Sunteți pe pagina 1din 6

Proiect

Previziuni Economice

Profesor Coordonator: Mare Codruța Student: Vlas Vitalie


Specializare: Marketing Grupa 2
În cadrul acestui proiect am ales trei indicatori pe care îi consider a fi unii din cei mai reprezentativi
atât ca indicatori macroeconomici cât și în cadrul previziunilor economice, indicatori care să poată descrie
cât mai bine situația economică a statului, indicatori de influență, indicatori ai prosperității și bunăstării.

Bineînțeles aceștia fluctueză iar ceea ce în mod normal ar trebui să constituie un avantaj, deseori capătă o
forma negativă. Acești indicatori sunt: Produsul Intern Brut (PIB), Rata Inflației și Șomajul. Motivația mea
în privința alegerii acestora este una foarte simplă. Cei trei indicatori arată situația economică a statului din
mai multe perspective, dar totodată coexistând și interacționând intre ei. Adică se observă o
“interdependență” între aceștia.

Drept stat a cărui indicatori vor fi analizați este Norvegia. O scurtă descriere a economiei statului ne va putea
ajuta să facem o poziționare cât mai reușită a acestuia pe plan mondial. În primul rand: Norvegia este o țară
cu economie puternic dezvoltată, bazată pe industrie diversificată, pe servicii în transporturi și comerț.
Dispune de bogate resurse de subsol și de un substanțial potențial hidroenergetic. Ramuri industriale în
ascensiune: construcții de mașini, prelucrarea lemnului, fabricarea hârtiei, industria chimică etc. Exportă
petrol, gaze naturale, echipamente industriale și de transport, nave maritime, metale, produse textile și
alimentare (din pește, carne). În cele ce urmează voi face o scurtă prezentare a indicatorilor aleși, urmând ca
ulterior să purced direct către analizele propriu zise.

Produsul Intern Brut (PIB): reprezintă valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor din cadrul
granițelor unei țări dintr-o anumită perioadă de timp, inclusiv producția companiilor străine care își
desfasoară activitatea pe teritoriul țării, dar exclusiv producția companiilor autohtone în afara țării. Indică
puterea unei economii prin afișarea valorii de piată a bunurilor și serviciilor produse în cadrul unei economii
într-un anumit an. Principalele componente ale PIB sunt consumul, investițiile, exporturile nete, cheltuielile
și bunurile guvernamentale, din care consumul individual reprezintă circa două treimi din PIB. O creștere a
PIB reflectă o expansiune economică. Creșterile PIB a unei tări față de o altă țară, o face pe prima mai
atrăgătoare pentru investitori. PIB are rolul întăririi monedei naționale.

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor: Reprezintă valoarea ce rezultă prin raportarea PIB-ului la numărul
populației statului. Datele au fost extrase de pe platforma EuroStat și sunt exprimate în moneda euro.
Rata Inflației: Un alt indicator strâns legat de PIB, în linii generale poate fi definit ca un indicator ce masoară
creșterea generalizată de prețuri. Astfel implică și o devalorizare a monedei naționale. Cu alte cuvinte, în
urma creșterii ratei inflației, cu aceiași sumă de bani, putem să achiziționăm o cantitate mai mică de produse
și servicii.

Rata Șomajului: Cel de-al treilea indicator ales de mine. În acest caz indicatorul a fost adăugat cu scopul de a
identifica cât de strînsă este legătura cu celelalte două indicatoare. Putem defini rata șomajului ca fiind un
indicator prin intermediul căruia se masoară intensitatea şomajului, calculându-se sub forma unui raport între
numarul de șomeri și populația de referință (de obicei populatia activă).

După definirea celor trei indicatori voi începe cu o primă analiză a celor trei indicatori în parte. Sunt analize
simple ce au rept scop urmărirea evoluției acestora, pe parcursul a douăzeci de ani.
Prima analiză implică produsul intern brut al norvegiei.

Figura 1- Analiză PIB

În figura alaturată putem urmări evoluția PIB-ului Norvegiei pe o perioadă de douăzeci de ani, începând cu
anul 1994 și terminând cu anul 2013. Dacă în anul 1994 unui cetățean îi revenea valoarea de 24.700 de euro,
pe parcurs putem urmări ca această valoare a tot crescut pe marea majoritate a intervalului de timp, ajungând
ca în anul 2013 unui norvegian să îi revină suma de 77.400 de euro. Decalajele existente în imagine pot fi
datorate unei multitudini de cauze cum ar fi: crize economice, influențe demografice, politice, diverși factori
economici.
Rata Inflației a Norvegiei:

Figura 2- Analiză Rata Inflației


Din această imagine putem urmări evoluția ratei inflației din anul 1996 și până în anul 2013. Aici se
păstrează aceiași tendință ca în cazul PIB-ului având o tendință de creștere pe toată perioada de referință.
Diferențele de creștere de la un an la altul fluctuează între 0,5%, valoarea cea mai mică inregistrată în anul
2012 și 3,5% în anul 2008. Factori care au dus la aceste diferente pot fi în primul rand de natură economică.
De exemplu anii 2007-2008 sunt caracterizați printr-o criză economică care a afectat economia tuturor
statelor.
Rata Șomajului:

Figura 3- Analiză Rata Șomajului

În imaginea de mai sus avem reprezentată rata șomajului în norvegia pe perioada anilor 1994-2013. Putem
urmări fluctuații majore în randul nivelului șomerilor, acestea fiind datorate situației politico-economică
existente în stat pe această perioadă. În această situație identificăm trei perioade de creștere majoră a ratei
șomajului: anul 1994 a inregistrat cel mai mare nivel al ratei șomajului, urmat de anul 2005 și anul 2010.
Anii 2007-2008 înregistrează cel mai mic nivel al ratei șomajului: 2,5 %. În prezent Norvegia înregistrează o
creștere lină a ratei șomajului.
În cele ce urmează vom prezenta un alt tip de analiză:
În urma analizie putem observa că în medie pe cei 20 de ani
PIB-ul are valoarea de 48655 de euro. Având un maxim de
79000 de euro și un minim de 24700 de euro.
Testul skewness, care are drept scop identificarea asimetriei distribuției.
Acesta ne arată cantitatea, direcția și unghiul distribușiei. Poate avea
valori pozitive, negative și zero ”0”. În analiza noastră testul ”skewness”
are valoare pozitivă situată în intervalul 0-0,5 deci avem o distribuție relativ simetrică (un unghi mic)
Deasemenea datorită valorii pozitive coada din dreapta este mai lungă.

Testul ”Kurtosis” arată cât de ascuțită este distribuția. Dacă testul arată o valoare mai mare de 3 atunci vom
avea o distribuție ascuțită. În situația noastră testul ne arată o valoare de 1,822808 adică una mai mică de 3
deci avem o distribuție aplatizată dar nu foarte.

O altă analiză asemănătoare o efectuăm asupra indicatorului rata inflației.

Figura 5- Analiza ratei inflației

În urma analizei observăm anumite diferențe față de indicatorul PIB-ului. Testul ”Skewness” ne arată o
valoare pozitivă ”0,02” și implit putem deduce că are aproximativ simetrică, ba chiar aproape 100% simetrică
fiind foarte aproape de zero ”0”. Testul ”Kurtosis” are valoarea de 1,84 și în acest caz avem o distribuție
aplatizată.
Cea de-a treia analiză în cadrul acestui tip este făcută asupra indicatorului: rata șomajului.

Figura 5- Analiza ratei șomajului

În urma acestei analize observăm că în medie în Norvegia rata șomajului atinge valoarea de 3,6% din totalul
populației ceea ce înseamnă ca restul procentelor se încadrează in categoria angajaților, bineînțeles din acest
total au fost scoși copiii, elevii, studenții și pensionarii, care nu desfășoară activități sub forma angajării.
Acest lucru este unul îmbucurător pentru că îm multe state indicatorul de rată a șomajului este cu mult peste
3,6%. Ceea ce priveste testul ”Skewness”, are o valoare pozitivă: 0,55; încadrându-se în intervalul 0,5-1,
astfel în cazul nostru avem parte de o distribuție moderat-oblică. Testul ”Kurtosis” a obținut valoarea de 2,61,
deasemenea este poziționat sub pragul cu valoare 3, deci distribuția are o tendință spre aplatizare.