc`.
Sugar scrut` buc`t`ria, apoi se uit` \n c`mar`. Lui
Henry \i pl`ceau dulciurile. Nu o dat` \l g`sise
cotrob`ind printre proviziile ei, \n c`utare de zah`r.
C`mara era goal`.
– S-a dus, spuse Jackson, când Sugar trecu pe lâng`
el, \n drum spre verand`.
V`zând-o c` ie[ea f`r` s`-l asculte, strig` \n urma ei:
– Nu te deranja! Am c`utat eu deja, peste tot, [i nu
l-am g`sit decât pe Jen.
Sugar se uit` totu[i, apoi reveni \n u[`.

50
– Poate hoin`re[te pe-afar`, spuse ea. Lui Henry \i
place s` umble creanga.
– Nu. Jen s-a descotorosit de el.
Un fior de team` o str`b`tu pe [ira spin`rii.
– Ce vrei s` spui?
– Vreau s` spun c` to]i de pe-aici par s` [tie cum pot
s` plece, numai eu nu.
|ntorcându-se spre ea, Jackson o m`sur` cu o privire
furioas`.
– |n noaptea asta, am umblat peste tot. E ca o
fort`rea]`, cu toate falezele astea, iar ca mijloc de trans-
port n-am v`zut nici m`car o plut`. Cum a plecat Henry?
|n zbor? |not? Teleportat?
Sugar n-avea de gând s`-i r`spund`. Nu exista decât o
singur` cale de plecare de pe Cocorico, iar Jen se insta-
lase \n ghe]`ria care camufla vechea u[` a pira]ilor.
V`zând c` t`cea, Jackson \njur` [i se \ntoarse din nou
spre fereastr`. Sugar se duse la aragaz [i-[i turn` o cafea,
care era \nc` fierbinte. Avea pu]ine pl`ceri \n via]a ei, iar
cafeaua jamaican` Blue Mountain era una dintre ele.
|l privi peste buza c`nii. Jackson nu se clintise din
dreptul ferestrei.
– Doamne, nici m`car telefon sau radio n-ai, spuse el,
cl`tinând din cap cu dezgust. |n sp`l`torie nu exist` alte
haine decât ale tale, [i-n dormitor sunt tot numai hainele
tale. |n barac` am v`zut o manta de ploaie \ntr-un cui [i

51
o periu]` de din]i \ntr-o cea[c` de pe chiuvet`. Din câte
mi-am putut da seama, nu prime[ti po[t` [i nu achi]i
note de plat`. Nic`ieri \n cas` nu exist` nici o chitan]` [i
nici un cec anulat.
– N-ai nici un drept s` cotrob`ie[ti prin lucrurile
mele, replic` Sugar.
Jackson \i arunc` o privire peste um`r.
– Mda, bine, aici st`m cam prost cu drepturile.
Sugar [tia c` degeaba l-ar fi contrazis. Oricum f`cea
numai ce voia el, [i n-avea alt` cale de a-l opri decât
apelând la Jen. {i, având \n vedere metodele chinezului,
prefera s` se ocupe singur` de Jackson, decât s`-l
doftoriceasc` din nou. |n fond, nu trebuia decât s`
ascund` calea de plecare de pe Cocorico – [i propriile ei
sentimente.
– Totu[i, ai plante, recunoscu el, cu un oftat. Sute [i
sute. Mii, milioane poate.
Se \ntoarse cu fa]a spre ea, privind-o contrariat.
– }i-am v`zut camera de pus \n ghivece, sau cum oi
fi numind-o, lâng` barac`. |mi pare r`u pentru ceea ce
am spus pe plaj`.
Sugar i-ar fi putut azvârli scuzele \napoi \n fa]`, la fel
cum f`cuse [i el, dar nu avea o fire r`zbun`toare [i nu
voia s` \nceap` un nou conflict.
– Am aproape patruzeci de specii pe cale de dispari]ie,
pe care le cultiv tot timpul. Toate celelalte plante sunt
indigene, sau s`dite de pl`cere ori pentru alimenta]ie.

52
– Tot multe sunt, insist` el, cu un zâmbet u[or. Parc`
ai tr`i \ntr-o ser` sc`pat` de sub control.
– Nu vei sta mult timp aici, spuse Sugar, sperând
s`-l \ncurajeze. Trei s`pt`mâni maximum.
– {i pe urm`?
– Pe urm` se va \ntoarce Shulan.
– A[ prefera s` plec \nainte de apari]ia ei aici.
– Nu te pot l`sa s` pleci.
Jackson d`du din cap, neconvins, ca [i cum i-ar fi
\n]eles atitudinea, [i lu` o \nghi]itur` de cafea. Un
moment, Sugar crezu c` discu]ia luase sfâr[it, dar ime-
diat Jackson vorbi din nou:
– Am un frate, un frate mai mare. Se nume[te
Cooper. El m-a crescut [i sunt destul de sigur c` m`
crede mort. Era cu mine când am fost \mpu[cat, prote-
jându-mi spatele, \n timp ce eu i-l protejam pe al lui.
Cred c` se simte ca \ntr-un adev`rat iad, \nvinuindu-se
singur pentru cele \ntâmplate.
Cuprins` de remu[c`ri, Sugar f`cu un efort s`-i evite
privirea. Nu se gândise la familia lui, la alte rude \n afara
lui Shulan.
– Trebuie s` m` la[i s` plec, Sugar. Nu m` po]i ]ine
aici \mpotriva voin]ei mele.
– Ce te face s` crezi c` nu stau [i eu aici \mpotriva
propriei mele voin]e? replic` ea, având grij` s` nu se dea
de gol prin intona]ie.

53
|n ciuda eforturilor ei, privirea lui Jackson deveni mai
p`trunz`toare, iar \n adâncurile ochilor i se aprinse o
lumini]` de speran]`.
– Atunci, ai putea s` pleci cu mine, spuse el, \ncet dar
insistent.
Nu, n-ar fi putut. Sugar \[i puse cana de cafea pe
bufet [i se \ndrept` spre u[a dintre buc`t`rie [i barac`.
|n prag, se opri. {tia ce-ar mai fi avut de spus, dar ezit`,
convins` c` vorbele ei ar fi divulgat despre ea \ns`[i mai
mult decât dorea s` dezv`luie.
{i totu[i, trebuia s-o fac`.
Se uit` \n direc]ia lui, dar nu-l putu privi \n ochi. Nu
voia s`-i vad` speran]ele risipindu-se, iar cuvintele erau
destul de greu de rostit [i f`r` ca Jackson s` priveasc` \n
ochii ei [i s` vad` cât de singur` se sim]ea.
– Dac` a[ putea s` plec de pe insul`, dac` a[ avea o
via]` pe care s-o tr`iesc, a[ face-o, spuse ea. Dar nu pot
[i nu voi putea niciodat`, iar pentru moment nici tu nu
po]i.

54
Capitolul 4
Dou` zile mai târziu, Sugar nu mai era sigur` dac`
avea s` supravie]uiasc` apari]iei lui Jackson Daniels \n
pragul casei sale. Jackson reprezenta suprema invadare
a intimit`]ii, un zid de ne\nl`turat [i o for]` irezistibil`,
toate la un loc.
Transpirând [i \njurând \n soarele amiezii, Sugar
\ntinse \nc` un cocolo[ de chit peste marginea ultimului
geam pe care-l \nlocuise. Via]a ei era un adev`rat vis
me[te[ug`resc, nesfâr[it [i ve[nic schimb`tor. Pe
Cocorico, tot ceea ce era de metal ruginea, ce era din
lemn se deforma, vopseaua se cojea, prin acoperi[uri
p`trundea apa.
|ntre]inerea casei [i a bar`cii era prea dificil` pentru
o singur` persoan`, mai ales dac` acea persoan` era mai

55
familiarizat` cu Bactris gasipaes palmae decât cu
ciocanul [i fier`str`ul. Iar ad`ugarea \ngrijirilor acordate
fra]ilor de mult pierdu]i [i semi-s`lb`tici]i ai altora nu-i
u[ura cu nimic sarcinile.
Dup` prima noapte a lui Jackson pe insul`, Jen
g`sise o ascunz`toare de provizii \ntr-o v`g`un` de dea-
supra limitei superioare a fluxului. Sugar le dusese pe
toate \napoi \n c`mar`, apoi vorbise din nou cu
„oaspetele“ ei despre Aleea Rechinilor [i nechibzuin]a
oric`rei tentative de plecare. A doua zi, Jen descoperise
o plut` par]ial construit`, ascuns` \n b`l`riile [i ier-
burile de la baza falezei. Amândoi \[i petrecuser`
aproape toat` diminea]a dezmembrând-o. Sugar nu
suporta s`-[i imagineze ce idei i-ar fi putut veni lui
Jackson \n continuare.
Termin` de lipit geamul [i \[i admir` opera. Ar`ta ca
to]i dracii. Chiar \n acel moment, Jackson Daniels ie[i pe
verand`. Sugar \i arunc` o singur` privire [i, v`zându-l
cum se \ndrepta spre ocean, pe care \ncepu s`-l
priveasc` stând rezemat cu mâinile de balustrad`, sim]i
c` i se frângea inima.
– La dracu' cu toate...! bomb`ni ea printre din]i.
Shulan ar fi trebuit s`-[i dea seama c` nu era cazul s`-l
aduc` la ea. Toate fofil`rile [i eschiv`rile ei \n leg`tur` cu
locul unde se afla fuseser` o pierdere de vreme, c`ci
acum Jackson purta informa]ia scris` pe piept.

56
G`sise cutia cu haine pe care Sugar o pusese \n
camera lui. Ar fi trebuit s` aib` atâta minte [i s` se uite
prin ea, \nainte de a i-o pune la dispozi]ie.
Pe pieptul tricoului ales de el ca s`-l poarte erau
scrise cu litere de-o [chioap` cuvintele: „O culeg pe
Sugar Caine \n British Windwards“. Boarfa aia ar fi tre-
buit s` ajung` la gunoi de mult, când tat`l ei \l luase la
goan` pe b`iatul care avusese obr`znicia s-o imprime.
Jackson se ridic` \ncet de lâng` balustrad` [i, la fel de
\ncet, privirea lui Sugar se desprinse de fa]a lui,
urm`rindu-i p`rul lung [i m`t`sos, abdomenul gol [i
[oldurile \nf`[urate \n pantalonii strâm]i.
Doamne, frumos mai era – descul] [i viril, acel fiu de
pirat. Avea mi[c`ri fluide [i controlate, ca ale lui Jen, dar
acestora li se ad`uga for]a tinere]ii [i atrac]ia suplimen-
tar` a mu[chilor supli [i duri, \ntin[i peste un trup
eminamente masculin.
Expresia lui Sugar se \n`spri. Porni spre barac`,
reamintindu-[i c` \l c`uta [i o alt` femeie, o femeie care
avea \n minte crima, nu dragostea. Datoria ei era aceea
de a-l ap`ra de Baolian, de a-l \ngriji [i de a-l l`sa s`
plece. Nimic mai mult.

***

57
Rezemat de balustrada verandei, Jackson privea spre
mare, urm`rind apropierea unui val pân` când acesta se
sparse la ]`rm.
Insulele Windward. Erau \n Caraibe. Descoperirea \l
[ocase. Indiferent ce-[i punea \n minte, Shulan se f`cea
\ntotdeauna luntre [i punte. |n Marea Chinei de Sud [i
\n Sudul Pacificului existau mii de insule. Ar fi putut
alege dintre ele, f`r` s` se \ndep`rteze atât de mult de
cas`.
Avea de pus multe \ntreb`ri [i nu exista nimeni care
s`-l \mpiedice s` smulg` r`spunsurile de la femeia de pe
insul`. Numai Jen.
|[i atinse u[or t`ietura de pe gât. Chinezul era o
problem`, dar nu una insurmontabil`, dac` Sugar trecea
\n tab`ra lui Jackson. Shulan nu putea s` se fi \n[elat cu
privire la atrac]ia pe care i-o inspira Sugar. O prev`zuse,
o folosise, se bazase pe ea pentru a-l ]ine pe loc. V`zuse
cum se uita la el. Era timpul s` se str`duiasc` pu]in mai
mult s-o atrag` pe domni[oara Sugar Caine, nu s` se tot
certe cu ea [i s-o \ndep`rteze.
Totu[i, dup` felul cum \l p`r`sise norocul \n ultima
vreme, se \ndoia c` o activitate atât de dezirabil` ca
rela]iile sexuale cu Sugar l-ar fi ajutat s` scape de pe
insul`.
Ridic` privirea dinspre ocean, peste um`r, spre
falezele de calcar care se \n`l]au \n spatele lui. Roca era

58
plin` de vegeta]ie [i umezeal` \n unele locuri, sf`râmi-
cioas` \n altele. Escaladarea peretelui pentru a descoperi
ce se g`sea dincolo de falez` trebuia s` r`mân` o solu]ie
de ultim` instan]`, \naintea \notului printre rechini.
Ascunz`toarea din Caraibe era o adev`rat` Gr`din` a
Edenului, neatins`, plin` de via]` \n pârg, iar cea mai
s`lbatic` vietate din gr`din` era Sugar Caine. Jackson
cobor\ privirea spre curtea \nsorit`, \n c`utarea pr`zii: o
femeie cu fa]` de \nger [i ochi de culoarea aripilor de
turturic`.

***

Sugar ie[i din barac`, ducând un co[ pe bra].


Ajunsese la jum`tatea drumului spre livad`, când \[i
aminti c`, ignorându-l pe Jackson, nu prea avea [anse
s`-l ]in` sub control. Trebuia s`-[i petreac` mai mult
timp distrându-l, creându-i ocupa]ii, astfel \ncât s`-i
r`mân` mai pu]in timp pentru planurile lui de evadare,
oricum sortite e[ecului.
Morm`ind o \njur`tur`, se r`suci pe c`lcâie.
Continu` s` \njure tot drumul prin curte, oprindu-se
numai când ajunse destul de aproape pentru ca Jackson
s-o poat` auzi.
– Bun` diminea]a! strig` ea urcând pe verand`, cu un
zâmbet fals pe fa]`.

59
– Bun` diminea]a, r`spunse Jackson, cu glasul
r`gu[it de somn [i imposibil de seduc`tor.
– |n buc`t`rie e cafea, spuse Sugar f`r` nici o alt`
introducere. Eu tocmai m` duceam \n gr`din`. Ai
putea... ``, s` iei [i tu o cea[c` [i s` vii cu mine.
Invita]ia era sfruntat de for]at` [i nesincer`, dar lui
Jackson pu]in \i p`sa. Era doar recunosc`tor [i surprins
c` \i fusese adresat`.
– Sigur. Pare excelent.
– Perfect, r`spunse Sugar, cu un nou zâmbet la fel de
pref`cut.
Jackson fu cât pe ce s` izbucneasc` \n râs, dar se
st`pâni. Nu era nevoie s`-i dea de \n]eles c`-i putea citi gân-
durile. Mai bine s-o lase s`-[i fac` jocul a[a cum voia ea.
– E destul de cald azi.
– O vreme neobi[nuit` pentru perioada asta a anului.
– Plou` zilnic?
– |n fiecare dup`-amiaz`, \i confirm` ea.
Conversa]ia muri la fel de repede pe cât se \nfiripase.
Jackson ar fi trebuit s` [tie c` meteorologia nu l-ar fi dus
prea departe. Condi]iile din Caraibe erau plicticos de
perfecte, plus-minus un uragan, dou`... Dup` câ]iva pa[i
parcur[i \n t`cere, \ncerc` alt subiect.
– Ai mai primit vreo veste de la Henry?
Privirea pe care i-o arunc` Sugar era \n mod vizibil
singurul r`spuns pe care avea [anse s`-l primeasc`.

60
– |]i mul]umesc pentru periu]a de din]i [i celelalte,
spuse el, \ncercând o nou` tactic`.
– N-ai de ce.
– {i pentru haine, ad`ug`, privind \n jos ca s`-i
observe reac]ia.
Merita efortul.
Obrajii lui Sugar se \mpurpurar`, de[i ochii \i
r`maser` \ndrepta]i cu \nc`p`]ânare \nainte.
– Ar fi trebuit s` m` uit prin cutie.
– Nu-]i face griji. Nu-i cine [tie ce informa]ie.
– Exact, replic` ea sec, pornind \naintea lui pe
treptele casei. E doar o hart`, \n fond.
– Mai mult m-a interesat mesajul.
– Aha.
Ro[ea]a din obraji i se intensific` [i mai mult.
Jackson o urm` \n buc`t`rie, urm`rindu-i cu privirea
picioarele, pe toat` lungimea. Dumnezeule, delicioas`
mai era...!
– {i, cine te-a cules?
|ntrebarea o f`cu efectiv s` se \mpiedice, ag`]ându-se
de o mas` \nainte de a c`dea.
– Nu m-a cules nimeni! r`spunse ea cu aprindere,
luând o cea[c` din dulapul \nalt de lâng` aragaz, ca s-o
umple cu cafea.
– Bine – atunci, cine crede c` te-a cules?
Cafetiera zdr`ng`ni, când Sugar o puse la loc pe plit`.

61
– Pui cam multe \ntreb`ri, replic`, \n timp ce-[i lua
co[ul ca s` plece.
– Care-i problema, Sugar? o \ntreb` el. Ai ceva de
ascuns? Ce anume ]i-e atât de team` c` a[ putea s` aflu?
Afirma]ia lui o atinse \n punctul cel mai sensibil,
f`când-o s` se opreasc`. |ncercase s` se comporte civi-
lizat, dar nu trecuser` nici cinci minute [i iar \[i s`riser`
la gât.
Cobor\ ochii spre el.
– Mi-e team` c` m-ai putea b`ga \ntr-un necaz mai
mare decât cele din care te-a[ putea scoate eu, iar asta
nu are nici o leg`tur` cu via]a mea personal`.
Buzele lui tres`rir` \ntr-un zâmbet, \n timp ce-[i
arcuia o sprâncean`, provocator. Din nou avea privirea
aceea [i, oricât ar fi \ncercat, Sugar nu-[i putea lua ochii
de la el.
– Când aveam [aisprezece ani, am cunoscut un tip \n
Barbados – era mai mare decât mine, avea dou`zeci [i
unu de ani, dou`zeci [i doi poate – [i s-a ]inut dup`
mine pân` acas`. |ntr-o zi, a intrat \n Kingstown \mbr`cat
cu tricoul `sta, iar tata aproape c` i l-a smuls de pe el.
Crede-m`, n-a stat mai mult decât ca s` primeasc` un [ut
\n fund.
– Ce f`ceai, când ai stat \n Barbados?
Dup` un moment de gândire, Sugar conchise c` nu
f`cea nici un r`u r`spunzându-i.

62
– |n Barbados, am locuit pe planta]ia de trestie de
zah`r a bunicilor mei, care se afla \n imediata apropiere
a unei mân`stiri. Mul]umit?
Nu era, evident.
– De-acolo ]i se trage numele? De la trestia de zah`r
cultivat` pe planta]ia bunicilor t`i?
– Nici nu era greu de ghicit, râse ea scurt. Au fost
oripila]i, [i \nc` mai sunt, dar mamei i-a pl`cut la
nebunie. Uneori, cred c` nu s-a m`ritat cu tata, doctorul
Thomas Caine, decât ca s` aib` o feti]` [i s-o boteze
Sugar. Nici n-au r`mas c`s`tori]i decât pân` m-am n`scut
eu.
– P`rin]ii t`i sunt divor]a]i?
– Ce-i asta, „Dou`zeci de \ntreb`ri“?
Jackson \i adres` un zâmbet nevinovat, pe care Sugar
nu-l \nghi]i nici o clip`.
– M` interesezi, r`spunse el, cu rânjetul l`]indu-i-se
ca al unui lup. M` interesezi cu adev`rat. E o crim`?
Pe Sugar o str`b`teau semnale de alarm` prin [ira
spin`rii, a[a c` la prima \ntrebare r`spunse repede [i
succint:
– Da, sunt divor]a]i.
Tocmai se felicita \n sinea ei c` trecuse cu bine apele
trecutului, când Jackson stric` totul, continuând:
– Ce s-a \ntâmplat cu tipul din Barbados?
Lua-l-ar dracu'!

63
Nu conta, \[i spuse ea, nu mai avea nici o importan]`,
cel pu]in partea aceea. Iar restul avea s-o urm`reasc` zi
de zi, toat` via]a, indiferent dac`-i r`spundea sau nu la
\ntrebare.
– S-a \ndr`gostit \n schimb de mama mea.
Ridic` u[or din umeri, pentru a-[i ascunde durerea
din inim`, de[i nu suferea ca dup` pierderea unui iubit.
Acea durere trecuse de mult.
– S` nu m` \n]elegi gre[it. Tata n-a [tiut niciodat`, iar
mama n-a [tiut nici c` aflasem, nici c` \nainte m` pl`cuse
pe mine. |n veci nu m-ar fi r`nit a[a.
– Dar te-a r`nit totu[i.
Drept r`spuns, Sugar ridic` o sprâncean`. N-avea de
gând s`-l lase pe Jackson s`-i alunge lini[tea pe care [i-o
g`sise.
– }i s-a \ntâmplat [i ]ie, cumva, s`-]i pierzi iubita la
[aisprezece ani, \n favoarea tat`lui t`u mult mai ar`tos [i
mai sofisticat?
Drept r`spuns, Jackson zâmbi, ridicând [i el din
umeri.
– Nu mi-am cunoscut tat`l niciodat`. Cred c` am fost
primul lucru pe care l-au f`cut \mpreun` el [i mama mea.
Zâmbetul i se l`]i, cu o lucire r`ut`cioas` \n ochi.
– |n materie de pierdut iubite, nu cred c` mi s-a \ntâm-
plat vreodat`. |mi amintesc c` am suflat vreo câteva.
Sugar se gândi un moment la cuvintele lui, apoi d`du
\ncet din cap.

64
– Mda, nici nu m` mir.
Se vedea clar c` erau incompatibili. Jackson Daniels
era genul de b`rbat pe care femeile \l \mpu[c` atunci
când sunt p`r`site de el. Ea era genul de femeie pe care
b`rba]ii o uit` a doua zi.
|n chip ciudat, aceast` compara]ie o lini[tea. Nu avea
de ce s`-[i fac` griji c` s-ar fi putut \ntâmpla ceva \ntre ea
[i fratele lui Shulan.
– Haide, \l chem` ea, luând o portocal` dintr-un co[.
De-acum \ncolo, dac` nu munce[ti, nu m`nânci. Avem
de smuls buruienile [i de polenizat florile.
– M` cam pricep la poleniz`ri.
Sugar nu se uit` la el, ca s`-i vad` zâmbetul; [tia c` i
se a[ternuse pe toat` fa]a, ]an]o[ [i r`ut`cios.
– Nici nu m` mir.
|ncepu s` cure]e portocala, aruncând cojile \n co[.
Jackson o urm` \n barac`, sorbind din cafeaua
fierbinte.
– Faci cea mai bun` cafea pe care am gustat-o vreo-
dat`.
– E Blue Mountain jamaican`.
|n sfâr[it, \[i spuse ea cu un oftat, ajunseser` la o
oarecare normalitate.
– Am auzit de Blue jamaican`, dar pân` acum n-am
b`ut niciodat`, spuse Jackson, privindu-i degetele suple
[i \ndemânatice cum desprindeau ultima fâ[ie de coaj`.

65
– Henry mi-o aduce, \mpreun` cu alte câteva bun`t`]i ca asta.
Ridic` o felie de portocal`, zâmbind, apoi [i-o vâr\ \n
gur`, savurând cu ochii \nchi[i gustul.
– Astea-s cele mai bune pe care le-a cump`rat vreo-
dat`, spuse ea când deschise ochii, continuând s` zâm-
beasc`. Am aici l`mâi, dar nu [i portocali.
Rupse \nc` o felie [i o duse la gur`, dup` care p`ru
s`-[i aminteasc` [i de el.
– A, iart`-m`. Vrei [i tu?
{i \i \ntinse bucata de fruct \n form` de semilun`.
Jackson ar fi putut refuza u[or portocala, dar femeia
era irezistibil`. F`r` a se gândi la altceva decât la faptul
c` dorea s-o ating` cu buzele, s`-i fure un s`rut oricum
putea, \nclin` capul [i-i lu` felia din mân`, atingându-i
cu din]ii vârfurile degetelor.
Putea fi dragoste, \[i spuse el, privind sumedenia de
emo]ii care-i str`b`teau fa]a, \ntunecarea nea[teptat` a
ochilor, auzind mica exclama]ie pe care o scoase,
surprins`, când buzele i se \ntredeschiser`.
Putea fi dragoste, iar asta putea s`-l coste via]a.

66
Capitolul 5
Sugar \ncremeni, hipnotizat` de c`ldura respira]iei
lui [i de umezeala gurii care-i atinsese degetele.
Mângâierea lui, c`ci nu era mai pu]in decât atât, [i poate
chiar mai mult, durase doar câteva secunde, dar Sugar fu
nevoit` s` se ab]in` de a-l atinge la rândul ei, [tiind c`
aceea ar fi fost m`rturisirea definitiv`.
Jackson \n`l]` capul, iar cascada de p`r i se a[ez` la
loc pe piept. Un zâmbet u[or r`ut`cios \i arcui buzele, \n
timp ce mesteca.
– Gustoas`, spuse el când termin`.
Privirea lene[` cu care o m`sur` o f`cu pe Sugar s` se
\ntrebe dac` se referea la portocal` sau la ea.
Când ochii \i revenir` spre ai ei, orice urm` de
\ndoial` se risipi. Despre ea era vorba.
– Da, m` rog, Henry a cump`rat destule, a[a c`
serve[te-te oricând dore[ti.
F`cu un pas \napoi, strângând co[ul la piept.

67
– Cu portocale, vreau s` spun... Desigur.
– Desigur, repet` Jackson, zâmbind [i mai neru[inat.
Sugar se \ntoarse \n loc, luând un hârle] de pe supor-
tul de scule.
– Vei avea nevoie de `sta, spuse ea, aruncându-i-l. {i
de asta, ad`ug`, dându-i [i o s`p`lig`.
– Nu cumva Conven]ia de la Geneva prevede ceva \n
leg`tur` cu obligarea prizonierilor de a presta munci
manuale?
– Insula nu e afiliat` Conven]iei de la Geneva, replic`
Sugar, ad`ugând [i o grebl`.
Doamne, Dumnezeule, nu f`cuse decât s`-i s`rute
vârfurile degetelor, [i tremura toat` pe din`untru, de
parc` deja ar fi \nceput s` fac` dragoste cu ea!
– Azi vei sta \n gr`dina de zarzavaturi. Eu am s` m`
ocup de polenizarea plantelor exotice.
|n spatele ei, Jackson râse \ncet.
– {i cu albinele ce s-a \ntâmplat? Polenizarea nu era
datoria lor?
– Cam duc lips` de albine \n momentul de fa]`,
iar unele plante au nevoie de insecte care aici nu se
g`sesc. Ca s` fiu cât mai sigur`, polenizez tot ce
pot.
|[i lu` foarfecele de gr`din`, punându-le \n co[ lâng`
m`nu[i, [i trase discret aer \n piept, ca s` se calmeze,
\nainte de a-l privi peste um`r.

68
– Vom \ncepe \n gr`dinile de sus, coborând de-acolo.
– Ce s-a \ntâmplat cu albinele? \ntreb` din nou
Jackson, potrivindu-[i pasul dup` al ei, \n timp ce
p`r`seau baraca, pornind pe c`rare.
– O catastrof` natural`.
|n aer liber, având mai mult spa]iu \ntre ei, Sugar \[i
mai reg`si \ntrucâtva controlul.
– |ntr-o dup`-amiaz`, m-am dus la fagure [i le-am
g`sit moarte pe toate – sau, aproape toate. Cred c` au
consumat nectar toxic de la vreuna dintre speciile pe
cale de dispari]ie, incompatibil cu organismul lor.
– Nectar toxic? Sun` ca o povestire science-fiction,
coment` Jackson.
– A, de [tiin]` nu m` plâng. Chimie. Avem de-a face
cu un r`zboi chimic pe scar` foarte extins`, \i explic`
Sugar, ar`tând cu un gest larg spre toate minunile
botanice din rezerva]ia ei, singurul loc unde regnul
vegetal \[i revendicase o victorie decisiv`.
Plante ag`]`toare sc`pate de sub control \nconjurau
toat` curtea [i se c`]`rau pe trunchiurile copacilor. Liane
se \ncol`ceau printre crengi, [erpuiau prin b`l`rii [i pe
p`mânt, legând verdea]a de toate nuan]ele [i formele
\ntr-o fotosintetizatoare re]ea vie.
– Fiecare plant` \[i prepar` compu[ii necesari pen-
tru a-i asigura supravie]uirea, pe toate c`ile disponi-
bile, continu` ea. Substan]e chimice cu rolul de a
atrage, de a respinge, a ucide uneori, a vindeca alteori.

69
Multe dintre speciile pe care le cultiv sub bogate \n
alcaloizi sau \n uleiuri esen]iale, surse ale multor
medicamente.
Era atât de frumoas` [i fermec`toare, \ncât lui
Jackson i se frângea inima doar privind-o.
– Când eram mic, \n Hong Kong, spuse el, medicul
nostru folosea multe tratamente cu plante, câteodat`
arzându-le ca s` le inhal`m fumul, sau turnându-ne pe
gât fierturi.
– |n Hong Kong? \ntreb` Sugar, cu o privire piezi[`.
Shulan mi-a spus c` e[ti american.
– Cooper m-a dus \napoi \n Asia ca s` locuiesc la
m`tu[a noastr`, când eram \nc` destul de mic. Via]a cu
tat`l lui, la San Francisco, dup` ce a murit mama noas-
tr`, a fost un iad. B`trânul p`rea s` m` urasc` tot mai
mult cu fiecare zi.
– Pentru c` erai fiul altui b`rbat?
Sugar [tia c` se amesteca \n via]a lui personal` la fel
de neru[inat cum f`cuse [i el mai devreme – dar [i pe ea
o interesa; o interesa enorm.
– A contribuit [i asta, dar ceea ce l-a \nfuriat cu
adev`rat a fost faptul c` nu-mi putea ascunde situa]ia de
fiu din flori al unui chinez.
– Al lui Sun Yi?
Spre surprinderea ei, Jackson râse.
– Mai mult ca sigur, Shulan a[a vrea s` cread`.
– Dar tu nu crezi?

70
– Chiar dac` a[ crede, asta n-ar schimba cu nimic
ceea ce sunt, sau cine sunt. Cooper m-a crescut. Dac`
sunt fiul cuiva, al lui sunt.
– E cu mult mai mare decât tine?
– Cu zece ani. Nu e prea mult, dac`-]i \nchipui un
b`iat de [aisprezece ani c`rând de capul lui un copil de
[ase ani pân` \n cealalt` parte a lumii, f`r` luxul biletelor
de avion.
– V-a]i dus cu vaporul? \ntreb` ea, aruncându-i o
privire ne\ncrez`toare.
– Cu mai multe nave de marf`, r`spunse Jackson, \n
timp ce scotea din buzunar o bucat` de pânz` ro[ie pe
care Sugar o recunoscu ca fiind man[eta rupt` a unei
vechi bluze groase de-a ei. Cooper a muncit \n schimbul
locurilor la bord [i al mânc`rii, continu` el, strângându-[i
p`rul cu o mân`.
|[i introduse coada \n man[eta ro[ie, apoi r`suci pan-
glica improvizat`, strângând-o \nc` de dou` ori \n jurul
p`rului. Sugar \i urm`rea mi[c`rile fluide [i sigure ale
mu[chilor.
Era mai ispititor decât orice fiin]` pe care o v`zuse
vreodat` \n via]a ei, colorat ca un tucan toco, cu banda
ro[ie peste p`rul de abanos [i cu verdele spuzit cu chih-
limbariu al ochilor, ml`dios [i puternic ca felinele mari
care-[i pândeau prada \n p`durile Amazonului.
Urm`torii pa[i \i purtar` pân` \ntr-un desi[ de inim`-
purpurie [i vi]`-de-jad, dou` dintre speciile indigene de

71
pe Cocorico. Sunetul valurilor r`m`sese \n fundal,
acoperit de cântecele p`s`rilor [i zumzetul insectelor.
Jackson nu era pentru ea, \[i spuse Sugar. Nu era pentru
ea [i ar fi f`cut bine s` nu uite niciodat`.
– Cred c`, la [ase ani, erai cuminte ca un \nger, dac`
ai supravie]uit travers`rii Pacificului cu un cargobot.
– Eram un drac sc`pat din iad, râse Jackson. Dar
Cooper, \nc` de la [aisprezece ani, era un zbir dat naibii.
F`cu o pauz`, ca [i cum [i-ar fi cânt`rit cuvintele, apoi
continu` cu o expresie mai gânditoare:
– A b`gat cu]itul \ntr-un om pe un vapor, pentru c`
individul m` \nghesuise \ntr-un col] al s`lii ma[inilor, ca
s` m`... \n fine, s`-mi fac` ceva urât. Cooper i-a spintecat
spatele, de la un um`r la altul, [i i-a spus c` dac`-l mai
prinde vreodat` \n aceea[i \nc`pere cu mine, \i scoate
inima din piapt.
Rupse o frunz` de ferig` [i i-o \ntinse lui Sugar, cu un
gest care-i apropia unul de altul prea mult pentru
lini[tea ei sufleteasc`.
– Mi-a f`cut o impresie extraordinar`.
– Cred c` erai \ngrozit, coment` ea, reu[ind cu un
mare efort s` nu-l ating` la rândul ei, \n semn de com-
pasiune.
– Din câte-mi amintesc, eram nu atât speriat, cât
nedumerit. Nu \n]elegeam ce spunea individul c` voia [i,
mai ales, cum de \mi zâmbea [i-mi gângurea vorbe de
alint, când \n acela[i timp p`rea atât de diabolic.

72
Imaginea pe care i-o inspirau cuvintele lui atinse o
coard` sensibil` din sufletul lui Sugar. |[i amintea miro-
sul r`ului: era mirosul lui Fang Baolian. Se cutremur`.
– A fost \n regul`, Sugar, serios, o lini[ti el, atingând-o
pe um`r – gest care o surprinse prin schimbarea emo-
tiv` subtil` pe care o sugera. Nu mi-a f`cut nimic.
– Te-a mai h`r]uit? \ntreb` Sugar.
– Nu. A debarcat \n primul port.
Zâmbetul satisf`cut care-i \nso]i r`spunsul trezi ime-
diat b`nuielile lui Sugar.
– De ce?
– P`i, nu numai deoarece Cooper jurase s`-i smulg`
inima, recunoscu el, cu un zâmbet [i mai lat, ci [i pentru
c`, \n]elegând din atitudinea lui Cooper cu cine aveam
de-a face, m-am gândit s`-l tai [i eu pu]intel [i, având
numai [ase ani, \l nimeream \ntotdeauna mai jos de talie.
Odat`, n-a lipsit mult s`-l castrez.
Reac]ia lui Sugar fu un hohot de râs spontan.
Cuvintele lui Jackson nu fuseser` numai \ngrozitoare, ci
[i amuzante.
– Eram un adev`rat virtuoz al tacticii love[te-[i-fugi,
continu` el. A[teptam pe pasarele, ascuns \n umbr` [i,
ori de câte ori se apropia, d`deam \n el cu briceagul [i o
luam la s`n`toasa, zbierând ca din gur` de [arpe dup`
Cooper.
Râsul ei se stinse, dar nu [i respectul.

73
– M` mir c` nu v-a omorât pe amândoi \n somn.
Jackson o privi, continuând s` zâmbeasc`, mai cinic
\ns`.
– A \ncercat, [i nu o dat`, dar Cooper era \ntotdeau-
na mai rapid [i mai ucig`tor. Nu ne-a l`sat nici cel mai
mic semn, nici unuia dintre noi, dar pân` am ajuns \n
primul port era deja cusut prin vreo [ase locuri.
– Cred c` tu [i Cooper sunte]i foarte apropia]i.
Chiar \n timp ce rostea aceste cuvinte, Sugar \[i d`du
seama cât de pu]in spuneau.
– Poate prea apropia]i, murmur` Jackson redevenind
serios. |l cunosc pe Coop [i [tiu c` ar fi capabil de orice
ca s` m` r`zbune.
– Chiar de orice? \ntreb` Sugar.
Jackson se opri pe c`rare [i o \ntoarse cu fa]a spre el,
apucând-o cu ambele mâini de umeri.
– Ar fi \n stare s` lupte pân` la moarte, Sugar, [i nu
pot accepta asta. Dac` nu te las` inima s`-mi dai drumul
s` plec, trebuie s` iei leg`tura cu el [i s`-l anun]i c` sunt
viu. Am \ncercat o dat`, din Hong Kong, dar am fost
\ntrerupt \nainte de a fi apucat s` spun mai mult decât
numele lui. R`spunsese la telefon o femeie, o voce pe
care n-o mai auzisem, a[a c` nici m`car nu [tiu dac` el a
aflat. Dar nu-l pot l`sa s` moar` din cauza mea, mai ales
când ar fi degeaba. Sunt viu, Sugar, [i vreau ca fratele
meu s` r`mân` [i el viu.

74
|n timp ce vorbea, o strângea tot mai tare, apropiin-
du-[i fa]a de a ei. |n glas i se sim]ea o durere
nepref`cut`.
– F` asta pentru mine, \i ceru el, [i n-am s` te fac
r`spunz`toare pentru nimic altceva ce-ar putea s` se
\ntâmple.
Nu fusese nevoie s` adauge aceste ultime cuvinte.
Dac`-i spunea lui Cooper Daniels c` fratele lui tr`ia,
Sugar nu [i-ar fi c`lcat cuvântul fa]` de Shulan. Problema
era c` ar fi spart t`cerea radio, nemul]umindu-[i tat`l,
dar trebuia s-o fac`.
– Dac` nu m` urm`re[ti, pân` la c`derea nop]ii va [ti,
\i promise ea, \ntorcându-se \n loc ca s` porneasc` pe
c`rare.
Jackson o l`s` s` plece, sim]ind c` i se luase o greu-
tate de pe umeri. Cooper avea s`-[i ias` din min]i, aflând
c` fratele lui era viu, dar f`r` a [ti unde, nici când, cum
sau dac` urma s` fie eliberat vreodat`. Jackson, \ns`, \[i
petrecuse toat` via]a sco]ându-l din min]i pe Cooper.
Aceast` parte nu-l deranja deloc, atâta vreme cât Cooper
era \n via]`.

***

Sugar se duse mai \ntâi \n dormitor, unde lu` de pe


raftul de sus al debaralei o cutie \ncuiat`. |n cutie erau
obiectele personale ale lui Jackson: portofelul, un bon

75
de la sp`l`torie vechi de patru luni, ni[te m`run]i[, o
\nchiz`toare-carabin`, un pistol [i un bilet de teleschi
folosit. Pistolul era \nc`rcat.
Cu un sentiment de vinov`]ie, \i deschise portofelul.
Informa]ia de care avea nevoie era simpl`, ar fi fost de
ajuns doar un num`r de telefon sau de fax, chiar [i o
adres`. Nu-l \ntrebase, pentru c` nu voia s`-i dea de
\n]eles \n ce fel urma s` ia leg`tura cu fratele lui. N-avea
chef ca Jackson s` scormoneasc` toat` insula \n c`utarea
mijlocului ei de telecomunica]ii – o sta]ie radio de
comunicare nav`-sol, cump`rat` la mâna a patra, pe care
o ascunsese sub podeaua c`m`rii \n ziua sosirii lui. Nici
chiar Jen nu [tia de existen]a ei.
Deschise portofelul, preg`tit` s` fie eficient` [i obiec-
tiv`. Praful se alese de inten]iile ei, când primul obiect
care c`zu fu un prezervativ. Plicul era vechi, \ndoit [i
aproape [ters, astfel \ncât abia se mai distingeau cuvin-
tele imprimate: „|n caz de incendiu, rupe]i“.
F`r` voie, Sugar zâmbi.
Restul con]inutului era mai pu]in amuzant. V`zu o
fotografie recent` a lui Jackson cu o femeie. Col]urile
hârtiei erau \nc` ascu]ite [i curate, iar imaginea clar` – [i
ce mai imagine! Femeia era \nalt`, blond`, \mbr`cat`
\ntr-o rochie mini cu paiete, iar Jackson purta smoking.
P`rul femeii era la fel de lung ca al lui, ajungându-i pân`
la talie, ca o cascad` de aur. Formau cel mai frapant
cuplu pe care-l v`zuse Sugar vreodat`.

76
Puse fotografia deoparte, \ntrebându-se dac` superba
blond` sim]ea lipsa lui Jackson noaptea, chinuit` de
\ntreb`ri – unde se dusese amantul ei, dac` avea s` se
mai \ntoarc` vreodat`... {i totu[i, Jackson \i ceruse s`-l
contacteze numai pe fratele lui, nu [i pe altcineva.
Mai g`si \n portofel mul]i bani, credit carduri [i busi-
ness carduri, [i o mul]ime de documente de transport
naval. Judecând dup` titlurile ata[ate numelor de
b`rba]i [i femei de pe carduri, Jackson Daniels nu era un
vân`tor de recompense de dou` parale. Se ocupa de
pre[edin]i [i directori ai celor mai mari corpora]ii [i
federa]ii de transporturi navale. Unele dintre
\nsemn`rile ad`ugate cardurilor con]ineau numere de
telefon cu men]iunea „linie privat`“.
Cardul pe care-l c`uta se afla \ntr-un compartiment
separat al portofelului [i purta cuvintele: „Daniels
Limited, Investiga]ii maritime, Jackson Daniels“. |n
spatele acestuia mai era unul: „Daniels Limited,
Investi]ii, Jackson Daniels“. Ambele prezentau aceea[i
adres` [i num`r de telefon din San Francisco, California.
Dup` cardul firmei de investi]ii g`si dou` carduri scrise
cu ideograme chineze[ti. Mai existau dou` \n arab`,
dou` \n spaniol`, francez`, german`, [i altele, \n limbi pe
care nu putea decât s` le ghiceasc`. Categoric, Jackson
Daniels era mai mult decât un simplu vân`tor de recom-
pense; era om de afaceri la nivel interna]ional.

77
Descoperirea acestui lucru o nelini[ti. Poate c`
avusese dreptate \n acea prim` noapte, pe plaj`, când \i
spusese c` risca s` ajung` \n fa]a unui tribunal
interna]ional, pentru c`-l ]inea captiv. Numai un singur
lucru mai r`u ar fi putut s` i se \ntâmple.
S` fie g`sit` de Baolian.
Cu portofelul \n mân`, \ncuie la loc cutia [i o puse
\napoi pe raft. Existen]a unui pistol pe insul` nu-i risipea
deloc nelini[tile. Armele de orice fel implicau necesi-
tatea de a fi folosite, iar Sugar se str`duise din greu pen-
tru a realiza o securitate complet` pe Cocorico. Situa]ia
se schimba mai repede decât i-ar fi convenit ei.
De asemenea, nu-i pl`cea necesitatea de a-i cere
tat`lui ei s`-i telefoneze lui Cooper Daniels [i s`-i spun`
c` fratele lui tr`ia. Inima lui Thomas Caine merita altce-
va, nu o adâncire [i mai cumplit` \n haosul adus de
Sugar \n vie]ile lor, iar mama ei, cu siguran]`, nu merita
[i alte suferin]e. Nici nu se putea pune problema s-o
sune. Dac` avea noroc, la apelul radio urma s` r`spund`
Carolina, dar \n ultima vreme norocul o cam p`r`sise.

78
Capitolul 6
Dup` trei zile de lucru \mpreun`, Sugar [i Jackson se
\nscriseser` \ntr-o anumit` rutin`.
– Când termini de amestecat \ngr`[`mintele, poate
pui pu]in [i la ro[ii, spuse ea.
Aceasta era rutina lor: Sugar d`dea ordinele, Jackson
le aplica. De obicei.
Jackson scoase un sunet evaziv, privind mald`rul de
vegeta]ie \n descompunere pe care i-l repartizase Sugar.
– S` [tii c` stând rezemat \n hârle] n-ai s` termini
treaba.
– Corect, \i d`du el dreptate, dar f`r` s` fac` nici o
mi[care.
– S-a \ntâmplat ceva? \ntreb` ea, p`[ind peste stra-
turile pe care le plivise.
– Aici nu mai e nimic viu.

79
Lucrau de câteva ore, mai mult \n patru labe, pozi]ie
cu care Jackson fusese nefamiliarizat pân` când Sugar \l
pusese la munc`. Fusese transformat din vân`tor \n
gr`dinar, fusese \mblânzit. Era lac de n`du[eal`, \l
dureau to]i mu[chii [i nu putea pricepe cum era \n stare
Sugar s` continue.
– Cum s` nu fie? replic` ea. Cam un miliard de bac-
terii [i câteva sute de mii de gâng`nii.
Privi gr`mada, apoi \l m`sur` pe Jackson cu o
c`ut`tur` piezi[`.
– Nici o grij`. Cred c` e[ti \n siguran]`.
– E mai mare decât o bacterie, Domni[oar` {tie-Tot,
r`spunse el, cu aceea[i ironie. Pare s` fie un [arpe.
Sugar se apropie cu un pas, uitându-se pe lâng` el.
– M` \ndoiesc. O insul` e un ecosistem destul de
\nchis. Nu cunosc chiar toate plantele [i animalele de pe
Cocorico, dar crede-m`, un [arpe nu mi-ar fi sc`pat.
– Cocorico?
– Insula asta din Windwards pe care te afli – [i, nu,
n-ai s-o g`se[ti trecut` pe nici o hart` cu numele `sta.
{i-n plus, \ntr-o gr`mad` de plante tropicale putrede e
prea cald pentru [erpi.
– Pentru `sta nu e prea cald.
Jackson \mpunse mormanul, [i ceva se mi[c` \ntr-
adev`r, ascunzându-se printre cojile de zarzavaturi
cur`]ate [i gunoiul de gr`din`.

80
Surprins`, Sugar \njur`, \ncercând s` se \ndep`rteze.
Se \mpiedic`, iar Jackson o apuc` automat cu bra]ul de
talie, prinzând-o. Se ag`]` [i ea de um`rul lui, cu ochii
mari, a]inti]i asupra gr`mezii de putregaiuri. Inimile le
b`tur` \mpreun`, pre] de câteva secunde, \nainte ca
Sugar s`-[i recapete calmul, spre marele lui regret. Un
moment, crezuse c`-i venise [i lui apa la moar`.
– |mi pare r`u, spuse ea, cam sufocat` \nc`,
desprinzându-se de el. Nu [tiu ce m-a apucat.
Jackson \[i destinse bra]ele, dar nu-i d`du drumul
complet. Dintr-o dat`, \i venise o idee cu totul nou`
despre povestea lui Adam [i a Evei. Putea s` jure c`
Adam \i ceruse lui Dumnezeu s` pun` un [arpe \n
gr`dina raiului, cu speran]a ca Eva s` se cuib`reasc`
lâng` el. Nimeni nu era de vin` c` Eva se dovedise mai
[ireat` decât o crezuse cineva.
Mai \mpunse o dat` mald`rul.
– Nu mai face a[a! ]ip` Sugar. Ai s`-l a]â]i...
|ncheie cu \nc` o \njur`tur` \n`bu[it`, când animalul
r`spunse printr-o mi[care lateral` care f`cu resturile s`
se clatine ca sub efectul unui cutremur de gradul [ase.
Gr`mada se mai mi[c` de dou` ori, apoi r`mase
\ncremenit`.
– Ai citit „Dune“? \ntreb` ea, strângându-i c`ma[a
\ntre degetele albite.

81
– Mda. De dou` ori. Viermii gigantici de nisip, de pe Arrakis.
– Cam a[a ar`ta, nu crezi?
– Cam a[a...
– Chiar l-ai v`zut?
– Nu, dar se mi[ca exact ca un [arpe, unul mare.
Jackson sim]i cum o str`b`tea un fior pe [ira spin`rii
[i se \ntoarse s`-i vad` fa]a.
– Nu ]i-e fric` de [erpi, nu-i a[a?
– Nu, r`spunse ea dându-i drumul, cu un râs
tremur`tor. |mi pare r`u – c` m-am ag`]at de tine, vreau
s` spun. M-a luat prin surprindere, atâta tot.
Privi prudent` spre putreziciuni.
– N-am mai v`zut niciodat` un [arpe aici.
– Nu exist` nici o specie indigen`?
– Nu. Nici una. Peste tot prin Indiile de Vest sunt
[erpi, numai aici nu, continu` ea cu explica]iile. Prefer s`
nu m` gândesc de unde o fi putut veni `sta.
Jackson se uit` dincolo de gr`dina de zarzavaturi,
spre cealalt` parte a pârâului limpede [i cald format de
cascad`, unde cre[teau plantele s`lbatice. Toate [ansele
sale depindeau de a o atrage de partea lui [i tocmai i se
ivise o ocazie.
– De unde \]i ob]ii plantele, speciile pe cale de
dispari]ie?
– De pe Amazon, \n majoritate.

82
Dând din cap, Jackson \mpinse absent mormanul de
putreziciuni. Era mai bine s` nu fac` dragoste cu ea.
Avea de gând s` plece de pe insul` imediat ce g`sea o
cale.
– Ei, atunci ai de unde alege.
– Un pui de boa?
– Sau o coad` de anaconda.
– Un fer-de-lance.
– Dac` ai noroc. Un bushmaster, dac` n-ai.
– Poate c` doar p`rea mare.
Jackson râse.
– Da, [i poate ar fi bine ca Jen [i cu mine s` punem
de-o vân`toare de [erpi.
Sugar \l privi \n ochi.
– N-a[ avea \ncredere s` v` las pe tine [i Jen nici s`
c`uta]i ou` de Pa[ti \mpreun`, iar aici vân`toarea e
interzis`, chiar [i când e vorba de [erpi renega]i.
Râzând din nou, Jackson o apuc` de b`rbie, cu
blânde]e. Pielea ei era ca satinul la atingere. I se opri
respira]ia, \n timp ce privea, fascinat, cum i se \ntre-
deschideau buzele.
– Singura fiin]` de pe insula asta \n apropierea c`reia
nu po]i avea \ncredere s` m` la[i e[ti tu, spuse el, \ncer-
când f`r` succes s` vorbeasc` pe un ton glume].
Cerul se \ntuneca treptat \n jurul lor, amenin]ând a
ploaie. Totu[i, Jackson ezit` \nainte de a-i da drumul,

83
l`sându-[i mâna s` cad` pe lâng` trup. |ncepur` s`
cad` primele pic`turi, calde, stropindu-i capul [i
umerii.
– Ploaia asta pare s` \nceap` \n fiecare zi tot mai
devreme [i s` dureze tot mai mult, spuse el, privind cum
str`lucirea ner`bd`toare din ochii ei se [tergea. Voise s`
fie s`rutat`, iar el n-o f`cuse. Jackson nu [tia care dintre
ei era un prost`nac mai mare.
– Se apropie luna plin`, r`spunse Sugar, \ntorcând
capul, cu genele coborâte. Pe Cocorico, ploile urmeaz`
un ciclu lunar. |naintea nop]ii cu lun` nou` nu plou`
deloc.
– Din nou fic]iune [tiin]ific`? \ntreb` el, gândindu-se
c` nimerise \ntr-un loc miraculos de straniu.
– Mai degrab` realitate [tiin]ific`.
Ploaia stropea c`ma[a lui Sugar, lipindu-i-o de sâni [i
f`cându-l pe Jackson s` i se usuce gura.
– Am putea s` \ntrerupem pentru ziua de azi, spuse
ea, \mpingându-[i p`rul cu degetele. {uvi]ele din jurul
fe]ei i se umeziser` deja, udându-se tot mai tare de la o
clip` la alta.
Jackson era gata s`-i dea dreptate, când cerul \[i
desf`cu b`ierile, dând drumul unui adev`rat potop.
Instinctiv, o apuc` de mân` [i o lu` la fug` spre copaci.
Abia când ajunser` la ad`post, Jackson \[i d`du
seama c` Sugar \njura. Avea un repertoriu destul de

84
limitat, dar \n fond ea nu-[i petrecuse prea mult timp
prin porturi, cu ni[te oameni pe lâng` care marinarii
obi[nui]i p`reau ni[te ]ânci de gr`dini]`.
– Dac` te saturi vreodat` s` tot spui „la naiba“, te-a[
putea \nv`]a eu vreo câteva cuvinte noi, se oferi el,
[tergându-[i apa de pe fa]`.
– Nu, mul]umesc... la naiba...
– Sau, te-a[ putea \nv`]a s` \njuri \n francez`.
{tia din experien]` c` femeilor le pl`cea limba
francez`. Le f`cea s` reac]ioneze.
– Nu.
– Nu-mi vine s` cred c` te-ai bosumflat din cauza
unei ploi. Doar plou` zilnic...
Terminând cu [tersul apei de pe fa]`, \ncepu s`-[i
stoarc` poalele c`m`[ii.
– Nu e numai ploaia, r`spunse ea misterios.
– Musonul?
Sugar cl`tin` din cap.
– Potopul lui Noe, `la de patruzeci de zile [i patruzeci
de nop]i?
– Nu.
– Atunci, care-i problema?
– Când plou` a[a cu mai pu]in de-o s`pt`mân`
\nainte de luna nou`, toat` insula se \nconjoar` cu
ce]uri, mai ales noaptea [i diminea]a \n zori.
Jackson nu se osteni s` men]ioneze din nou teoria
despre science-fiction.

85
– Era cea]` [i \n diminea]a când am venit eu. Nu mi
s-a p`rut chiar atât de r`u.
– Vorbesc despre ce]uri dese, despre negur`. Negura
e atât de deas`, \ncât...
Se \ntrerupse, când diluviul \ncet` la fel de repede pe
cât \ncepuse. Continua s` plou`, dar stropii erau mai
rari, aversa toren]ial` \ncetase. Sugar arunc` o privire de
sub ad`postul verde al p`durii, apoi ie[i. Când ajunse \n
spa]iul liber, \ntoarse capul spre el.
– Poate c` de data asta m-am \n[elat. Nu-]i mai face
griji.
Jackson nici nu se gândea s`-[i fac` griji din cauza
ce]ii. I-ar fi putut spune c` negura era ultima dintre
actualele lui probleme, dar Sugar nu st`tu pe loc atâta
cât s`-i lase timp s` spun` ceva.

***

– De ce se nume[te insula asta Cocorico? \ntreb`


Jackson, trecându-[i degetul prin aburii laptelui fiert pe
care Sugar i-l turna \n cea[c`, peste cafea. Din cauza
nucilor de cocos?
– Nu, r`spunse ea, privindu-l cum \[i lingea degetul;
\[i drese vocea. Un cocorico e o specie de pas`re, din
aceea[i familie cu chachalaca.
Jackson lu` cea[ca [i sorbi o \nghi]itur`, ]inându-[i cu
mâna cealalt` p`rul pe care tocmai [i-l \mpletea \ntr-o coad`.

86
– E bun`, foarte bun`.
– M` bucur c`-]i place. Uneori, pun [i ciocolat`, dar
acum mi s-a terminat.
– Când vei mai primi?
– Peste câteva s`pt`mâni.
Fusese gata s` spun`: „Abia dup` ce-ai s` pleci tu“,
dar se oprise la timp. Nu voia s`-i aminteasc` de \nc` un
lucru asupra c`ruia el nu avea nici un control.
– Vrei s` spui c` sunt sechestrat aici f`r` ciocolat`?
Dezn`dejdea din glasul lui \i aduse pe buze un zâm-
bet [ov`ielnic.
– Dac` eu pot supravie]ui f`r` ciocolat`, po]i [i tu.
– Nu [tiu, Sugar... Nu m` cuno[ti. Eu [i ciocolata sun-
tem foarte apropia]i.
|ncerca atât de tare s` se poarte firesc [i prietenos,
\ncât o f`cea s` se simt` ca \ntr-o misiune de caritate.
Ar fi fost o gre[eal` \ngrozitoare s` se s`rute, dar cel
pu]in ar fi putut avea bunul sim] de a nu se ar`ta
vesel.
– Nu po]i fi mai \ndr`gostit de ea decât sunt eu,
spuse Sugar, [i totu[i rezist, de la un transport la altul.
De[i, de obicei, nu mi se termin` atât de repede.
– Ce s-a \ntâmplat de data asta? Ai lansat un mara-
ton al consumului de ciocolat`? \ntreb` Jackson, \n
timp ce-[i lega coada cu un [iret [i [i-o arunca peste
um`r.

87
Sugar nu mai v`zuse niciodat` un p`r atât de superb
la un b`rbat. Pe lâng` el, [uvi]ele ei scurte ar`tau
aproape jalnic. Cu un gest jenat, \[i trecu degetele prin
p`r, \ncercând s`-[i \nfoaie buclele.
– Nu, r`spunse ea, oftând, dup` ce se convinse c` era
imposibil s`-[i tapeze câ]iva centimetri de p`r blond ast-
fel \ncât s` arate ca un voal m`t`sos. Henry, asta s-a
\ntâmplat. De obicei, vine de dou` ori pe lun`, dar cred
c` s-a \ndr`gostit de Carolina, a[a c` trece ori de câte ori
e ea aici. {i de fiecare dat` când apare, \mi mai dispare
din ciocolat`...
– Carolina cine e? \ntreb` Jackson, iar lui Sugar \i veni
s`-[i dea una peste gur`.
– O prieten`, spuse ea pe un ton menit s` descura-
jeze oricare alte \ntreb`ri.
Jackson nu-i remarc` intona]ia, sau prefer` s-o
ignore.
– Henry spune c` e frumoas` [i crud`.
Era o descriere atât de surprinz`toare \ncât o f`cu s`
râd`, u[urat` \n acela[i timp c` Jackson [tia deja despre
Carolina. F`cuse o gre[eal`, \ntr-adev`r, dar nu-i
dezv`luise nici o noutate.
– Carolina, crud`? Doamne, r`u trebuie c-a mai p`]it-o
Henry, coment` Sugar, rezemându-se de sp`tar, \n timp
ce lua o sorbitur` de cafea.
– Ce [anse are cu ea? se interes` Jackson.
Sugar cl`tin` din cap.

88
– Nici una. Carolina a mai fost m`ritat` cu un be]iv.
Noroc c`, a[a cum se \ntâmpl` de-atâtea ori, `la a fugit
cu alta. Carolina \nal]` \n fiecare sear` rug`ciuni de
recuno[tin]` [i nici moart` nu [i-ar mai lua un nou
be]ivan.
V`zând c` Jackson nu se repezea imediat s`-i pun`
\nc` o \ntrebare, Sugar \[i \ng`dui s` se relaxeze.
|i \n]elegea nevoia de explica]ii. Jackson \ncerca
s`-[i reconstituie noua lume, dar Sugar se temea de
acele sc`p`ri afurisite, care-o f`ceau s`-i dea mai
multe informa]ii decât era prudent. Libertatea lui
Jackson se afla la mai pu]in de o sut` de metri de casa
ei, de cealalt` parte a falezei. Dac` descoperea u[a
piratului, putea foarte simplu s` plece, s` ia barca [i
s` se fac` nev`zut.
{i avea s-o fac`. Sugar nu se \ndoia. Cocorico nu era
destul de mare ca s`-l ]in` pe loc. |n unele zile, [i-n
unele nop]i \n ultima vreme, abia o mai ]inea [i pe ea
locului.
Arunc` o privire spre el, pe furi[, [i-l v`zu privind-o
lung, cu o intensitate care o f`cu s` ro[easc`.
– Asta ]i s-a \ntâmplat [i ]ie? o \ntreb` el pe un ton
t`ios, din care disp`ruse orice intona]ie prietenoas`.
So]ul t`u a fugit cu Baolian, iar ea a vrut s-o \nl`ture din
drum pe fosta lui nevast`?

89
– Nu.
Mâinile lui Sugar se strânser` pe cea[ca de cafea. Ar fi
trebuit s` râd` de \ntrebarea lui ridicol`, dar tonul aspru
pe care-i vorbise o \mpiedica.
– A p`r`sit-o vreun amant de-al ei pentru tine?
|n cuvintele lui se sim]ea o anumit` ezitare, ca [i cum
\ntrebarea l-ar fi dezgustat.
Sugar nu-i r`spunse. N-avea de gând s` lase tensi-
unea [i furia s` strice o zi atât de pl`cut`. Se ridic` s`
plece, dar \n clipa urm`toare Jackson o apuc` de bra].
– A p`r`sit-o vreun iubit pentru tine? repet` el.
Strânsoarea nu era dureroas`, ci doar suficient de
puternic` pentru a o asigura c` n-avea s` plece nic`ieri.
– Nu, r`spunse ea, str`duindu-se s` nu se zbat`.
Mâna lui Jackson se relax` abia sim]it.
– Spune-mi ce leg`tur` ai cu Baolian, \i ceru el, [i nu
\ncerca s` min]i. Am s` m` prind. Oamenii cu care am eu
de-a face sunt cei mai abili mincino[i din lume.
|n ciuda pericolului real pe care-l reprezenta el,
Sugar \i arunc` o privire nemul]umit`.
– Eu nu fac parte dintre oamenii cu care ai tu de-a
face de obicei. {i-acum, d`-mi drumul.
– Când ai s`-mi spui de ce e[ti aici.
– Nu te prive[te.
Se \n[ela, \[i spuse Jackson, ceea ce nu-i convenea nici lui.
– Tot ceea ce are leg`tur` cu tine m` prive[te [i pe
mine, spuse el rezemându-se de mas`.

90
Ajunsese la cap`tul r`bd`rii. Baolian era o viper` [i o
]inea pe aceast` femeie \n puterea ei. Voia s` [tie de ce.
{i n-avea de gând s`-i dea drumul pân` nu afla.
– Am s` ]ip dup` Jen!
Amenin]area era serioas` [i conving`toare, dar
Jackson n-o \nghi]i.
– Nu-l amesteca pe Jen \n povestea asta. Ne prive[te
numai pe noi doi.
Sugar \[i cobor\ genele, \ntr-o atitudine \nvins` – sau,
cel pu]in, a[a i se p`ru lui. Ar fi trebuit s` se a[tepte.
Femeile aveau armele lor, iar ale ei t`iau pân` la os.
– Shulan nu te-ar fi adus aici, dac` ar fi existat riscul
s`-mi faci vreun r`u, [i am \ncredere \n judecata ei, spuse
ea, ridicându-[i ochii cenu[ii spre ai lui. Aici trebuie s`
fiu \n siguran]`, Jackson. Nu mi-o lua [i pe asta.
Vorbea \ncet [i cu deplin` convingere, f`cându-l s` se
simt` ru[inat, lucru pe care Jackson l-ar fi crezut imposi-
bil \nainte de a nimeri pe insula ei. Le f`cuse r`u multor
oameni, [i totu[i se sim]ea mai pu]in vinovat decât pen-
tru simplul fapt c` o ]inea de \ncheietura mâinii.
|i d`du drumul [i se l`s` s` cad` la loc pe scaun,
privind-o cum pleca [i \ntrebându-se ce altceva \i mai luase.
Nu-i venea \n minte nimic, sau \n orice caz nimic important.
Dup` plecarea ei, Jackson r`mase singur, ore \n [ir,
cu gândurile la fel de negre ca noaptea din jur.

91
Capitolul 7
Sugar se desprinse de tocul u[ii, unde st`tea reze-
mat`, privind spre Jackson [i „Mary Sue“. Un moment, se
\ntreb` ce f`cea Jackson. Pân` travers` veranda, \i v`zuse
pantalonii c`zând la p`mânt [i \n]elesese.
Un moment, inima i se opri \n loc. Se a[teptase ca
Jackson s` \ncerce ceva, de când ea [i Jen \i g`siser`
pluta. Dar nu asta...
– Nu! gâfâi ea, luând-o la fug` spre scara de lâng`
plaj`.
Pe la jum`tatea drumului, \l strig` pe nume [i-l v`zu
\ntorcându-se spre ea, \n apa care-i ajungea pân` la
piept.
Jackson privi \n susul plajei, \ntrebându-se cât de
mare trebuia s` fie dorin]a pentru a transpune o fantezie
\n realitate. Apoi o v`zu pe Sugar alergând pe nisip, \n
lumina lunii.

92
Briza nocturn` [i fo[netul valurilor \i acopereau
cuvintele, dar Jackson \i sim]i dezn`dejdea \n voce [i
r`spunse, repezindu-se afar` din ap`.
O prinse \n bra]e când apa \nc` \i mai ajungea pân`
la genunchi. Sugar \l apuc` de antebra]e [i-l trase spre
ea, strigând cu r`suflarea t`iat`:
– Ce naiba, Jackson... Nu po]i s`... }i-am spus...!
Un val revenind dinspre ]`rm o \mpinse spre el, cât
pe ce s`-i r`stoarne pe amândoi. Ca s` scape amândoi de
o baie, Jackson o ridic` \n bra]e, ie[ind din ap`. |n drum
spre locul unde-[i l`sase pantalonii, \i trecu prin minte
de cel pu]in o sut` de ori c` era gol [i o ]inea pe Sugar
\n bra]e.
– Jackson...
Când o l`s` cu picioarele pe p`mânt, Sugar r`mase
ag`]at` de el.
– E[ti un... un..
Nu-[i g`sea cuvintele, gâfâind sufocat`.
– E totul \n regul`? o \ntreb` el, strângând-o la fel de
tare pe cât \l ]inea [i ea.
– Da, d`du din cap Sugar. N-am putut dormi... te-am
v`zut \n ap`... rechinii...
Deci, despre asta era vorba? se \ntreb` el. Despre
rechini? Valul de adrenalin` care-l str`b`tuse \ncepu s`
se risipeasc`.
– M` pricep la rechini, Sugar, o asigur`. Nu vin \n
zona asta, atât de aproape de mal. Stâncile rostogolite \n
ap` la capetele plajei ac]ioneaz` ca ni[te recife.

93
Avea dreptate, dar Sugar se mira c` descoperise adev`rul.
– La reflux, continu` el, stâncile se v`d ie[ind din ap`
pân` la cincisprezece iarzi distan]`. Nici un animal atât
de mare n-ar risca s` r`mân` prins \n golfule]ul `sta.
Altfel, l-am mânca la cin`.
– Deci ai [tiut c` nu trebuie s` te \ndep`rtezi. Nu
voiai s` \no]i pân` la vapor? S` scapi?
Când Jackson cl`tin` din cap, Sugar \ncepu s` se
simt` ofensat`. Se omorâse cu fuga pe plaj`, ca s`-i
salveze via]a, [i totul degeaba.
– |n fiecare noapte am \notat, dar f`r` s` m`
\ndep`rtez, \i spuse el.
– Ai \notat \n fiecare noapte?
Nu-i venea s` cread`. |notase \n fiecare noapte, iar ea
nu [tiuse. Ce naiba urma s` fac` \n continuare?
– Nu [tii... nu [tii c` \n apele astea mai tr`iesc [i alte
viet`]i, pe lâng` rechini? Puteai s` fii mu[cat, \n]epat,
otr`vit, sfâ[iat \n buc`]i...
– Sugar.
|i rosti numele \ncet, dar Sugar refuz` s` se calmeze.
– }ipari moray, corali, porci-de-mare, r`zboinici-por-
tughezi – de toate tr`iesc pe-aici! {i nici m`car n-am vor-
bit de cea]`. Astea nu-s polite]uri, Jackson. Când vine,
cea]a asta e ca un tsunami din iad. La trei metri de plaj`
dac` ajungi, nu te mai \ntorci. R`spund de tine [i, atâta
timp cât e[ti aici, \]i interzic s` mai \no]i noaptea.

94
{tia c` turuia ca o meli]` dar, fir-ar al dracului s` fie,
o speriase \ngrozitor! Cobor\ privirea, \ncercând s` se
calmeze, [i deodat` observ` c` Jackson era gol. |n
aceea[i clip`, \i d`du drumul. Aerul i se rev`rs` din
pl`mâni, [uier`tor, iar privirea i se repezi din nou \n sus,
spre fa]a lui.
– E[ti gol.
– Mi-o interzici? repet` el, arcuind o sprâncean`, cu
aerul de a o \ntreba: „da' tu cine te crezi?“ Nu-mi po]i
interzice decât un singur lucru, Sugar, [i numai fiindc`
sunt destul de civilizat ca s` nu-l doresc, dac` nu mi-l
oferi tu.
Sugar [tia la ce se referea, iar obrajii i se \mpurpurar`.
– Oamenii civiliza]i nu-[i arunc` hainele de pe ei cu
fiecare ocazie, \l inform` ea, pe cel mai autoritar ton de
care era \n stare.
Nu era destul de autoritar.
– Eu, \n locul t`u, n-a[ vorbi de r`u firea mea civi-
lizat`, o preveni el. Pe lâng` Jen, e singura ap`rare de
care ai parte.
– Pot... \mi pot purta [i singur` de grij`.
Sugar f`cu un pas \napoi, numai pentru a-[i da seama
c` a[a \l vedea [i mai bine.
– Trebuie s`... A, aici sunt.
Exasperat`, se aplec` [i-i smulse pantalonii de pe
nisip. |ntorcând capul \ntr-o parte, \i \ntinse spre el.

95
– |mbrac`-te.
– Care-i cuvântul magic?
Sugar scrâ[ni din din]i, f`r` a [ti de ce o \ngrijorau
atât de tare rechinii. Dup` cum evoluau lucrurile,
probabil c` pân` la urm` avea s`-l omoare cu mâna ei.
– Te rog.
|l sim]i luând pantalonii, apoi auzi cum \i scutura de
nisip.
– Bine, spuse el peste câteva momente, acum sunt
echipat decent.
– Ba nu e[ti.
Sugar porni \n lungul plajei, jenat` de propria ei
reac]ie exagerat`, ab`tut` din cauza cuvintelor dure pe
care le schimbaser`. Spre [i mai marea ei am`r`ciune,
Jackson i se al`tur` imediat.
– Parc` spuneai c` vrei s` faci o baie, spuse ea,
lungind pasul.
– Parc` spuneai c` mi-ai interzis s` fac baie.
|[i b`tea joc de ea. Asta o \nfuria din nou, dar acum
furia era [i mai \ngrozitoare: era genul de furie care o
f`cea s` plâng`. Jackson p`rea s` aib` un talent deosebit
de a o face s` se simt` prost.
– Detest s` m` cert cu tine, spuse ea strângând pum-
nii, cu privirea drept \nainte, \ntr-o \ncercare de a-[i
st`pâni lacrimile.
– Atunci avem multe \n comun, replic` Jackson. Nici
mie nu-mi place s` m` cert cu tine.

96
– Ba n-avem nimic \n comun. {i tocmai asta e
problema. Nu [tiu ce s` fac cu tine...
Sugar p`[i pe prima treapt` a sc`rii, sperând s`-l lase
\n urm`. Jackson, \ns`, o opri punându-i o mân` pe
um`r [i o \ntoarse cu fa]a spre el.
– Avem \n comun mai multe decât crezi. Pentru c`
nici eu nu [tiu ce s` fac cu tine.
|n secunda urm`toare, tensiunea dintre ei se
schimb`, devenind mai profund`, mai pu]in agitat` ner-
vos, mai senzual`.
– {tiu ce mi-ar pl`cea s` fac cu tine, continu`
Jackson, cutreierându-i fa]a cu privirea; când ajunse la
gur`, zâmbi r`ut`cios, apoi ridic` din nou ochii spre ai
ei. Dar a[a ceva ar crea probleme mai mari decât orice
ceart`.
Inima lui Sugar se ridicase \n gât – iar mâna lui \i
cuprinsese ceafa, imobilizând-o. Urma s-o s`rute.
– De obicei, [tiu cine e du[manul, continu` el, dar \n
cazul t`u nu-mi pot da seama.
|i scormoni cu degetele p`rul de la ceaf`, trimi]ându-i
un fior pe [ira spin`rii.
– Nu semeni cu nici unul dintre pira]ii pe care i-am
\nfundat, dar e[ti cea care m` \mpiedic` s` plec de-aici.
– Nu-]i sunt du[manc`...
Abia mai putea s` respire, v`zând cum se uita la ea,
cum i se \ntuneca de dorin]` verdele ochilor, cum i se
[tergea zâmbetul de pe buze.

97
Jackson o strânse pu]in mai tare, tr`gând-o spre el.
– Dar e[ti al`turi de mine, Sugar? Asta vreau cu
adev`rat s` [tiu.
Nu l`s` s`-i r`spund`. |[i cobor\ gura spre a ei, [i
toate visurile pe care le avusese Sugar vreodat` se trezir`
la via]`: al respira]iei lui amestecat` cu a ei, al puterii lui
\nconjurând-o, al \mpreun`rii dintre ei.
Deci, aceasta era senza]ia unui s`rut cu el. Paradisul.
Buzele i se desp`r]ir` \ntr-un geam`t slab, iar Jackson
o s`rut` [i mai profund, sugându-i limba. Un fulger de
pl`cere [i [oc \i rico[` prin trup, r`spândindu-i prin toat`
fiin]a fl`c`ri de dorin]`. Sugar deschise gura [i mai larg,
s`rutându-l la fel, dar mai \ncet, mai nesigur, \n timp ce
dorin]a i se \nte]ea irezistibil, adunându-se \n [ale.
Jackson se credea [i el \n paradis. Mâinile ei \l
str`b`teau peste tot, s`rut`rile \i deveneau tot mai dis-
perate, dup` care \i sim]i lacrimile [iroind pe fa]`.
Sugar plângea.
Niciodat` nu i se mai \ntâmplase a[a ceva. Niciodat`
\n via]a lui. |i venea s-o s`rute \ncontinuu, cu speran]a c`
avea s`-i opreasc` lacrimile. Se sim]ea complet neputin-
cios când o vedea plângând.
Blestemându-se \n sinea lui, Jackson \ncheie s`rutul
cu o atingere u[oar` a buzelor peste ale ei [i o strânse \n
bra]e. Sugar era zvelt` [i supl`, puternic` \n felul ei, dar
[i fragil`. Jackson sim]ea nevoia s-o cuprind` [i mai
strâns.

98
Frumoas` pereche mai f`ceau, \[i spuse el, bloca]i
\ntr-un Eden tropical, f`r` nici o ie[ire [i aproape f`r`
nimic ca s`-[i ofere unul altuia.
|nc` doar câteva zile de paradis [i avea s` se roage ca
Shulan s` revin`, preferabil [i cu bruta de Sher Chang
al`turi. Atunci, cel pu]in urma s` aib` cu cine s` se lupte,
[tiind clar unde se aflau du[manii.
|[i trecu o mân` peste spatele ei, dorindu-[i s` nu se
simt` atât de bine. Din pieptul lui Sugar se desprinse un
suspin, f`cându-l s`-[i doreasc` s` nu se simt` atât de
prost.
– Dac`-]i promit c` n-am s` te mai s`rut, te opre[ti
din plâns? o \ntreb`, dornic s-o ajute [i ne[tiind cum.
Sugar c`tin` din cap. Jackson nu [tia dac` s` fie
u[urat sau resemnat.
– Dac` te s`rut din nou, \ncetezi?
Crezuse c` era una dintre cele mai bune idei ale lui,
dar Sugar r`spunse tot cu o cl`tinare negativ` a capului.
Excelent. Acum nu mai era doar frustrat sexual, ci [i
stânjenit, \ncurcat...
– Nu e vina ta, murmur` ea cu buzele pe pieptul lui,
unde lacrimile amenin]au s` \nece dragonul. Nu tu e[ti
cauza.
Dac` crezuse c` a[a \l f`cea s` se simt` mai bine, se
\n[ela amarnic. Lui Jackson \i pl`cea s` se cread` capabil
de a influen]a situa]iile, mai ales cele \n care era implicat
atât de intim.

99
Ne[tiind ce s` mai fac`, dar \ncredin]at c` nu era \nc`
gata s`-i dea drumul, cobor\ capul [i-i s`rut` curba lin` a
frun]ii, [optindu-i cuvinte lini[titoare.
– {[[t... Nu plânge, Sugar. Totul va fi \n regul`.
{i avea s` fie, \n deplin` regul`, numai dac`-i d`ruia
libertatea – [i-l l`sa s`-i d`ruiasc` \n schimb dragostea
lui.
|i sim]i oftatul adiind pe piept [i \ncepu s`-i [tearg`
cu s`rut`ri lacrimile de pe obraz, cu o surprinz`toare
pl`cere de a o consola. Pielea ei era fin`, cu un gust
dulce [i \n acela[i timp s`rat.
Sugar oft` din nou. |n timp ce Jackson \[i \ngropa fa]a
\n p`rul ei, absorbindu-i mirosul proasp`t, exotic,
inten]iile de alinare \i fur` \necate de o dorin]` re\nnoit`.
Trebuia s`-i arate lui Sugar cât de bine se puteau sim]i
\mpreun`.
– Iart`-m`, \l rug` ea. |]i promit c` n-o s` se mai
\ntâmple.
Vocea \i era atât de sc`zut`, \ncât Jackson aproape c`
n-o auzi. Când \i \n]elese cuvintele, \[i dori nici s` n-o fi
auzit.
Sugar schi]` o mi[care de a pleca, iar el, neavând
\ncotro, \i d`du drumul. R`mase pe plaj`, \n timp ce
Sugar ura scara spre camera ei, ca s` se culce.
Singur`.
Cât despre el... La naiba, el n-avea s` doarm` deloc \n
noaptea aceea.

100
Capitolul 8
Sugar se trezi \n mirosul cald [i aromat de cafea, fructe,
[i \nc` ceva – un parfum atât de distinctiv [i delicios, dar [i
atât de nea[teptat, \ncât nu-i venea s` cread`, nu putea s`
cread`. Trebuia s` fie o iluzie. Nimeni n-ar fi putut s`-i
aduc` turti]e cu scor]i[oar`, proasp`t coapte, \n camera ei.
{i totu[i, mirosul st`ruia, puternic [i apetisant,
umplând aerul. Sugar se \ntinse alene, \ntrebându-se ce
plant` exotic` putuse \nflori \n gr`dina ei ca s` r`spân-
deasc` aroma aceea ispititoare de scor]i[oar`. Pe
Cocorico cre[teau atâtea flori, unele mai parfumate
decât celelalte.
Adulmec` din nou, inhalând izul de mirodenie [i
aroma de cafea jamaican` Blue Mountain, [i deodat` \i
trecu prin minte c` [i mirosul de cafea \n camera ei ar fi
trebuit s` fie la fel de imposibil ca [i acela al turti]elor cu
scor]i[oar`. Cum ajunseser` acolo?

101
|ndr`zni s` arunce o privire spre noptier`. V`zu
cafeaua, feliile de papaya [i incredibilele turti]e cu
scor]i[oar`. |nchizând ochii la loc, gemu \n`bu[it \n
pern`. Cineva intrase \n camer` când ea dormea. Iar acel
cineva nu putuse fi Jen. Jen nu bea cafea [i n-ar fi
\ndr`znit s`-i calce pragul. Intrusul nu putea s` fi fost
decât Jackson Daniels.
|l v`zu stând a[ezat \n umbra unui col], pe un scaun
de bambus, cu mâinile \mpreunate pe abdomen [i
picioarele desf`cute, neclintit, de unde o privea cu o
lucire de fiar` \n ochi, \ncordat, pârjolit de focul pur al
dorin]ei. Nu-i fu greu s`-i recunoasc` expresia. Se ridic`
brusc \n capul oaselor.
– Tu...! murmur` ea.
– Eu, recunoscu Jackson.
– Ce faci aici? \ntreb` Sugar, str`duindu-se s` par` cât
mai indignat`.
– Meditez.
– La ce?
„La sex,“ \i veni lui s` spun`, „la ceea ce n-am f`cut
azi-noapte“, dar se \ndoia c` ar fi fost \n interesul lui s`
m`rturiseasc` adev`rul.
– M` gândeam c` am putea sta de vorb`.
Lui Sugar nu-i venea s` cread`. Cât` \ndr`zneal`! Nu
numai c` intrase nepoftit \n camera ei, dar se mai [i
instalase acolo, privind-o cum dormea. Era exact acela[i

102
lucru pe care-l f`cuse [i ea, \n ziua sosirii lui pe insul`,
\[i aminti, cu un junghi de vinov`]ie. Un junghi foarte
slab.
– N-am chef de vorb`.
– Bine.
Pe buzele lui ap`ru un zâmbet senzual – [i, dintr-o
singur` mi[care ml`dioas`, se ridic` de pe scaun,
pornind spre ea.
Sugar se refugie spre capul patului, ridicându-[i pân`
sub b`rbie cear[aful.
– ~la chiar te face s` te sim]i mai \n siguran]`? \ntreb`
Jackson, \n timp ce se a[eza pe pat, ar`tând spre
cear[aful strâns \ntre degetele ei.
– M-a[ sim]i mai \n siguran]` dac` ai pleca. N-ai ce
c`uta aici.
– Credeam c` ]i-ar pl`cea s` prime[ti câteodat` micul
dejun la pat, replic` el. {i, din câte-am v`zut, se pare c`
am avut dreptate.
Sugar ridic` \ncet ochii spre el, hot`rât` s` risipeasc`
tensiunea, s` calmeze situa]ia, s`-[i neutralizeze pro-
priile emo]ii sc`pate de sub control.
– Ai avut dreptate. |]i mul]umesc.
Un „mul]umesc“ politicos i-ar fi potolit ardoarea, dar
Jackson gre[ise apropiindu-se atât de mult de ea, sufi-
cient de mult pentru a-i sim]i c`ldura trupului [i mirosul
feminin.

103
Sugar \ns` era o femeie aparte, ceea ce sim]ea pentru
ea era cu totul deosebit. Niciodat` nu se temuse de o
femeie, \ns` Sugar \l speria \ngrozitor – [i totu[i, nu atât
de tare \ncât s`-l pun` pe fug`.
– Am g`sit \n c`mar` un borcan de miere cu
inscrip]ia „|nainte de a muri albinele“ [i am luat pu]in`,
spuse el, servindu-se cu o felie de papaya. Un moment,
aceast` mi[care le apropie trupurile [i mai mult – insu-
portabil...
|i oferi fructul, dar ochii lui Sugar \l evitar`. O clip`,
nu mai mult, Jackson \[i \ng`dui s` se \ntrebe cât de mult
l-ar fi costat un al doilea s`rut. |n locul acestuia, \i vâr\ \n
gur` felia de papaya.
– Recunosc gustul de miere s`lbatic`, spuse ea,
pref`cându-se foarte concentrat`.
– Mda, bine, replic` Jackson, \nainte de a trece la
s`lb`ticii, cred c` ar merita s` discut`m [i alte variante.
Vorbea inten]ionat pe un ton cam t`ios, pentru a-[i
ascunde tandre]ea care-l n`p`dea. Dumnezeule, Sugar
era cea mai periculoas` fiin]` pe dou` picioare cu care
avusese de-a face vreodat`, inclusiv Fang Baolian. Târfa-
Dragon nu-i dorise decât trupul. Sugar \l devora tot, cu
trup, suflet [i minte.
– Ce variante?
Lui Jackson nu-i sc`p` unda de team` din vocea ei,
dar nu f`cu nimic pentru a-i risipi b`nuielile. Era timpul
s` pun` c`r]ile pe mas`.

104
– |]i dau bani, iar tu m` aju]i s` plec. Cinstit, simplu
[i eficace.
Omise cuvântul „dureros“.
Când Sugar nu r`spunse altfel decât privindu-l cu o
\ndoial` crescut`, continu` pe un ton mai blând:
– Sugar, gânde[te-te. Nu vei mai avea o gur` \n plus
de hr`nit, un om pe care s`-l salvezi \n toiul nop]ii,
\ntreb`ri la care s` mai r`spunzi.
Cu toate inten]ile lui l`udabile, glasul i se \mblânzi,
iar privirea lui o str`b`tu pe Sugar de la um`r pân` la
coaps`. Dracu' s-o ia pentru c` era a[a cum era, pentru
c`-l f`cea s` lase de izbeli[te orice pruden]`!
– Se va termina cu s`rut`rile toride pe plaj`, care nu
te las` s` dormi toat` noaptea pentru c` n-au fost nimic
mai mult decât s`rut`ri.
Inspir` adânc, aspru, silindu-[i privirea s` se ridice
mai sus de talia ei.
– N-ai s` te mai treze[ti \n camer` cu un b`rbat care
se uit` la tine cum dormi, gândindu-se cât de pl`cut ar fi
s` se dezbrace [i s` se culce lâng` tine.
Ro[ea]a din obrajii lui Sugar \ncepea s` se \ntind`,
acoperindu-i [i pieptul.
– Nu trebuie decât s` spui un pre]. |l pot achita.
– Nu sunt de vânzare, replic` ea, refuzând cu
\nc`p`]ânare s`-l priveasc` \n ochi.

105
– Cu cât te pl`te[te Shulan?
– Cu nimic. |i sunt \ndatorat`.
Cuvintele ei \i aduser` \n minte o sut` de \ntreb`ri,
dar nu i le puse. R`mase \n a[teptare.
– Indiferent ce-]i trece prin cap, cred c` e gre[it,
spuse ea dup` câteva momente de t`cere \ncordat`,
privindu-l scurt.
– M` gândesc la sex, replic` Jackson. Dar dac` vrei s`
m` gândesc la altceva, e[ti liber` s` vii cu o sugestie...
sau cu o confesiune.
Sugar \[i strânse genunchii la piept, semn c` se
\nchidea \n sine [i mai mult.
|n t`cere, Jackson se recunoscu \nvins. Singura lui
consolare era aceea de a [ti c` nu referirea la sex o
f`cuse s` treac` \n defensiv`, ci solicitarea unei m`rtu-
risiri. Sugar detesta s`-[i divulge secretele – [i, pentru
ea, tot ceea ce se referea la via]a ei [i la Cocorico era un
secret sacrosanct.
– M` gândeam ca azi s` caut [arpele, spuse el, schim-
bând subiectul. Dac` am noroc, poate-l putem frige la cin`.
– La cin`? {arpele meu?
Cu asta reu[ise s`-i atrag` aten]ia!
– {arpele t`u?
Pe fa]a ei ap`ru o expresie rebel`.
– Am vorbit serios, Jen. Vân`toarea e interzis`. Dac`
se afl` aici, indiferent cum a ajuns pe insul`, r`spund de
via]a lui.

106
Cuvintele ei exprimau o convingere mai mare decât
auzise Jackson vreodat`, \n leg`tur` cu o reptil`. Se
\ntreb` dac` avea acelea[i sentimente [i pentru dragoni.
– Dac` e un bushmaster, n-are nevoie de atâtea \ngri-
jiri, doar pu]in` carne proasp`t`, din când \n când,
spuse el, \ncercând s` vorbeasc` pe un ton rezonabil.
Acela[i lucru e valabil pentru un anaconda sau un boa.
A[ vrea doar s` m` asigur c` nu noi vom fi sursa acelei
c`rni proaspete.
– Nu [tiu cum ar fi putut ajunge pe insul` un [arpe
atât de mare ca un anaconda sau un boa constrictor,
spuse Sugar.
– Dar un bushmaster?
– Aproape la fel de imposibil. Nici `[tia nu-s tocmai
mici.
– Ei bine, nici tu nu [tiu cum ai ajuns pe insul`, dar
e[ti aici totu[i, ripost` el, a[teptând \n mod vizibil o
explica]ie.
La fel de vizibil era c` Sugar n-avea de gând s`-i dea
nici una.
– N-ai voie s`-mi omori [arpele.
Jackson renun]`.
– Sc`ldatul interzis, omorâtul [erpilor interzis... M`
la[i aproape f`r` nici o distrac]ie, Sugar. Poate doar dac`
nu cumva ai altceva \n minte...
Se \ntreb` dac` s`-i adreseze un zâmbet r`ut`cios,
apoi se r`zgândi.

107
– N-ai fost adus aici ca s` te distrezi.
– Bine, n-am s`-]i omor [arpele, accept` Jackson, cu
zâmbetul r`ut`cios \nvingându-i cele mai nobile inten]ii.
Dar dac` sim]i c` se \ncol`ce[te ceva pe tine \n toiul
nop]ii, f` bine [i fugi – doar dac` nu cumva r`spunde la
numele de Jackson Daniels...!
Se ridic` de pe pat, mul]umit s`-i vad` ochii dilatân-
du-se [oca]i. Aplecându-se, \i atinse gura cu a lui, cu o
dezinvoltur` pref`cut`. Era un mare risc, dar trebuia s-o
s`rute; [i, a[a cum se temuse, un s`rut nu era de ajuns.
|n intervalul unei b`t`i de inim`, timpul \ncetini, zâm-
betul lui Jackson se [terse de pe buze, iar mâinile i se
ridicar` din proprie ini]iativ`, cuprinzând umerii lui
Sugar, desf`cându-[i degetele peste pielea ei.
– Sugar, [opti el, pe un ton \ntreb`tor [i reveren]ios.
Detesta s`-[i dezv`luie sl`biciunea pentru ea [i ar fi ple-
cat, dac` Sugar \i d`dea cel mai mic semn c` voia s`
r`mân` singur`.
N-o f`cu.
Genele ei c`zur` ca dou` evantaie pe obraji, respi-
ra]ia i se acceler`, iar Jackson fu capturat – atât de u[or...
Atât de u[or i-ar fi fost s`-i trag` complet de pe
um`r m`tasea c`m`[ii de noapte... Atât de u[or i-ar fi
fost s`-[i lase privirea s` alunece peste sânii ei par]ial
dezgoli]i... I-ar fi fost atât de u[or s-o culce pe pat [i s-o
urmeze, s`-[i potriveasc` trupul peste al ei [i s` lase fiorii
atingerilor s`-i inunde sim]urile [i s`-i umple inima... Al
dracului de u[or [i de dulce, s` se lase la discre]ia ei...

108
Strânse pumnii [i se retrase. Numai un miracol l-ar
mai fi putut ajuta s` r`mân` cu mintea \ntreag`, dac` se
ab]inea \n continuare.
Sugar \i sim]i ezitarea [i deschise ochii pentru a-l
vedea plecând, numai arogan]` macho [i for]` gra]ioas`
\ntr-o pereche de pantaloni de bumbac negri, largi, [i
nimic altceva. Era mult mai puternic decât ea.
Planul ei de a se \mprieteni cu Jackson Daniels se
dovedise periculos de absurd. Singura speran]` de a
supravie]ui, de a nu-i cer[i atingerea, era aceea de a-l
evita cu orice pre]. Nu-l putea avea pentru totdeauna,
a[a c` era mult mai bine nici s` nu [tie ce pierdea.
Trupul ei o f`cea mincinoas` [i proast`. Trupul \l
dorea cu orice pre], dar inima continua s`-l refuze cu
\nc`p`]ânare.
Sugar lu` una dintre feliile de papaya pe care i le
adusese Jackson. |n gura ei, fructul era dulce [i m`t`sos
– la fel cum fusese [i limba lui, când o s`rutase pe plaj`.
La fel cum sperase c` avea s` fie, cu doar câteva
momente \n urm`.
Mai lu` o felie de fruct [i o savur` \ncet, amintindu-[i.
Putea s` se \ndr`gosteasc` de s`rutul lui – [i, poate, nu
numai de s`rut.

109
Capitolul 9
|n spatele lui Jackson, valurile oceanului se zdrobeau
de recif, f`când s` se unduiasc` u[or apa de la suprafa]a
lagunei pe care tocmai o descoperise. Era un lac cu ap`
par]ial dulce, par]ial s`rat`, un amestec al celor dou`
mari surse de via]` alc`tuite din acela[i element. Soare,
lun`; lumin`, \ntuneric; yang, yin; b`rbat, femeie.
Femeia lui – [i nu putea s-o aib`.
|i v`zu mâna ie[ind de dup` un cop`cel, pentru a lua
hainele. Bluza [i pantalonii scur]i erau de un galben viu, iar
Sugar, \n timp ce se \mbr`ca gr`bit` \ncercând s` se ascund`
de privirile lui, ar`ta ca un fluture zb`tându-se \n ac.
– E[ti decent`? mugi Jackson, din apa de la marginea
lagunei.
– Spre deosebire de al]ii, al c`ror nume \mi scap`, eu
sunt \ntotdeauna decent`! strig` ea din ascunz`toare,
f`cându-l s` zâmbeasc`.

110
Când Jackson nu r`spunse, Sugar ie[i de dup` copac,
dând la o parte o creang` cu frunzi[ bogat, numai pen-
tru a constata c` disp`ruse. Privi apa mult timp, tot mai
\ngrijorat` cu fiecare secund`. Teama o f`cea s` fie
neatent` [i se rezem` de copac, \n]epându-[i palma \ntr-un
fruct ]epos. |[i duse repede la gur` mâna, sugând
\n]ep`tura. Sim]i gustul coclit al sângelui \n timp ce scru-
ta din nou laguna.
R`bdarea [i pruden]a luar` sfâr[it \n acela[i moment,
când \l v`zu pe Jackson c`]`rându-se pe peretele falezei,
la picioarele ei, cu ajutorul unei liane. Se mi[ca agil ca
un animal de prad`, escaladând versantul cu hot`râre [i
u[urin]`. Stropi de ap` \i sclipeau pe pielea bronzat` [i
pe p`rul \mpletit \ntr-o coad` lung` [i groas`. Când
ajunse \n vârf, o privi cu o lucire r`ut`cioas` \n ochi.
– Eu Jackson. Tu Sugar, spuse el pe un ton inocent [i
periculos de senzual.
O clip`, Sugar fu sedus` de fantezia pe care i-o
propunea – un b`rbat, o femeie, nici o regul`. Dar
numai o clip`.
– Eu plec. Tu zevzec, replic` ea, \ndep`rtându-se de
margine.
– |mi dai o mân` de ajutor? o \ntreb` Jackson, f`când-o
s` se opreasc`.
Nu avea nevoie de nici un ajutor, dar sim]ul datoriei
o f`cu pe Sugar s` se aplece. |i \ntinse mâna – pentru
a-[i regreta imediat gestul.

111
Jackson o apuc` de mân` [i trase, \n acela[i timp
\mpingând cu picioarele \n peretele stâncos. Amândoi
fur` catapulta]i deasupra lagunei. Instinctiv, Sugar \[i
\ntinse trupul \n pozi]ie de plonjon, iar el f`cu acela[i
lucru, dar f`r` s`-i dea drumul. Când ie[ir` la suprafa]`,
ea bolborosind [i el zâmbind, \nc` o mai ]inea de mân`.
– M-ai... mi-ai udat hainele!
Jackson râse.
– Pe Cocorico, ud`tura e la ordinea zilei.
– Puteam s` m` lovesc, a[a cum m-ai tras de pe
falez`!
– Ba nu puteai, pentru c` te ]ineam eu.
Era clar c` nu-[i asuma nici o vin`. Porni \not spre
mal, tr`gând-o dup` el.
– Po]i s`... ``, acum po]i s`-mi dai drumul.
– Ba nu pot, replic` el, t`ind apa albastr`-verzuie.
– De ce?
– Fiindc` singurul motiv pentru care te-am tras de pe
falez` a fost ca s` te iau \n bra]e.
Picioarele lui g`sir` fundul lagunei [i, \n clipa
urm`toare, o \mbr`]i[`, la umbra palmierilor de pe mal.
– Dup` ce mi-am dat atâta osteneal`, ar fi mare p`cat
s` nu profit de ocazie.
Umezindu-[i cu nervozitate buzele, Sugar f`cu un
efort s` nu-[i piard` controlul.
– Jackson, dac` m` mai s`ru]i o singur` dat`, \]i jur
c`-n veci nu te mai las s` pleci de-aici...

112
Genele i se coborâr` peste ochi \nc` \nainte de a fi
rostit ultimul cuvânt – o concesie m`runt`, pe lâng`
ceea ce tocmai m`rturisise.
Jackson t`cu mult timp, ]inând-o strâns la piept.
– Vorbe[ti serios? \ntreb` el \ntr-un târziu, cu glasul
\nc`rcat de sute de alte \ntreb`ri pe care nu i le pusese.
Sugar d`du din cap, fiindu-i team` s` spun` mai
mult.
– Te gândeai s` m` la[i s` plec?
Nu p`rea s-o cread`, dar nici Sugar nu se gr`bea s`-l
conving`, nici m`car cu un gest. |i spusese deja prea
mult.
– Dar nu [i dac` te s`rut, repet` el, apoi \njur`
zdrav`n, strângând-o de mijloc. Cineva ar fi trebuit s` te
\nve]e când s` te mul]ume[ti cu ce ai. Eu nu pot...
Restul cuvintelor \i fur` acoperite de zgomotul unui
motor de hidroavion, zburând la joas` altitudine, spre
plaja de lâng` cas`.
Jackson \njur` din nou, folosind un cuvânt mult mai
\ndr`zne] decât vehementul „la dracu'!“ murmurat de
Sugar.
– Se pare c` iar te-a salvat cineva, spuse el, f`r` s`
par` deloc \ncântat.
– Ce vrei s` spui?
Sugar nu se sim]ea salvat`, se sim]ea invadat`. Nu
a[tepta pe nimeni. Shulan \i spusese c` aveau s` treac`
trei s`pt`mâni.

113
– Vreau s` spun c`...
Jackson \i apuc` b`rbia, \ntorcându-i fa]a spre ochii
lui arz`tori.
– ...c` ai subestimat enorm cât de mult \nsemni pen-
tru mine.
{i \[i cobor\ gura peste a ei, ap`sat [i cu putere,
cerând un r`spuns pe care Sugar era incapabil` s`-l
ascund`.
|n timp ce se adâncea \n s`rut, Jackson se blestema
din nou [i din nou, tot mai dominat de gustul [i senza]ia
lui Sugar Caine, femeia de la care i se tr`gea osânda.

***

Era pierdut, mai pierdut decât \n \nchisoarea aurit` a


lui Shulan, din Hong Kong. Acolo, numai trupul \i fusese
captiv. Pe Cocorico, cu Sugar \n bra]e, alerga prin
labirintul ve[nic necunoscut al inimii.
}inându-i fa]a \ntre palme, o s`rut` din nou,
ap`sându-i buzele cu ale lui [i respirând acela[i aer cu
ea. Era femeia lui, asemenea cu nici o alta, croit` pentru
ca [i el s` fie al ei.
Zgomotul motorului de avion se opri brusc,
anun]ându-i c` aparatul amerizase de cealalt` parte a
golfului. Dac` veniser` s`-l ia pe Jackson, \i a[tepta o
dezam`gire. N-avea de gând s` plece nic`ieri.

114
– Stai cu mine, spuse el cu glas aspru, s`rutându-i
urechea, tâmpla, fruntea.
– Nu pot r`mâne aici, Jackson, [i nici tu nu po]i.
Sugar \[i l`s` capul pe spate, \ndep`rtându-se de gura
lui h`mesit`. Expresia \i era serioas`, \n pofida ro[e]ii
care continua s`-i ard` \n obraji.
– S-ar putea s` nu ne fi v`zut, dar [tiu despre golful
`sta. Vor scotoci toat` insula pân` te g`sesc, dac` nu-i
induc eu \n eroare.
– {tiu [i despre grote?
– Nu, dar pot veni \ncoace cu hidroavionul. Nu po]i
r`mâne aici.
– Ce-ai s` le spui? \ntreb` el, evitând inten]ionat s`
foloseasc` numele lui Shulan. Sugar tocmai tr`dase
\ncrederea acesteia, alegând s` fie de partea lui. Nu voia
s` insiste asupra acestui aspect.
– C` te-am dus pe alt` insul`.
– De ce?
Vorbea pe tonul unui anchetator, pentru a o con-
strânge s` preg`teasc` o poveste cât mai plauzibil`.
– Fiindc` am considerat c` aici nu mai erai \n sigu-
ran]`.
– De ce?
– Pentru c` securitatea insulei fusese compromis`.
– Cum?
– Printr-o debarcare neautorizat`.
– Când?

115
– Acum dou` nop]i.
– Cine fusese?
– Nu sunt sigur`. Au... ``... au spus c` erau... c` se
ab`tuser` de pe traseu, r`spunse Sugar, f`când eforturi
s` improvizeze. Dar nu ar`tau ca ni[te turi[ti r`t`ci]i.
– De ce? Cum ar`tau?
– Nu [tiu, spuse Sugar, aruncându-[i mâinile \n sus,
exasperat`. Ar`tau altfel [i gata!
– Nu te prea pricepi s` min]i, Sugar, declar` Jackson
f`r` menajamente.
– Acum câteva zile nu erai de aceea[i p`rere, zâmbi
ea vag r`ut`cios.
|i r`spunse [i el tot cu un zâmbet.
– Acum câteva zile nu [tiam c` m-am \ndr`gostit.
Era o bomb` extraordinar`, care \i surprinse pe
amândoi la fel de tare. Jackson nu voise s-o spun`, nici
nu se gândise. Cuvintele \i sc`paser` f`r` voia lui.
– E imposibil, [opti Sugar, cu ochii mari.
Nu era tocmai r`spunsul cel mai dorit de el.
– Mda, m` rog, aici par s` se \ntâmple multe lucruri
imposibile.
Jackson sim]ea cum i se \nro[eau obrajii – lucru care
nu i se mai \ntâmplase niciodat`.
– Ro[e[ti, observ` [i Sugar, cu o ironie care-l f`cu
s`-[i plece privirea – pentru o secund` [i jum`tate.
– Propun ca `sta s` fie primul nostru secret. Cooper
nu mi-ar ierta-o niciodat`, dac` afl`.

116
– Nu m-am priceput \n via]a mea s` ]in secrete, dar
promit s`-l p`strez pe al t`u.
Vocea lui Sugar devenise mai blând`, la fel ca expre-
sia din ochii ei, amintindu-i din nou lui Jackson cât de
ferme \i erau convingerile. Avea pu]ine repere, dar se
]inea de ele cu o loialitate tenace [i sincer`.
– Al nostru, o corect` el, mângâindu-i buza de jos cu
degetul mare. Deci, ce-ai s` le spui?
– Adev`rul. Sau, atâta din el cât pot. C` m` scoteai
din min]i [i a trebuit s` scap de tine. C` umblai
dezbr`cat [i nu voiai s` ie[i din ap`. C` \mi d`deai pro-
gramul peste cap [i dezgropai [erpi \n gr`din`. C` nu
mai eram \n stare s` gândesc cu [ir, când erai \n
apropierea mea.
– {i tu te-ai \ndr`gostit?
Era cea mai grea \ntrebare pe care o pusese vreodat`
\n via]a ei, iar r`spunsul ei nici nu se compara cu cel
dorit.
– Nu [tiu, Jackson, spuse Sugar cu o sinceritate
dureroas`. Te doresc atât de mult, \ncât nici nu pot dis-
tinge ce se afl` dincolo de dorin]`. E[ti mai mult decât
mi-a[ fi visat vreodat`.
Acest r`spuns \l durea mai r`u decât \ndoielile ei cu
privire la dragoste. Era prea tân`r` pentru a se mul]umi
doar cu atât de pu]in.
– Trebuie s` fi existat o vreme când \]i f`ceai visuri
mai mari, Sugar.

117
– Poate, r`spunse ea, coborându-[i un moment
genele. |mi pare r`u. Acum trebuie s` mergem, \nainte
de a veni s` ne caute.
Jackson \i puse pe um`r o mân`, oprind-o. Sugar
nu-l privi, \n a[teptare.
– N-ai s` te po]i ascunde de mine la nesfâr[it.
Când ea nu-i r`spunse, o l`s` s` plece. N-o putea ]ine
cu for]a [i nu avea s` ob]in` nici un r`spuns punând
\ntreb`ri, nu \nc`, de[i era al dracului de hot`rât s` le
afle. Iubirea \i d`dea dreptul, ba chiar [i obliga]ia, de a
[ti totul despre ea.
|n cap`tul c`r`rii, Sugar \l a[tept` s` se \mbrace,
\ntoars` cu spatele spre el.
– Nu trebuie neap`rat s` ne \ntoarcem pe unde am
venit, nu? \ntreb` el, \n timp ce-[i tr`gea pantalonii [i se
apleca s`-[i ia [i tricoul.
– Tu, nu, dar eu a[ prefera s` m` duc tot pe-acolo.
Jackson \n]elese.
– {tiam eu c` n-ai venit prin v`g`una aia.
Era u[urat s` constate c` avusese dreptate, mai mult
\n interesul ei decât \ntr-al lui.
– Prima dat`, pe-acolo am trecut, spuse Sugar,
risipindu-i u[urarea. Din câte-mi amintesc, e un drum
destul de dificil.
Jackson se opri, cu tricoul tras pe jum`tate. Imaginea
ei, luat` prin surprindere [i absorbit` \n apele
\ntunecate, \l \nghe]a pân`-n adâncul sufletului. Cu o

118
mi[care agil`, \[i trase tricoul pân` la cap`t. I s-ar fi putut
\ntâmpla orice, oricând, f`r` ca nimeni s` afle, poate
niciodat`.
– Mda, destul de dificil, confirm` el, hot`rându-se.
Avea s` plece, luând-o [i pe ea. Dac` fratele lui n-o
neutralizase deja pe Baolian, avea s-o fac` el, nepre-
cupe]ind nici un sacrificiu ca s-o scape pe Sugar de
Târfa-Dragon.

***

– Groap` \n stânga, \l avertiz` Sugar, conducându-l


prin tunelul larg.
Trecuser` deja de rezervor [i \nlocuiser` vanele de
scurgere de deasupra. Jackson fusese impresionat de
ingeniozitatea ei. Sugar abia dac` observase. |nc` mai
era n`ucit` de declara]ia lui de dragoste.
– Nu [tiu cum ai reu[it s` treci prima oar` prin
grotele astea f`r` s`-]i g`se[ti moartea, spuse el. Nici ce
naiba ai c`utat aici – asta a[a, ca idee...
– Am fost atent`, [i n-am avut \ncotro. C`zusem prin
prima groap` din spatele cascadei, ajungând \n lagun`.
Trebuia s` g`sesc o cale de ie[ire.
Lumin` cu lanterna o protuberan]` col]oas` de
calcar.
– Fii atent la peretele `sta. Are ni[te muchii t`ioase ca
un brici.
|l auzi \njurând \n spatele ei.

119
– Ce e? \l \ntreb`, \ntorcând lanterna \ntr-acolo.
– A[a-mi trebuie când \ncerc s` m` rad cu briciul f`r`
oglind`...!
Sugar se repezi spre el.
– La naiba! |mi pare a[a de r`u...
|i pip`i cu degetele pielea neted` a bra]ului,
examinându-l.
– Nu pare s` fie o t`ietur` foarte adânc`.
– Nici nu e, scrâ[ni Jackson printre din]i.
– Abia o zgârietur`, \ncerc` ea s`-l \ncurajeze,
sim]indu-i \ncordarea.
– Mda, o biat` zgârietur`...
Jackson se aplec` peste capul ei, \nv`luind-o \ntr-un
cocon de intimitate tensionat`. D`du s` spun` ceva, apoi
se opri.
– Ce e, Jackson? Te doare?
– Nu, nu m`... Faci des asta, Sugar? izbucni el. Cazi \n
v`g`uni [i te la[i absorbit` prin tuneluri subacvatice?
– Nu, r`spunse Sugar, u[urat` c` era doar \ngrijorat
pentru ea, nu r`nit mai grav decât crezuse.
– Cât timp ]i-a luat ca s` g`se[ti ie[irea?
– Dou` zile... plus-minus câteva ore.
Mai bine l-ar fi min]it.
– Dou` zile?!?... repet` Jackson, furios [i
ne\ncrez`tor. Dou` afurisite de zile, aici \n bezna asta?
Cred c` erai aproape moart` de fric`.
Sugar râse scurt.

120
– O singur` dat` am fost cât pe ce s` mor de fric`, [i
crede-m`, Jackson, s-a \ntâmplat cu alt` ocazie.
Afirma]ia ei necugetat` se dovedi a fi o nou` eroare
de tactic`.
– Dup` ce le-am cunoscut pe amândou`, murmur`
el, coborând vocea pân` la o [oapt` r`gu[it`, singurul
lucru mai r`u decât a te r`t`ci pe-aici pe care mi-l pot
imagina ar fi s` stau \n fa]a lui Fang Baolian, f`r` un pis-
tol \n mân`.
Individul era iritant de perspicace.
– Aveam un cu]it, recunoscu Sugar, sim]ind c`-i dato-
ra ceva, o explica]ie sau m`car o parte din adev`r. Deja
[tia prea multe. Câteva informa]ii \n plus nu mai contau.
– Un cu]it...?
Ne\ncrez`toare, cuvintele r`maser` plutind \n aer.
– Ce fel de cu]it aveai? Un Balisong? Un Tanto? Un
Kriss? Un Buck?
– Unul de buc`t`rie.
– Un cu]it de buc`t`rie?
– |l luasem de pe bufet. Era la o petrecere de Anul
Nou. O situa]ie cam \mpu]it`.
Jackson voise s` [tie. Aproape c` o silise s`-i spun`,
numai ca s` afle c` se luptase corp la corp cu Târfa-Dragon.
|i venea s-o dezbrace [i s` caute cicatricele. Nimeni
nu se apropia atât de mult de Baolian, cu gânduri rele,
f`r` a sim]i ascu]i[ul ghearelor ei de scorpion, al lamelor
t`ioase ca bricele pe care le purta \n vârful degetelor.

121
– Cum mama dracului ai ajuns s` petreci de Anul
Nou cu una ca Fang Baolian? \ntreb` el, privind-o
nedumerit.
– M` dusesem cu ni[te prieteni.
– Unde? |ntr-o dughean` de opiu din Manila? Un bor-
del din Jakarta? O bomb` din Hong Kong?
– Un conac pe Mustique.
Jackson auzise de acea insul` din Caraibe, un sanctu-
ar de mare pre] pentru milionari [i staruri rock-and-roll
– [i, dup` câte se p`rea, [i pentru cel pu]in o regin` a
crimei interna]ionale.
– Ai t`iat-o? \ntreb` el, apoi alung` \ntrebarea, cu un
gest. Las-o balt`. Trebuie s-o fi t`iat, altfel n-ai fi ajuns
exilat` aici pentru... cât timp, Sugar?
– Trei ani.
Jackson avu senza]ia c` primise un pumn \n plexul
solar. Trei ani? Se afla acolo de trei ani? |ntr-o str`fulge-
rare, se gândi la tot ceea ce f`cuse el \n ultimii trei ani,
locurile pe unde umblase, oamenii pe care-i \ntâlnise,
lucrurile pe care le s`vâr[ise – pe care n-ar fi trebuit s`
le \nf`ptuiasc`.
– Nu, spuse el cl`tinând din cap, f`r` s` cread` nici
un cuvânt pe care-l auzea. Am v`zut-o pe femeia asta,
\n cea mai mare parte, dac` nu \n \ntregime, [i n-are
pe ea nici o cicatrice care s` merite trei ani din via]a
ta.

122
– Atunci, a fost de alt` p`rere, replic` Sugar, \nfrun-
tându-[i un nepl`cut val de gelozie. {i sunt sigur` c` \nc`
mai este.
|[i amintea cum ar`tase Baolian cu trei ani \n urm`,
p`c`tos de seduc`toare, puternic` [i frumoas`, cu pielea
impecabil`, ca por]elanul cel mai fin – iar el o v`zuse
goal`.
– Cu ce prieteni erai? \ntreb` Jackson, ridicând
ambele mâini \ntr-un gest de nedumerire. Baolian nu
are nici un prieten. Nici unul. Nu e genul de
petrec`rea]`. Se ocup` de afaceri [i nimic mai mult.
Afaceri pe bani grei.
– Asta f`cea [i cu tine? Bani grei?
|ntrebarea sunase obraznic [i acuzator, amintind de
b`trâna monstruozitate galben` – gelozia.
T`cerea se prelungi, pân` când Jackson \[i arcui o
sprâncean`.
– Dac` e s` crezi povestea lui Shulan, da. Personal,
cred c` o interesa trupul meu.
Era atât de calm, atât de nep`s`tor, \ncât lui Sugar \i
venea s`-l zgâl]âie. Bine\n]eles c` o interesase trupul lui.
Pe care femeie \n toate min]ile n-ar fi interesat-o?
– {i ace[ti prieteni ai t`i, Sugar, continu` el, revenind
la subiect. Ce s-a \ntâmplat cu ei? De ce e[ti singura care
a ajuns aici?
– Erau doar ni[te prieteni, \ncerc` Sugar s`-l
dezarmeze. Numele lor nu ]i-ar spune nimic. Veniser`

123
s`-[i petreac` s`rb`torile \n insule, oameni mai boga]i [i
mai nebunatici ca mine. Cineva avea o cuno[tin]` pe
Mustique [i ne-a ob]inut o invita]ie. M` a[teptasem c` ne
distr`m bine la petrecere. M-am \n[elat [i am dat de
necaz.
Privirea chinuit` pe care i-o arunc` Jackson o f`cu s`
treac` \n defensiv`.
– Se mai \ntâmpl`, [tii, mai ales când e[ti tân`r [i
crezi c` nu merit` decât s`-]i tr`ie[ti clipa.
|n sinea lui, Jackson \i d`du dreptate. Dup` ce-[i
petrecuse o mare parte din via]` c`utând necazul cu
lumânarea, [tia prea bine cum se \ntâmplau aceste
lucruri.
– E[ti \nc` tân`r`, spuse el, st`pânindu-[i pornirea de
a-i ]ine o predic` despre pericolele de a se \nh`ita cu
cine [tie cine; Sugar pl`tea deja pre]ul. {i crezi c` le [tii
pe toate.
– Nu ca pe vremuri.
|n vocea ei nu se sim]ea nici o urm` de regret. Vorbea
ca o persoan` care a \nv`]at pe propria-i piele o lec]ie
aspr`.
– Iar ne cert`m, spuse, cu o und` de oboseal`.
– {tiu.
Jackson o apuc` u[urel de b`rbie [i-i ridic` fa]a spre
el, sim]ind nevoia s-o ating`. Nu rezolvau nimic
certându-se.

124
– Exist` o veche zic`toare chinez`, murmur` el,
despre cine c`l`re[te dragonul prin por]ile de jad ca
s`-i r`coreasc` focul.
Sugar \i arunc` o privire \ntreb`toare:
– Ce Dumnezeu \nseamn` asta?
– |nseamn` c` dac` facem dragoste, n-o s` ne mai
cert`m, r`spunse el, cu buzele arcuindu-i-se \ncet \ntr-un
zâmbet.
Sugar cobor\ pleoapele, nefiresc de stânjenit`, jucân-
du-se cu tivul bluzei.
– Vorbe[ti de parc` ar fi sfatul medicului.
– Pentru ceea ce ne sâcâie pe noi, este. Am putea
exersa comunicarea [i munca de echip`, iar rela]iile
sexuale le prilejuiesc pe amândou`, cu prisosin]`.
Se aplec` u[or, \ncercând s`-i z`reasc` fa]a.
– E mult mai pl`cut decât s` joci baschet, Sugar.
Gânde[te-te ca la o aventur`. Tu m` explorezi pe mine,
eu te explorez pe tine, [i \mp`r]im comoara pe din dou`.
|n loc de a-i zâmbi, a[a cum sperase, Sugar \[i mut`
privirea, spre \ntunericul tunelului din spatele lor.
– |n noaptea aceea, pe Mustique, unul dintre pri-
etenii mei, un b`iat, nu s-a purtat la fel de cama-
radere[te.
Sarcasmul lui Jackson disp`ru imediat. Nu voia s`
aud` am`nuntele.
– Era mai mare decât mine cu doi ani [i \l cuno[team
doar de-atâta timp cât s` m` conving c` eram \ndr`gos-

125
tit`, continu` ea, spre marea lui nemul]umire. Venise pe
St. Vincent doar de o s`pt`mân`, [i \ncepuser`m deja s`
vorbim despre c`s`torie. {tiu c` pare o naivitate...
Jackson sim]i c` i se frângea inima. Nu i se p`rea
deloc o naivitate. Ce naiba, [i el era cu Sugar doar de o
s`pt`mân` [i \ncepuse s` gândeasc` pe termen lung.
– {i ce s-a \ntâmplat? o \ntreb`, sperând s` treac`
peste detaliile mai intime. Era a lui, a lui ar fi trebuit s`
fie de la bun \nceput.
– Ne-am dus la petrecere cu to]i prietenii lui. Au
\nchiriat un avion [i au cump`rat fel de fel de lucruri,
[ampanie, caviar, cred c` [i droguri. Nu [tiu. Eram destul
de naiv`.
O briz` se strecur` prin tunel, agitând fuioarele de
aburi.
– Vino, \l chem` ea. Mai bine s` nu st`m pe loc.
– {i la petrecere ce-a fost?
– Corey, b`iatul cu pricina, s-a \mb`tat. Cred c` era
beat \nc` dinainte de a ne da jos din avion. Groap`, \l
avertiz` ea, luminând \n jos cu lanterna. Pe mo[ie tre-
buie s` fie fost ca la o sut` de oameni. Parc` ar fi avut loc
o mul]ime de petreceri mai mici, prin toat` casa [i prin
\mprejurimi. Corey a nimerit \ntr-un loc unde nu
trebuia.
– Iar tu te-ai ]inut dup` el.
– Oamenii de-acolo erau mai b`trâni, mai formali[ti.
Nici m`car nu sunt sigur` c` petreceau. Aveau mul]i

126
servitori. Cel pu]in, a[a am crezut eu atunci. Mai târziu
mi-am dat seama c` erau paznici. Oricum, camera era
plin` [i to]i se \nvârteau \n jurul unei asiatice frumoase,
\mbr`cat` \n negru.
Baolian, \[i spuse Jackson. Negrul era culoarea ei.
Nimeni nu ar`ta mai frumos \n negru – sau cu o gra]ie
mai ucig`toare.
– Mi-am dat seama din primul moment c` n-aveam ce
c`uta acolo, dar Corey era prea beat [i prea arogant ca s`
cread` c` exista vreun loc unde n-aveam voie. Cred c`
tat`l lui era politician, senator, a[a ceva...
|n jurul lor, sunetul apei care curgea se auzea tot mai
tare, iar Jackson se \ntreb` dac` se apropiau de cascad`.
Apoi \[i d`du seama c` apa nu r`suna din fa]`, ci de dea-
supra.
– N-a mai putut s`-[i ia ochii de la asiatica aceea, con-
tinu` Sugar, iar când ea l-a observat \n sfâr[it, a fost clar
c` se pl`ceau reciproc.
– Baolian are o sl`biciune pentru tineri, confirm`
Jackson, \n deplin` cuno[tin]` de cauz`. Târfa-Dragon
avea cu cel pu]in dou`zeci de ani mai mult decât el.
– M` rog, de-atunci gusturile i s-au mai rafinat,
coment` Sugar. Urmeaz` un punct de atrac]ie geoter-
mal. Ap` foarte fierbinte. Ai grij`.
– Perfect, spuse el, sim]ind deja c`ldura. {i, dup`
dragostea la prima vedere, ce-a urmat?
Râsul lui Sugar avea o tonalitate amar`.

127
– Ar fi trebuit s`-i fiu recunosc`toare lui Baolian c`
m` salvase de o... ``... \ncurc`tur` mai complicat` cu
Corey, care a reie[it c` era un nesim]it f`r` suflet. Dar \n
acele momente eram prea \ndr`gostit` [i nu voiam decât
s` ies de-acolo. Unul, \ns`, era de alt` p`rere. L-am evi-
tat un timp, crezând c` pân` la urm` Corey avea s`-[i
vin` \n fire, dar nu s-a \ntâmplat a[a.
– Nu cumva \]i aminte[ti numele individului?
– Nu. Nimeni n-a f`cut prezent`rile. Am ajuns \ntr-o
camer` stranie. Credeam c` m` \ndreptam spre ie[irea
din cas`, dar de fapt m` r`t`ceam tot mai tare \n adân-
curile ei. Camera era pavoazat` numai cu oglinzi [i
m`t`suri, ro[ii, galbene, negre, iar pe o mas` era preg`tit
un festin. Cânta muzic`, ardeau lumân`ri [i t`mâie.
|nainte de a apuca s` ies, tipul m-a \n[f`cat. Eu am pus
mâna pe un cu]it.
F`cu o pauz`.
– N-am vrut s-o tai. Nici m`car nu [tiam c` ea [i Corey
erau \n camer`, pân` m-am \mpiedicat de ei. Z`ceau pe
perne [i... Oricum, am dat peste ei, am \ncercat s` m`
sprijin [i atunci am r`nit-o cu cu]itul.
– Unde ai atins-o?
Jackson v`zuse din Baolian mai mult decât l-ar fi
interesat vreodat` [i nu-[i amintea nici o urm` de
cu]it.
Sugar \ntoarse capul, privindu-l peste um`r, cu o
lucire r`ut`cioas` \n ochi.

128
– Chiar peste fund, de la o fes` la cealalt`. Cred c`
m-ar fi omorât pe loc, dar cu tot sângele [i urletele care
au urmat, am avut câteva secunde avantaj. Tot mi-ar fi
f`cut de petrecanie, dac` nu m-ar fi tras cineva \ntr-o
galerie ascuns`. De-acolo, am reu[it s` ajung \napoi la
avion. Am stat \n compartimentul de bagaje pân` am
decolat.
Trecur` pe sub o arcad` de stânc`, iar Jackson
observ` c` \n tuneluri \ncepea s` se lumineze.
– Deci, asta explic` rela]ia ta cu Baolian, spuse el.
Cum ai ajuns s` ai de-a face cu Shulan?
– Ea m` ascunsese când fugeam. |nv`]aser`m la
aceea[i [coal` particular`, \n Barbados. Era cu câ]iva
ani \n urma mea. {tiam cu to]ii c` era bogat`, tr`ind
dintr-un cont de banc` depus \n Insulele Cayman, dar
nu [tiusem c` mama ei era Regina Dragonilor din Marea
Chinei de Sud, nici c`-[i petrecea vacan]ele pe Mustique.
Nimeni nu [tia. Dup` ce am ajuns \napoi pe St. Vincent,
au \nceput s` se \ntâmple fel de fel de lucruri.
– Ce fel de lucruri?
– Lucruri rele. Mi-au fost omorâ]i câinele [i pisica, au
fost r`ni]i oameni nevinova]i, schilodi]i \ntr-o ma[in`
care a explodat ca s` m` omoare pe mine... oameni pe
care-i iubeam.
Jackson \njur` mut. Detesta asemenea jocuri crude [i
periculoase.

129
– Am considerat c` era un pre] prea mare pentru
onoarea \ndoielnic` a unei fete. M-am dus la Shulan, am
rugat-o s` intervin` pe lâng` mama ei, s`-i spun` c` eram
gata s` fac orice.
– Baolian nu lucreaz` a[a, spuse Jackson, abia
st`pânindu-[i furia.
Nimeni dintre cei afla]i la nivelul lui Baolian nu
ac]iona astfel. De-a lungul anilor, cunoscuse pira]i de tot
felul [i, din câte [tia, numai cei mai necru]`tori aveau
[anse s` supravie]uiasc` pentru a jefui [i pr`da \n con-
tinuare.
– A[a mi-a spus Shulan. Tot ce putea face era s` m`
ajute s` dispar, pân` când mama ei uita de mine. {i am
ajuns aici. Insula e proprietatea lui Shulan, dar mi-a
\nchiriat-o pe nou`zeci [i nou` de ani. Este una dintre
pu]inele persoane care m` viziteaz` cu regularitate.
– {i celelalte cine sunt?
– Carolina, Henry, uneori tat`l meu. Din când \n
când, Shulan las` câte un om de [tiin]` s` vin` la
cercet`ri, pentru câte o zi, dou`...
– {i mama ta?
Dup` un moment de t`cere, Sugar r`spunse:
– Vine [i ea când poate. |i e greu.
Stinse lanterna.
– Am ajuns.
Lumina soarelui intra printr-o deschiz`tur` \n pla-
fonul cavernei.

130
– Unde? \ntreb` Jackson privind \n jur, la roca neted`
[i coloana de vapori care se \n`l]a dintr-o balt` aflat` \n
mijlocul grotei.
– Eu o numesc Coeur de Cocorico, inima lui
Cocorico, spuse ea. Probabil c`, la vremea când m` voi
\ntoarce s` te iau, ai s-o nume[ti Sauna Iadului. Dac`
devine prea insuportabil, cascada e la zece metri de-aici,
\ntr-acolo.
|i ar`t` spre unul dintre tunelurile mai mici.
– Groapa \n care ai c`zut prima dat` e singura la
care trebuie s` fii atent. |n direc]ia aia nu mai e nici
una.
– Nu e neobi[nuit s` existe un singur punct, izolat,
de activitate geotermal`?
Sugar ridic` din umeri:
– Când tr`ie[ti pe Cocorico, \nve]i s` accep]i mis-
terele vie]ii.
– Cum ar fi cascadele \n patru trepte [i [erpii uria[i,
aleile populate cu rechini [i râurile care curg pe dea-
supra capului t`u?
Râsul lui Sugar aproape f`cu ca toat` \ncurc`tura s`
devin` suportabil`. Nu mai lipsea decât un s`rut, ca s`
pecetluiasc` \nvoiala.
– Ai uitat de cea]`, spuse ea. Când ai s-o vezi, vei fi
categoric convins c` e misterioas`.
– {i tu?

131
Pe parcursul povestirii, Sugar \i ascunsese ceva. Nu
[tia ce anume, dar \[i d`dea seama c` secretul con]inea
o parte din cheia motivului pentru care acceptase exilul
\n locul oric`rui risc.
– Nu, cl`tin` ea din cap. Eu nu am nici un mister. Voi
\ncerca s` revin imediat dup` ce se \nsereaz`, cu ceva de
mâncare. Dac` pleac` mai devreme, am s` vin atunci. E
totul \n regul`?
Nu, Jackson nu g`sea deloc c` era \n regul`, f`r` un
s`rut m`car, dar nu-i spuse. |i ar`t` \n schimb,
cuprinzând-o \n bra]e [i l`sându-[i gura peste a ei.
Pentru prima oar`, Sugar nu opuse nici o rezisten]`. Se
apropie de el cu buzele \ntredeschise [i se topi la piep-
tul lui, acceptând tot ce-i d`ruia, r`spunzând la fiecare
mângâiere a limbii lui, sâcâindu-l [i desf`tându-l cu
explor`rile ei sfioase.
S`rutul \l ducea \napoi \n timp, spre \nceputuri, când
se produsese prima suflare de via]`. Amândoi erau
umezi [i calzi, \nl`n]ui]i \n pântecul cavernei, cu un
cazan \n clocot la picioarele lor [i cerul senin, albastru,
deasupra.
P`mânt, vânt, ap` [i foc – elementele alchimistului \[i
]eseau magia, legându-l pe Jackson tot mai strâns \n vraja
lor.

132
Capitolul 10
Sugar [tiu c` avea probleme \n clipa când \l v`zu pe
Jen culcat \n curte, cu mâinile [i picioarele legate, \ncon-
jurat de solda]i. Ea se afla \nc` la ad`postul p`durii [i se
\ntoarse s` fug`, dar nu apucase s` fac` decât trei pa[i,
când ]`c`nitul metalic al unui \nchiz`tor de arm` [i un
ordon l`trat o oprir` pe loc.
Limba era chinez`, dar tonul indica limpede \n]elesul
cuvintelor: stai c` trag!

***

Lui Jackson nu-i st`tuse niciodat` \n fire s` primeasc`


ordine, sau s` stea locului. Se plimba \ncoace [i-ncolo
prin grot`, nelini[tit. Planul avea sens, dar lui nu i se
p`rea potrivit. Dac` s-ar fi dus cu Sugar, ar fi fost dus de

133
Shulan cine [tie unde, pentru a fi ]inut la ad`post. Cel
pu]in, a[a insista prin]esa pira]ilor. Jackson nu era la fel
de sigur.
Nu \nc`pea nici o \ndoial` c` tat`l lui fusese asiatic.
Era de ajuns s`-[i priveasc` pielea sau p`rul, pentru a-[i
confirma mo[tenirea genetic`. O privire \n oglind` i-ar fi
\nt`rit convingerea. Dar aceste adev`ruri nu \nsemnau
c` era fiul celui mai notoriu pirat din Marea Chinei de
Sud, titlu preluat de Fang Baolian numai la moartea lui
Sun Yi.
|n schimb, prefera s` se gândeasc` la Sugar. Ridicând
capul, privi prin deschiz`tur` spre cerul albastru tot mai
\ntunecat, m`rginit de verdele p`durii. P`rea s`-l cheme.
Luându-[i avânt, s`ri [i se ag`]` de o r`d`cin`
noduroas`, s`ltându-se \n sus prin for]a bra]elor. |n câte-
va minute, ajunse la deschiz`tur` [i ie[i pe iarba \nmires-
mat` de deasupra.
Un strig`t furios \i atrase aten]ia. Cât ai clipi, s`ri \n
picioare [i alerg` spre corni[a de deasupra casei lui
Sugar. Se târ\ pân` la margine, iar ceea ce v`zu \l f`cu s`
\ncremeneasc`.
{tiuse c` nu era bine s-o lase singur`. Izolarea insulei
Cocorico \i tocise instinctele care vesteau pericolul.
Presupuseser` c` n-ar fi putut veni decât Shulan, dar
oamenii din curte purtau culorile g`rzii de onoare a lui
Fang Baolian, tunici negre [i banderole ro[ii \n jurul

134
capului. Erau trupe de asalt wushu, r`zboinici instrui]i
\n mânuirea tuturor armelor cunoscute [i lupta corp-la-
corp; se deplasau \ntotdeauna \n grupe de câte nou`,
opt lupt`tori [i un c`pitan, numite jiu.
Comandantul, u[or de recunoscut dup` \nsemnele
ro[ii de pe epole]i, ie[i de sub veranda vilei, iar Jackson
se \ntreb` ce p`cat s`vâr[ise pentru a merita o asemenea
pedeaps`.
Shulan avea printre oamenii ei un tr`d`tor. Sher
Chang, un metru nou`zeci [i o sut` treizeci de kilograme
de cruzime [i r`utate, strig` un [ir de ordine \n ritm saca-
dat, punându-i pe to]i \n mi[care, cu excep]ia celor doi
oameni lega]i spate-n spate \n curte, Jen [i Sugar.
Cinci dintre solda]i se r`spândir`, pornind \n
recunoa[tere. Sher Chang se \ntoarse spre Sugar,
l`sându-se \ntr-un genunchi [i apucându-i b`rbia \n
mâna lui mare, c`rnoas`. Un zâmbet desfrânat \i ap`ru
pe chipul rotund, cu ]easta cheal` lucind de sudoare.
Jackson nu-i distinse cuvintele, dar o v`zu pe Sugar
albindu-se la fa]`. Ceva hidos se fr`mânt` \n m`runtaiele
lui, v`zând-o la discre]ia lui Sher Chang. Noroc c`, dup`
cum nu se \ndoia, c`pitanul lui Fang Baolian avea s-o
foloseasc` pentru a negocia cu el [i nu i-ar fi f`cut nimic
\nainte.
Bruta \i d`du drumul, cu un râs aspru, dar mâna sa \i
l`sase semne pe fa]`.
Acele semne \i pecetluir` soarta.

135
Jackson ie[i de sub umbrarul de frunze, pornind
\napoi spre gura grotei. Avea cele mai mari [anse dac` \i
ataca pe solda]i \n timp ce c`utau prin p`dure.
Prinzându-i unul câte unul, singuri, dobândea un avan-
taj [i mai mare, \n ciuda superiorit`]ii lor numerice [i a
armelor de foc.
Ultimele raze ale soarelui \i mai luminar` un moment
fa]a, \n timp ce se l`sa prin gaur`, c`zând \n \ntuneric.

***

Sugar era furioas` pe sine. |n avion ar fi trebuit s` fie


Shulan [i numai Shulan, iar posibilitatea prezen]ei toxi-
ce a lui Baolian nici nu-i trecuse prin minte.
Tr`d`torul era Sher Chang, uria[ul care-l adusese pe
Jackson pe insul`. Acesta, \ns`, nu dup` Jackson venise,
ci dup` ea [i r`splata promis` de Fang Baolian celui care-i
aducea pe tav` capul târfei cu ochi argintii. Sau, cel
pu]in, a[a \i spusese el. Jackson nu era decât un mic
supliment.
Dup` ce v`zuse ce le f`cuse Fang Baolian câinelui [i
pisicii ei, Sugar jurase ca niciodat` s` nu se lase prins`
vie de Regina Dragonilor. Mai degrab` ar fi murit ciu-
ruit` de-o rafal` de gloan]e, decât s` fie torturat`, muti-
lat`, schilodit` [i violat` pân` la moarte.
Sher Chang i le promisese pe toate acestea – [i nu
numai atât.

136
***

Ploua toren]ial, ad`ugând peste zgomotul cascadei


sunetul ritmat [i lini[titor al stropilor de ap` ce loveau
frunzele. Jackson \nainta prin râu, la ad`postul
vegeta]iei.
|l auzi pe primul om \nainte de a-l vedea, o umbr`
mergând pe c`rare spre cascad`, [i lu` pozi]ia de atac,
lipindu-se de trunchiul unui arbore. Marele lui avantaj
era elementul surpriz`. |n timp ce omul trecea pe
al`turi, Jackson se repezi, cu o lovitur` scurt` de picior
la cap. Soldatul c`zu f`r` un sunet, ne[tiind nici m`car
ce anume \l lovise.
Jackson \i lu` arma [i porni mai departe. Cooper ar fi
avut motive s` fie mândru de el.

***

Jen reu[ise imposibilul. Discret, Sugar \[i frec` \nche-


ieturile eliberate ale mâinilor, apoi lu` cu]ita[ul pe care
b`trânul chinez \l scosese ca din p`mânt [i \ncepu s`-i
taie leg`turile.
Ploaia se oprise, iar deasupra apei \ncepeau s` se
formeze fuioare de aburi ce]o[i, plutind peste p`mânt [i
ag`]ându-se de copaci. |n câteva minute, urma s` se

137
\nchege pâcla, absorbind umezeala mai rece a oceanu-
lui, \n amestec cu aerul. Dac` pân` atunci reu[eau s` se
elibereze, se puteau strecura neobserva]i.

***

– Maica Ta, Christoase...!


Jackson se opri pe loc, dând din bra]e ca s`-[i
p`streze echilibrul \nainte de a c`dea chiar \n mijlocul
colacilor de carne frem`t`toare, patru metri de bush-
master iritat.
{tiuse c` era un bushmaster. Oricare alt [arpe ar fi
fost mai blând, mai u[or de \nvins, mai pu]in ucig`tor. |n
cazul acestuia, nu atât t`ria veninului ucidea, cât canti-
tatea pe care reptila o putea pompa \ntr-un animal, ani-
mal de orice specie, inclusiv cea uman`.
Jackson doborâse patru solda]i, alegându-se numai
cu o vân`taie pe coaste, de la un pumn pe care nu-l
v`zuse venind, [i o ran` de cu]it pe care nu-l v`zuse nici
pe-atâta. |l t`iase \n diagonal` peste piept, dar [i el
reac]ionase destul de repede pentru a \mpiedica lama s`
intre mai adânc.
Instinctul \l propuls` vertical, \ntr-un salt.
{arpele atac`, cineva scoase un urlet \nfior`tor – dar
nu era Jackson. Acesta fusese atât de concentrat asupra

138
[arpelui, \ncât uitase de celelalte amenin]`ri din p`dure.
Nu a[tept` s` vad` cine primise lovitura mortal`. Glasul
nu fusese al unei femei, a[a c` Jackson o lu` la fug`,
\n`l]ând rug`ciuni de recuno[tin]` pentru toate
reptilele.

***

Urletele \nnebunite, rug`toare, atr`geau privirile


tuturor spre p`durea \ntunecat`. Sugar \l sim]i pe Jen
\ncordându-se lâng` ea [i \i v`zu pe cei trei solda]i
agitându-se. {tiau c` era unul dintre ai lor.
O rafal` de automat sfâ[ie noaptea, iar pe Sugar o
str`b`tu un val de team`. Jackson era undeva acolo.
T`ie cu [i mai mult` furie corzile care o ]ineau legat` de
Jen.
Sher Chang ie[i \n goan` din buc`t`rie, strigând
ordine, iar doi dintre paznicii r`ma[i se repezir` \n susul
pantei, cu armele preg`tite.
Sugar f`cu un efort, \ncercând cu disperare s` se
elibereze \nainte ca Sher Chang s` le dea din nou
aten]ie. Dar toate str`daniile ei erau zadarnice.
Uria[ul se apropie cu o vitez` surprinz`toare,
oprindu-se la un pas de prizonieri. Ochii i se dilatar`, \n
timp ce privea pe lâng` ea, spre ocean.

139
Sugar \ntoarse capul spre plaj` – [i nu v`zu nimic.
Cea]a n`v`lea ca un zid compact, \nghi]ind totul \n cale.
Un ]ip`t puternic, perfect controlat, o f`cu s` se
\ntoarc` din nou.
– Aaaaiiieeeyah!!!...
|l v`zu pe Jackson ie[ind din noapte ca o fantom` –
zburând prin aer, \ntr-un salt \nalt, cu un picior \ntins \n
fa]` [i cel`lalt strâns sub trup, pentru a intra \n contact
cu b`rbia lui Sher Chang. Capul brutei se smuci \napoi,
iar c`pitanul se \mpletici pe picioare, dar nu c`zu.
– Jackson! strig` Sugar, atr`gându-i aten]ia spre cei
doi care alergau spre el din partea opus`.
Cu gra]ia unei poezii \n mi[care, Jackson se r`suci pe
picior, lovindu-l lateral \n talie pe primul. Jen \i puse
piedic` celui de-al doilea.
– Huh-yeeah!
Jackson d`du un pumn, se feri, evitând un picior,
dup` care reu[i s`-[i apuce adversarul cu bra]ul pe dup`
gât, doborându-l dintr-o lovitur` de genunchi \ntre
coapse.
Al doilea primi un [ut \n clavicul`, iar Sugar fu gata s`
jure c` auzise ceva rupându-se. Niciodat` nu mai v`zuse
atâta putere controlat`, atâta for]` dezl`n]uit`. Jackson
ar`ta mai mare decât \n realitate, cu mu[chii activa]i [i
venele br`zdându-i bra]ele [i pieptul. }ip` din nou,
luând pozi]ia de lupt`.

140
Sher Chang \l a[tepta, cu o lucire uciga[` \n ochi. |n
jurul celor doi lupt`tori cea]a se \ndesea. Sugar f`cu o
ultim` sfor]are, iar leg`turile care o ]ineau lipit` de Jen
cedar`. B`trânul lu` pozi]ia de atac, lâng` Jackson.
Avea s` fie strivit, \[i spuse Sugar. |ntre namila mon-
struoas` a lui Sher Chang [i iu]eala fulger`toare a lui
Jackson, Jen n-avea nici o [ans` decât s`-i obstruc]ioneze
[i s` se r`neasc`.
Sugar se \n[ela. Ultimul lucru pe care-l v`zu fu Jen
repezindu-se spre gigant, urmat de Jackson. Cea]a \i
ascunse, l`sând s` se aud` numai sunetele. Cât ai bate
din palme, lupta se sfâr[i, din nou domnind lini[tea.
Nici o adiere nu tulbura v`zduhul. Sugar st`tea pe
loc, \ncordat`, prudent`, ne\ndr`znind s` se mi[te de
teama a ceea ce-ar fi putut s` g`seasc` – sau ce ar fi putut
s-o g`seasc` pe ea.

***

– Sugar? se auzi glasul lui Jackson, \ndep`rtat [i vag.


Genunchii lui Sugar se \nmuiar` de u[urare, f`când-o
s` cad` la p`mânt. Se a[teptase la tot ce putea fi mai r`u:
Sher Chang ie[ind din cea]`, cu mâinile lui uria[e [i
\ngrozitoare \ntinse spre ea.
– Aici sunt! |n partea asta!
Jackson ajunse lâng` ea \ntr-o secund`,
\ngenunchind al`turi.

141
– E[ti bine? }i-au f`cut ceva? o \ntreb`, cu gura lâng`
urechea ei [i bra]ele puternice [i sigure \mprejurul
umerilor.
– Nu, n-am p`]it nimic. Sher Chang voia s` m`
p`streze pentru mai târziu. Ce face Jen?
Jackson \l strig` \n chinez`, iar b`trânul r`spunse.
– |l leag` pe tic`los, \i spuse el. N-avem prea mult
timp, Sugar. Trebuie s` plec`m.
– S` plec`m? \ntreb` ea, \ncruntându-se nedume-
rit`.
De ce trebuia s` plece? |nvinseser`, nu?
– Un jiu e format din nou` oameni, iar eu am
doborât doar [ase, spuse el. {arpele a mu[cat unul, iar
Jen l-a capturat pe Sher Chang. |nseamn` c` a mai r`mas
un budoka – \narmat...
Zgomotul motorului de avion care tocmai pornea \l
\ntrerupse. Jackson \njur` furios, ridicându-se \n
picioare. Strig` ceva \n chinez` [i o trânti pe Sugar la
p`mânt.
– Culcat!
{i disp`ru \n cea]`. Peste treizeci de secunde, o rafal`
de automat sfâ[ie cea]a albicioas` din dreapta, \n direc]ia
plajei [i a avionului.
Motorul se ambala tot mai puternic. Izbucni \nc` o
rafal`, apoi Jackson ap`ru din nou lâng` ea.

142
– Mi s-a terminat muni]ia, spuse el dezgustat.
|i vorbi lui Jen \n chinez`, peste um`r, iar Jen \i lu`
locul, folosind pistolul-mitralier` al lui Sher Chang.
Jackson \njur`.
– Nici o [ans`.
– Pentru ce anume?
– S` nimerim rezervorul de carburant, când nu ne
vedem nici mâinile \naintea ochilor.
Sugar era \ngrozit`. Putea \n]elege c` doreau s`-l
opreasc` pe individ, dar faptul c`-i doreau moartea o
dep`[ea.
– La naiba, Sugar, tremuri. De ce?
– N-am nimic. Numai c`...
Nu apuc` s` mai continue. O explozie zgudui
v`zduhul, trimi]ându-[i unda de [oc peste toat` insula.
Jackson o cuprinse \n bra]e, strâns, \n timp ce focul
de artificii al avionului distrus lumina prin cea]` faleza.
Sugar sim]i un junghi de durere \n piept. Peste
paradisul ei ploua cu moarte, iar ea nu avea nici o putere
ca s-o opreasc`.
– Cât va ]ine cea]a? \ntreb` Jackson, mângâindu-i
obrazul cu degetul mare.
– Toat` noaptea, r`spunse ea. Doar dac` nu \ncepe
s` bat` vântul...
– Atunci, s` ne rug`m s` avem vânt.
|i \ntrerupse glasul lui Jen, vorbind gr`bit \n chinez`,
mult mai aproape decât se a[teptase Sugar.

143
– Trebuie s` plec`m, spuse Jackson. Oamenii pe care
i-am doborât \[i pot reveni \n orice moment [i n-am avut
timp s`-i leg decât pe trei dintre ei.
– Ce... ce vei face cu ei? \l \ntreb` ea.
– Mare lucru nu mai pot s` fac. I-am dezarmat,
important e s` nu mai fim aici când vor sosi \nt`ririle.
– Nu pot pleca de pe Cocorico, Jackson...
– Ba po]i.
– Ba nu... insist` ea, cu r`bdare. Am munca mea, [i...
– Ai opt oameni pe care n-ai unde s`-i pui, o \ntre-
rupse Jackson, strângând-o de bra]e. Putem s`-i pred`m,
poate chiar [i s` \ncas`m ni[te bani pentru ei, dar dac`
nu vrei s` te transformi \n comandanta unui lag`r de pri-
zonieri, ne va fi mult mai bine \n alt` parte.
– Bani...? repet` Sugar, nesigur` c` \n]elesese bine.
– Da, bani. Sunt vân`tor de recompense, ai uitat? {i
avem o jum`tate de ton` din cea mai bun` carne de tun
a lui Fang Baolian.
O briz` u[oar` \nvolbur` cea]a, \ncepând s-o risipeasc`.
– Au s`-mi distrug` casa...
– Pe tine au s` te distrug`, Sugar, replic` Jackson.
Dac` reu[esc s` trimit pe cineva aici pân`-n zorii zilei,
cl`dirile nu vor p`]i nimic. Dar trebuie s` plec`m
imediat. Vino. Arat`-mi drumul.

144
Capitolul 11
Jackson st`tea pe balconul camerei de hotel.
Dedesubt se afla o gr`din` \mprejmuit`, o mic` jungl`
plin` de miresmele florilor. Deasupra, cerul \ncepea
s` se lumineze \n a[teptarea zorilor. |n stânga lui
st`tea Sugar, t`cut`, \mpietrit`, privind abunden]a de
plante.
Nu-i adresase nici o vorb`, de când el [i Jen o luaser`
aproape cu for]a de pe debarcaderul din Kingstown, cât
de departe de ocean puteau ajunge pe jos. Jackson se
oferise s-o duc` acas` la tat`l ei, dar acela era ultimul loc
unde s-ar fi dus, \i r`spunsese Sugar aruncând scântei
din ochi. A[a c` \l \nso]ise.
Jen avea camera dincolo de a lui Sugar [i se culcase,
dup` ce-i d`duse un telefon lui Shulan.
Jackson d`duse [i el un telefon. Pân` la c`derea
nop]ii, Cooper urma s` ajung` pe St. Vincent, trimi]ând

145
o echip` [i pe Cocorico. Stabiliser` ca Jackson s` nu se
mai amestece. Cooper prefera s` piard` recompensa,
decât s` ri[te din nou s`-l piard` pe el.
Atinse u[or um`rul lui Sugar.
– A[ prefera s` m`nânci ceva. Am avut o noapte grea.
R`spunsul ei fu acela[i pe care i-l d`duse tot timpul,
de când o urcase la bordul [alupei.
– Trebuie s` m` duci \napoi.
– Nu te oblig` nimeni s` tr`ie[ti \n exil.
{i aceste cuvinte deveniser` un r`spuns standard.
– N-am de gând s`-mi petrec tot restul vie]ii ascun-
zându-m`, iar Baolian \mi vrea pielea la fel de mult cum
o dore[te [i pe a ta.
– Nu tocmai, r`spunse Sugar, cu o voce obosit`.
– Cocorico nu mai e o ascunz`toare sigur`, Sugar.
Acum a fost trecut` pe hart`. To]i pira]ii [i vân`torii de
recompense, de-aici [i pân` \n Singapore, tocmai [i-au
\nsemnat cu un X mare h`r]ile Caraibelor.
– {tiu.
Sugar \[i cuprinse talia cu un bra], \ngropându-[i fa]a
\n mâna cealalt`. Pierduse atât de mult, \n ultimele
dou`sprezece ore: sentimentul ei de siguran]`, casa,
munca, mijloacele de subzisten]`, [i totu[i, insisten]a ei
de a se \ntoarce sugera c` mai exista ceva. Cocorico nu
mai era sigur`, chiar [i ea o recuno[tea, dar o parte
dintr-\nsa continua s-o considere ca pe un sanctuar.
De ce?

146
Jackson se apropie [i o cuprinse cu un bra] pe dup`
umeri, strângând-o lâng` el. Dup` un moment de
ezitare, Sugar se l`s` la pieptul lui.
Acolo \i era locul, \[i spuse Jackson, \n timp ce o
\mbr`]i[a [i mai strâns. Din motive pe care nu le putea
\n]elege prea bine, avea nevoie de ea al`turi, lâng` el,
pentru totdeauna. Avea nevoie de ea \n via]a lui.
Devenise o parte din el, iar el, o parte din ea. Sugar era
o tain` pe care s-o exploreze la nesfâr[it, o Ev` primor-
dial`, virginal` [i coapt`, fecund`. Acolo unde lucra ea,
\nflorea via]a, tot ceea ce era cultivat de ea prospera. |i
fusese imposibil s-o lase singur` \n gr`dina ei, din clipa
când o v`zuse. Chiar dac` n-ar fi venit Sher Chang,
Jackson n-ar fi plecat f`r` ea. Ar fi ademenit-o, \mbiat-o,
sedus-o, ar fi f`cut orice, numai ca s-o aib` pentru
totdeauna al`turi.
F`lcile i se strânser` de frustrare. Acum Sugar era
lâng` el, dar nu se apropiaser` nici m`car cu un pas.
– Nu te po]i \ntoarce pân` nu se rezolv` situa]ia, \i
spuse el. Trebuie s` ne ocup`m de Baolian, \ntr-un fel
sau altul.
– Nu am alt loc unde s` m` duc, Jackson, cl`tin` din
cap Sugar. Nici un alt loc.
– Vom face un plan. Vino, o chem` Jackson spre
mas`. Situa]ia se va prezenta mai bine dac` m`nânci ceva
[i te odihne[ti.

147
Telefonul din camera lui Jackson sun` [i, \n timp ce
el se ducea s` r`spund`, Sugar renun]` la orice lupt`.
Nu-i mai r`m`sese decât un singur loc unde s` se duc`,
un loc unde trebuia s` se duc`.

***

Jackson [tiu c` Sugar plecase \n momentul când ie[i


din nou pe balcon. Se uit` \n gr`din`, unde nu v`zu
nimic, a[a c` alerg` \napoi \n camer` [i scrut` strada de
la fereastra din fa]`. Ajunse tocmai la timp pentru a dis-
tinge o siluet` scund` disp`rând dup` col], cu p`rul
blond lucind \n lumina unui felinar.
Latura lui ra]ional` \l \ndemna s-o lase s` plece, dar
inima nu-l asculta.

***

Nimic nu se schimbase. |n acel loc, se sim]ea \ntr-adev`r


acas`. Sugar \ngenunche lâng` poarta din fier forjat,
desprinse o piatr` [i, \n firid`, g`si cheia, ascuns` la
\n`l]imea unui copil.
Intr` [i ocoli casa pân` \n partea dinspre ocean.
Cl`direa se afla pe un promontoriu, iar de pe veranda
din spate se vedea pân` la orizont. Sugar se a[ez` \ntr-un
balansoar mare de r`chit`, \nvelindu-se cu [alul de bum-
bac pus pe sp`tarul acestuia.

148
Jackson o atinsese pân` \n adâncul sufletului, \ntr-un
loc de unde mângâierile nu se [tergeau niciodat`.
Fusese un chin [i o bucurie pentru ea, [i avea s`-i simt`
lipsa toat` via]a. Dar era mai bine s`-l lase s` plece.
Totu[i, \[i dorea s` fi f`cut dragoste cu el. Dup` ce-l
cunoscuse, dup` ce-i gustase s`rutul, nu se credea \n
stare s` mai doreasc` vreodat` alt b`rbat.
Ca [i cum gândurile ei l-ar fi f`cut s` se materializeze,
\l v`zu ap`rând la marginea verandei. O urm`rise.
– Nu trebuia s` vii aici, spuse ea ridicându-se \n
picioare, gata s`-l izgoneasc`.
|nainte de a apuca s` mai adauge ceva, \ns`, o alt`
voce se f`cu auzit`, blând` ca lumina zorilor, dulce ca
numele pe care-l rostea:
– Sugar? Iubito, tu e[ti?
Sugar se \ntoarse spre u[`, cu inima b`tându-i mai
tare.
– Mam`.
Ochii lui Jackson urm`rir` direc]ia privirii lui Sugar,
pân` la o femeie \mbr`cat` \ntr-un sarafan alb de in,
peste un tricou de bumbac. Era uluitor de frumoas`, ca
un \nger, leit` Sugar. Avea p`rul de acela[i blond
deschis, dar mai lung, ochii alba[tri, spre deosebire de
cenu[iul argintiu al lui Sugar – [i trupul frânt, cât` vreme
al lui Sugar era \ntreg.
Femeia se rezema \ntr-un baston, [chiop`tând. |[i
\mbr`]i[` fiica [i amândou` se a[ezar` \n vechiul balan-
soar, plângând.

149
– Te-ai \ntors acas`, Sugar, draga mea. Te-ai \ntors
acas`...
Acela era lucrul de care lui Jackson \i fusese dor atâ]ia
ani de zile, \i fusese un dor chinuitor, pe care numai
maturitatea \ncepuse s`-l alunge: dragostea de mam`.
Au fost r`ni]i oameni nevinova]i, schilodi]i \ntr-o
ma[in` care a explodat ca s` m` omoare pe mine...
oameni pe care-i iubeam.
Mama ei fusese \n ma[ina pe care o aruncaser` \n aer
haidamacii lui Baolian, fiind ologit` de acea fapt`
r`zbun`toare.
– Mi-ai lipsit atât de mult, gânguri femeia. Nu trebuia
s` te ascunzi numai din cauza mea. }i-am scris de-o mie
de ori, [i tot n-ai venit.
Jackson continu` s` le priveasc`, \n a[teptare, pân`
când scâr]âitul vechiului balansoar \ncet`.
Atunci, mama lui Sugar ridic` privirea, direct spre
Jackson, semn c` tot timpul fusese con[tient` de
prezen]a lui.
– Domnul Daniels?
Jackson d`du din cap, pu]in descump`nit de limpe-
zimea acelor ochi [i autoritatea din voce. Acum [tia de la
cine mo[tenise Sugar curajul.
– Fiica mea a adormit. M` aju]i s-o duc \n pat?
– Da, doamn`.
– M` po]i numi Arabella.
– Da, doamn`.

150
Jackson p`[i \nainte [i o ajut` mai \ntâi pe Arabella s`
se ridice \n picioare, sprijinit` \n baston. Apoi, o lu` pe
Sugar \n bra]e.
Arabella \l conduse \n casa mic` [i aerisit`, spre dou`
dormitoare unite printr-o baie. Sugar nu scoase nici un
sunet \n timp ce mama ei o desc`l]a [i o acoperea cu un
cear[af.
– Cred c` [i dumneata e[ti frânt de oboseal`, dom-
nule Daniels, continu` Arabella, m`surându-l cu
privirea.
– |ntr-adev`r, doamn`, a fost o noapte ca to]i dra... o
noapte foarte grea.
– }i-a[ fi foarte \ndatorat` dac` ai primi s` r`mâi \n
ospe]ie la mine. E[ti binevenit \n camera de al`turi.
Vorbea cu un zâmbet cald [i primitor, c`ruia lui
Jackson i-ar fi fost imposibil s`-i reziste, chiar [i dac` ar
fi vrut.
– V` mul]umesc, doamn`.
– Arabella, insist` ea.
– Arabella.
– Domnule Daniels...
– Jackson, te rog.
– Jackson, accept` ea cu un nou zâmbet, apoi deveni
mai serioas`. |]i pot vorbi deschis?
Ideea \l cam nelini[tea, dar d`du din cap afirmativ.
Arabella trase adânc aer \n piept, ca pentru a-[i face
curaj.

151
– Nu mi-am prea putut ajuta fiica s` r`zbeasc` prin
toate greut`]ile ei. Mi-e atât de greu s` m` deplasez, iar
ea a refuzat s` vin` acas`, pân` azi. Se \nvinuie[te prea
mult pentru ceea ce mi s-a \ntâmplat.
Buzele i se arcuir` \ntr-un mic zâmbet.
– Sunt sigur` c` de la mine a mo[tenit firea
nebunatic`, nu de la tat`l ei.
Privi spre Sugar, care dormea, [i expresia \i deveni
mai duioas`.
– O iubesc foarte mult, Jackson, [i ]i-a[ fi foarte \nda-
torat` dac` ai face tot ce po]i pentru a o \mpiedica s` se
mai \ntoarc` pe insula aceea. Merit` s` aib` o via]` nor-
mal`, o familie, copii... Pentru mine ar fi o adev`rat`
binecuvântare dac` ai putea s-o aju]i...
Micul zâmbet \i reveni, misterios [i binevoitor, \n
timp ce-[i ridica ochii alba[tri spre el.
– ...indiferent \n ce calitate.
|n privin]a capacit`]ii de a [oca, decise Jackson,
Arabella Caine lua caimacul.

***

Jackson st`tea \n curtea ca o jungl` a casei fratelui


cumnatei lui din San Francisco. De un singur lucru
fusese sigur, \n timp ce moartea plutise \n jurul lui: c`
oamenii luau mult mai \n serios dragostea.

152
Cooper se apropie [i, a[a cum f`cea mai tot timpul \n
ultima vreme, \l \mbr`]i[` pe Jackson mai-mai s`-i frâng`
oasele.
– Am discutat cu Jessie, spuse el. Ar fi bine s` lua]i
casa de pe plaj`. Noi, cu copiii [i toate celelalte, avem
nevoie de una mai mare [i mai aproape de ora[.
– Bine, r`spunse Jackson.
Era \nc` una dintre acele schimb`ri uluitoare:
Cooper, un t`tic ideal pentru cei doi copii din prima
c`s`torie a lui Jessie. Desigur, Jackson [tia din proprie
experien]` c` fratele lui putea fi cel mai extraordinar tat`
adoptiv.
– S-ar putea chiar s` ne mut`m \n suburbii, continu`
Cooper.
Era clar c` situa]ia se schimba, dac` Dragonul era
l`sat s` se mute \n suburbii, reflect` Jackson, dar spuse
numai atât:
– Ave]i tot timpul s` v` g`si]i o locuin]`. Nu-i nici o
grab`.
Cooper \i arunc` o privire [treng`reasc`.
– Nu mi-ar prea conveni ca `[tia micii s` creasc`
având convingerea c` oamenii c`s`tori]i \[i petrec tot
timpul \ncuia]i \n dormitor.
Jackson se mul]umi s` zâmbeasc`.
Apoi, fratele lui redeveni serios.

153
– Mai e un lucru despre care voiam s` st`m de vorb`.
– Dac`-i predica aia serioas` despre sex pe care tot
voiai s` mi-o ]ii, ai cam \ntârziat, Cooper. M-am
descurcat singur.
Cooper se destinse suficient ca s` zâmbeasc`.
– Nu, e vorba despre timpul pe care-l petrecem \n
California, amândoi. M` gândeam s` ne mai reducem
interesele din str`in`tate, eventual s` punem mai mult
accentul pe investi]ii.
Jackson se a[tepta de mult timp la o asemenea
decizie. Cooper nu-l sc`pase din ochi aproape nici o
clip`.
– N-a pus mâna pe mine, Coop. A ajuns doar foarte
aproape, iar ceea ce e doar „aproape“ nu conteaz`.
– Când e vorba de Baolian, orice conteaz`. Vreau s`
dispari din ochii ei, din calea ei.
Jackson r`mase t`cut. Nu-i putea spune fratelui s`u
c` nici nu se gândea s` fug` de Fang Baolian. Era hot`rât
s` se \ntoarc` la Târfa-Dragon [i s-o predea justi]iei,
indiferent \n ce v`g`un` se ascundea. Era un vân`tor de
recompense, iar Baolian r`mânea prada lui – pân` o
prindea.
– {tiu la ce te gânde[ti, spuse Cooper, [i nu se poate
face. Nici cu orice m`suri de siguran]`, poate nici chiar
f`r` ele. {i-n plus, acum e[ti c`s`torit. Trebuie s` te
gânde[ti [i la Sugar.
Era c`s`torit, nu mort, [i se gândea la Sugar.

154
– Bine, Coop, r`spunse el, retezând conversa]ia cu
un zâmbet [i un gest de salut, \n timp ce pornea prin
curte.
Când \l v`zu venind, Sugar se scuz` fa]` de Paul,
fratele lui Jessie, care lucra \n gr`din`, [i-i ie[i \n \ntâm-
pinare.
– Ce-a]i descoperit \n diminea]a asta, tu [i Cooper? \l
\ntreb` ea.
|nainte de a-i r`spunde, Jackson o cuprinse \n bra]e,
s`rutând-o pe cre[tetul capului.
– Vei primi cam zece b`trâne pentru Sher Chang, iar
lui Jen [i mie ne revin cam dou`sprezece la fiecare,
minus cheltuielile. Dac` vine s` [i le \ncaseze.
B`trânul chinez plecase din Kingstown imediat ce
Sugar [i Jackson se \ntorseser` la hotel. Nu l`sase
nici o adres`, dar amândoi [tiau c` se \napoiase la
Shulan.
– {i Cocorico?
|i era dor de casa ei, dar nu la fel de mult pe cât i-ar
fi fost de Jackson, dac` nu l-ar fi avut lâng` ea – pentru
totdeauna.
– Cooper consider` c` ne-am putea \ntoarce acolo,
cu câteva m`suri de prevedere, [i sunt de acord. Insula
e \ntr-adev`r greu accesibil`. Cu câteva ajust`ri de tele-
comunica]ii [i ni[te m`suri de protec]ie \n plus, va avea
securitatea [i integritatea perfect garantate.

155
– Cocorico a avut \ntotdeauna integritatea perfect
garantat`, replic` Sugar, chipurile jignit`. Cel pu]in,
pân` ai ajuns tu acolo [i ai \nceput s`-]i arunci toate
hainele de pe tine.
– Da, asta ar fi o idee... \i zâmbi Jackson.
– Ce?
– Am putea s` ne \ntoarcem acas` [i s` arunc`m toate
hainele de pe noi.
Se a[tepta ca Sugar s` ro[easc`, dar ar fi trebuit ca
de-acum s-o cunoasc` mai bine. Nu-i mai r`m`sese nici
o pic`tur` de ro[ea]` \n suflet.
Sau... cine [tie?
Se aplec` s`-i [opteasc` ceva la ureche [i... \ntr-o
clip`, gata ro[ea]a \n obraji!
– Glume[ti, murmur` ea, aruncându-i o privire
piezi[`, prudent`.
– Pe cuvânt de cerceta[! replic` Jackson, salutând cu
vioiciune. ~sta se nume[te „s`rutul mor]ii“.
Obrajii lui Sugar se \mbujorar` [i mai tare, dup` care
pe buze \i ap`ru un zâmbet [treng`resc.
– M` iube[ti?
– Mai mult decât ar trebui.
Zâmbetul ei se l`]i [i mai mult.
– Ai \ncredere \n mine?
Era rândul lui s-o priveasc` nesigur.
– Poate...
– Fricosule! \l tachin` ea, iar Jackson se repezi s-o
cuprind` \n bra]e, strângând-o la piept.

156
– Am s` ]in minte ce-ai spus, o amenin]`, dar nici
Sugar nu se l`s` mai prejos:
– Contez pe asta!

***

Lumina lunii intra prin perdelele sub]iri, sc`ldând \n


razele ei str`ucitoare a[ternutul unde st`teau
\mbr`]i[a]i. Sugar \[i privi so]ul adormit, savurându-i fru-
muse]ea.
Era un om s`lbatic, poate peste puterile ei de rapid,
dac` era s` se ia dup` cum ar`ta con]inutul camerei.
F`ceau o pereche perfect`, cu el atât de matur \n cele
lume[ti [i de tân`r \n suflet, iar ea cu inima ei matur` [i
nevinov`]ia \n cele ale lumii.
– Sugar? \ntreb` el prin somn, r`sucindu-se pe o
parte, spre ea.
– Hmm?
Drept r`spuns, o strânse la piept [i imediat adormi
din nou.
|l iubea, \l iubea ca pe nimeni altul, [i sim]ea c`
iubirea \i era \napoiat` cu fiecare respira]ie de foc a omu-
lui-dragon.

Sfâr[it

157