Sunteți pe pagina 1din 9

Curs 3: Module de ieşire discrete specifice AP

Prin intermediul ieşirilor discrete, AP are posibilitatea să genereze comenzi de tip „pornit/oprit”
spre procesul controlat.
În general găsim module cu 4, 8 sau 16 ieşiri discrete.

1. Dispozitive de ieşire discrete


În cele ce urmează prezentăm cele mai uzuale tipuri de elemente de circuit electric ce pot fi
conectate la ieşirile discrete ale unui automat programabil.

a) Relee electromagnetice
Cu toate că rolul iniţial al unui AP a fost acela de a îngloba funcţia realizate de relee, aceste
elemente de circuit sunt încă folosite ca dispozitive auxiliare folosite în comutarea field-
devices-urilor .
Din punct de vedere constructiv, releul este format dintr-o bobină, un circuit magnetic
alcătuit dintr-o armătură mobilă şi una fixă la care se adaugă contacte normal închise şi
contacte normal deschise. O schemă de principiu a unui releu este prezentată în figura de
mai jos:

Dacă bobina releului este alimentată, starea contactelor se schimbă: contactele ND (normal
deschise) se închid, iar starea NI (contactelor normal închise) se deschid. Dacă bobina
releului nu este alimentată starea contactelor este starea lor normală: ND=deschis,
NI=închis.

AP – Curs 3 Page 1 of 9
În schemele de automatizare, precum şi în diagramele Ladder, contactele ce aparţin unui
releu sunt notate cu aceeaşi literă folosită pentru notarea bobinei.

Contactele releelor sunt folosite pentru implementarea schemelor logice cablate, pentru
comanda lămpilor de semnalizare sau pentru comanda sarcinilor electrice de mică putere.
Comanda sarcinilor electrice de mare putere (de ordinul kilowatt-ilor) se realizează prin
contactoare.

b) Relee cu Latch –Unlatch mecanic


Releele obişnuite menţin starea activă (ON) doar atâta timp cât bobina este alimentată. La tăierea
tensiunii de alimentare, ele revin de la sine în starea inactivă, starea normală, OFF.

Există şi relee cu blocare mecanică ce prezintă următoarele caracteristici:


- au o bobină de Latch, prin care se obţine starea activă;

AP – Curs 3 Page 2 of 9
- starea activă, după ce a fost atinsă, se menţine prin mijloace mecanice de blocare şi după
întreruperea alimentării bobinei Latch;
- revenirea în starea normală (inactivă) se face prin alimentarea unei alte bobine, denumite
Unlatch;
Pentru a simula comportamentul acestui tip de releu, în interiorul unui AP, ca şi cum ar fi releu
intern, există 2 simboluri de ieşire speciale, ambele având aceiaşi adresă de memorie.
În cazul utilizării unui releu cu Latch/Unlatch, legătura de automenţinere a comenzii de START nu
mai este necesară. Cu alte cuvinte, o scriere o apăsare de scurtă durată pe contactul ON, va scrie
unu logic în locaţia de memorie. Valoarea de unu va rămâne memorată până când se apasă butonul
OFF, ce comandă bobina de Unlatch, moment în care bitul de memorie este scris cu valoarea 0.

c) Contactoare
Contactoarele folosesc acelaşi principiu de funcţionare ca şi releele însă sunt concepute pentru
comanda sarcinilor electrice mari (motoare, elemente de încălzire, …). În cazul contactoarelor
găsim 3 contacte de forţă (pentru comanda sarcinilor trifazate) şi, uneori, mai putem găsi contacte
normal închise sau normal deschise ce pot fi folosite pe partea de comandă.
Alimentarea unei bobine de contactor poate fi suportată de către ieşirea unui AP, în consecinţă,
contactorul este intermediarul prin care AP-ul poate comanda sarcini de mare putere.

d) Solenoide
Solenoidul face parte din categoria actuatoarelor, a dispozitive ce transformă un semnal electric
într-o deplasare mecanică. Solenoidul permite deplasarea liniară a unui ansamblu mobil atunci când
bobina sa este alimentată. La deconectarea bobinei, ansamblul mobil revine la starea iniţială sub
acţiunea unui resort.

AP – Curs 3 Page 3 of 9
e) Electrovalve
Electrovalvele sunt actuatoare ce permit trecerea sau blocarea unui fluid, sau a unui gaz,
transportat printr-o conductă.

Principiul de funcţionare este similar electromagnetului: la alimentarea bobinei armătura mobilă


determină blocarea traseului de circulaţie al lichidului; la tăierea alimentării bobinei, resortul
readuce armătura mobilă în situaţia iniţială şi permite circulaţia fluidului. Din punct de vedere
constructiv există variante în care blocarea circulaţiei se face pentru bobină nealimentată iar
circulaţia este permisă pentru cazul în care bobina este alimentată.

f) Motor starter
Prin termenul de motor starter este referit un ansamblu format dintr-un contactor şi un releu de
protecţie la suprasarcină (releu termic), ansamblu folosit pe partea de forţă a schemelor de acţionare
a motoarelor de mare putere.

Motor starterul este folosit ca dispozitiv auxiliar ce permite unui AP să pornească/oprească motoare
electrice (sau alte sarcinii, spre exemplu rezistenţe de încălzire) de mare putere. Bobina motor-
starterului este conectată la ieşirea AP, iar butoanele de pornire, respectiv oprire se leagă la intrările
AP.

AP – Curs 3 Page 4 of 9
2. Module de ieşire pentru semnale discrete
Pentru orice ieşire discretă, indiferent de varianta sa constructivă, sunt valabile următoarele
afirmaţii:
- trebuie să îndeplinească o funcţie similară unui releu (să permită conectarea sau
deconectarea unei sarcini electrice);

- în tabelul de memorie asociat ieşirilor, fiecare ieşire este reprezentată printr-un bit
- valoarea logică a bitului de memorie asociat decide dacă ieşirea va fi activată sau nu,
după cum urmează:
- 1 ieşirea va fi activată (bobină alimentată)
- 0, ieşirea va fi dezactivată (bobină nealimentată)

2.1. Clasificare
Există o diversitate mare de module de ieşire deoarece elementele de ieşire pot avea diverse tensiuni
de alimentare, diverse puteri, sunt de curent continuu sau de curent alternativ, cele ce curent
continuu au comportament de tip sursă sau de tip generator, etc.

a) După locul de amplasare, modulele de ieşire pot fi:


- module locale (amplasate lângă unitatea centrala a automatului)
- module la distanţă (conectate la unitatea centrală prin intermediul unor
magistrale de comunicaţie)

b) După natura semnalelor procesate:


- Module de ieşire discrete
- Module de ieşire analogice
- Module de ieşire cu funcţii speciale

c) După varianta constructivă


- de curent continuu sau de curent alternativ,
- cu ieşiri comune sau cu ieşiri separate,

e) După tipul elementului de comutaţie:


- cu relee;
- cu tranzistoare;
- cu tiristoare;

AP – Curs 3 Page 5 of 9
2.2. Module de ieşire cu relee (AC/DC Outputs)
Ieşirile cu relee au următoarele caracteristicii:
- elementul de comutaţie este un releu ce poate avea: a) contact normal închis; b)
contact normal deschis; c) un contact normal închis şi unul normal deschis;
(uzuale sunt releele din categoria a sau c):

- sunt folosite pentru comanda sarcinilor de curent continuu sau de curent


alternativ;
- Ieşirile pe relee prezintă câteva dezavantaje:
 Fiabilitate redusă
 Viteză mică de comutaţie, din cauza inerţiei părţilor
mecanice aflate în mişcare
 Arcul electric produs la închiderea sau deschiderea
contactelor creează interferenţe electromagnetice

- Ieşirile pot fi complet separate sau pot avea un terminal comun, aşa cum se
prezintă în figura de mai jos:

Exemplu de conectare
În continuare prezentăm două exemple de conectare a unor dispozitive de ieşirile cu relee ale unui
AP.

AP – Curs 3 Page 6 of 9
Pentru figura a) se pot face următoarele observaţii:
- Lampa LT1 va lumina numai dacă ieşirea OUTPUT1 este ON (activată),
deoarece este comandată prin contactul normal deschis al ieşirii 1;
- Lampa LT2 va lumina:
- dacă ieşirea OUTPUT3 este OFF (neactivată), deoarece este
alimentată prin contactul normal închis al ieşirii 3;
- dacă tensiunea de alimentare a automatului este pierdută,
deoarece contactul normal închis rămâne ON şi în această situaţie
- Dacă în diagrama Ladder, lampa este comandată de o instrucţiune de tip
„allways on”, lampa LT2 poate fi folosită ca semnal de avertizare a operatorului
că au apărut probleme pe partea de alimentare a AP;
- Ieşirea OUTPUT 2 comandă o bobină de contactor, în scopul pornirii-opririi unui
motor de putere mare ce nu poate fi acţionat direct prin contactele releului

Pentru figura b) se pot face următoarele observaţii:


- Nu apar restricţii privind modul de conectare a surselor de alimentare, se pot
folosi surse de tensiuni diferite, de curent continuu sau de curent alternativ
- La ieşirea OUTPUT1 este conectată o lampă alimentată la o sursă de curent
continuu, prin contactul normal închis al releului de ieşire
- La ieşirea OUTPUT2 este conectat un electrovalvă ce dispune de o sursă proprie
(internă) de alimentare. Închiderea sau deschiderea valvei se face prin contactul
normal închis al releului de ieşire
- La ieşirea OUTPUT3 este conectată o lampă alimentată la o sursă de curent
alternativ, prin contactul normal închis al releului de ieşire

2.3. Module de ieşire cu tranzistoare (DC Outputs)

Ieşirile cu tranzistoare au următoarele caracteristicii:


- sunt folosite numai pentru comanda sarcinilor de curent continuu;
- elementul de comutaţie este un tranzistor de putere, aflat în configuraţie Open Collector;
- pentru protecţia tranzistorului, ieşirile conţin elemente de protecţie la suprasarcini
(siguranţe fuzibile) sau elemente de protecţie la supratensiuni (diode montate antiparalel
pe sarcină, varistoare, diode Zener);
- pot avea comportament de tip sursă (Sourcing Output) sau pot avea comportament de tip
receptor (Sinking Output):
o tranzistor PNP Sourcing Output

AP – Curs 3 Page 7 of 9
o tranzistor NPN Sinking Output

Exemplu de conectare
Conectarea sarcinilor electrice la ieşirile de curent continuu ale AP trebuie să respecte, în mod
obligatoriu, următoarele reguli:
- ieşirea de tip sinking comandă sarcini electrice de tip sourcing
- ieşirea de tip sourcing comandă sarcini electrice de tip sinking
O schemă simplificată de conectare a sarcinilor electrice la ieşirile AP este prezentat în figura de
mai jos:

Pentru figura anterioară se pot face următoarele observaţii:


- toate ieşirile AP-ului sunt de tip sinking;
- toate sarcinile electrice conectate la ieşirile AP au comportament de tip sourcing;
- sarcinile LT2 şi K1 sunt alimentate de la sursa externă PS1, iar sarcina LT1 de la
sursa externă PS2;
- deşi ieşirile AP au un punct comun, utilizarea surselor de alimentare diferite
(PS1 şi PS2) este posibilă deoarece respectă regula „toate sursele de alimentare
trebuie să fie conectate cu minusul la punctul comun, OUTCOM”;
- Lampa LT1 va lumina numai dacă tranzistorul din ieşirea OUT1 se află în
conducţie;
- Dioda CR1 are ca rol protecţia tranzistorului intern de la ieşirea OUT2, faţă de
tensiunile de autoinducţie ce sunt generate la închiderea sau deschiderea
curentului prin bobina K1.

AP – Curs 3 Page 8 of 9
2.4. Module de ieşire cu tiristoare (AC Outputs)
Ieşirile cu tiristoare au următoarele caracteristicii:
- sunt folosite numai pentru comanda sarcinilor de curent alternativ;
- elementul de comutaţie este un tiristor
- au fiabilitate mult mai mare faţă de ieşirile cu relee;
- au timp de comutaţie mult mai mic faţă de ieşirile pe relee;
- pentru protecţia tiristorului, ieşirile conţin elemente de protecţie: siguranţe
fuzibile, circuite RC snubber, varistoare metal-oxid;
- la unele variante constructive, pentru reducerea zgomotului, intrarea în starea ON
a triacului este permisă numai la trecerea prin zero a tensiunii de alimentare;
Din punct de vedere constructiv întâlnim:
- module cu canale separate sau module cu un fir comun;
- module cu diverse tensiuni şi curenţi nominali de lucru;

O schemă simplificată a unui canal de ieşire cu tiristoare este prezentat în figura de mai jos:

Exemplu de conectare
Conectarea sarcinilor electrice la ieşirile cu triace se face similar modului de conectare folosit la
ieşirile cu relee.

AP – Curs 3 Page 9 of 9