-1–

INDICII STATISTICI

Prezentare generală, definiţie, funcţii

Indicii statistici constituie o categorie importantă a indicatorilor statistici. Ei fac parte din indicatorii cei mai
frecvent utilizaţi în lucrările statistice, în analiza şi planificarea economică.

Indicii statistici îndeplinesc două funcţii principale:

1. Exprimarea volumului / nivelului indicatorului relativ al unui fenomen, în comparaţie cu
un alt fenomen de acelaşi fel existent într-un alt interval / moment de timp sau într-un alt loc al
spaţiului. Ex: indicele volumului fizic al producţiei, indicele preţurilor, indicele costurilor, indicele
productivităţii muncii.
2. Descompunerea pe factori a volumului / nivelului relativ al unui indicator complex,
generat prin compunerea din doi sau mai mulţi factori simpli. Ex: Analiza dinamicii încasărilor din
vânzarea produselor – se determină contribuţia modificării preţurilor şi a cantităţilor de produse
vândute.

Indicele este o mărime relativă obţinută prin raportarea fenomenelor de acelaşi fel, şi se exprimă sub formă
de coeficient sau în procente. Compararea fenomenelor de acelaşi fel se poate face şi prin diferenţă între
volumul / nivelul comparat şi cel considerat bază de raportare.
În analiza statistică, şi îndeosebi în descompunerea pe factori a indicatorilor complecşi, prezintă interes
calculul diferenţei dintre numărărtorul şi numitorul indicelui. În mod curent, analiza realizată cu ajutorul
indicilor se concretizează în: calculul acestora sub formă de mărimi relative (coef., procent) şi calculul
miodificărilor absolute (diferenţe absolute).
Dacă fenomenul comparat are caracter individual, indicele obţinut prin raportare se numeşte individual şi se
notează cu i .
În cazul în care fenomenele comparate sunt compuse din mai multe elemente, mărimile ce rezultă din
raportare se numesc indici sintetici (indici de grup ) şi se notează cu I.
În funcţie de fenomenele care se compară (se raportează) indicii sunt mărimi relative de plan, ale
prevederilor, de dinamică, de coordonare. Deci indicii sunt mărimi relative ce rezultă din compararea
dinamică, în spaţiu sau faţă de plan, a unor colectivităţi sau ansamble de fenomene de acelaşi fel.
Varietatea indicilor întâlnită în teoria şi practica statisticii, impune o clasificare a lor după următoarele
criterii:
a. După funcţia pe care o au în studiul variaţiei fenomenelor social – economice, indicii se
împart în trei grupe:
- Indici ai dinamicii;
- Indici ai prevederilor (ai planului);
- Indici teritoriali.
1. Indicii dinamici reprezintă compararea în timp a fenomenelor social – economice; compararea
nivelului unui fenomen în perioada curentă simbolizată cu “1”, cu nivelul aceluiaşi fenomen din perioada
luată ca bază de comparaţie, simbolizată cu “0”. Ex: nivelul producţiei de autoturisme în 1994 faţă de nivelul
producţiei în 1993.
2. Indicii prevederilor (ai planului) se întâlnesc sub două forme:
- indici de plan care se obţin prin raportarea nivelului planificat al unui fenomen, la nivelul
aceluiaşi fenomen din perioada de bază.

5_1_INDICII_STATISTICI.doc 1
 -2–

- indici ai realizărilor, care se obţin prin compararea nivelului efectiv al unui fenomen, la
nivelul planificat (previzionat) în cadrul aceleiaşi perioade de timp.
Ex: -producţia de autoturisme în 1993
-previzionarea unei producţii de autoturisme în 1994
-realizarea în 1994.
3. Indicii teritoriali – măsoară variaţia în spaţiu a unui fenomen, în cadrul aceleiaşi perioade de timp.
Compararea volumului mărfurilor vândute în 2004 în jud Arad faţă de jud Bihor.

b. După sfera de cuprindere a elementelor colectivităţii, indicii se împart în:

- Indici individuali
- Indici sintetici (de grup)

Indicii individuali

Caracterizează schimbarea în timp a unor elemente individuale ale colectivităţii, sau a unor colectivităţi
omogene
f x
if = 1; ix = 1
1 1
0 f0 0 x0
f = factor cantitativ
x = factor calitativ
Ex: Pentru variaţia în timp a cantităţii unor produse sau producţii omogene, se calculează indicii volumului
1
fizic i q 0
1 q 1
i q 0 = 1 sau i q 0 =
∑ q1
q0 ∑ q0
În analizele statistice este necesară separarea factorilor cantitativi (ex: volumul fizic al producţiei, numărul
de muncitori, volumul fondurilor fixe, fondul total de salrii etc.) de cei calitativi (ex: preţul, salariul mediu,
productivitatea, costul, etc.).
Pentru analiza valorii producţiei – un indicator complex – se folosesc următorii indici:
v q p
Indicele individual valoric i v = 1 = 1 1
v0 q0p0
q
Indicele individual al volumului fizic i q = 1
q0
p
Indicele individual al preţurilor i p = 1
p0

În funcţie de baza de comparaţie indicii individuali ai preţurilor pot fi:

- Cu bază fixă
- Cu bază în lanţ (mobilă)

Indicii vol fizic individuali:

q1 q 2 q 3 q
- cu bază fixă: ; ; ;... n
q0 q0 q0 q0
q q q q
- cu bază mobilă: 1 ; 2 ; 3 ;... n
q 0 q1 q 2 q n −1

5_1_INDICII_STATISTICI.doc 2
 -3–

Indicii individuali ai preţurilor

p1 p 2 p 3 p n
- cu bază fixă: ; ; ;...
p0 p0 p0 p0
p p p p
- cu bază mobilă: 1 ; 2 ; 3 ;... n
p 0 p1 p 2 p n −1

Indicii individuali valorici

q1p1 q 2 p 2 q 3 p 3 q n p n
- cu bază fixă: ; ; ...
q0p0 q 0p0 q0p0 q0p0

q1p1 q 2 p 2 q 3 p 3 qn pn
- cu bază mobilă: ; ; ...
q 0 p 0 q1p1 q 2 p 2 q n −1p n −1

Relaţia dintre indicii cu bază fixă şi cei cu bază mobilă (în lanţ):

Dacă se înmulţesc indicii cu bază mobilă (în lanţ) ai unei serii se obţin indicii cu bază fixă ai perioadei
q1 q 2 q 2
curente: × =
q 0 q1 q 0
q q q q q
Prin generalizare: 1 × 2 × 3 × ... × n = n
q 0 q1 q 2 q n −1 q 0
Dacă se raportează indicele cu bază fixă al perioadei curente la indicele cu bază fixă al perioadei precedente
se obţine indicele cu bază mobilă al perioadei curente:
q 2 q1 q 2 q 0 q 2 q q q
÷ = × = sau n ÷ n −1 = n
q 0 q 0 q 0 q1 q1 q0 q0 q n −1
Din relaţiile precedente rezultă o strictă legătură între aceste categorii de indici, putându-se deduce unii din
alţii. Cunoscându-se indicii cu bază fixă, se pot determina cei cu bază mobilă şi invers. Sunt foarte larg
utilizaţi în analizele statistice şi economice. Alegerea bazei de raportare se face în funcţie de scopul
cercetării.
Dacă interesează dinamica fenomenelor faţă de o perioadă de referinţă, se calculează indicii cu bază fixă.
Dacă interesează evoluţia fenomenelor de la o perioadă la alta se calculează indicii cu bază mobilă (în lanţ).

Ex: q1=10 p1=100 q1p1=1000

q0=9 p0=80 q0p0=720
q1p1 1000
iv = = = 1,389 sau 138,9%
1 q 0p0 720
0
q q 10
i = 1 = = 1,111 sau 111,1%
1
0 q0 9
p p 100
i = 1 = = 1,250 sau 125,0%
1 p 80
0 0

5_1_INDICII_STATISTICI.doc 3
 -4–

Indicii sintetici (de grup)

Se calculează la nivelul unor grupe sau al întregii colectivităţi formate din unităţi eterogene, şi sintetizează
variaţia medie a fenomenului studiat.
Pentru elaborarea indicilor sintetici trebuie să se ţină seama de următoarele probleme: posibilitatea de
măsurare a elementelor componente ale colectivităţii; de alegerea unei baze de raportare, de alegerea
formulei de calcul în funcţie de natura datelor de care se dispune şi de alegerea sistemului de ponderare în
funcţie de conţinutul indicatorului de comparat şi de relaţiile de sistem utilizate, astfel încât variaţia
fenomenului complex să poată fi descompusă pe factorii de influenţă.
Ponderea are rolul de a da posibilitatea agregării unor indicatori calitativi sau cantitativi (nonagregabili) care
altfel nu pot fi cumulaţi.
În determinarea indicilor sintetici există mai multe posibilităţi de alcătuire a lor, din care cele mai larg
utilizate sunt:
Varianta Laspeyres în care ponderile menţinute constante sunt valorile perioadei de bază, indiferent de
natura factorilor (cantitativi sau calitativi)
- f = factori cantitativi
- x = factori calitativi

If =
∑ f1x 0 şi I x =
∑ f 0 x1
∑ f0x 0 ∑ f0x0
Varianta Paasche, la care ponderile utilizate sunt valorile perioadei curente

If =
∑ f1x1 şi I x =
∑ f1x1
∑ f 0 x1 ∑ f1x 0
În practica economică se operează cu o combinaţie între cele două variante de alcătuire a indicilor pe factori.
Adică, dacă pentru factorii cantitativi se foloseşte drept pondere perioada de bază, pentru factorii calitativi se
foloseşte drept pondere perioada curentă.
O altă soluţie este cea a indicelui ideal propus de Fischer, stabilit ca medie geometrică între variantele
Laspeyres şi Paasche:

Ix =
∑ f 0 x1 × ∑ f1x1 şi I f =
∑ f1x 0 × ∑ f1x1
∑ f 0 x 0 ∑ f1x 0 ∑ f 0 x 0 ∑ f 0 x1
De exemplu, pentru a arăta variaţia unei producţii eterogene se calculează indicele volumului fizic. Deoarece
cantitatea diferitelor produse nu se poate însuma, trebuie găsită o posibilitate de exprimare, comună pentru
întregul volum al producţiei. Un astfel de comăsurător este preţul unei anumite perioade, care permite
însumarea diferitelor produse, compararea în timp, şi evidenţierea schimbării producţiei, numai datorită
cantităţii:

I
q
=
∑ q 1p 0
1
0 ∑ q0p0
q
I = Indicele volumului fizic
1
0
∑ q1p 0 = Valoarea producţiei din per. curentă exprimată în preţurile perioadei de bază.
∑ q 0 p 0 = valoarea producţiei din per. de bază exprimată în preţurile perioadei de bază.

5_1_INDICII_STATISTICI.doc 4
 -5–

Indicele volumului fizic este un indice sintetic scris sub forma sa agregată.
Indicii sintetici (de grup) se pot împărţi în funcţie de procedeul de calcul al lor în:
- indicii sintetici agregaţi;
- indicii sintetici calculaţi ca medie
- aritmetică sau
- armonică din indicii individuali ai factorului de influenţă;
- indicii sintetici calculaţi ca raport de medii.

Indicele agregat este forma generală de bază a indicelui sintetic. Se calculează ca raport între suma
mărimilor absolute ale indicatorilor grupelor colectivităţii din perioada curentă şi suma mărimilor absolute
ale grupelor colectivităţilor respective luate cu datele perioadei de bază. În condiţiile când nu se poate face
însumarea directă, se apelează la un comăsurător general (pondere), cu ajutorul căreia se poate exprima
volumul total în perioada curentă şi în cea de bază. Un astfel de comăsurător pentru producţie poate fi: costul
unitar al produselor, timpuil cheltuit pe unitatea de produs, preţurile.
Deci, indicele agregat este un indice sintetic, care este obţinut prin compararea sumei totale a indicatorului
complex, din perioada curentă şi de bază, exprimat cu ajutorul ponderilor. Acest mod de calcul al indicelui
sintetic se numeşte metoda agregată.
Trăsătura distinctivă a oricărui agregat constă şi în faptul că, atât la numărător cât şi la numitor se lucrează cu
o sumă de produse a doi indicatori dintre care numai unul se schimbă, având rolul de mărime indexată, iar
celălalt rămâne constant, având rolul de pondere sau de comăsurător.

Indicele volumului fizic I

q
=
∑ q1p 0 este un indice sintetic agregat. Ponderea o reprezintă preţurile
0 ∑ q0p0
1
perioadei de bază. Se determină astfel creşterea volumului fizic al producţiei în perioadacurentă faţă de
perioada de bază; preţurile fiind constante, nu influenţează mărimea indicelui.
Un alt indice agregat este indicele preţurilor. În calcularea indicelui agregat al preţurilor dacă nu se pot
însuma preţurile diferitelor produse, atunci se foloseşte metoda însumării şi raportării întregii producţii. Dar,
comparând valoarea, trebuie să eliminăm influenţa schimbării cantităţii realizate în diferitele perioade asupra
indicelui valoric. Se pune astfel întrebarea: pentru care cantitate de produse trebuie determinată variaţia
preţurilor, cea din perioada curentă, sau cea din perioada de bază.
Deoarece, la calcularea indicelui preţurilor, se pune problema de a determina numai variaţia medie a
preţurilor pentru produsele realizate în perioada curentă atunci ponderarea trebuie făcută cu aceste cantităţi
(q1). Prin ponderarea cu q1 se dă indicelui preţurilor un conţinut economic mai apropiat de realitate, deoarece
reducerea preţurilor se referă la mărfurile cumpărate în perioada curentă, nu la cele cumpărate în perioada de
bază.

Formula de calcul a indicelui preţurilor sub formă agregată este dată de relaţia:

I
p
=
∑ p1q1
1
0 ∑ p 0 q1
unde :
- ∑ p1q1 valoarea producţiei din perioada curentă în preţurile perioadei curente
- ∑ p 0 q1 valoarea producţiei din perioada curentă în preţurile perioadei de bază
Acest indice evidenţiază variaţia medie a preţurilor produselor obţinute în perioada curentă, cantitatea
rămânând constantă, fiind luată cea din perioada curentă, şi care joacă rol de pondere.
Diferenţa dintre numărător şi numitor (∑ p1 ×q1 − ∑ p 0 ×q1 ) reprezintă economiile sau pierderile obţinute
ca urmare a reducerii sau creşterii preţurilor.

Indicii sintetici calculaţi ca medii ale indicilor individuali

În anumite cazuri, indicii sintetici nu pot fi calculaţi ca indici agregaţi şi atunci se recurge la calcularea
acestora ca medii ale indicilor individuali.
La calcularea acestor indici se pune problema alegerii corecte a formei de medie şi a sistemului de ponderare.
Această problemă se rezolvă pe baza unei reguli generale: indicele sintetic agregat constituie forma de bază a
oricărui indice.
5_1_INDICII_STATISTICI.doc 5
 -6–

Astfel, dacă se cunosc indicii cantitativi şi ponderile complexe din perioada de bază, indicele sintetic al
factorului cantitativ rezultă ca medie a indicilor individuali:
f
∑ f 1 x 0f 0
If =
∑ i f × (x 0 f 0 ) = 0 =
∑ x 0 f1
0
1∑ (x 0 f 0 ) ∑ x 0f 0 ∑ x 0f 0
Regula este respectată dacă indicele calculat ca medie a indicilor individuali este egal cu indicele agregat.
Exemplu: pentru calculul indicelui sintetic al volumului fizic, dacă nu dispunem decât de datele privind
valoarea producţiei din perioada de bază şi de indicii individuali ai cantităţii, indicele volumului fizic se
poate calcula ca o medie aritmetică ponderată a iindicilor individuali ai cantităţii (metoda Laspeyres).
1q p q
q ∑ i q × (q 0 p 0 ) ∑ q 0 0 0 ∑ q1p 0
I = = =
1
0 ∑ (q 0 p 0 ) ∑ q0p0 ∑ q0p0
unde:
i q = indicele individual al volumului fizic
∑ (q 0 p 0 ) = valoarea producţiei din perioada de bază
x1
Dacă se cunosc indicii individuali ai factorului calitativ i x = , şi ponderile complexe (x1f1 ) din
x0
perioada curentă, indicele sintetic va fi

Ix =
∑ (x1f1 ) = ∑ (x1f1 ) == ∑ (x1f1 ) = ∑ (x1f1 ) agregat
(x f )
∑ x (x1f1 ) ∑ (x1f1 ) ∑ 0 (x1f1 ) ∑ 0 1
1 1 1 x
0
i x1 x1
x0
Acesta este un indice mediu calculat ca o medie armonică. Acest procedeu se foloseşte pentru calcularea
indicelui preţurilor. Pentru a calcula indicele agregat al preţurilor este nevoie de valoarea producţiei din
perioada curentă (q1 p1 ) , sau de vânzările mărfurilor din perioada curentă, la preţurile perioadei curente şi
cantităţile vândute în perioada curentă exprimate în preţurile perioadei de bază. În practică există dificultăţi
în privinţa înregistrării activităţii perioadei curente în preţurile perioadei trecute, şi atunci indicele sintetic al
preţurilor poate fi calculat ca o medie armonică (metoda Paasche)

I
p
=
∑ (p1q1 ) = ∑ (p1q1 ) == ∑ (p1q1 ) = ∑ (p1q1 ) agregat
(p q )
∑ x (p1q1 ) ∑ (p1q1 ) ∑ 0 (p1q1 ) ∑ 0 1
1 1 1 p
0
i p1 p1
p0

După cum se observă, indicele preţurilor calculat ca medie armonică, poate fi folosit numai atunci când
dispunem de date privind valoarea producţiei curente la preţurile perioadei curente şi indicii individuali ai
preţurilor mărfurilor ce formează colectivitatea cercetată. Indicele mediu armonic se poate folosi numai în
cazul în care numărătorul indicelui agregat este o valoare cunoscută.

5_1_INDICII_STATISTICI.doc 6
 -7–

Indicii mărimilor medii :

indicele cu structură variabilă

indicele cu structură fixă
indicele schimbărilor structurale

În activitatea practică se pune de multe ori problema calculării dinamicii mărimilor medii a indicatorului
calitativ, exemplu productivitatea medie, costul mediu, salariul mediu, preţul mediu etc.
Relaţiile de calcul a mărimilor medii amintite sunt următoarele:

- productivitatea medie W =
∑ WT
∑T
- costul mediu c =
∑ cq
∑q

- preţul mediu p =
∑ pq
∑q

- salariul mediu s =
∑ sT
∑T

- eficienţa medie e =
∑ eF
∑F
Indicele care caracterizează dinamica a doi indicatori medii pentru o colectivitate omogenă, poartă
denumirea de indice cu structură variabilă, deoarece el reflectă nu numai schimbarea indicatorului calitativ
de la o perioadă la alta, ci şi schimbarea ponderii grupelor în totalul colectivităţii.
De exemplu: costul mediu al unui anumit produs fabricat de mai multe întreprinderi (sau pentru mai multe
produse). Dacă vrem să calculăm dinamica sa, aceasta depinde nu numai de nivelul lor la întreprinderile luate
în studiu, ci şi de ponderea producţiei fiecărei întreprinderi în totalul producţiei

Indicele cu structură variabilă al costului mediu are forma:

Ic
c
= 1 =
∑ c1q1 ÷ ∑ c 0 q 0
1
0 c0 ∑ q1 ∑ q0
Modificarea absolută a costului mediu:
∆c = c1 − c 0
Indicele cu structură variabilă al costului mediu evidenţiază schimbarea acestuia, de la perioada de bază la
perioada curentă, sub influenţa a două grupe de factori:
schimbarea costului mediu unitar al produsului la fiecare întreprindere
schimbările structurale, adică schimbarea ponderii producţiei cu costuri diferite.
Pentru evidenţierea influenţei fiecărei grupe de factori, indicele cu structură variabilă se descompune în:
indicele cu structură fixă, care reflectă influenţa schimbării caracteristicii urmărite (a indicatorului calitativ
indexat) – în exemplul anterior, costul produselor.
indicele schimbărilor structurale – în exemplul nostru, schimbarea ponderii producţiei fiecărei întreprinderi
în totalul producţiei.

5_1_INDICII_STATISTICI.doc 7
 -8–

Indicele cu structură fixă

I
c(c ) c1
= =
∑ c1q1 ÷ ∑ c 0 q1
1
0 c 0 ∑ q1 ∑ q1
Modificarea absolută a costului

∆c(c ) = c1 − c ′ 0 =
∑c q − ∑c q
1 1 0 1

∑q ∑q 1 1

Indicele schimbărilor structurale

I
c(q ) c ′0
= =
∑ c 0 q1 ÷ ∑ c 0 q 0
1
0 c 0 ∑ q1 ∑ q0
Modificarea absolută

∆c(c ) = c′ 0 − c 0 =
∑ c 0 q1 − ∑ c 0 q 0
∑ q1 ∑ q0
Întrucât cei trei indici (indicele cu structură variabilă, cu structură fixă şi al schimbărilor structurale)
formează un sistem, indicele cu structura variabilă se poate obţine prin produsul dintre indicele cu structura
fixă şi cel al schimbărilor structurale.
c(c ) c(q )
Ic = I ×I
1 1 1
0 0 0
Modificările absolute
∆c = ∆ c(c ) + ∆c(q )
Dacă vom nota cu
x = factorul calitativ şi cu
f = factorul cantitativ,
atunci cei trei indici ai dinamicii mărimilor medii vor avea următoarea formă:

Indicele cu structură variabilă

Ix
x
= 1 =
∑ x1f1 ÷ ∑ x 0 f 0
1
0 x0 ∑ f1 ∑ f0
acesta reflectă influenţa a două grupe de factori:
- a schimbării factorului calitativ x
- a schimbării structurii, adică a ponderii grupelor la care nivelul factorului calitativ diferă.

Indicele cu structură variabilă se poate descompune în:

-indicele cu structură fixă de forma:
x (x ) x1 ∑ x1f1 ∑ x 0 f1
I = = ÷
1
0 x ′ ∑ f1 ∑ f1
acesta evidenţiază influenţa factorului calitativ asupra indicatorului mediu calitativ
-indicele schimbărilor structurale
x (f ) x ′ ∑ x 0 f1 ∑ x 0 f 0
I = = ÷
1
0 x0 ∑ f1 ∑ f0
acesta măsoară influenţa schimbării structurii factorului cantitativ “f”asupra dinamicii nivelului mediu al
factorului calitativ “x”, acesta rămânâd constant la nivelul perioadei de bază.
Şi în acest caz general se respectă relaţia dintre cei trei indici, deci:
5_1_INDICII_STATISTICI.doc 8
 -9–

x (x ) x (f )
Ix = I ×I
1 1 1
0 0 0

Mărimile absolute: relaţia dintre ele este următoarea :

∆ x = ∆ x (x ) + ∆ x (f )
( ) ′ ′
x1 − x 0 =  x1 − x  +  x − x 0 
   

5_1_INDICII_STATISTICI.doc 9
 - 10 –

INDICI BURSIERI

I. Descrierea si scopul crearii indicelui

I.1 Numele oficial al indicelui este:

- in limba Romana: Indicele Bursei de Valori Bucuresti
- in limba Engleza: Bucharest Exchange Trading
- numele abreviat: BET

I.2 Data si valoarea de referinta

- data de referinta este 19 Sept. 1997
- data de start este 22 Sept. 1997
- valoarea de start: 1000 de puncte

I.3 Scopul crearii indicelui BET

Indicele BET este un indice ponderat cu capitalizarea bursiera si este creat pentru a reflecta tendinta de
ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.
Prin constructie (metodologie de calcul, reguli de selectie a actiunilor si actualizare ) el are si scopul de a
furniza o baza adecvata pentru tranzactiile derivate pe indici. Acestea sunt: options si futures, si combinatii
ale acestora. Ele fac obiectul Ordonantei nr. 68 din 28 august 1997 privind bursele de marfuri.
Tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici are ca scop acoperirea riscului investitorilor in actiunile ce
compun portofoliul indicelui, prin angajarea de tranzactii pe instrumente derivate in sensul invers al celor pe
valorile mobiliare respective. Aceasta operatie se numeste arbitrajul pe index (‘index arbitrage’).
Indicele BET permite managerilor de portofoliu calcularea coeficientului beta, avind astfel la dispozitie o
masura mai precisa a volatilitatii actiunilor cotate.
Indicele BET este exprimat si in USD (‘dollar terms’), prin convertirea preturilor in lei la cursul BNR din
ziua respectiva servind astfel si investitorilor straini care doresc si o alta exprimare a indicelui.

II. Metodologia de calcul

Indicele BET este calculat ca o medie ponderata cu capitalizarea a preturilor celor mai 10 lichide actiuni
cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Valoarea preturilor din fiecare zi este raportata la preturile
corespunzatoare din data de referinta (momentul t=0).
pit
∑ p ⋅q p
i =1, N
i0 i0 ⋅
i0

∑ p ⋅q
i =1, N
i0 i0

unde:
- N este numarul de actiuni din portofoliul indicelui: 10,
- pi0 este pretul mediu ponderat actiunii i la momentul de referinta t=0 (adica 19 Sept. 1997),
- pit este pretul mediu ponderat al actiunii i la momentul curent t.
- qi0 este numarul total de actiuni emise din actiunea i la momentul t=0

Pentru a compensa orice efect artificial asupra pretului de tranzactionare datorat masurilor de:
a. divizari / consolidari de actiuni, fuzionari ale firrmelor sau
b. orice modificari ale capitalului social al unei actiuni aflate in portofoliul indicelui ,
valoarea indicelui este ajustata (indicele este racordat) cu un factor de corectie f in ziua in care are loc
schimbarea care afecteaza pretul. Astfel se realizeaza continuitatea si comparabilitaea valorilor indicelui.
5_1_INDICII_STATISTICI.doc 10
 - 11 –

∑ qi0 ⋅ pit
i =1, N
BETt = 1000 ⋅ f ⋅
∑ qi 0 ⋅ pi 0
i =1, N
In cazul in care exista actiuni care nu mai corespund regulile de includere in portofoliul indicelui, iar altele
care sunt tranzactionate corespund acestor reguli, se procedeeaza la o actualizare a portofoliului indicelui. Si
in acest caz, factorul de corectie f este recalculat, pentru a compensa aceasta modificare. Astfel se asigura
cerinta ca indicele sa reflecte zilnic schimbarile preturilor actiunilor fata de preturile acelorasi actiuni, la un
moment de referinta.
Toate modificarile portofoliului indicelui se fac periodic si se decid de catre Comitetul Indicelui, care
analizeaza si decide trimestrial actualizarea acestuia conform celor de mai sus.

III. Regulile selectiei valorilor mobiliare in portofoliul indicelui

Regulile selectiei celor 10 actiuni care formeaza portofoliul indicelui sunt urmatoarele:
1. actiunile trebuie sa fie cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti,
2. actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera; de asemenea se urmareste ca suma
capitalizarilor firmelor ale caror actiuni sunt in portofoliul indicelui sa depaseasca 60 % din capitalizarea
bursiera totala.
3. actiunile trebuiesc astfel alese incit sa se asigure diversificarea portofoliului indicelui,
4. actiunile trebuie sa fie cele mai lichide, acesta caracteristica fiind aproximata prin totalul valorii
tranzactiilor pe actiunea respectiva; se urmareste ca suma valorii totale a tranzactiilor actiunilor din
portofoliul indicelui sa fie cel putin 70 % din valoarea totala tranzactionata.

IV. Comitetului Indicelui , rolul sau si actualizarea indicelui

Competenta si componenta Comitelui Indicelui a fost decisa de catre Comitetul Bursei.

Acesta este abilitat sa ia toate deciziile necesare respectarii regulilor de selectie si a metodologiei de calcul a
indicelui.
Comitetul Indicelui se intruneste lunar, luind dupa caz deciziile necesare de actualizare trimestriala a
portofoliui indicelui.
Comitetul Indicelui face propuneri catre Comitetul Bursei pentru marketingul indicelui, inclusiv pentru
folosirea valorilor indicelui in tranzactii cu instrumente derivate.

V. Ponderile actiunilor care intra in componenta indicelui si factorii de corectie

Actiunile incluse in portofoliul indicelui sunt urmatoarele:19 Sept. 1997

Simbol Ramura economica Numar Pret de Pondere
(CAEN) actiuni referinta (capitalizare
19 Sept. 1997 bursiera mil. lei)

ARC Fabr.de masini si aparate electrocasnice 57 186 000 3 516 201 089
ATB Fabr.prod. farmaceutice de baza 65 945 750 7 224 476 421
AZO Fabr.ingrasamintelor si produselor azotoase 209 458 459 2 853 597 518
CMP Prod. de piese si accesorii pt. autovehic.si 74 175 375 1 977 146 673
motoare
DAC Prod.de autovehicule 685 403 246 1 204 825 555
INX Prod.de metale feroase sub forme primare si 5 639 985 38 318 216 114
semifabricate
OLT Fabr.altor produse chimiceanorganice de baza 266 311 050 4 257 1 133 731
PCL Fabr.vopselelor si a lacurilor 41 425 250 5 321 220 410
SNC Constructii navale 6 899 481 16 317 112 578
TER Fabr.preparatelor farmaceutice 41 327 675 12 158 502 447
5_1_INDICII_STATISTICI.doc 11
 - 12 –

- 16 Feb. 1998 : Inlocuirea titlurilor Otelinox SA Targiviste cu Alro SA Slatina si actualizarea capitalului
social reflectat in numarul total de actiuni emise. f = 750.70
Simbol Nr.actiuni Pret de ref. Capitalizare Pondere
13 Feb. 98 13 Feb.1998 (%)

OLT 313814077 3269.1544 1025906670606 26.13

TER 44893075 12977.331 582592293883 14.84
ALR 12757170 42135.6484 537531629699 13.69
DAC 684471078 613.2086 419723551481 10.69
AZO 209458459 1988.1901 416443234545 10.61
ATB 68499580 4341.5976 297397612129 7.58
ARC 57186000 4520.3108 258498493409 6.58
PCL 41425250 5689.7877 235700877919 6.00
CMP 74175375 1266.443 93938884441 2.39
SNC 6899481 8405.6451 57994588660 1.48

VI. Diseminarea si Copyright-ul indicelui

Deciziile de modificare a portofoliului indicelui prin inlocuirea actiunilor sau modificarea ponderilor ca
urmare a evenimentelor specificate in metodologia de calcul sau a unora imprevizibile sunt anuntate in mass
media cu trei zile inaintea efectuarii lor.
Valoarea indicelui este calculata in timp real si afisata atat pe tabela electronica, cat si pe toate terminalele
agentilor din ringul Bursei sau conectate la distanta la sistemul de tranzactionare automata. De asemenea
indicele va fi preluat in timp real de catre agentiile de stiri REUTERS (pagina .BETI) si DOW JONES
TELERATE. De asemenea el va aparea si in pagina Internet a Bursei.
Valorile de inchidere ale indicelui vor fi incluse in sumarul de tranzactionare emis zilnic de catre Bursa,
precum si in toate Buletinele Bursei.
Mentionam ca numele si metodologia de calcul a Indicelui BET a fost inregistrata la Oficiul de Stat pentru
Inventii si Marci (OSIM).

5_1_INDICII_STATISTICI.doc 12