Sunteți pe pagina 1din 21

Curs 5: Timere / Countere

1. Releele de timp (Time Relay)


- sunt folosite în sistemele de control industrial pentru realizarea temporizărilor;
- durata temporizării este reglabilă extern, în funcţie de nevoile aplicaţiei;
- sunt echipate cu:
o contacte cu acţionare temporizată
o contacte cu acţionare imediată (similare unui releu obişnuit)

Fig. 1: Relee de timp


- releele de timp se împart în două categorii: relee TON respectiv relee TOFF
A. Relee de timp de tip On-Delay (TON)
- pot fi privite ca relee cu acţiune întârziată faţă de momentul alimentării bobinei;
- la alimentarea bobinei releului (starea ON), starea contactelor:
o se schimbă imediat pentru contactele imediate;
o se schimbă după un interval de timp prestabilit (faţă de momentul alimentării
bobinei), pentru contactele cu acţiune temporizată;
- la deconectarea bobinei releului, toate contactele revin în starea lor normală:
o imediat pentru contactele imediate;
o imediat pentru contactele temporizate;
- contactele temporizate pot fi normal închise sau normal deschise
- exemplu de utilizare: poate întârzia pornirea unor echipamente de producţie până când se
încălzeşte un cuptor;

Modul de operare pentru un releu TON, este ilustrară în figura 2, pentru cele două tipuri de contacte
temporizate: normal închis, respectiv normal deschis

AP – Curs 5 Page 1 of 21
Fig. 2: Diagrame de timp pentru relee TON: a) contact normal închis; b) contact normal deschis

B. Relee de timp de tip Off-Delay (TOFF)


- pot fi privite ca relee cu acţiune întârziată faţă de momentul deconectării bobinei
releului;
- la alimentarea bobinei releului, starea contactelor se schimbă:
o imediat pentru contactele cu acţiune imediată;
o imediat pentru contactele cu acţiune temporizată;
- la deconectarea bobinei releului (starea OFF), contactele revin în starea lor normală:
o imediat pentru contactele cu acţiune imediată
o după scurgerea perioadei prestabilite de timp (în raport cu momentul deconectării),
pentru contactele temporizate;
- contactele temporizate pot fi normal închise sau normal deschise
- exemplu de utilizare: poate menţine pornit un ventilator, pentru răcirea componentelor unei
instalaţii, şi după comanda de oprire dată de operator
Modul de operare pentru un releu TOFF, este ilustrară în figura 3, pentru ambele tipuri de
contacte temporizate: cu contact normal închis, respectiv cu contact normal deschis

Fig. 3: Diagrame de timp pentru relee TOFF: a) contact normal închis; b) contact normal deschis

Pentru aplicaţiile de control realizate cu AP, funcţionarea releelor de timp este simulată prin
intermediul unor instrucţiuni de timp ce vor fi prezentate succint în cele ce urmează. Utilizarea
acestor instrucţiuni, faţă de releele de timp mecanice prezintă următoarele avantaje:
- precizia şi repetabilitatea temporizărilor este mult mai bună;
- numărul de instrucţiuni timer dintr-un program poate fi destul de mare, pe când numărul de
relee de timp mecanice dintr-o schemă cablată este limitat din cauza costurilor;

AP – Curs 5 Page 2 of 21
2. Instrucţiuni Timer
- sunt folosite pentru simularea internă (în interiorul AP) a releelor de timp;
- de regulă, instrucţiunile timer
o acoperă funcţionarea contactelor cu temporizare ale unui releu mecanic;
o în general nu acoperă funcţionarea contactelor cu acţiune imediată ale unui releu
mecanic;
- din punct de vedere al implementării, fiecare timer conţine un numărător ce primeşte pe
intrarea de ceas un semnal periodic, generat intern, denumit bază de timp (time base),
- deşi există unele diferenţe de implementare a instrucţiunilor timer (în funcţie de producător),
ele trebuie să conţină următoarele elemente caracteristice:
o Preset Time - un registru în care este specificată durata dorită a temporizării;
Spre exemplu, dacă se doreşte o temporizare de 5 secunde, iar baza de timp are valoarea 10ms, în
registru de presetare trebuie încărcată valoarea 500;
o Accumulated Time - un registru acumulator în care se poate observa timpul trecut de
la începerea temporizării până la momentul citirii
Spre exemplu, dacă au trecut 2,5 secunde de la începerea temporizării, în registrul acumulator se va
găsii valoarea 150;
o Time Base – specifică durata perioadei semnalului aplicat la intrarea numărătorului
folosit pe post de cronometru;
Valorile tipice pentru baza de timp sunt: 10ms, 100ms, 1s;
- Din punct de vedere al formatului (modului de utilizare), instrucţiunile timer pot fi
reprezentate prin:
o bobine – similar releelor de timp mecanice (vezi figura 4.a)
o blocuri funcţionale (vezi figura 4.b)

Fig. 4: Modul de reprezentare a releelor de timp: a) sub formă de bobină; b) ca bloc funcţional

- timerele sunt considerate instrucţiuni de ieşire ce sunt condiţionate de instrucţiuni de intrare:


ele sunt declanşate dacă instrucţiunile de intrare sunt TRUE şi devin adevărate după
terminarea intervalului de temporizare.

AP – Curs 5 Page 3 of 21
2.1. Instrucţiuni de tip On-Delay (TON)
- instrucţiunea TON este disponibilă pentru aproape toate AP-urile, chiar şi pentru cele de
clasă micro;
- este folosită atunci când dorim să întârziem lansarea în execuţie a unei acţiuni sau a unui
grup de acţiuni;
- principalele etape ce apar în funcţionarea TON, pot fi puse în evidenţă în schema de
principiu din figura 5:
o se aşteaptă îndeplinirea
condiţiilor de intrare
o imediat după ce condiţiile
de intrare devin TRUE
începe temporizarea
(conţinutul acumulatorului
este incrementat în ritmul
semnalului dat de baza de
timp)
o după scurgerea intervalului
de timp prestabilit
(conţinutul acumulatorului a
egalat conţinutul registrului
Preset Time) ieşirea devine Fig. 5: Principiul de operare al instrucţiunilor TON
TRUE
- durata temporizării este determinată de valoarea numerică scrisă în registru Preset Register
şi de rezoluţia bazei de timp;
- diferite implementări ale instrucţiunii TON sunt prezentate în figura 6;

Fig. 6: Modul de reprezentare şi conectare a timerelor TON pentru diverse automate programabile

Exemplu: Instrucţiunea TON implementată pentru automatele Allen-Bradley


Instrucţiunea TON specifică automatelor Allen-Bradley foloseşte o reprezentare sub formă de bloc
funcţional (vezi figura 7) fiind caracterizată de următorii parametrii:
- Timer T4:0 - reprezintă adresa timerului;
- Timer Base 1 - reprezintă durata perioadei semnalului contorizat de timer (în secunde);

AP – Curs 5 Page 4 of 21
- Preset 10 - reprezintă durata dorită a temporizării (exprimată în secunde);
- Accumulated – reprezintă conţinutul acumulatorului (exprimat în unităţi ale bazei de timp)
- EN (Enable) – un bit din cuvântul de control al timerului ce are valoarea logică 1 atunci
când instrucţiunea TON este adevărată;
- DN (Done) – un bit din cuvântul de control al timerului ce are valoarea logică 1 atunci când
valoarea acumulatorului egalează valoarea registrului Preset;
- TT (Timer-Timing) – un bit din cuvântul de control al timerului ce are valoarea logică 1
atunci când conţinutul acumulatorului se modifică;
Facem precizarea că biţii EN, DN, TT se pot utiliza ca şi cum ar fi contacte ale releului de timp, în
consecinţă ele pot fi folosite în orice altă linie (rung) a programului ladder, în partea stângă, a
condiţiilor de intrare.

Fig. 7: Modul de lucru pentru instrucţiunea TON – cazul automatelor Allen-Bradley

Pentru schema din figura 7, se pot face următoarele precizări referitoare la funcţionarea instrucţiunii
TON:
- timerul este activat la închiderea contactului A;
- durata prestabilită a temporizării este 10s;
- modul de operare este influenţat de relaţia dintre timpul de activare al timerului (închiderea
contactului A) şi durata prestabilită a temporizării (conţinutul registrului Preset):
o dacă timpul de activare este mai mic, biţii EN, DN, TT sunt resetaţi la dezactivarea
releului starea contactelor cu acţiune întârziată nu se modifică;
Această situaţie apare la prima închidere a contactului A, care durează doar 4 secunde faţă de 10
secunde cât este programată temporizarea.
o dacă timpul de activare este mai mare, după terminarea temporizării, bitul DN trece
în High şi rămâne activ până la dezactivarea releului starea contactelor cu acţiune
întârziată se modifică;
Această situaţie apare la a doua închidere a contactului A, care durează peste 10 secunde, motiv
pentru care DN rămâne activ până la deschiderea contactului A.

- în ambele situaţii, bitul EN poate fi considerat ca fiind un contact cu acţiune imediată, de tip
normal deschis, ce aparţine unui releu de timp fizic, de tip TON;

AP – Curs 5 Page 5 of 21
- bitul DN poate fi considerat ca fiind un contact cu acţiune întârziată, de tip normal deschis,
ce aparţine unui releu de timp fizic, de tip TON (vezi figura 2b);
- din cauza resetului ce apare la dezactivarea releului, instrucţiunea TON este încadrată în
categoria instrucţiunilor de ieşire fără reţinere

Aplicaţia 1: Cascadarea timerelor pentru creşterea duratei de temporizare

Valoarea maximă temporizării este limitată de dimensiunea registrului Preset Time. Pentru foarte
multe automate, valoarea maximă ce poate fi scrisă în acest registru este 32. 767.
În aceste condiţii, valoarea maximă
a întârzierii este:
- 9,1 ore dacă baza de timp
este de 1 s;
- 54,46 minute dacă baza de
timp este de 0,1 s;
- 5,46 minute dacă baza de
timp este de 0,01 s;
În cazul aplicaţiilor ce necesită
perioade mai lungi de temporizare
se poate recurge la o schemă
similară celei prezentate în figura 8
în care, un timer este folosit pentru
activarea următorului. Fig. 8: Extinderea temporizării folosind două timere TON

Aplicaţia 2: Avertizare sonoră înaintea pornirii unei benzi rulante


În multe aplicaţii industriale cu părţi mecanice în mişcare, din motive de siguranţă a personalului,
este utilă generarea unui semnal sonor de avertizare, înainte pornirii părţilor mobile. Un astfel de
exemplu este prezentat în figura 9

Fig. 9: Utilizarea instrucţiunii TON pentru avertizarea sonoră de 10s înaintea pornirii unei benzi rulante

AP – Curs 5 Page 6 of 21
Pentru schema cablată din figura 9, funcţionarea se desfăşoară după următoarea secvenţă:
o la apăsarea temporară a butonului Start-Up, releul CR este activat, după care starea
de activare este menţinută prin contactul CR-1;
o după activarea lui CR, prin intermediul CR-2 este activat şi releu de timp TD;
o cele două relee fiind activate alarma este alimentată prin CR-3 şi prin TD-1 aflat
temporar în starea normal închis;
o după 10 secunde de la activarea releului de timp TD, contactul TD-1 se deschide şi
întrerupe alimentarea alarmei;
o motorul de antrenare a benzii rulante trebuie activat după deschiderea contactului
TD-1 (logica de control a motorului nu este prezentată în figură);
Pentru diagrama Ladder din figura 9, se observă că:
o releul CR din schema cablată este implementat cu ajutorul bitului EN, folosit ca şi
cum ar fi un contact cu acţiune imediată, de tip normal deschis;
o deoarece bitul DN devine unu logic după 10 s de la activarea TD, este necesar ca
activarea alarmei să fie făcută prin valoarea negată a bitului DN ,

Aplicaţia 3: Pornirea automată a unei secvenţe de 3 acţiuni printr-o singură comandă de start

Fig. 10: Pornirea automată a unei secvenţe de 3 acţiuni printr-o singură comandă de start
Pentru schema cablată din figura 10, funcţionarea se desfăşoară după următoarea secvenţă:
- la apăsarea temporară a butonului Start, porneşte motorul pompei hidraulice M1, iar
comanda este menţinută activă prin contactul M1-1;
- în momentul în care presiunea atinge valoarea corectă, senzorul PS1 se închide şi determină
activarea simultană a motorului M2 şi a releului de timp TD;
De remarcat că activarea lui M2 şi a lui TD nu are automenţinere, cele două elemente sunt menţinute active
numai dacă PS1 este închis, cu alte cuvinte numai dacă presiunea hidraulică are valoarea corectă.

AP – Curs 5 Page 7 of 21
- după 15 secunde de la activarea motorului M2, contactul TD-1, al releului de timp TON, se
închide şi determină pornirea motorului M3.
De remarcat că nici activarea lui M3 nu are automenţinere. O eventuală scădere de presiune în sistem va
deschide PS1, va determina căderea lui M2 şi a lui TD, urmată imediat de oprirea lui M3. Motorul M1 rămâne
pornit pentru a determina revenirea la normal a presiunii, caz in care se reporneşte M2 iar după 15sec. se
reporneşte şi M3.

- oprirea instalaţiei apare atunci când se apasă temporar butonul de Stop: se opreşte M1,
urmează o scădere de presiune din cauza opriri pompei M1, se deschide PS1, se opresc
imediat motoarele M2 şi M3;
Pentru diagrama ladder ce implementează schema din figura 10, se observă că:
- spre deosebire de exemplul anterior, unde releul CR era implementat cu EN, în cazul de faţă
este mai eficient să folosim un releu de ieşire deoarece trebuie acţionat un dispozitiv fizic de
la ieşirea automatului.
- contactul PS1, activează simultan M2 şi timerul T4:0 în mod similar schemei electrice;
- pornirea lui M3 se face prin contactul temporizat, normal deschis, DN;
- secvenţa de oprire este identică cu cea care apare la schema cablată.

Aplicaţia 4: Pornirea automată, în secvenţă, a trei motoare, la intervale de 20 secunde, printr-


o singură comandă de start.
În exemplul anterior, trecerea de la acţiunea 1 la acţiunea 2 era condiţionată de valoarea unui
parametru fizic din proces, în exemplul de faţă, trecerea de la o acţiune la alta este condiţionată
numai de expirarea temporizării timerului anterior.

Fig. 11: Pornirea automată, în secvenţă, a 3 motoare, la intervale de 20 secunde, printr-o singură comandă de start

AP – Curs 5 Page 8 of 21
2.2. Instrucţiuni de tip Off-Delay (TOF)
- este folosită atunci când dorim să menţinem activă o ieşire, un anumit interval de timp, după
ce condiţiile de activare au devenit false;
- caracteristic pentru aceste timere este următorul comportament:
o la activarea bobinei releului, toate contactele (şi cele cu acţiune imediată şi cele cu
acţiune întârziată) îşi schimbă starea imediat;
o la dezactivarea bobinei releului, contactele întârziate îşi modifică starea după o
perioadă de timp prestabilită
- modul de operare pentru instrucţiunea TOF specifică automatelor Allen-Bradley este
prezentat în figura 12;

Fig. 12: Modul de lucru pentru instrucţiunea TOFF – cazul automatelor Allen-Bradley

- la închiderea contactului S1, releul T4:3 este validat, aceasta înseamnă că EN=1, DN=1 iar
TT=0. Starea logică a bitului DN determină activarea ieşirii O:2/1.
- la deschiderea contactului S1, releul T4:3 este dezactivat (EN=0), din acest moment începe
temporizarea de 15 secunde;
- după terminarea celor 15 secunde, contactul întârziat DN îşi schimbă starea (se deschide) şi
determină dezactivarea lămpii de la ieşirea O:2/1.
- dacă intrarea S1 se închide înaintea expirării celor 15 secunde, acumulatorul timerului este
resetat, apoi se aşteaptă până la următoarea deschidere a lui S1 şi în acel moment timerul
reîncepe contorizarea;
- În consecinţă:
o Bitul DN se comportă ca un contact normal deschis cu acţiune temporizată la
deschidere;
o Bitul EN se comportă ca un contact normal deschis cu acţiune imediată;

O parte din AP nu au implementată instrucţiunea TOF, de aceea, dacă apare nevoia unui timer TOF,
se poate apela la artificiul prezentat în figura 13: obţinerea unui timer TOF folosind ca element de
plecare un timer TON.

AP – Curs 5 Page 9 of 21
Aplicaţia 5: Implementarea unui timer TOF pe baza unui timer TON.
Pentru automatele care nu au instrucţiuni TOF, exista posibilitatea de a obţine un astfel de
comportament plecând de la un TON. Schema de principiu este prezentată în figura 13.

Fig 13: Modul de conectare a unui releu TON pentru a obţine o comportare de tip TON
Funcţionare:
- la apăsarea temporară a butonului In1, bobina Out 1 şi Timer-ul sunt activate. Starea de
activare este menţinută prin contactul normal deschis al releului Out 1 legat în paralel pe
In1, dar şi prin contactul normal închis al releului TON;
- după scurgerea timpului programat pentru TON, contactul normal închis îşi schimbă starea
şi dezactivează timerul şi Out 1;
- Ieşirea temporizată de tip TOF este Out 1;

Aplicaţia 6: Utilizarea simultană a contactelor cu acţiune imediată şi a celor cu acţiune


întârziată la deschidere
Funcţionarea schemei cablate din figura 14 este următoarea:
- la închiderea limitatorului de cursă LS1, releul de timp TD, de tip TOF se activează;
- imediat după activarea TD,
o contactele cu acţiune imediată TD-3 şi TD-4 îşi schimbă starea şi determină
aprinderea lămpii R şi stingerea lămpii G;
o contactele cu acţiune temporizată TD-1 şi TD-2 îşi schimbă starea şi determină
oprirea lui M1 şi pornirea lui M2;
- starea anterioară se menţine până la deschiderea LS1, moment în care TD este dezactivat
- imediat după dezactivarea TD,
o contactele TD-3 şi TD-4 revin în starea normală, lampa R se stinge iar G se aprinde;
o începe temporizarea de 5 secunde;
- după terminarea celor 5 secunde, contactele TD-1 şi TD-2 revin în starea normală,
determinând pornirea lui M1 şi oprirea lui M2;

AP – Curs 5 Page 10 of 21
Fig. 14: Exemplu de utilizare a ambelor tipuri de contacte pentru relee TOF – cazul automatelor Allen-Bradley

Referitor la transpunerea schemei în program Ladder, se observă că:


- bitul EN este folosit pentru simularea contactelor cu acţiune imediată;
- bitul DN este folosit pentru simularea contactelor cu acţiune temporizată;
- motoarele M1 şi M2 sunt comandate prin Not DN respectiv DN;

2.3. Instrucţiuni de tip Retentive On-Delay (RTO)


Schema de principiu a releul electromecanic cu
retenţie este prezentată în figura 15.
Dacă motorul ce acţionează cama nu este
alimentat, funcţionarea întregului ansamblu se
opreşte. La repornirea alimentării, cama este
antrenată de motor şi continuă temporizarea din
poziţia anterioară.
Acest tip de releu este util acolo unde se doreşte
menţinerea timpului acumulat şi după pierderea
tensiunii de alimentare.
Fig. 15: Schema de principiu a unui releu electromecanic
cu retenţie
Releul cu retenţie de la Allen-Bradley are o funcţionare similară cu releu TON cu deosebirea că
resetarea acumulatorul nu se face automat ( la dezactivarea releului) ci trebuie făcută printr-o
acţiune externă, prin intermediul bitului RES asociat timerului. Acest mod de operare permite
timerului să continue numărătoarea de unde a rămas în etapa anterioară (vezi figura 16).

AP – Curs 5 Page 11 of 21
Fig. 16: Modul de operare pentru instrucţiunea Retentive On-Delay Timer (RTO)
Funcţionare:
- să presupunem că butonului PB1 este apăsat timp de 3 secunde, timer-ul este activat şi
contorizează cele 3 secunde;
- dacă următoarele 3 secunde butonul PB1 este deschis, timerul este dezactivat, starea
acumulatorului nu se modifică;
- la următoarea închidere a lui PB1, timerul continuă numărarea de la valoarea acumulată
anterior (de la 3), până când atinge valoarea prestabilită;
- la atingerea valorii prestabilite, bitul DN trece în unu logic şi se menţine aşa până la
comanda de reset;
- comanda de reset apare la închiderea butonului PB2, moment în care se resetează conţinutul
acumulatorului şi bitul DN;
Observaţii:
- bitul EN se comportă similar contactelor normal deschise, cu acţiune imediată;
- bitul DN se comportă similar contactului temporizat cu retenţie de tip normal deschis;
- RES este nou bit introdus în registrul de control al timer-ului în scopul resetării
acumulatorului;

Aplicaţia 7: Generarea unui semnal de alarmă în situaţia în care timpul cumulat în care
presiunea dintr-un recipient a depăşit valoarea critică de 60 secunde.
Funcţionarea schemei cablate din figura 17 este următoarea:
- Dacă presiunea depăşeşte valoarea normală, contactul PS se închide şi activează timerul
RTO;
- Dacă presiunea revine în limite normale, PS se deschide şi timerul RTO nu mai este activat;
- Dacă timpul cumulat de suprapresiune depăşeşte 60 secunde, se activează bitul DN şi, la
rândul său activează alarma Horn;

AP – Curs 5 Page 12 of 21
- Alarma este menţinută activă până când se închide temporar S1, moment în care se
resetează conţinutul acumulatorului precum si bitul DN.

Fig. 17: Aplicaţie RTO - Generarea unui semnal de alarmă dacă timpul cumulat de suprapresiune depăşeşte 60 sec

Aplicaţia 8: Lubrifierea automată a sistemelor mecanice de mari dimensiuni


Se consideră o instalaţie mecanică ce necesită ungere continuă cu ulei, prin intermediul unei pompe.
Pentru siguranţa părţii mecanice este nevoie ca ungerea să înceapă cu 10 secunde înaintea pornirii
părţilor în mişcare şi să se menţină încă 15 secunde după oprirea părţilor în mişcare. După
cumularea a 3 ore de funcţionare, instalaţia trebuie oprită pentru schimbarea filtrului de ulei.
Pentru realizarea acestei sarcini se poate folosi schema din figura 18, în care sunt implicate trei
timere:
- T4:1, de tip TOF cu constanta de temporizare de 15sec, este folosit pentru menţinerea activa
a pompei de ulei (pentru lubrifiere) încă 15 secunde după oprirea arborelui;
- T4:0, de tip TON cu constanta de temporizare de 10sec, este folosit pentru pornirea
întârziată a motorului de antrenare a arborelui, pentru ca pompa de ulei să aibă timp să ungă
arborele;
- T4:2, de tip RTO cu constanta de temporizare de 10800sec, este folosit pentru oprirea
automată a motorului după ce timpul cumulat de lucru al pompei de ulei, depăşeşte 3 ore;
Funcţionarea schemei este următoarea:
- la pornirea instalaţiei, operatorul pune comutatorul SW în poziţia ON şi determină activarea
timerelor T4:0 şi T4:1 ;
- activarea timerul T4:1, de tip TOF porneşte imediat pompa de ulei precum şi timerul RTO;
- după 10 secunde de la pornirea pompei de ulei, T4:1 porneşte arborele;
- dacă operatorul nu intervine, după 3 ore, în mod automat, timerul RTO, dă comandă de
oprire a instalaţiei prin dezactivarea timerelor T4:1 şi T4:0;
- oprirea instalaţiei se poate face: a) manual, de către operator – prin deschiderea contactului
SW; b) automat de către RTO, după 3 ore de mers, pentru schimbarea filtrului de ulei.

AP – Curs 5 Page 13 of 21
Fig. 18: Exemplu de program pentru controlul unei instalaţii de lubrefiere

- la oprire, se dezactivează mai întâi arborele iar apoi, dup 15 secunde se opreşte şi pompa de
ulei;
- după schimbarea filtrului de ulei, utilizatorul trebuie să apese butonul de Reset pentru a
rearma timerul cu retenţie T4:2;

2.4. Pulse Timers (Monostabile)


Din punct de vedere funcţional, Pulse Timer-ul poate fi asimilat cu monostabilul, în sensul că
generează pulsuri de durată fixă şi controlată din tranziţiile unui semnal de intrare.
Două scheme de principiu precum şi diagramele de timp asociate sunt prezentate în figura 19.
Funcţionarea primei scheme este următoarea:
- la apăsarea temporară a lui In1, se activează timerul TON şi ieşirea Out1;
- după expirarea perioadei de timp a timerului TON, ieşirea este dezactivată;
- intrarea In1 trebuie să rămână activă pe durate timp în care TON lucrează;
- rearmarea se face numai dacă In1 este deschis şi apoi reînchis;
- ieşirea acestui circuit este Out 1;

AP – Curs 5 Page 14 of 21
Fig. 19: Scheme de principiu şi forme de undă pentru Pulse Timer
3. Numărătoare (Counters)
- Numărătoarele sunt echipamente mecanice sau electronice dedicate numărării unor
evenimente externe (spre exemplu trecerea unor piese pe o bandă rulantă).
- Numărătoarele pot fi de trei feluri:
o cu numărare înainte (cele mai folosite) Up-Counters ;
o cu numărare înapoi Down-Counters ;
o cu numărare înainte sau înapoi Up-Down Counter ;
- În prezent, cea mai mare parte a automatelor programabile dispun de instrucţiuni prin care
pot simula intern funcţionarea numărătoarelor.
- Din punct de vedere al implementării, numărătoarele sunt similare timerelor, diferenţa este
dată de provenienţa semnalul de ceas:
o la timere – semnalul de ceas este generat intern;
o la numărătoare – semnalul de ceas este preluat din exterior (spre exemplu de la un
senzor de proximitate);
- numărătoarele pot fi reprezentate prin bobine sau prin blocuri funcţionale, în funcţie de
producătorul automatului. Trebuie avut grijă la nivelul activ pe care se face resetarea
numărătoarelor, pentru unii fabricanţi se face pe condiţie adevărată (unu logic) iar pentru
alţii pe condiţie falsă (zero logic).

Fig. 20: Modalităţi de reprezentare a numărătoarelor

AP – Curs 5 Page 15 of 21
Fig. 21: Modul de lucru al celor două tipuri de numărătoare

- indiferent de tipul numărătorului el este caracterizat de următorii parametrii:


o valoarea prestabilită (Preset Value) –
o valoarea acumulată (Accumulated Value)
- numărarea înainte sau înapoi se face până când valoarea acumulată devine mai mare sau
egală cu cea prestabilită, moment în care se schimbă valoarea logică a ieşirii;

3.1. Instrucţiuni pentru numărare înainte, CTU


- sunt cele mai folosite numărătoare;
- conţinutul acumulatorului este incrementat cu o unitate la fie care tranziţie fals adevărat a
liniei de activare a numărătorului;
- modul de reprezentare şi de operare pentru instrucţiunea CTU, specifică automatelor Allen-
Bradley este prezentat în figura 23.
Parametrii caracteristici pentru instrucţiunea CTU sunt:
- Preset Value – Valoarea prestabilită care, atunci când va fi atinsă va avea ca efect activarea
ieşirii DN; Valorile admise pentru Preset Value sunt cuprinse în domeniul [- 32768,
+32767];
- Accumulated Value – reprezintă numărul de tranziţii pozitive aplicate pe intrarea CU.
Valorile admise pentru registrul acumulator sunt similare cazului anterior.
Instrucţiunea de reset va avea ca efect anularea acumulatorului, indiferent de valoarea sa.
Acumulatorul continuă numărarea şi după ce a atins valoarea predefinită.

AP – Curs 5 Page 16 of 21
Biţii de control pentru numărătorul CTU au
următoarele funcţiuni (vezi fig. 22):
- CU (Count Up Enable Bit) – este
adevărat atunci când linia de program
folosită pentru validare este adevărată;
- DN (Done) – se activează în momentul
în care valoarea din acumulator este ≥
valoarea prestabilită;
- OV (Overflow) - se activează în
momentul în care conţinutul
acumulatorului depăşeşte valoarea
maximă admisibilă, +32767;
Nu este recomandat să folosiţi valori
negative pentru valoarea predefinită
(presetată). Fig. 22: Biţii din cuvântul de control pentru
instrucţiunea CTU (automate Allen Bradley)

Fig. 23: Instrucţiunea CTU pentru automate Allen Bradley

Aplicaţia 9: Comanda unei linii de ambalare. Sistemul de control trebuie să sesizeze piesele de
pe bandă rulantă, să permită introducerea unui număr de 10 piese în fiecare ambalaj de carton, să
acţioneze mecanismul de sigilare a cutiilor de carton, să contorizeze numărul total de piese care au
trecut pe bandă şi numărul total al ambalajelor de carton realizate.
Componentele schemei din figura 24 au următorul rol:
- Counterul C5:1 numără piesele ce trebuie să intre într-un pachet (box);
- Counterul C5:2 determină numărului total de piese ce intră pe linia de ambalare;
- Counterul C5:3 numără pachetele (box-uri) dintr-un schimb;

AP – Curs 5 Page 17 of 21
Fig. 24: Utilizarea unui numărător CTU pentru ambalarea şi numărarea pieselor de pe o bandă rulantă
Funcţionarea schemei din figura 24 este următoarea:
- Senzorul de proximitate este folosit pentru detecţia pieselor, el activează intrările CU pentru
contorul de pachet (C5:1) şi cel al numărului total de piese (C5:2)
- După fiecare 10 piese, contorul C5:1 lansează în execuţie acţiunea de închidere a pachetului
prin activarea releului B3/1 simultan cu resetarea sa (pregătire pentru un nou pachet);
- Acţiunea de închidere a unui pachet este folosită ca semnal de numărare pentru C5:3,
responsabil cu numărarea pachetelor;
- La terminarea celor 300 pachete, semnalul DN al numărătorului C5:3 ar putea fi folosit
pentru declanşarea acţiunii de ambalare pe palet.

Aplicaţia 10: Blocarea pornirii unui motor dacă acesta a trecut prin alte 10 cicluri pornit-
oprit.

Fig. 25: Utilizarea unui numărător CTU pentru blocarea pornirii unui motor după 10 porniri anterioare

AP – Curs 5 Page 18 of 21
3.2. Instrucţiuni pentru numărare înapoi, CTD
- conţinutul acumulatorului este decrementat cu o unitate la fiecare tranziţie pozitivă
(fals adevărat) a liniei de activare a numărătorului;
- Registrul Preset Value – poate fi încărcat cu orice număr cuprins între - 32768 şi +32767;
- modul de reprezentare şi de operare pentru instrucţiunea CTD, specifică automatelor Allen-
Bradley este prezentat în figura 27.
Biţii de control pentru numărătorul CTD au
următoarele funcţiuni (vezi fig. 26):
- CD (Count Down Enable Bit) – este
adevărat atunci când linia de program
folosită pentru validare este adevărată;
- DN (Done) – este activ dacă valoarea din
acumulator este > valoarea prestabilită şi
îşi schimbă starea când cele două valori
se egalează;
- UN (Underflow) - se activează în
momentul în care valoarea din
acumulator este sub valoarea minimă
admisibilă, -32768;
- Se recomandă folosirea numerelor Fig. 26: Biţii din cuvântul de control pentru CTD
negative pentru valoarea presetată.

Fig. 27: Instrucţiunea CTD pentru automate Allen Bradley

AP – Curs 5 Page 19 of 21
3.3. Instrucţiuni pentru numărare în ambele sensuri, UDC (Up/Down Counter)
Un număr mic de automate dispun de instrucţiuni ce permit implementarea unor numărătoare ce
prezintă două intrări de numărare: una pentru numărare înainte şi alta pentru numărarea înapoi.
Funcţionarea unui astfel de numărător generic, este prezentată în figura 28.

Fig. 28: O instrucţiune generică de tip UDC (Up/Down Counter)


Ieşirea acestei instrucţiuni este activă dacă conţinutul acumulatorului este ≥ valoarea prestabilită.

Exemplu de implementare a instrucţiunii UDC


Un numărător UDC, deşi nu este implementat direct, se poate obţine în cazul automatelor Allen-
Bradley folosind un numărător CTU şi un numărător CTD ce folosesc în mod obligatoriu aceeaşi
adresă, aşa cum se poate vedea în exemplul din figura 29, unde se prezintă o aplicaţie tipică de
contorizare a maşinilor dintr-o parcare cu plată.
Atenţie! Abordarea din figura 29 nu poate fi folosită decât pentru anumite aplicaţii.

Fig. 29: Numărător Up/Down pentru numărarea maşinilor dintr-o parcare

AP – Curs 5 Page 20 of 21
Funcţionare:
- Se constată ca cele două numărătoare CTU, respectiv CTD, au aceeaşi adresă
incrementarea sau decrementarea va avea efect asupra aceluiaşi registru din memoria
automatului;
- La începutul utilizării, schema trebuie resetată manual de operator;
- Valoarea prestabilită este de 150, valoare ce reprezintă numărul maxim de locuri din
parcare;
- Fiecare maşină care intră, este sesizată de EnterSwitch şi determină incrementarea
conţinutului acumulatorului;
- Fiecare maşină care iese, este sesizată de ExitSwitch şi determină decrementarea
conţinutului acumulatorului;
- Parcarea are o singură cale de acces şi nu există cazuri de activare simultană a celor două
intrări de numărare;
- Dacă acumulatorul atinge valoarea de 150 se activează ieşirea DN şi se aprinde lampa de
semnalizare a faptului că parcarea nu mai are locuri.

O altă aplicaţie bazată pe UDC ar fi determinarea numărului de rebuturi de pe o bandă de procesare


a unor produse semifinite, aşa cum se arată în figura 28.

Fig. 30: Numărător Up/Down pentru numărarea pieselor rebutate de pe banda de procesare

Teme de casă
1. Realizaţi cu ajutorul timerelor o funcţionare similară unui ceas electronic (hh:mm:ss)
2. Realizaţi cu ajutorul timerelor o funcţionare similară unui cronometru electronic;
3. Realizaţi cu ajutorul numărătoarelor o aplicaţie de control automat a ambalării unor
creioane: 10 creioane/pachet; 50 pachete/box; 200 box-uri/palet. Se consideră elemente de
execuţie separate pentru fiecare etapă a ambalării.

AP – Curs 5 Page 21 of 21