Familia este o formă socială de bază, realizată prin căsătorie sau concubinaj neformal, care

unește pe soți (părinți) și pe descendenții acestora (copiii necăsătoriți).

Definiţia OMS:
"
Familia reprezintă o persoană sau un grup de persoane care trăiesc împreună şi au legături
de sânge, prin căsătorie sau adopţiune."

In societatea contemporana familia continua sa reprezinte un grup biosocial foarte important.

Din punct de vedere social, familia este putin studiata si cunoscuta, desi ridica probleme
importante pentru ca:

1. Modelul actual de culegere a datelor in sistemul de sanatate nu are in centru familia. Datele se
culeg pe persoane separate, fara unificarea lor la nivelul familiei

2. Exista ambiguitati in ceea ce priveste termenii utilizati pentru definire conceptului de sanatate
a familiei. Medicii vorbesc de sanatatea familiei in timp ce sociologii vorbesc de sanatatea
functiilor familiei.

Utilizarea conceptului de sanatate a familiei porneste de la faptul ca o persoana in dezvoltarea ei

somatica, psihica si sociala este puternic influentata de mediul familial.

Conform definitiei OMS, sanatatea familiei inseamna mult mai mult decat suma sanatatii
individuale a persoanelor componente ale familiei; sanatatea familiei exprima interrelatiile ce se
stabilesc in cadrul acestui grup social.

OMS recomanda patru grupe de indicatori pentru masurarea sanatatii familiei:

- Demografici

- Medicali

- Sociologici

- Economici

I. INDICATORI DEMOGRAFICI

1. Structura familiei, in functie de caracteristicile personale ale membrilor familiei, cei mai
importanti pentru masurarea si descrierea sanatatii familiei sunt:

• numarul de persoane care compun familia

• varsta
• nivelul de instruire

• ocupatia

Importanta are, de asemenea, descrierea structurii familiei in functie de caracteristicile personale

ale membrilor familiei in raport cu capul familiei (starea clinica, gradul de rudenie).

2. Marimea medie a familiei

Ca urmare a tendintei de scadere a natalitatii (in tarile dezvoltate, fenomen inregistrat si in

Romania), numarul de copii pe familie a scazut si a crescut numarul familiilor fara copii. Pe plan
international se inregistreaza tendinta cresterii marimii medii a familiei si a numarului de familii
formate dintr-o singura persoana (de obicei batrani).

3. Tipul de familie

Tipul clasic de familie este familia largita. Tipul modern de familie e familia nucleara. In 1984
un grup de experti OMS a descris 4 tipuri de familie: a) familia nucleara compusa din: sot + sotie
± copii; b) familia largita pe verticala: sot + sotie ± copii + parintii unuia din soti; c) familia
largita pe orizontala: sot + sotie ± copii + frate/sora a unuia din soti; d) familia largita pe
orizontala si verticala: sot + sotie ± copii + parinti + frate/sora a unuia din soti.

Tendinta este de crestere a numarului familiilor nucleare. In 1984, in Romania, familiile nucleare
detineau o pondere de 94%.

Consecintele pe plan medical ale tendintelor actuale in ceea ce priveste marimea medie a familiei
ti a tipului de familie sunt:

- deplasarea centrului de greutate a solicitarilor medicale din domeniul materno-infantil spre cel
al persoanelor varstnice

- restructurarea sistemului de asistenta medicala cu accent pe serviciile sociale destinate ingrijirii

varstnicilor

- necesitatea colaborarii serviciilor de sanatate cu grupuri/organisme sociale (voluntari, case de

caritate, etc.)

4. Ciclul de viata al familiei

Acest concept a aparut in anii 1930-1940.

Ideea de la care s-a pornit a fost aceea ca familia, din momentul formarii e(casatoria) pana la
disparitia ei (deces, divort), trece printr-o serie de stari ce determina modificarea functiilor sale
atat in sens favorabil cat si defavorabil.

II. INDICATORI MEDICALI

Din aceasta grupa de indicatori fac parte:

- prevalenta factorilor de risc in familie

- prevalenta bolilor in familie

- agregarea bolilor in familie

- identificarea familiilor cu risc crescut de imbolnavire

Cunoasterea prevalentei factorilor de risc si a imbolnavirilor in familie permite planificarea sa

organizarea serviciilor de sanatate precum si orientarea invatamantului universitar si
postuniversitar in functie de problemele specifice ale familiei si comunitatii.

III. INDICATORI SOCIOLOGICI (abordarea sociologica a sanatatii familiei)

Pe baza celor 5 intrebari, la care variantele de raspuns sunt:

- aproape intotdeauna 2 puncte

- cateodata 1 punct

- niciodata 0 puncte s-a stabilit un APGAR al familiei, numarul maxim de puncte fiind 10.

1. Sunt satisfacut ca pot apela la ajutorul familiei atunci cand ceva este in neregula.

2. Sunt satisfacut ca familia abordeaza si imparte problemele cu mine.

3. Sunt satisfacut ca familia accepta si sustine dorintele mele de a intreprinde noi activitati.

4. Sunt satisfacut ca familia raspunde starilor afectiv-emotionale (dragoste, suparare, manie).

5. Sunt satisfacut ca in cadrul familiei exista un mod placut de a petrece timpul liber.

Clasamentul ar fi:

- familie sanatoasa 8-10 puncte

- familie cu probleme 6-7 puncte

- familie cu risc crescut < 6 puncte

IV. INDICATORI ECONOMICI

Abordarea economica a sanatatii familiei prezinta interes pentru medic in masura in care factorii
economici pot sa o influenteze. Doua aspecte economice principale au facut obiectul a
numeroase studii: costul bolii pentru familie si impactul bolii asupra familiei.

DEFINITIA SANATATII FAMILIEI

“Sanatatea familiei este abilitatea ei continua de a mentine o structura a sistemului familiei care
sa faciliteze indeplinirea functiilor definitte in interactiune cu sistemele sociale, politice,
economice si sanitare.”

O familie sanatoasa poate fi numita si evaluata dupa abilitatea sa de a indeplini autoingrijirea

esentiala sau capacitatea de ingrijiri independente, sa apelleze cat mai putin la sisteme,
organizatii sau insititutii care pot prelua din sarcinile familiei.

Cu cat o familie isi poate pastra integritatea structurala si functionala si este mai putin
dependenta, cu atat este mai sanatoasa.

Functiile si sarcinile familiei legate de sanatate:

- Asigurarea de hrana, adapost, imbracaminte adecvata;

- Mentinerea unui mediu casnic fizic si psiho-social ce sprijina sanatatea;
- Asigurarea de resurse pentru pastrarea igienei personale;
- Asigurarea satisfacerii nevoilor spirituale;
- Educatia pentru sanatate;
- Promovarea sanatatii (alimentatie, exercitii fizice);
- Luarea de decizii legate de sanatate si boala;
- Recunoasterea tulburarilor de dezvoltare;
- Recunoasterea tulburarilor starii de sanatate;
- Solicitarea ingrijirii sanatatii;
- Solicitarea ingrijirii imbolnavirii;
- Primul ajutor;
- Urmarirea medicatiei prescrise si neprescrise;
- Ingrijirea bolii acute sau cronice;
- Ingrijirea pentru recuperare;
- Implicarea in sanatatea comunitatii (spiritul umanitar);
- Programe nationale.

Bibliografie:

MITROFAN, I., Familia de la A la Z, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1991.

MITROFAN, I., CIUPERCĂ C., Introducere în psihosociologia şi psihosexologia familiei, Bucureşti,
Ed. Alternative, 1997.

Anexez in continuare cateva modele de fise de activitate individuala, pe care le-am folosit la
clasa a VI-a: