Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AM1Serii PDF
AM1Serii PDF
SERII NUMERICE
în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea
acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul
poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 1; desigur, asocierea a două
valori distincte pentru o aceeaşi sumă de numere reale reprezintă o situaţie inac-
ceptabilă. În special, din cele de mai sus se observă faptul că în cazul adunării
unui număr infinit de numere reale nu are neapărat loc proprietatea de asociati-
vitate.
În lipsa proprietăţii de asociativitate, singura posibilitate de calcul a unei sume
infinite rămâne de a aduna termenii din sumă unul câte unul. În concluzie, pen-
tru a calcula o sumă de forma
x0 + x1 + x2 + . . . + x n + . . .
77
78 Capitolul 3 SERII NUMERICE (rezumat)
vom determina
S0 = x 0 , S1 = x 0 + x 1 , S2 = x 0 + x 1 + x 2 , . . . ,
Sn = x0 + x1 + x2 + . . . + x n , . . .
şi vom încerca să extragem informaţii despre comportarea şirului (Sn )n≥0 , utili-
zând aceste informaţii pentru determinarea sumei.
Numim atunci serie numerică de termen general xn (sau, mai simplu, serie de
termen general xn ) cuplul (( xn )n≥0 , (Sn )n≥0 ) format din şirul ( xn )n≥0 al termenilor
seriei şi şirul (Sn )n≥0 al sumelor parţiale, definit după regula
Sn = x0 + x1 + x2 + . . . + x n .
În această situaţie, xn se va numi şi termenul de rang n sau indice n al seriei. Vom
nota o serie de termen general xn prin
x0 + x1 + x2 + . . . + x n + . . . ,
∞ ∞
lim Sn = S ∈ R se va numi suma seriei
X X
xn . Seriilor xn pentru care şirul
n→∞
n =0 n =0
sumelor parţiale (Sn )n≥0 nu are limită nu li se asociază nicio sumă.
∞
X 1 1
Exemplu. Fie seria n
. Termenul general al acestei serii este xn = 2n . Sub
n =0
2
formă desfăşurată, seria se poate scrie în modul următor
1 1 1
1+ + 2 +...+ n +....
2 2 2
Deoarece
Ä än +1
1 − 21
Ç ån
1 1 1 1
Sn = 1 + + 2 + . . . + n = 1
= 2− ,
2 2 2 1− 2
2
urmează că
lim S
n→∞ n
= 2,
∞
X 1
deci seria este convergentă, iar suma sa este 2.
n =0
2n
∞
X
Exemplu. Fie seria n. Termenul general al acestei serii este xn = n. Sub
n =0
formă desfăşurată, seria se poate scrie în modul următor
0+1+2+...+n+....
Deoarece
n ( n + 1)
Sn = 0 + 1 + 2 + . . . + n = ,
2
urmează că
lim S
n→∞ n
= +∞,
∞
n este divergentă, iar suma sa este +∞.
X
deci seria
n =0
∞
(−1)n . Termenul general al acestei serii este xn =
X
Exemplu. Fie seria
n =0
80 Capitolul 3 SERII NUMERICE (rezumat)
Deoarece
iar
urmează că
lim S
n→∞ 2n
= 1, lim S
n→∞ 2n+1
= 0,
∞
(−1)n este divergentă, suma sa nepu-
X
deci nu există lim Sn . Atunci seria
n→∞
n =0
tând fi definită.
În cele ce urmează, vom preciza condiţii pentru a stabili dacă o serie dată este
sau nu convergentă, acolo unde este posibil determinându-se explicit şi suma
seriei.
Sume calculabile exact
∞
qn
X
Seria
n =0
Termenul general al acestei serii este xn = qn . Dacă q 6= 1, atunci
q n +1 − 1
Sn = x0 + x1 + . . . + x n = 1 + q + . . . + q n = ,
q−1
în vreme ce dacă q = 1, atunci Sn = n + 1.
∞
qn este convergentă pentru q
X
Urmează atunci că seria ∈ (−1, 1), cu nlim S =
→∞ n
n =0
1
, deoarece lim qn+1 = 0 pentru q ∈ (−1, 1). În concluzie,
1−q n→∞
∞
1
qn
X
= , pentru q ∈ (−1, 1).
n =0
1−q
∞
qn
X
De asemenea, pentru q = 1 seria este divergentă, deoarece lim (n + 1) =
n→∞
n =0
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 81
+∞, iar
∞
qn = +∞, pentru q = 1.
X
n =0
Dacă q ∈ (1, +∞), atunci lim Sn = +∞, deoarece lim qn+1 = +∞ pentru
n→∞ n→∞
∞
q ∈ (1, ∞), iar qn
X
este divergentă. În concluzie,
n =0
∞
qn = +∞, pentru q ∈ (1, +∞).
X
n =0
Dacă q ∈ (−∞, −1], atunci lim Sn nu există, deoarece lim qn+1 nu există pentru
n→∞ n→∞
∞
q ∈ (−∞, −1], iar qn
X
este divergentă, acestei serii neputându-i-se asocia o
n =0
sumă.
Discuţia de mai sus poate fi sistematizată sub următoarea formă prescurtată
nu este definită, dacă q ≤ −1
∞
qn
X
= 1−1 q , dacă q ∈ (−1, 1) .
n =0
+∞,
dacă q ≥ 1
∞
X (−1)n 23n
Exemplu. Fie suma . Atunci termenul general al acestei serii
n =0
9n
este
!n ån
(−1)n 23n (−1)23 8
Ç
xn = = = − ,
9n 9 9
de unde
∞ ∞ ån
(−1)n 23n 8 1 9
Ç
X X
= − = 8
ä = .
9n
Ä
n =0 n =0
9 1 − −9 17
Serii telescopice
∞
X ∞
X
Fie seria xn . Spunem că seria xn este o serie telescopică dacă există şirul
n =0 n =0
( an )n≥0 , astfel ca
x n = α n − α n +1 pentru orice n ≥ 0,
82 Capitolul 3 SERII NUMERICE (rezumat)
adică există un şir pentru care termenul general al seriei se poate scrie ca diferenţa
a doi termeni consecutivi ai acestui şir, primul cu acelaşi indice ca şi indicele
termenului general al seriei. În această situaţie,
n
X
Sn = x k = ( a 0 − a 1 ) + ( a 1 − a 2 ) + . . . + ( a n − a n +1 )
k =0
= a 0 − a n +1 ,
∞
X
de unde seria xn este convergentă dacă si numai dacă ( an )n≥0 este convergent.
n =0
În această ultimă situaţie,
∞
X
xn = lim ( a0 − an+1 ) = a0 − l,
n→∞
n =0
unde lim an = l.
n→∞
∞
X 1
Exemplu. Fie seria . Atunci termenul general al sumei este
n =0
(n + 1)(n + 2)
1
xn = (n+1)( n +2)
. Observăm că
1 ( n + 2) − ( n + 1) 1 1
xn = = = − ,
(n + 1)(n + 2) (n + 1)(n + 2) n+1 n+2
de unde
n
1 1 1 1 1 1
Ç å Ç å Ç å
X
Sn = xk = − + − +...+ −
k =0
1 2 2 3 n+1 n+2
1
= 1− ,
n+2
iar
∞
1 1
Ç å
X
= nlim 1− = 1.
(n + 1)(n + 2) → ∞ n+2
n =0
∞
X 1
Exemplu. Fie seria √ √ . Atunci termenul general al sumei
n =0 n+1+ n+2
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 83
√ 1√
este xn = n +1+ n +2
. Observăm că
√ √
1 n+2− n+1
xn = √ √ = √ √ √ √
n+1+ n+2 ( n + 2 + n + 1)( n + 2 − n + 1)
√ √
= n+2− n+1
de unde
n
X √ √ √ √ √ √
Sn = xk = 2− 1 + 3− 2 +...+ n+2− n+1
k =0
√
= n + 2 − 1,
iar
∞ √
1
n + 2 − 1) = +∞.
X
√ √ = nlim (
n+1+ n+2 →∞
n =0
∞
X
Teorema 3.1. Fie xn o serie dată. Dacă se adaugă sau se elimină un număr
n =0
finit de termeni, atunci seria obţinută are aceeaşi natură cu seria iniţială, putându-se
modifica în schimb suma sa, dacă seria este convergentă. Dacă suma seriei este +∞
sau −∞, aceasta nu se modifică.
∞
X
Teorema 3.2. Fie xn o serie dată. Dacă se schimbă ordinea unui număr finit de
n =0
termeni, atunci seria obţinută are aceeaşi natură cu seria iniţială şi aceeaşi sumă.
∞
X
Teorema 3.3. Fie xn o serie convergentă. Asocierea termenilor săi cu ajutorul
n =0
parantezelor conduce la o serie convergentă, cu aceeaşi sumă ca şi seria iniţială.
Restul de ordin p
∞
X
Dată fiind seria xn , vom numi rest de ordin p al acesteia seria
n =0
∞
X
Rp = x n = x n +1 + x n +2 + . . . ,
n = p +1
unde (Sn )n≥0 este şirul sumelor parţiale asociat seriei date. Din acest motiv, dacă
seria dată este convergentă, atunci şirul sumelor parţiale tinde la suma seriei,
iar şirul resturilor tinde la 0, conform formulei de mai sus. Mai precis, are loc
următorul rezultat.
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 85
∞
X
Teorema 3.4. Seria xn este convergentă dacă şi numai dacă R p , restul de ordin
n =0
∞
p, este o serie convergentă pentru orice p ∈ N. În plus, dacă
X
xn este convergentă,
n =0
atunci lim R p = 0.
p→∞
∞
X ∞
X
Teorema 3.5. Fie xn o serie dată. Atunci xn este convergentă dacă şi numai
n =0 n =0
dacă pentru orice ε > 0 există un rang nε ∈ N astfel încât
∞
X
Demonstraţie. Fie (Sn )n≥0 şirul sumelor parţiale asociate seriei xn . Atunci
n =0
| S n + p − S n | = | x n +1 + x n +2 + . . . + x n + p | , pentru orice n, p ≥ 0.
∞
X
Cum xn este convergentă dacă şi numai dacă (Sn )n≥0 este şir fundamental,
n =0
adică dacă şi numai dacă pentru orice ε > 0 există un rang nε ∈ N astfel încât
rezultă concluzia.
∞
X 1
Divergenţa seriei
n =1
n
A fost demonstrat în Capitolul 2 că şirul
1 1
( S n ) n ≥1 : x n = 1 + +...+
2 n
86 Capitolul 3 SERII NUMERICE (rezumat)
∞
X 1
nu este şir Cauchy. Cum acesta este şirul sumelor parţiale asociat seriei ,
n =1
n
∞
1
X
urmează că seria este divergentă. Seria de mai sus se numeşte şi seria ar-
n =1
n
monică, întrucât fiecare termen al seriei este media armonică a termenilor care-l
înconjoară, adică n1 = 1 2 1 pentru orice n > 1.
1 + 1
n −1 n +1
Limita termenului general
∞
X ∞
X
Teorema 3.6. Fie xn o serie dată. Dacă xn este convergentă, atunci
n =0 n =0
lim x
n→∞ n
= 0.
∞
X
Demonstraţie. Fie xn o serie convergentă, cu suma l. Deoarece
n =0
∞ å3n+ 1 ∞ ∞
1 2n + 5n √
Ç
X n X X 3
1) 1+ ; 2) ; 3) n.
n =1
2n n =0
2n +1 + 5n +1 n =0
Soluţie. Putem calcula limita termenului general în fiecare dintre aceste cazuri.
Cum
+n 1
å3n+ 1 "Ç å2n # 3n2n
1 1
Ç
n 3
lim
n→∞
1+ = nlim
→∞
1+ = e 2 6= 0,
2n 2n
∞ å3n+ 1
1
Ç
X n
seria 1+ este divergentă. Se observă că
n =1
2n
n
2n + 5n 5n ( 52 + 1) 1
lim
n → ∞ 2n +1 + 5n +1
= nlim
→ ∞ n +1 2 n +1
= 6= 0,
5 ( + 1) 5
5
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 87
∞
X 2n + 5n
deci seria este divergentă. De asemenea
n =0
2n +1 + 5n +1
√
lim 3
n = +∞ 6= 0,
n→∞
∞
X √
3
deci şi seria n este divergentă.
n =0
Se poate observa de asemenea faptul că lim xn = 0 nu este o condiţie su-
n→∞
∞
X
ficientă pentru convergenţa seriei xn (fiind doar necesară). În acest sens, se
n =0
1 ∞
1
poate observa că lim = 0, dar totuşi seria n este divergentă.
P
n→∞ n n =1
∞
X
Teorema 3.7. Fie xn o serie convergentă. Atunci şirul (Sn )n≥0 al sumelor par-
n =0
ţiale asociate seriei este mărginit.
∞
X
Demonstraţie. Fie xn o serie convergentă şi fie (Sn )n≥0 şirul sumelor parţiale
n =0
X∞
asociate seriei. Cum xn este convergentă, urmează că (Sn )n≥0 este convergent,
n =0
iar cum orice şir convergent este mărginit, urmează că (Sn )n≥0 este mărginit.
Reciproc, dacă şirul sumelor parţiale asociate unei serii date este nemărginit,
atunci seria este divergentă. Se obţine deci următorul rezultat.
∞
X
Corolar 3.7.1. Fie xn o serie dată şi fie (Sn )n≥0 şirul sumelor parţiale asociate seriei.
n =0
∞
X
Dacă (Sn )n≥0 este nemărginit, atunci seria xn este divergentă.
n =0
∞
X 1
Exerciţiu. Demonstraţi că seria √ este divergentă.
n =0 n+1
√
Cum lim n + 1 = +∞, urmează că (Sn )n≥0 este nemărginit, şi atunci seria
n→∞
∞
X 1
√ este divergentă.
n =0 n+1
∞
X ∞
X
Teorema 3.8. Fie xn şi yn două serii convergente de numere reale astfel ca
n =0 n =0
∞
X ∞
X ∞
X
xn = A şi yn = B. Atunci seria sumă ( xn + yn ) şi seria produs cu o
n =0 n =0 n =0
∞
cxn , c ∈ R, sunt convergente. În plus, au loc relaţiile
X
constantă
n =0
∞
X ∞
X ∞
X
1. xn + yn = xn + yn = A + B;
n =0 n =0 n =0
∞
X ∞
X
2. cxn = c xn = cA.
n =0 n =0
∞
X
cu termeni oarecare sunt seriile alternante. O serie xn se va numi alternantă
n =0
dacă termenii săi sunt alternativ pozitivi şi negativi de la un rang încolo, adică
există N3 ∈ N pentru care xn = (−1)n an pentru orice n ≥ N3 , unde ( an )n≥0 este
un şir de termeni nenuli cu semn constant. În concluzie, pentru o serie alternantă
∞
xn , fie xn = (−1)n an pentru orice n ≥ N3 , fie xn = (−1)n+1 an pentru orice
X
n =0
n ≥ N3 , unde ( an )n≥0 este un şir cu termeni strict pozitivi.
În cele ce urmează, conform faptului că eliminarea unui număr finit de ter-
meni ai seriei nu modifică natura acesteia, vom presupune acolo unde este nece-
sar că proprietatea de pozitivitate (respectiv negativitate, alternanţă) are loc înce-
pând cu primul termen al seriei. De asemenea, întrucât înmulţirea cu un număr
negativ nu modifică natura unei serii, seriile cu termeni negativi nu vor fi tratate
separat, rezultate privind convergenţa acestora putând fi deduse cu uşurinţă din
rezultatele corespunzătoare privind convergenţa seriilor cu termeni pozitivi.
Sn+1 − Sn = xn+1 ≥ 0,
urmează că şirul sumelor parţiale (Sn )n≥0 este monoton crescător. Acest lucru
are consecinţe importante asupra convergenţei unei serii cu termeni pozitivi, de-
oarece dacă (Sn )n≥0 este monoton, o condiţie necesară şi suficientă pentru con-
vergenţa sa este ca el să fie mărginit superior. Obţinem deci următorul criteriu de
convergenţă pentru serii cu termeni pozitivi.
∞
X ∞
X
Teorema 3.9. Fie xn o serie cu termeni pozitivi. Atunci xn este convergentă
n =0 n =0
dacă şi numai dacă şirul (Sn )n≥0 al sumelor parţiale asociate seriei este mărginit
superior.
90 Capitolul 3 SERII NUMERICE (rezumat)
∞
X ∞
X
În plus, dacă xn este o serie cu termeni pozitivi cu xn = A, atunci,
n =0 n =0
deoarece (Sn )n≥0 tinde monoton crescător către limita sa A, urmează că Sn ≤ A
pentru orice n ≥ 0.
∞
X 1
Exemplu. Fie seria . Deoarece
n =1
n2
1 1 1 1
2
≤ = − pentru orice n ≥ 2,
n n ( n − 1) n−1 n
urmează că
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sn = 2
+ 2 +... 2 ≤ 2 + − + − +...+ −
1 2 n 1 1 2 2 3 n−1 n
1
= 1 + 1 − ≤ 2,
n
∞
X 1
iar şirul (Sn )n≥1 al sumelor parţiale este mărginit superior, deci seria
n =1
n2
este convergentă.
De asemenea, se poate observa că pentru serii cu termeni pozitivi are loc pro-
prietatea de comutativitate, în care de această dată se pot schimba locurile unui
număr infinit de termeni.
∞
X
Teorema 3.10. Fie xn o serie convergentă cu termeni pozitivi. Dacă se schimbă
n =0
∞
X
ordinea unor termeni din serie (chiar în număr infinit), seria yn astfel obţinută
n =0
este convergentă şi are aceeaşi sumă.
Teorema 3.11. Fie ( xn )n≥0 un şir monoton descrescător cu termeni pozitivi. Atunci
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 91
∞ ∞
2n x
X X
seriile xn şi 2n au aceeaşi natură.
n =0 n =0
∞
X 1
Exerciţiu. Studiaţi convergenţa seriei .
n =2
n ln n
1
Ç å
Soluţie. Deoarece ( xn )n≥2 : xn = este un şir monoton descrescător
n ln n n ≥2
∞
X 1
de numere strict pozitive, urmează conform criteriului de condensare că
n =2
n ln n
∞ ∞ ∞
1 1 1
2n
X X X
şi n n
= au aceeaşi natură. Cum este divergentă,
n =2
2 ln 2 n =2
n ln 2 n =2
n ln 2
∞
X 1
fiind seria armonică multiplicată cu o constantă, urmează că şi este di-
n =2
n ln n
vergentă.
∞
X 1
Convergenţa seriei
n =1
np
∞
1
1
= +∞, iar seria
X
Dacă p < 0, atunci lim p este divergentă, întrucât
n→∞ n np
n =1
termenul său general nu tinde la 0. Similar, pentru p = 0, lim n1p = lim 1 = 1,
n→∞ n→∞
∞
1 X
deci seria este de asemenea divergentă.
n =1
np
∞ ∞
1 1
2n n p
X X
Fie acum p > 0. Conform criteriului de condensare, seriile p şi
n =1
n n =1
(2 )
au aceeaşi natură. Cum
∞ ∞ ∞ ån
1 1 1
Ç
2n
X X X
n p = p − 1 n
= p −1 ,
n =1
(2 ) n =1 (2 ) n =1 2
1 1
iar 2 p −1
≥ 1 pentru p ∈ (0, 1], respectiv 2 p −1
< 1 pentru p > 1, urmează că seria
∞
X 1
este divergentă pentru p ∈ (0, 1], respectiv convergentă pentru p > 1.
n =1
np
Discuţia de mai sus poate fi sistematizată sub următoarea formă prescurtată
∞ divergentă, dacă p ≤ 1
1
X
este .
n =1
np convergentă, dacă p > 1
92 Capitolul 3 SERII NUMERICE (rezumat)
∞ ∞
X 1 X 1
Reprezentând o formă mai generală a seriei , seria se mai numeşte şi
n =1
n n =1
np
seria armonică generalizată.
∞
X ∞
X
Teorema 3.12. Fie xn şi yn două serii cu termeni pozitivi. Dacă există N ∈
n =0 n =0
N astfel ca
xn ≤ yn pentru orice n ≥ N,
atunci au loc următoarele proprietăţi.
∞
X ∞
X
1. Dacă yn este convergentă, atunci şi xn este convergentă.
n =0 n =0
∞
X ∞
X
2. Dacă xn este divergentă, atunci şi yn este divergentă.
n =0 n =0
∞
Date fiind c ∈ (0, ∞) şi o serie cu termeni pozitivi
X
zn , se observă că seriile
n =0
∞
X ∞
X
zn şi czn au aceeaşi natură. În aceste condiţii, se poate obţine uşor urmă-
n =0 n =0
torul corolar al teoremei de mai sus, numit criteriul de comparaţie cu inegalităţi.
∞ ∞
yn două serii cu termeni pozitivi şi fie c ∈ (0, ∞). Dacă
X X
Corolar 3.12.1. Fie xn şi
n =0 n =0
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 93
există N ∈ N astfel ca
xn ≤ cyn pentru orice n ≥ N, (3.1)
xn
că yn < L + ε pentru orice n ≥ n1ε . Se obţine că
Similar, dacă lim inf yxnn = l > 0, iar ε ∈ (0, l ), atunci există un rang n2ε ∈ N
n→∞
xn
astfel că yn > l − ε pentru orice n ≥ n2ε . De aici,
∞
X ∞
X
Corolar 3.12.3. Fie xn o serie cu termeni pozitivi şi yn o serie cu termeni strict
n =0 n =0
xn
pozitivi astfel încât există lim
n→∞ yn
= l ∈ R. Au loc următoarele proprietăţi:
∞ ∞
1. Dacă l < ∞, iar
X X
yn este convergentă, atunci şi xn este convergentă.
n =0 n =0
∞
X ∞
X
2. Dacă l > 0, iar yn este divergentă, atunci şi xn este divergentă.
n =0 n =0
∞ ∞
3. Dacă l ∈ (0, ∞), atunci seriile
X X
xn şi yn au aceeaşi natură.
n =0 n =0
∞
1 1 X
În multe situaţii, un bun termen de comparaţie este seria , preci-
n =1
np np
zând comportarea „aproximativă" a termenului general al seriei de studiat. De
∞
X 1
exemplu, în studiul convergenţei seriei 3
este utilă comparaţia cu
n =0
n − 2n + 1
∞
X 1 1 1
3
, întrucât 3 − 2n + 1
are comportarea „aproximativă" a lui 3
pentru n →
n =1
n n n
∞
n
∞, iar în studiul convergenţei seriei
X
2
√ este utilă comparaţia cu
n =0 n n−n+1
∞ ∞
X n X 1 n
2
√ = √ , întrucât 2 √ are comportarea „aproximativă" a
n =1 n n n =1 n n n n−n+1
n 1
lui 2 √ = √ .
n n n n
∞ ∞
1 X 1X
Soluţie. 1) Vom compara seria dată cu seria √ = 3 . Se obţine că
n 3
n =1 n =1 n 2
√ 1
√ Ã
3 n3 1
lim n +n = nlim √ = nlim = 1 ∈ (0, ∞),
n→∞ √1 →∞ n3 +n →∞ 1 + n12
n3
96 Capitolul 3 SERII NUMERICE (rezumat)
∞ ∞
X 1 X 1
de unde seriile √ şi
3 au aceeaşi natură. Cum cea din urmă este
n 3 + n n =1 n 2
n =1
convergentă, fiind o serie armonică generalizată cu p = 23 > 1, urmează că şi
∞
X 1
√ este convergentă.
n =1 n3 + n
∞ ∞
X n X 1
2) Vom compara seria dată cu seria 2
= . Se obţine că
n =1
n n =1
n
n +2
n2 +6n+11 n ( n + 2) 1 + n2
lim
n→∞
= nlim
→∞
= lim = 1 ∈ (0, ∞),
1 n2 + 6n + 11 n→∞ 1 + n6 + 11
n n2
∞ ∞
n+2
X X 1
de unde seriile 2
şi au aceeaşi natură. Cum cea din urmă
n =0
n + 6n + 11 n=1 n
∞
X n+2
este divergentă, fiind o serie armonică, urmează că şi 2
este diver-
n =0
n + 6n + 11
gentă.
∞
X 1
3) Vom compara seria dată cu seria . Se obţine că
n =1
2n
√1
n + n2 +1 2n 2
lim
n→∞ 1
= nlim
→∞
√ = nlim
→ ∞
q = 1 ∈ (0, ∞),
2
n+ n +1 1
2n 1+ 1+ n2
∞ ∞
X 1 X 1
de unde seriile √ şi au aceeaşi natură. Cum cea din urmă
2
n =0 n + n + 1 n =1
2n
este divergentă, fiind seria armonică multiplicată cu o constantă, urmează că şi
∞
X 1
√ este divergentă.
n + n 2+1
n =0
4) Este deja cunoscut că lim 1 + 21 + . . . + n1 − ln n = c ∈ (0, 1). De aici,
Ä ä
n→∞
1 + 12 + . . . + 1
n − ln n
lim
n→∞
= 0,
ln n
iar
1
1+ 12 +...+ n1 ln n 1
lim
n→∞ 1
= nlim
→∞ 1 1
= = 1 ∈ (0, ∞),
1+ +...+ 1+ 1 +...+ 1 −ln n
ln n 2 n 1 + lim 2 ln nn
n→∞
∞ ∞
X 1 X 1
de unde seriile 1 1
şi au aceeaşi natură. Deoarece ( xn )n≥0 :
n = 1 1 + 2 + . . . + n n=2 ln n
1
Ä ä
ln n n≥2 este un şir monoton descrescător de numere strict pozitive, urmează
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 97
∞ ∞ ∞
1 1 1
2n 2n
X X X
conform criteriului de condensare că şi n
= au ace-
n =2
ln n n=2 ln 2 n =2
n ln 2
1 1
eaşi natură. Deoarece n ≤ 2n pentru orice n ≥ 2, urmează că 2n n ln 2 ≥ ln 2 ,
∞
1
2n
X
deci termenul general al seriei nu tinde la 0, aceasta fiind în concluzie
n =2
n ln 2
∞
X 1
divergentă. Urmează că şi 1 1
este divergentă.
n =1 1 + 2 + . . . + n
Vom preciza în cele ce urmează un alt criteriu, numit şi criteriul de comparaţie
cu rapoarte, prin care convergenţa sau divergenţa unei serii se poate stabili prin
intermediul comparaţiei cu o serie a cărei natură este cunoscută, ce poate fi dedus
cu ajutorul Corolarului 3.12.1.
∞
X ∞
X
Teorema 3.13. Fie xn şi yn două serii cu termeni strict pozitivi. Dacă există
n =0 n =0
N ∈ N astfel ca
x n +1 y
≤ n +1 pentru orice n ≥ N, (3.2)
xn yn
atunci au loc următoarele proprietăţi.
∞
X ∞
X
1. Dacă yn este convergentă, atunci şi xn este convergentă.
n =0 n =0
∞
X ∞
X
2. Dacă xn este divergentă, atunci şi yn este divergentă.
n =0 n =0
de unde
x n +1 xn x x
≤ ≤ n −1 ≤ . . . ≤ N pentru orice n ≥ N.
y n +1 yn y n −1 yN
xN
Cu notaţia = c, urmează că
yN
xn
≤c pentru orice n ≥ N,
yn
∞
X
Teorema 3.14. Fie xn o serie cu termeni pozitivi. Au loc atunci următoarele
n =0
proprietăţi:
2. Dacă
√
n
xn ≥ 1 pentru o infinitate de valori ale lui n,
∞
X
atunci xn este divergentă.
n =0
Demonstraţie. 1. Dacă
√
n
xn ≤ q pentru orice n ≥ N,
urmează că
xn ≤ qn pentru orice n ≥ N,
∞ ∞
qn
X X
iar cum este convergentă se obţine că şi xn este convergentă.
n =0 n =0
2. Deoarece
√
n
xn ≥ 1 pentru o infinitate de valori ale lui n,
se obţine că xn ≥ 1 pentru o infinitate de valori ale lui n, deci şirul termenilor
∞
X
generali ( xn )n≥0 nu este convergent la 0, iar seria xn este divergentă.
n =0
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 99
∞
X
Teorema 3.15. Fie xn o serie cu termeni strict pozitivi. Au loc atunci următoa-
n =0
rele proprietăţi:
√ ∞
X
n
1. Dacă lim sup xn < 1, atunci xn este convergentă.
n→∞ n =0
√ ∞
X
n
2. Dacă lim sup xn > 1, atunci xn este divergentă.
n→∞ n =0
√ ∞
X
n
3. Dacă lim sup xn = 1, atunci natura seriei xn nu poate fi precizată cu
n→∞ n =0
ajutorul criteriului radicalului cu limite extreme (spunem că este un caz de
dubiu).
√ √
În situaţia în care există lim n
xn = l ∈ R, există şi lim sup n
xn , iar
n→∞ n→∞
√
n
lim sup xn = l.
n→∞
Teorema de mai sus se poate particulariza atunci sub forma următoare, numită şi
criteriul radicalului cu limită.
∞
X
Corolar 3.15.1. Fie xn o serie cu termeni pozitivi astfel încât există
n =0
√
lim n
xn = l ∈ R.
n→∞
∞
!n
X 3n2 + 2n − 1
Exerciţiu. Studiaţi convergenţa seriei .
n =0
2n2 + 3n + 1
!n
3n2 + 2n − 1
Soluţie. 1) Termenul general al seriei este xn = . Urmează că
2n2 + 3n + 1
Ã
ån 2 1
n2 3 +
Ä ä
√ 3n2 + 2n − 1 3n2 + 2n − 1 −
Ç
lim n
xn = lim
n
= nlim = lim n n2 ä
n→∞ n→∞ 2n2 + 3n + 1 →∞ 2n2 + 3n + 1 n → ∞ n2 2 + 3 1
Ä
n + n2
3
= >1
2
∞
!n
X 3n2 + 2n − 1
deci seria este divergentă.
n =0
2n2 + 3n + 1
∞ ån
an + 1
Ç
X
Exerciţiu. Discutaţi natura seriei , unde a > 0.
n =0
n+2
ån
an + 1
Ç
Soluţie. Termenul general al seriei este xn = . Urmează că
n+2
n a + n1
sÇ ån Ä ä
√
n n an + 1 an + 1
lim xn = lim = nlim = lim Ä ä = a.
n→∞ n→∞ n+2 →∞ n + 2 n→∞ n 1 + 2
n
∞ ån
an + 1
Ç
X
De aici, este convergentă dacă a ∈ (0, 1), respectiv divergentă dacă
n =0
n+2
a > 1.
1 n
Dacă a = 1, urmează că xn = nn+
Ä ä
+2 , deci
n
ån Ç å−(n+2) − n+2
n+1 1 1
Ç
lim xn = lim
n→∞ n→∞
= nlim
→∞
1− = e −1 = .
n+2 n+2 e
∞ ån
n+1
Ç
X
Urmează că ( xn )n≥0 nu este convergent la 0, iar este divergentă.
n =0
n+2
∞
X
Teorema 3.16. Fie xn o serie cu termeni strict pozitivi. Au loc atunci următoa-
n =0
rele proprietăţi:
Demonstraţie. 1. Deoarece
x n +1
≤q pentru orice n ≥ N,
xn
urmează că
x n +1 q n +1
≤ n pentru orice n ≥ N,
xn q
∞
qn
X
iar deoarece este convergentă, se obţine cu ajutorul Teoremei 3.13 (criteriul
n =0
∞
X
de comparaţie cu rapoarte) că şi seria xn este convergentă.
n =0
2. Se observă că
x n +1 1n +1
≥ n pentru orice n ≥ N,
xn 1
∞
1n
X
iar cum seria este divergentă, se obţine cu ajutorul Teoremei 3.13 (criteriul
n =0
∞
X
de comparaţie cu rapoarte) că şi seria xn este divergentă.
n =0
Se poate obţine atunci următorul criteriu al raportului cu limite extreme.
102 Capitolul 3 SERII NUMERICE (rezumat)
∞
X
Teorema 3.17. Fie xn o serie cu termeni strict pozitivi. Au loc atunci următoa-
n =0
rele proprietăţi.
∞
x n +1 X
1. Dacă lim sup < 1, atunci xn este convergentă.
n→∞ xn n =0
∞
x n +1 X
2. Dacă lim inf
n→∞
> 1, atunci xn este divergentă.
xn n =0
∞
x n +1 x n +1 X
3. Dacă lim sup ≥ 1 ≥ lim inf
n→∞
, atunci natura seriei xn nu poate
n→∞ xn xn n =0
fi precizată cu ajutorul criteriului raportului cu limite extreme.
x n +1 x x
În situaţia în care există lim = l ∈ R, există şi lim inf n+1 , lim sup n+1 .
n→∞ xn n→∞ xn n→∞ xn
În plus, au loc egalităţile
x n +1 x
lim inf
n→∞
= lim sup n+1 = l.
xn n→∞ xn
Corolarul de mai sus se poate particulariza atunci sub forma următoare, numită
şi criteriul raportului cu limită.
∞
X
Corolar 3.17.1. Fie xn o serie cu termeni strict pozitivi astfel încât există
n =0
x n +1
lim
n→∞
= l ∈ R.
xn
Au loc următoarele proprietăţi:
∞
X
1. Dacă l < 1, atunci xn este convergentă.
n =0
∞
X
2. Dacă l > 1, atunci xn este divergentă.
n =0
∞
X
3. Dacă l = 1, atunci natura seriei xn nu poate fi precizată cu ajutorul criteriului
n =0
raportului cu limită.
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 103
2n n!
Soluţie. 1) Termenul general al seriei este xn = . Urmează că
nn
2n +1 ( n +1 ) !
x n +1 ( n +1 ) n +1 2n +1 ( n + 1 ) ! n n 2
lim
n→∞ xn
= lim
n→∞ 2n n!
= nlim
→∞ n + 1 n
= nlim
→ ∞
än
( n + 1) 2 n! 1+ 1
Ä
nn n
2
= < 1,
e
∞
X 2n n!
deci seria este convergentă.
n =0
nn
2 · 5 · 8 . . . (3n + 2)
2) Termenul general al seriei este xn = . Urmează că
1 · 3 · 5 . . . (2n + 1)
2·5·8...(3n+2)(3n+5)
x 1·3·5...(2n+1)(2n+3)
lim n+1 = lim
n→∞ xn n→∞ 2·5·8...(3n+2)
1·3·5...(2n+1)
2 · 5 · 8 . . . (3n + 2)(3n + 5) 1 · 3 · 5 . . . (2n + 1)
= nlim
→∞
·
1 · 3 · 5 . . . (2n + 1)(2n + 3) 2 · 5 · 8 . . . (3n + 2)
3n + 5 3
= nlim
→∞ 2n + 3
= > 1,
2
∞
X 2 · 5 · 8 . . . (3n + 2)
deci seria este divergentă.
n =0
1 · 3 · 5 . . . (2n + 1)
√
există şi limita lim n xn există şi are aceeaşi valoare, deci dacă sunt îndeplinite
n→∞
condiţiile pentru aplicarea criteriului raportului cu limită, atunci sunt îndeplinite
şi condiţiile pentru aplicarea criteriului radicalului cu limită, obţinându-se acelaşi
rezultat.
În plus, există situaţii în care criteriile raportului nu sunt aplicabile, fiind apli-
cabile în schimb criterii ale radicalului. Un exemplu în acest sens este seria cu
∞
X 3 + (−1)n 2 + (−1)n
termeni pozitivi . Deoarece termenul general este x n = ,
n =0
2n 2n
x 2 + (−1)n+1 1
urmează că n+1 = · , de unde
xn 2 + (−1)n 2
x n +1 3 x n +1 1
lim sup = > 1; lim inf
n→∞
= < 1,
n→∞ xn 2 xn 6
1 3
deci criteriul raportului cu limite extreme nu este aplicabil. Totuşi, n ≤ xn ≤ n ,
√ 2 2
n
1 √ 3 √
de unde ≤ n xn ≤ , iar lim n xn = 12 < 1, conform criteriului cleştelui. De
2 2 n→∞
aici, criteriul radicalului cu limită (şi de fapt şi cel cu limite extreme) este aplica-
∞
X 3 + (−1)n
bil, iar seria este convergentă. Se poate deci concluziona faptul că
n =0
2n
sus-menţionatele criterii ale radicalului au o arie de aplicabilitate mai largă decât
criteriile corespunzătoare ale raportului.
∞
X
Teorema 3.18. Fie xn o serie cu termeni strict pozitivi. Au loc atunci următoa-
n =0
rele proprietăţi:
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 105
xn
Ç å
n −1 ≥ q pentru orice n ≥ N,
x n +1
∞
X
atunci xn este convergentă.
n =0
xn
Ç å
n −1 ≤ 1 pentru orice n ≥ N,
x n +1
∞
X
atunci xn este divergentă.
n =0
∞
X
Teorema 3.19. Fie xn o serie cu termeni strict pozitivi. Au loc atunci următoa-
n =0
rele proprietăţi:
∞
xn
Ç å
X
1. Dacă lim inf n
n→∞
− 1 > 1, atunci xn este convergentă.
x n +1 n =0
∞
xn
Ç å
X
2. Dacă lim sup n − 1 < 1, atunci xn este divergentă.
n→∞ x n +1 n =0
xn xn
Ç å Ç å
3. Dacă lim sup n −1 ≥ 1 ≥ lim inf n
n→∞
− 1 , atunci natura
n→∞ x n +1 x n +1
∞
X
seriei xn nu poate fi precizată cu ajutorul criteriului Raabe-Duhamel cu
n =0
limite extreme.
xn
Ç å
În situaţia în care există limita lim n
n→∞
−1 = l ∈ R, există şi limitele
åxn+1
xn xn
Ç å Ç
lim inf n
n→∞
− 1 , lim sup n − 1 . În plus, au loc egalităţile
x n +1 n→∞ x n +1
xn xn
Ç å Ç å
lim inf n
n→∞
− 1 = lim sup n − 1 = l.
x n +1 n→∞ x n +1
Corolarul de mai sus se poate particulariza atunci sub forma următoare, numită
şi criteriul Raabe-Duhamel cu limită.
106 Capitolul 3 SERII NUMERICE (rezumat)
∞
X
Corolar 3.19.1. Fie xn o serie cu termeni strict pozitivi astfel încât există
n =0
xn
Ç å
lim n
n→∞
− 1 = l ∈ R.
x n +1
Au loc următoarele proprietăţi:
∞
X
1. Dacă l > 1, atunci xn este convergentă.
n =0
∞
X
2. Dacă l < 1, atunci xn este divergentă.
n =0
∞
X
3. Dacă l = 1, atunci natura seriei xn nu poate fi precizată cu ajutorul criteriului
n =0
Raabe-Duhamel cu limită.
∞
X 1
Exerciţiu. Demonstraţi că seria armonică generalizată este conver-
n =0
np
gentă pentru p > 1, respectiv divergentă pentru p < 1.
1
Soluţie. Termenul general al seriei este xn = . Urmează că
np
1 p
åp Ä ä
xn 1 1+ −1
Ç å ÇÇ å
n
lim n
n→∞
− 1 = nlim
→∞
n 1+ − 1 = nlim
→∞ 1
= p.
x n +1 n n
∞
X 1 · 3 · 5 · . . . · (2n − 1)
Exerciţiu. Studiaţi convergenţa seriei .
n =1
2 · 4 · 6 · . . . · 2n
1 · 3 · 5 · . . . (2n − 1)
Soluţie. Termenul general al seriei este xn = , de unde
2 · 4 · 6 · . . . · 2n
1·3·5·...·(2n−1)·(2n+1)
x n +1 2·4·6·...·2n·(2n+2)
= 1·3·5·...·(2n−1)
xn
2·4·6·...·2n
1 · 3 · 5 · . . . · (2n − 1) · (2n + 1) 2 · 4 · 6 · . . . · 2n
= ·
2 · 4 · 6 · . . . · 2n · (2n + 2) 1 · 3 · 5 · . . . · (2n − 1)
2n + 1
= .
2n + 2
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 107
Urmează că lim xxn+n 1 = 1, deci aplicarea criteriul raportului conduce la un caz de
n→∞
dubiu. Atunci
xn 2n + 2 n 1
Ç å Ç å
lim n
n→∞
− 1 = nlim
→∞
n − 1 = lim
n→∞ 2n + 1
= < 1,
x n +1 2n + 1 2
deci seria dată este divergentă.
∞
X
Teorema 3.20. Dacă xn este o serie cu şirul sumelor parţiale mărginit, iar
n =0
∞
X
(yn )n≥0 este un şir monoton descrescător şi convergent la 0, atunci xn yn este
n =0
convergentă.
∞
sin nx
este convergentă, unde x ∈ R.
X
Exerciţiu. Demonstraţi că seria
n =1
n
− cos (n+21)x
cos 2x 2 1
| sin x + sin 2x + . . . + sin nx | =
x ≤ x = ,
2 sin 2 2| sin 2 | | sin 2x |
bune (i.e. monoton şi mărginit) păstrează convergenţa seriei, în sensul că seria re-
∞
X
zultat xn yn este de asemenea convergentă. Are loc atunci următorul rezultat,
n =0
numit criteriul lui Abel.
∞
X
Teorema 3.21. Dacă xn este o serie convergentă, iar (yn )n≥0 este un şir mono-
n =0
X∞
ton şi mărginit, atunci xn yn este convergentă.
n =0
∞
X sin n cos( n1 )
Exerciţiu. Demonstraţi că seria este convergentă.
n =1
n
∞
sin nx
este convergentă, unde x ∈ R, deci,
X
A fost deja demonstrat că seria
n =1
n
∞
X sin n
pentru x = 1, urmează că seria este convergentă. Cum şirul (yn )n≥1 :
n =1
n
yn = n1 este monoton descrescător şi convergent la 0, luând valori între 0 şi 1, iar
funcţia cosinus este descrescătoare pe intervalul [0, π2 ], urmează că (yn )n≥1 este
monoton crescător. În plus, (yn )n≥1 este mărginit, deoarece funcţia cosinus este
mărginită. Urmează că seria din enunţ este convergentă, conform criteriului lui
Abel.
Teorema 3.22. Dacă (yn )n≥0 este un şir monoton descrescător şi convergent la 0,
∞
(−1)n yn este convergentă.
X
atunci
n =0
∞
(−1)n . Deo-
X
Demonstraţie. Fie (Sn )n≥0 şirul sumelor parţiale asociat seriei
n =0
arece S2k = 1, S2k+1 = 0 pentru orice k ∈ N, urmează că (Sn )n≥0 este mărgi-
∞
(−1)n yn este conver-
X
nit. Aplicând criteriul lui Dirichlet, urmează că seria
n =0
gentă.
∞
1
(−1)n+1 √
X
Exerciţiu. Demonstraţi că seria este convergentă.
n =0 n+2
Într-adevăr,
deci (S2k+1 )k≥0 este monoton crescător. Deoarece orice termen al unui şir cres-
cător este mai mic sau egal cu limita şirului, respectiv orice termen al unui şir
descrescător este mai mare sau egal cu limita şirului, urmează că
∞
(−1)n yn ≤ S2k
X
S2k+1 ≤ pentru orice k ≥ 0.
n =0
∞
X
Teorema 3.23. Dacă o serie xn este absolut convergentă, atunci ea este şi con-
n =0
vergentă.
∞
X
Deoarece seria modulelor | xn | este o serie cu termeni pozitivi, pentru stu-
n =0
dierea convergenţei acesteia se pot utiliza criteriile de convergenţă pentru serii cu
termeni pozitivi stabilite anterior. Acest lucru sugerează faptul că se poate obţine
convergenţa unei serii cu termeni oarecare demonstrând mai întâi convergenţa
seriei modulelor cu ajutorul unui criteriu oarecare de convergenţă, convergenţa
seriei date fiind atunci o consecinţă a absolutei ei convergenţe.
∞
cos nx
, x ∈ R.
X
Exerciţiu. Studiaţi absoluta convergenţă a seriei
n =1
n2
Soluţie. Cum
cos nx 1
2
≤ ,
n n2
∞
X 1
iar este convergentă, fiind o serie armonică generalizată cu p = 2 > 1, ur-
n =1
n2
∞
cos nx
X
mează că şi seria
2
este convergentă, conform criteriului de comparaţie
n =1
n
∞
X cos nx
cu inegalităţi. De aici, seria este absolut convergentă.
n =1
n2
∞
X (−1)n
Exerciţiu. Studiaţi absoluta convergenţă a seriei √ .
n =1 n
Soluţie. Deoarece
∞ n ∞
X (−1) X 1
√ = √ ,
n =1 n n =1 n
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 113
∞
1
√ este divergentă, fiind o serie armonică generalizată cu p = 12 < 1, ur-
X
iar
n =1 n
∞
X (−1)n
mează că seria √ nu este absolut convergentă. Ea este doar convergentă,
n =1 n
conform criteriului lui Leibniz.
În primul rând, se observă cu ajutorul criteriului lui Leibniz că aceste serii sunt
convergente. În plus,
n n
1 1 1
(−1)k √ (−1)n−k √ = (−1)n
X X
cn = » .
k =0 k+1 n−k+1 k=0 ( k + 1)( n + 1 − k )
Cum » »
(k + 1)(n + 1 − k) ≤ (n + 1)(n + 1) = n + 1,
114 Capitolul 3 SERII NUMERICE (rezumat)
urmează că
n n
1 1
(−1)n
X X
|cn | = ≥
» = 1,
k =0 ( k + 1 )( n + 1 − k )
k =0
n+1
∞
X
deci seria cn este divergentă, întrucât termenul general cn nu tinde la 0.
n =0
Totuşi, convergenţa seriei produs după Cauchy este asigurată dacă măcar una
∞
X ∞
X
dintre cele două serii xn şi yn este absolut convergentă. În acest sens, are
n =0 n =0
loc următorul rezultat, numit teorema lui Mertens.
∞
X ∞
X
Teorema 3.24. Dacă seriile xn şi yn sunt convergente, măcar una dintre ele
n =0 n =0
fiind şi absolut convergentă, atunci seria produs după Cauchy a celor două serii este
şi ea convergentă, suma ei fiind produsul sumelor celor două serii, adică
∞ ∞ ∞
Ñ éÑ é
X X X
cn = xn yn .
n =0 n =0 n =0
∞
X ∞
X
În situaţia în care se îmbunătăţeşte convergenţa seriilor xn şi yn , în sen-
n =0 n =0
sul că ambele serii sunt asumate a fi absolut convergente, se îmbunătăţeşte şi
convergenţa seriei produs după Cauchy, în sensul că seria produs devine şi ea
absolut convergentă. Mai precis, are loc următorul rezultat, numit teorema lui
Cauchy.
∞
X ∞
X
Teorema 3.25. Dacă seriile xn şi yn sunt absolut convergente, atunci seria
n =0 n =0
produs după Cauchy a celor două serii este şi ea absolut convergentă, suma ei fiind
produsul sumelor celor două serii.
Cum pentru cazul seriilor cu termeni pozitivi proprietăţile de convergenţă şi ab-
solută convergenţă coincid, are loc următoarea consecinţă.
∞
X ∞
X
Corolar 3.25.1. Dacă seriile cu termeni pozitivi xn şi yn sunt convergente, atunci
n =0 n =0
şi seria produs după Cauchy a celor două serii este convergentă, suma ei fiind produsul
sumelor celor două serii.
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 115
∞
X ∞
X
În fine, în situaţia în care xn , yn şi seria produs după Cauchy a celor
n =0 n =0
∞
X
două serii cn sunt toate convergente, acest lucru este suficient pentru a arăta
n =0
că suma seriei produs este produsul sumelor celor două serii. Mai precis, are loc
următorul rezultat, numit teorema lui Abel.
∞
X ∞
X ∞
X ∞
X
Teorema 3.26. Dacă seriile xn , yn sunt convergente, cu xn = A, yn =
n =0 n =0 n =0 n =0
∞
X
B, iar seria produs după Cauchy a celor două serii cn este de asemenea conver-
n =0
∞
X
gentă, cu cn = C, atunci C = AB.
n =0
∞
X
Teorema 3.27. Fie xn o serie cu termeni pozitivi. Dacă
n =0
√
n
xn ≤ q < 1 pentru orice n ≥ N,
atunci
q p +1
0 ≤ Rp ≤ pentru orice p ≥ N.
1−q
R p = x p +1 + x p +2 + . . . ≥ 0 pentru orice p ≥ 0.
116 Capitolul 3 SERII NUMERICE (rezumat)
√
Deoarece n xn ≤ q pentru orice n ≥ N, urmează că xn ≤ qn pentru orice n ≥ N.
Atunci
R p = x p +1 + x p +2 + . . .
≤ q p +1 + q p +2 + . . .
≤ q p +1 (1 + q + q 2 + . . . )
q p +1
≤ , pentru orice p ≥ N,
1−q
de unde concluzia.
∞
X
Teorema 3.28. Fie xn o serie cu termeni strict pozitivi. Dacă
n =0
x n +1
≤q<1 pentru orice n ≥ N,
xn
atunci
q p − N +1
0 ≤ R p ≤ xN pentru orice p ≥ N.
1−q
∞
(−1)n yn o serie alternantă, unde (yn )n≥0 este un şir mono-
X
Teorema 3.29. Fie
n =0
ton descrescător şi convergent la 0. Atunci
| R p | ≤ y p +1 pentru orice p ≥ 0.
Aplicaţii
3.1. Determinaţi sumele următoarelor serii folosind formula de sumare a progresiei geo-
metrice
∞ ∞ ∞ ∞
X 3n + 4n X (−1)n X (−1)n+1 X 2 + (−1)n
1) ; 2) ; 3) ; 4) ;
n =0
7n n =0
23n n =0
22n+1 n =0
32n
∞ ∞
X 2n + (−1)n+1 X 2n
5) ; 6) .
n =0
32n+1 n =0
[3 + (−1)n ]n
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 117
n ( n + 2) n+2 n+1
log 1 2
= log 1 − log 1 , n ≥ 1,
2 ( n + 1) 2 n+1 2 n
∞
X n ( n + 2)
determinaţi suma seriei telescopice log 1 .
n =1
2 ( n + 1)2
3.4. Ţinând seama de relaţia
1 1 n+2−n
= · , n ≥ 1,
n(n + 1)(n + 2) 2 n(n + 1)(n + 2)
∞
X 1
determinaţi suma seriei telescopice .
n =1
n(n + 1)(n + 2)
3.6. Demonstraţi că următoarele serii sunt divergente analizând comportarea termenului
general
∞ ∞ ∞ ∞ √ √
X 1 X n+1 X 2n + 3n X n n
1) √ ; 2) ; 3) ; 4) 2 + 5 − 1 ;
n =1
n
n n =1
n+2 n =1
1 + 3n n =1
∞ ∞ ∞
X 1 X ln(en + 2) X
5) √ √ ; 6) ; 7) ln(ln n).
n =0 n + 2 − n n =1
n n =2
∞
xn2 este convergentă.
X
4. Demonstraţi că seria
n =0
∞
X
3.8. Demonstraţi că nu există şiruri ( xn )n≥0 astfel ca seria (| xn − 2| + |3 − xn |) să
n =0
fie convergentă.
∞
X
3.9. Fie xn o serie cu termeni pozitivi.
n =0
∞
X
1. Demonstraţi, folosind eventual criteriul de convergenţă Cauchy, că dacă xn este
n =0
∞
xn2 este convergentă.
X
convergentă, atunci şi
n =0
∞ ∞
xn2
X X
2. Dacă este convergentă, rezultă neapărat că xn este convergentă?
n =0 n =0
∞
X
3.10. Fie xn o serie convergentă cu termeni strict pozitivi. Demonstraţi că seriile
n =0
∞ ∞ ∞
X x n + x n +1 X √ X 2
, xn xn+1 şi 1
sunt de asemenea convergente.
n =0
2 n =0 n =0 xn + xn1+1
∞
X 1
3.12. Demonstraţi cu ajutorul criteriului de condensare că seria p este con-
n =2
n ( ln n )
vergentă dacă p > 1, respectiv divergentă dacă p ≤ 1.
√ √
3 √
n
1+ 2+ 3+...+ n
3.13. 1. Determinaţi lim ;
n→∞ n
∞
X 1
2. Studiaţi convergenţa seriei √ √ √ , folosind eventual un
n =1 1+ 2+ 3 3+...+ n n
criteriu de comparaţie.
Paul Georgescu, ELEMENTE DE CALCUL DIFERENŢIAL 119
∞ ∞ ∞
!n
X an X an X n2 − n + 2
1) ; 2) ; 3) a ;
n =1
np 1 1
n =1 1 + 2 + . . . + n n =1
n2
∞ ∞
X 1 X n!
4) 2 n
; 5) ;
n =1
n (1 + a + a + . . . + a ) n =1
a ( a + 1) . . . ( a + n )
∞ ∞ √ ∞
( a + 1)(2a + 1) . . . (na + 1) n
aln n .
X X X
6) n
; 7) a ; 8)
n =1
n n =0 n =1
∞ ån
an + b
Ç
X
3.20. Discutaţi convergenţa seriei în funcţie de valorile parametrilor
n =0
cn + d
a, b, c, d > 0.
∞ ∞ √ ∞ ∞
2n + 3 (−1)n n (−1)n+1 (−1)n
(−1)n
X X X X
5) 6); ; 7) ; 8) ;
6n 1 + ln2 n
»
n =0 n = 0
n+1 n = 1 n ( n + 3) n = 1
∞ ån
n+3 3n + 2
Ç
X
9) (−1) .
n =0
6n + 1
este divergentă.