Drept civil.

Octavian Cazac
Surse sugerate: 1) Sergiu Baeș, Nicolae Roșca 2005 drepturi reale
2) Victor volcinschi, Sergiu Baeș, 2005 drept civil, drepturi reale
3) Comentariu cod civil 2005 sau 2006
4) 2010 , Manuale Romanești, Valeriu Stoica, Eugen Chilaru, Corneliu Bârsan.
Tema: noțiuni Generale despre drepturi reale

Subiecte: 1.1 Noțiuni si caracterele juridice

1.2 Clasificarea depturilor reale
1.3 Noțiunea si caracterele juridice ale patrimoniului
1.4 Funcțiile si conținutul patrimoniului

Noțiunea – drept subiectiv civil care acorda titularului sau ( proprietar, superficial, gajist,
uzufructuar) anumite prerogative directe asupra unui bun. Drept de proprietate.
3 prerogative : Posesia, Dispoziția si Folosința.
Drept de creanța – dreptul unui debitor de a cere de la creditor.
Conform legii instituțiilor financiare, deponenții sunt creditori.
Caractere juridice: Caracter absolut (consecințe) drept de urmărire
În funcție de coraportul dreptului real cu alte drepturi , drepturile reale se împart in doua
categorii: Principale si accesorii.

Chose sesisable e insesizable. Si carte a de me Yahoo

Drepturi reale principale:

1) De proprietate
2) De uz si abitație
3) De servitute
4) Superficie
5) Uzufruct
Drepturi reale accesorii :
1) De gaj in care intra si ipoteca – acorda titularului său prerogativa de a-și satisface creanța
din valoarea bunului gajat, cu prioritate de alți creditori ai debitorului gajist.
2) Dreptul accesoriu nu poate avea existența de sinestatatoare.
3) Dreptul de gaj este drept accesoriu pentru dreptul de creanța, deoarece creditorul are
drept de creanța fata de gaj. Efectul caracterului accesoriu, este ca gajul urmează situația
juridică a creanței.
Dupa volumul drepturilor:
Drept reale depline (de proprietate)
Drepturi reale limitate (toate celelalte)
Totusi exista legi speciale care prevăd anumite drepturi asupra bunurilor care dupa natura
sunt drepturi reale si dupa modul de funcționare (1. Dreptul de administrare asupra bunurilor
statului asupra bunurilor unității administrativ 2. Dreptul de concesiune. 3. Dreptul de
folosința gratuit acordat persoanelor juridice cu scop nelucrativ )
1.3 patrimoniul este un concept abstract in drept privat. Structura patrimoniului. Prima
parte este activul patrimoniului este patrimoniul concret si pasibil.

1.4 caracterele juridice ale patrimoniului.

Universalitate de drept- definit si reglementat de lege. Multe organizații gajeaza
universalitatea patrimoniului la furnizori de energie sau altcuiva. Patrimoniul nu se confunda
cu elementele sale, adică cu drepturile si obligațiile. Acest caracter explica caracterul flexibil al
patrimoniului. In fiecare zi patrimoniul se schimba.
Unicitatea patrimoniului – acest caracter are importantă pentru persoanele fizice care
acționează in cadrul unei persoanei juridice.
Divizarea patrimoniului in mase patrimoniale separate – legea executorilor judecătorești.
Aceste legi prevăd ca executorii si notarii trebuie sa pună banii clienților pe un cont separat,
ca sa protejeze banii si sa nu fie parte componenta a patrimoniului direct al executorilor sau
notarilor. Legea cu privire la activitatea financiară.
Fiecare om are un patrimoniu.
Inalienabilitatea
Care este diferența, dintre conceptul de patrimoniu si conceptul de capacitate civilă ?
Fiecare are patrimoniu separat, iar capacitatea este aptitudinea de a putea dobândi si e egala
tuturor. Patrimoniul este deja ce am dobândit.
Funcțiile patrimoniului: explica cum se folosește acest concept in dreptul privat sau in
practica acestui drept. Conceptul de patrimoniu explica fenomenul transmisiunii universale(
cand toate drepturile si obligațiile se transmit altei persoanei) , transmisiunii cu titlu universal (
cand se transmit catre doua sau mai multe persoane părțile de patrimoniu) sau cea cu titlu
particular ( cand din patrimoniul persoanei iese un singur drept sau mai multe drept).
Patrimoniul constituie o garanție comuna a creditorilor chirografari( negarantat). Pentru
toate obligațiile sale persoana Răspunde cu toate drepturile pe care le are.
In dreptul privat bunurile ce nu pot fi urmărite, sunt insesizabile.

Conceptul de patrimoniu explica fenomenul subrogatiei reale cu titlu universal. Codul familiei
considera bunuri comune , bunurile comune dobândite de un singur soț din mijloace comune .
Subrogatiei reale cu titlu de particular.
Bunul are titlu juridic special. Art 422.

Tema 2: Posesia
1.1 Noțiuni generale, posesia ca stare de fapt
1.2 Definita, elemente, dobândirea si pierderea posesiei. Posesia nemijlocita si mijlocită .
1.3 Efectele juridice ale posesiei. Prezumția proprietații. Dobândirea fructelor de către
posesorului de buna credința a bunurilor frugifere. Apărarea posesiei prin acțiuni posesorii.
Dobândirea proprietații prin uzucapiune sau prescripția achizitiva.
Posesia din punct de vedere istoric preceda dreptul de proprietate. Dreptul apare cu crearea
statului, iar posesia era si înainte. Om dreptul roman primitiv se folosea un singur concept
juridic pentru a arată ca un lucru aparține unui om.
Registrul a bunurilor imobile
Registru de stat al transporturilor
Posesia este o stare de fapt care coincide cu starea de drept. Posesi generează efecte pentru
posesor.
Legea protejează posesia. Protejând posesia legea indirect protejează dreptul asupra
bunului, este o normalitate , daca avem un lucru in posesie si îndrept si avem un drept de al
poseda.. Dacă totuși cel care posedă u are niciun drept asupra bunului aceasta situație este
una obiectiva si ea se datorează, chiar si parțial, neglijentei adevaratului proprietar. Astfel, se
crează o aparență de drept al posesorului.
Teoriile privind posesia :
 Teoria subiectivă – se spune că dintre toți oamenii care dețin, controlează fizic bunurile
trebuie sa facem o distincție terminologică (1. Există posesori adica cei care au control
fizic asupra bunului și se comporta cu bunul ca un proprietar, adica il poseda pentru sine
nu pentru altul și 2. Exista detentori precari, cei care controlează fizic bunurile însă o fac
pentru altul, posesor - chiriaș si comodatar.). Importanța este ca doar prima categorie
trebuie protejați, iar a doua categorie nu au dreptul de a se adresa in instanța. La fel, a
doua categorie nu pot dobândi un obiect prin uzucapiune.
 Teoria Jhering Obiectivă – ca distincția nu e necesară. Nu ar trebui sa facem distincție
dintre posesori si detentori. Toți cei care posedeaza, trebuie sa fie priviți ca si posesori si
toți trebuie sa fie protejați.
Codul german a ales latura obiectiva. Si codul RM acceptă teoria obiectivă, pentru a proteja
atât proprietarul si uzufructuarul. In sistemul francez si in sistemul românesc chiar si astăzi
domina teoria subiectiva. Românii au corectat că si detectorul poate sa își protejeze
detenția.

1.2 ART. 303 din Codul civil. Alineatul 3. Stăpânirea de fapt – a tine un toc in maina. Pentru
a avea CORPUS nu e nevoie contact permanent fizic cu bunul, doar de al controla cand
avem dorința. Chiar si in sistemul baaat pe teoria subiectiva, exista o categorie de persoane
care chiar daca au contact fizic cu bunul nu sunt posesori. Alineatul 2 : doctrina mai noua,
numește aceasta categorie De persoane agent al posesiei, este cel prin care se exercita
posesia. Articolul 1410 .

Dobândirea posesiei. Posesia se dobândește la întrunirea celor doua elemente: Animus

si Corpus. Daca constatam aceste elemente. Posesia se poate dobândi legal, in baza unui
contract si ilegal pe baza unei infracțiuni, uzurpatorului dobândește ilegal. Posesia se poate
dobândi cu consimțământul fostului posesor sau fără consimțământul(gasirea bunului
pierdut, moștenirea ). Problema imposibilități temporare de a poseda, adica cazurile
practice sunt de exemplu daca avem o vila in munți, si ninge, nu putem ajunge la ea. ART.
 335 alineatul 3. Posesia nu este pierdută daca posesorul face pauze normale in posesia sa
in raport cu natura lui.

Clasificarea posesiei:

 Criteriul este modul e dobândire si analiza drepturilor si posesiei de fapt si de drept.

 Legitima – daca analizam si se bazează pe un drept de a poseda, indiferent care este
el.
 Nelegitima- dreptul daca este expirat sau anulat, sau alte acte de hoție si uzurpație
 Criteriul de distincție este cunoașterea sau necunoașterea posesorului a situației juridice
reale . ART. 307
 Buna credința - cunoaște ca poseda cu drept , sau nu cunoaște despre viciile posesiei
( cumpărătorul obiectului furat)
 Rea credința – cunoaște ca posesia este dobândita ilegal.
Acest articol prevede si un criteriu obiectiv al bunei credințe, adica se considera de buna
credința posesorul care nu a știut si nici nu trebuia sa cunoască dupa o analizare
diligenta a situației , cu precauție. Legea recunoaște posesia parțiala sau totala si
Coposesia, mai mulți posesori.
 ART. 304 cod civil
 Mijlocită – are doar Animus, dar este proprietar. Conceptul de posesie mijlocită
exprima ideea ca beneficiază e protecție legământul doar persoana care are
corpus si Animus ( posesor nemijlocit - direct) ci si persoana care ia transmis
primului posesia in baz unui raport juridic cu titlu temporar. Aceasta e o ficțiune,
pentru a acorda protecție proprietarului.
 Nemijlocita -
Problema practica – proprietar de 15 ani si locatar, cine este posesor. Ambii sunt
posesor, doar ca locatarul are si corpus si Animus, iar proprietarul are numai animus.
Presupunem ca proprietarul a dobândit casa prin moștenire de la defunctul.
Defunctul mai avea moștenitorii unu si doi. Dar ei n-au venit sa se înscrie membru.
Efectele juridice :
1. Prezumptia proprietații – poate exista certitudine cu privire la dreptul de proprietate
asupra unui bun daca este examinat întregul lanț de dobândirii a dreptului de
proprietate. Proba diabolica – imposibil. Sa ajuns la o soluția mai simpla. Prezumpția
proprietarii in folosul posesorului. El care poseda un bun se prezuma proprietar a
acestui bun. Exceptie: prezumția proprietații nu poate fi invocata fata de fostul posesor
(reclamant) daca el a pierdut posesia far voia sa.întrun proces civil prezumția
proprietații este o apărare a pârâtului, a posesorului. Prezumpția plasează sarcina
probațiunii pe reclamant.
 2. Dreptul posesorului de buna credinta asupra fructelor generate de bunul
posedat- de regula dreptul de a culege fructele, si de a dobândi propriete asupra
fructelor. Situatia anulării privatizării e acțiuni. In anii nouăzeci sau privatizat bănci,
întreprinderi si se vindeau acțiuni. Posesorul devine proprietar al fructelor culese cu
condiția ca la acel moment el era posesor de buna credința. Cunoașterea nu se referă la
norma legală ci doar la împrejurarea care duce la nulitatea dreptului posesorului.
3. Actiunile posesorii – apărarea drepturilor asupra bunurilor se face pe cale judiciara, iar
reclamantul trebuie sa demonstreze dreptul sau. Extras din registrul bunurilor imobile.
Referința 497 din cod. ,,Înscrierile .... „. Acțiunea pețitorie, demonstrarea dreptului.
Martorii de dposedare sunt buni pentru a demonstra posesia, dar ei nu o
demonstrează. Încălcarea posesiei ca stare de fapt de catre un terț. Exista doua acțiuni
posesorii :acțiunea in reintegrare {condițiile acestei acțiuni sunt ca reclamantul a
pierdut posesia fără voia sa se demonstreze, tulburarea posesiei, încălcare si a doua
condițiile spe sa nu expire termenul de prescripție e trei an,. ART. 267 Cod civil. ;
posesorul actual sa nu aibă un drept de posesie opozabila reclamantului (drept
preferențiale de posesie ) }
Conform contractului de locațiune, locatarul trebuie sa asigure posesia pașnica si
utila a bunului. În RM acțiunea in reintegrare este extrem de rară, iar cea in revendicare
e des utilizată. Motivul este absenta unei proceduri civile simplificate, care exista in alte
tari. Apariția registrelor de publicitate a proprietații. A doua acțiune posesorii este
acțiunea in complingere, ART 309 cod civil. Este o acțiune posesorii prin care actualul
posesor, reclamantul, cere instanței de judecată sa oblige un terț, parat, de a înceta
tulburare posesiei sale. Care nu consta intr-o deposedare. Regimul detaliat este
prevazut de o subramura , dreptul vecinătății. ART. 377 si 394.
Prescripția achizitiva a posesiei prin uzucapiune. Uzucapiune -Mod de dobândire a
proprietații ca urmare a posesiei de lunga durata incendierile legii. Uzucapiunea este studiată
la tem numărul patru la modurile de dobândire a proprietații. Uzucapiunea in mod esențial se
bazează pe o posesie pe un anumit termen la expirarea căruia posesorul devine proprietar. La
moment este cinci ani pentru bunuri mobile si 15 ani pentru bunuri imobile ART. 313. Oi
situație conexă uzucapiunii este dobândirea de buna credința. Prescription instantanée.
Posesorul dobândește proprietatea prin însuși intrarea in posesie. Nimeni nu poate transmite
mai multe drepturi decât el are.
Tema : Noțiuni generale privind dreptul dde proprietate.

1.1 Proprietatea si dreptul de proprietate

1.2 Noțiunea si caracterele juridice ale dreptului de proprietate
1.3 Prerogativele dreptului de proprietate
1.4 Regimul juridic al bunurilor domeniului public
1.5 Regimul juridic al bunurilor domeniului privat

Proprietatea se analizeaza in doua accepțiuni. În sens economic – proprietatea este foarte

apropiată de conceptul de posesie. Este o relație de fapt care consta din exercitarea directa a
anumitor prerogative de proprietar asupra unui bun determinat. Ea arată exploatarea a
bunului de catre proprietar, dar intervine un al doilea nivel cel de protecție juridică. În sens
juridic – proprietatea are doua accepțiuni. 1. Totalitate de norme juridice in sensul obiectiv
care reglementează regimul proprietații in sens economic. 2. În sens subiectiv că proprietatea
constituie un drept subiect. Sunt mai multe definiții, ele converg in același sens. Sergiu Băieș,
dreptul de proprietate este un drept subiectiv care acorda titularului sau prerogativa de a
exercita in nume propriu si in inteles propriu dreptul de posesie, folosința si dispoziție, asupra
bunului sau in condițiile legii.
Codul francez – ART. 544 proprietatea este dreptul de a ne bucura si a dispune de lucruri în modul cel mai
deplin cu condiția că ele nu sunt folosite intrun mod care contravin legilor si regulamentelor
Codul civil german – ART. 903 proprietarul unui lucru poate, în măsura în care aceasta nu contravine legii
sau drepturilor terților, să faca cu lucrul sau tot ce dorește si sa ii excludă pe ceilalți de la orice intervenție.
Codul civil elvețian ART 641 proprietarul unui lucru are dreptul sa dispună de el liber, în limitele legii. El
poate revendica de la orcine îl deține fără drepturi și poate respinge orice uzurpare.m
Noul cod civil al României ART. 555 , proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi si
dispune din , in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege. În condițiile legii,dreptul de
proprietate privată este susceptibil de modalități și dezmembraminte dupa caz.
Codul civil RM ART. 315 proprietarul are dreptul de posesiune, folosința si dispoziție asupra bunului. Dreptul
de proprietate e perpetuu.

Caracterele juridice ale proprietații :

Caracteriul absolut – opozabila terților.

Caracterul deplin al dreptului de proprietate care denota ca proprietate are cele mai largi prerogative.
Totuși, dreptul de proprietate nu este nelimitate.
Dreptul vecinătății.
Caracterul perpetuu – dreptul de proprietate nu are termen de expirare. Dreptul de servitute ar putea fi
constituit fără termen. Exista o convenție care ne spune ca daca un drept asupra unui bun depășește o suta de
ani el in fapt constituie un drept de proprietate.
Este o întrebare in Codul civil care nu se raspunde, daca acțiunile de apărare a proprietații se supun sau nu
prescripției. ART. 315. Si ART. 280 care prevede acțiunile imprescriptibile, prevede o excepție, ca nu se supun
prescripției acțiunile de apărare a proprietații nu se supun prescripției.
ART. 374, 375 reglementează acțiunea in revendicare si inca una
Proprietarul da in locațiune bunul, si dupa patru ani el vine in casa sa ceara proprietateta. De aceea acțiunea
pepitorie poate fi înaintata. Pentru a-și apăra dreptul de proprietate.
Daca a dobândit proprietatea prin uzucapiune.

Caracter exclusiv – proprietarul poate înlătura pe toți ceilalți de la posesia si folosința bunului, fie prin
mijloace de autoapărare fie printr-o acțiune in revendicare sau acțiune negatorie, ambele cu efectele de a
atacul pe terț.
Proprietatea se exercita prin putere proprie si in interes propriu. – fără ajutorul altcuiva. Proprietarul își trage
prerogativele din însuși tipul sau de proprietate, din calitatea sa. Pe cand Titularii altor drepturi de proprietate,
uzufructuarul sau locatarul exercita drepturile lor pe baza puterii acordată de proprietar. Caracterul in interes
propriu, regula este ca toate fructele si produsele generate de bun aparțin proprietarului.
Caracterul individual al proprietații - legea cu privire la proprietate din ‚’ 81 a abolit, si a prevazut,
proprietatea De stat, colectivă adica a persoanei juridice si proprietatea privată. Fiecare bun trebuie sa
aparțină unei persoane concrete sau mai multor persoane concrete, dar un bun nu poate sa aparțină unei
colectivități nedeterminate.
Dreptul de proprietate e un drept constitutional. – dreptul la moștenire. Rechiziții ca si excepție –
deposedarea departe stat a proprietații private in cazuri exceptionale.
Caracterul drept fundamental al omului. Beneficiază de protecția tratatelor internationale.
Legea privind societățile pe acțiuni, Curtea Constituționala hotarâre.
Oferta plus contra Moldova. Megadeth.com contra Moldovei. Dacia SRL contra Moldovei. Ipteh contra
Moldovei. Biner contra Moldovei.

Prerogativele proprietarului :
 Posesia – dreptul de posesie acordat de catre dreptul de proprietate este prerogativa in al care-i temei
proprietarul poate obține si păstra posesia ca stare de fapt asupra bunului. Aceasta prerogativa indica
o stare de drept care nu neaparat coiconcis cu starea de fapt. Acest atribut se apăra pe calea acțiunii in
revendicare. Proprietarul poate înainta aceasta acțiune catre orice persoana. 374, 375.
 folosința – are doua componente. Primul este dreptul proprietarului de a exploata calitative bunului. A
doua componenta este dreptul de a culege fructele. ART. 317 care se numește întinderea dreptului de
proprietate. Tot ce produce bunul revine proprietarului daca legea nu prevede altfel. O excepție
studiată este ca posesorul de buna credința dobândește el fructele bunului pe care le poseda deși el nu
este proprietar.
 dispoziție

Tema 4 : dobândirea si încetarea dreptului de proprietate.

Ocupaționea – mod de dobândire a proprietații a unui bun ce nu aparține nimănui prin simpla intrarea in
posesie. Codul civil reglementează ocupatiunea bunurilor mobile, 233.
condițiile ocupațiuni – bunul nu are nici un proprietar la data intrării în posesie, dar este un bun. Nu aparțin
nimănui bunurile la care sa renunțat in mod express de catre proprietar. Și codul îi permite proprietarului să
renunțe. Nu aparțin nimănui bunurile ce au fost abandonate prin actiuni concludente. Bunul trebuie sa fie
unul mobil, nu recunoaște legislația ocupatiunea bunurilor imobile. ART. 57 din legea cadastrului introduce o
prezumție absoluta, daca un privința unui bun imobil nimeni nu poate demonstra dreptul de proprietate el
aparține statului.
Intrarea in posesie, ocupatiunea are efecte imediate.
Intrarea in posesie sa fie legală
Legea regnului Animal, 1995 spune ca toate animalele aparțin statului. Vânatul și pescuitul sunt ocupațiuni.
Mistreții strica proprietatea omului, atunci statul suporta riscul aferente ale animalelor sălbatice.
Regimul juridic al bunului gasit sau pierdut. ART. 284 din Cod civil. Terenurile nu pot sa se piardă. Prin simpla
posesie a unui bun, nu pierdem proprietatea. Bunul pierdut 324 – 326. Daca nu ar fi aceste articole situația
bunului pierdut ar fi fost reglementată de regulile gestiunii de afaceri fără mandat. 1378-1388. Regulile
gestiunii de afaceri se aplica in mod complementar. Cel care a gasit bunul are obligația generală de al restitui
proprietarului. Totodata el are dreptul la recompensa. Proprietarul care a pierdut bunul poate scrie un anunț
unde scrie despr recompensă. Acesta este act juridic unilateral. Act juridici public de recompensă.
Daca găsitorilor nu poate să identifice proprietarul atunci se poate adresa la organul de poliție u autoritate
localA. ART 324. Aceasta procedura exista pentru a facilita găsirea proprietarului bunului. dacă proprietarul nu
este identificat de catre aceste organe, atunci apare posibilitatea de a primi bunul în proprietate. Autoritatea
va întocmit un proces verbal, act administrativ.
Comoara. Este reglementat de ART. 327 care definește comoara ca un bun mobil, ascuns sau îngropat ( ascuns
într-un alt mobil sau imobil) , chiar și involuntar al cărui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut dreptul
de proprietate.
Proprietarul imobilului în care este comoara, este proprietarul cand altcineva găsește comoara. Daca un terț
găsește comoara, atunci ea se împarte in jumătate între tot și proprietarul terenului. Textul care descoperă nu
devine coproprietar al comorii daca el executa lucrări în interesul proprietarului. Arheologii la fel nu devin
proprietari.
Statul devine proprietar daca bunurile sunt de interes public, dar statul îți plătește o recompensa 50%.
Accesiunea. Accesio. Este un mod de dobândire a proprietații a urmare a unirii sau incorporării unui bun în
altul, ele aparținând diferitor proprietari.
Condițiile accesiunea:
1) cele doua bunuri implicate trebuie sa aparțină diferitor proprietari.
Daca proprietarul terenului construiește cu propriile materiale, atunci modul de dobândire este Crearea
și nu Accesiunea.
2) Între proprietarii celor doua bunuri, nu exista un contract cu privire la aceasta unire, sau încorporare.
Adica, accesiunea, este o situație extracontractuale
3) Bunurile implicate in accesiunea, nu trebuie sa faca parte din domeniul public.
Avem doua feluri :
Imobiliară. Are la rândul ei doua forme.
Naturală – unirea unui imobil cu alt imobil. Are mai multe forme , toate fiind produsul unor fenomene ale
naturii. Aluviunea care consta în adăugirile treptate de teren, care se fac din cauze naturale și duc la mărirea
suprafețele unui teren riveran. Proprietarul terenului riveran, dobândește prin accesiune noile suprafețe
formate. ART. 40’’ alineatul întâi din Legea cadastrului bunurilor imobile, inginerii cadastrali vor întocmi un Act
de constatare pe baza caruia se vor face modificări in registrul bunurilo imobile.
Avulsiunea – este echivalentul Aluviunii, cu diferența ca ea consta in ruperea spontana a unei porțiuni de
teren, aparținând unui proprietar riveran și alipirea ei la terenul altui proprietar riveran. Regula avulsiunii este
ca cel de la care sa rupt bucata continua sa fie proprietar, dar are drept de revendicare. Codul civil prevede un
termen de un an pentru a-și revendica porțiunea de teren. Termen de decădere – in perioada care trebuie
exercitat, pentru a nu piere dreptul.
Artificiala - unirea unui bun mobil intrun bun imobil. Construcția. Aceasta forma a acesiunii are loc ca urmare
a faptei omului, ca urmare a ralizarii unor executări de construcții. Ipoteza unu este, proprietarul terenului
contruiește pe propriul său teren însă cu materiale de construcție străine .daca proprietarul terenului era de
rea credință, cunoștea sau trebuia să cunoască că construiește din materiale străine se angajează răspunderea
lui delictuală. 1398 ART din cod civil. Apare a doua obligație de a repara prejudiciul cauzat proprietarului
materialelor. A doua ipoteza este ca o persoana care este constructor, ridică o construcție pe terenul altuia.
Aceasta ipoteza apare în cazul ridicării caponstructiei de câte uzurpator. În cazul ridicării construcției de catre
o persoana îndreptățită, proprietar sau superficialul, dar titlul caruia ulterior se anulează. Sau al treilea caz
depășirea hoatarelor de catre vecin, la ridicarea construcției vecinului. Soluția la această ipoteza diferă in
dependentă de rea sau de buna credinta este constructorul, daca știa sau nu ca nu este proprietar al terenului
sau nu a dreptul de superficie.
Daca constructorul este de rea credinta, proprietarul terenului are doua posibilități, sa refuze construcția, sa o
trateze ca o încălcare a dreptului de proprietate și să ceară demolarea ei pe cheltuiala constructorului. A doua
alegere este de a tolera sau accepta construcția, sâ devină proprietarul ei prin accesiune imobiliară și să fie
obligat să achite o recompensă constructorului. Recompensa este mereu necesară. Cât ? Proprietarul
terenului poate alege între doua formule de calcul ale recompensei pentru construcția ridicată.
Prima : valoarea materialelor plus munca. A doua : suma de creștere a valorii terenului. Prețul piață al
construcției. ART. 329
A doua opțiune : constructorul de buna credință. În acest caz proprietarul terenului nu are decât un drept de a
deveni proprietar al construcției.
Excepție : Constă în situația când constructorul este un vecin care depășește hotarul și dacă mai mult de
jumătate din perimetrul construcției, se alfă pe terenul vecinului constructor, atunci daca Vecinul este de buna
credinta el evite proprietarul întregii construcții. Despăgubiri celuilalt.
ART. 329 al. 5 . ART. 390
Mobiliară
Principiul fundamental al accesiunea este : proprietarl unic al bunului nou format ca urmare a acesiunii devine
proprietarul acelui bun pe care legea îl consideră mai important. Iar proprietarul bunului secundar pierde
dreptul său de proprietate. Însă pentru a evita o îmbogățire fără justă cauză în latura proprietarului bunului
mai important, legea instituie obligații de plata a unei recompense în folosul proprietarului ce a pierdut bunul
secundar. Între cele doua bunuri implicate nu exista raport de accesorietate.

Evicțiunea:
Exproprierea pentru cauze de utilitate publică:
Principiul este că dreptul de proprietate este inviolabil. Fundamentul acestei exproprieri rezidă în ideea că
utilitatea publică înfrânge caracterul inviolabil al dreptului de proprietate. Legea dă prioritatea interesului
general și nu celui particular. Act de putere publică prin care se realizează dobândit forțată a Proprietăților
private necesare executării lucrărilor de utilitate publică, în schimbul unei despăgubiri. Actorii acestui proces
sunt Expropriatorului care poate fi : Statul, atunci cand interesul este național. Unitatea administrativ
teritorială. Al doilea actor este expropriatul, acesta este Titularul dreptului de proprietate, Ceilalți titulari de
drepturi reale sau drepturi de creanță, uzufructuarul, chiriașul, locatarii.
În RM toată procedura este reglementată de Legea exproprierii pentu cauza de utilitate publică.
Obiectul : Este arătat la ART. 2 din Lege: in general, terenurile si alte bunuri imobile aflate . În mod excepțional
pot fi expropriate bunurile mobile : al. 1 litera D , valorile cultural artistice și istorice cu valoare istorică etc.
Procedura : cunoaște trei etape. Prima este declararea utilității publice, a doua este etapa administrativă, a
treia este opțională cea judiciară.
Declararea utilității : Autoritatea care dorește să declare utilitatea publică, și în cadrul interesului național
este Guvernul și de nivel local este Primarul. Trebuie să se efectueze o cerceta prealabilă in condițiile ART. 7
După emiterea raportului de cercetare palabilă și pe baza acestui raport se emite hotărărea de declarare a
interesului public. Din momentul adoptării aceste hotărâri, exproprierea este în principiu Ireversibilă și voința
proprietarului nu se ia în considerație . Toate hotărârile se axează pe plata pentru expropriere. Totuși
expropriatorului, poate să renume și sa se răzgândească .
Efectele exproprierii : 1) trecerea imobilului expropriat la stat sau la U.A.T. 2) stingerea celorlalte drepturi
reale sau de creanță asupra obiectului 3) Plata despăgubirii; 4) Despăgubirea se achită în avans. 5) Mijloacele
juridice suplimentare ale expropriatului.- dreptul de preemțiune, ART. 18 al legii, Dacă statul nu realizează
lucrarea pe care o planifica si dorește să privatizeze , să vândă obiectul exproprierii, el trebuie să-l propună
fostului expropriat.
Dreptul de retrocedare, adică dacă bunul expropriat nu a fost folosit in termen de un an, sau nu sau început
lucrările conform destinații, proprietarul poate cere retrocedarea.
Dreptul de detenție până la plata prealabilă.

Actul juridic civil, administrativ, hotararea judecătorească. Actul juridic civil și în speță contractul este
principalul temei de dobândire a dreptului de proprietate.
Sistemul consensualismului: Dreptul de proprietate se transmite la cumpărător la momentul încheierii
contractului și însuși contractul este cu titlu de proprietate.
Sistemul realismului German : Proprietarul încheie un contract D vânzare – cumpărare cu cumpărătorul,
unicul efect al contractului fiind cel de a genera obligatii. Al doilea este contractul real cu efecte reale care, are
efect translativ.
În RM avem un singur contract, dreptul de proprietate se transmite ca urmare a predării posesiei. În materie
de bunuri imobile, ART. 212 introduce forma autentica a actelor translație a dreptului de proprietate.
Actul juridic administrativ nu este titlu de proprietate ci doar reflecta decizia unei autorități. Decizie interna
organizatorică.
Momentul dobândirii dreptului de proprietate. Riscul pieirii fortuită a bunului. Codul civil al RM nu accepta
sistemul consensualismului, el nu accepta ca proprietatea merge dupa încheierea contractului. ART. 321
introduce doua principii si distinge dupa cum bunul in cauza este un fapt. Norma supletivă vină sa fie
obligatorie daca partile nu stipulează nimic in contract. Înainte de încheierea contractului noi putem să
derogăm de la ea. Prima derogare este cea care Amanda transfer up de proprietate, ele trebuie sa fie
prevăzute express si ele spun ca cumpărătorul nu devine proprietar din momentul posesiei, ci din momentul
îndeplinirii unei condiții ulterioare. Se impune o condiție suplimentară. Cazul vânzării in credit cand vânzătorul
acorda in credit. Clauza de rezervă a proprietații. Contractul de Leasing. Pe asemenea proprietar sub
suspensie. ART. 331 dobândire de buna credință.
În unele state clauzele Dee reerva se notează in registrul gajului. Din Noiembrie 2014 Legea gajului a RM a
fost reformată și registrul gajului bunurilor imobile renumit în registrul garanțiilor reale mobiliare, si sa permis
înregistrarea nu numai a gajului dar si a operațiunii de Leasing.
A Doua derogate este ca contractual trace direct la dobânditor din momentul înregistrările, sau înscriere sau
intabulare.
Se fac doua tipuri de înscriere :
 Intabulare – constă în înscrierea definitiva a unui drept e-al al dobanditorului si e ceea ce facem in mod
normal.
 Provizorie – constă unui drept real pe numele dobanditorului care este afectat de o condiție. Cel ce
înstrăinează rămâne înscris ca si proprietar, adica dreptul sau rămâne intabulat, al doilea apare in
registru ca înscriere provizorie. Importantă este necesară pentru ca pana la încheierea actului juridic
daca se crează un contract de ipotecă, ea nu-l afectează pe dobânditor.
 Notare –consta in înscrierea unui fapt juridic sau a unei creanțe privitoare la bun dar nu a unui drept
real . Exemplu : locațiunea. ART 508, antecontractul de asemena.

Riscul pieirii fortuită a bunurilor : conform ART. 322 bunul este predat dobanditorului si atunci cand este
predat primului cărăuș contractat de catre dobânditor. Riscul pieirii fortuită a bunului indică situația cand
bunul este distrus, pierdut, sustras, fără ca vreun terț să fie vinovat de asta. Dacă un terț se face vinovat
conform răspunderii contractuale va Răspunde. Riscul pieirii fortuită il suporta proprietarul la momentul
produceriiriscului. ART 318. Este o normă juridică supletivă, care suplinește sau care se aplică in absenta unei
alte cauze. Momentul trecerii riscului. Directiva uniunii europene cu privire: Orice clauză care modifica
momentul trecerii riscurilor si il fixează înainte de momentul primirii bunului de către consumator este nulă.

Încetarea : în materia bunurilor imobile. Lege cadastrului spune ca daca nimeni nu poate dovedi ca este
proprietar, bunul aparține statului.
Al doilea caz de încetare a proprietații este urmărirea bunurilor de catre creditorii chirografari sau garantați ai
proprietarului. Procedura aplicabila este cea a proceduri de executare în privința urmăririi de catre un creditor
chirografari care o sa acționeze prin executor judecătoresc. In cazul creditorului gajist sau ipotecar este
procedura executorie cu privire la ipotecă. Legea gajului sau legea cu privire la ipoteca.
Urmărirea silită nu este un mod de încetare, el este mod de înstrăinare silită. Este o vânzare. În cazul vânzării
silite proprietarul in numele caruia se vinde poarta raspundere pentru viciile materiale si juridice ale bunului
față de cel care cumpără la licitație.
Bunurile care conform legii persoana nu le poate avea in proprietate. ART 340 : Cel care legal a dobândit un
bun dar care conform legii nu întrunește toate condițiile este obligat să le vândă. Se aplică atunci cand cineva
in mod legal dobândește un bun dar legea nui permite sa mențină proprietatea.
Legea cu privire la institutele financiare.
Legea cumprivire la investițiile in activitatea de întreprinzător 2004,persoanele juridice si fizice străine nu pot
dobândi in proprietate terenuri agricole si silvice. Se extinde si asupra persoanele juridice din RM cu
naționalitate dar care au acționari străini.
Răscumpararea animalelor domestice in cazul încălcării regulilor de comportare cu ele. ART 341. Se aplica
cand actualul proprietar se comportă evident încălcând regulile stabilite de lege.
Rechiziția, reglementată de o lege speciala in RM. A noua lege din lista de acte normative. Legea cu privire la
rechizitiilor. De regula rechiziții nu este un mod de încetare, doar de preluae a posesiei de catre stat , in caz de
stare excepțională, asediu, război. În caz de asediu, comandantul unității militare poate sa pria orice bun.
Confiscarea este prevazuta de 106 din Codul penal. Confiscarea este de doua tipuri, generală si speciala.
Constituția de azi si legile permit doar confisca special, iar cea generală se aplica atunci cand codurile
prevedeau ca pedeapsa, confiscarea averii. Adica trecerea forțat si gratuită , in proprietatea statului a
bunurilor nemijlocit folosite la săvârsirea unei infractiuni. Sau dupa caz bunurile dobândite ca urmare a
infracțiunii.
Tema : Modalitățile dreptului de proprietate
1.1 Proprietatea anulabilă
1.2 Proprietatea rezolubilă
1.3 Noțiunea și formele dreptului de proprietate comună
1.4 Dreptul de proprietate comuna pe cote-părți
1.5 Dreptul de proprietate comună în devălmășie.

Actiune in rectificare, este acțiunea prin care reclamantul cere instanței sa radieze din registrul bunurilorw
imobile un drept real înscris și să înscrie dreptul reclamantului asupra acestui bun.
1.3 Proprietata comună este acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizează prin aceea
că dreptul de proprietate aparține concomitent asupra aceluiași bun, mai multor titulari. Raporturile
interne dintre coproprietari și raporturile externe dintr e coproprietari si terț.
Codul civil distinge 2 forme de proprietate comună :
1) Pe cote parti se caracterizează prin faptul că un bun nefracționat în materialitatea sa, aparține
concomitent mai multor proprietari fiecare din ei având o cota parte ideală si abstractă din drept.
2) În devălmășie se caracterizează prin faptul că bunul aparține prin cumul mai multor titulari fără a se
preciza cota lor parte.
Proprietartea comună apare în anumite cazuri :
a) În cazul moștenirii cand moștenitorii devin proprietari
b) În cazul cumpărării în comun a unui bun
c) În cazul bunurilor dobândite de catre soți.
d) În cazul creării în comun a unui bun – Contract de societate civilă
e) În cazul uzucapiunii, ocupațiuni, dobândite prin Coposesia.
Dreptul de proprietate pe cote părți:
Avem o casă care a fost moștenită de A și B. Nu se împarte casa, se împarte dreptul. Doctrina explică că
drepturile tuturor coproprietarilor se extind pe ultima particulă din cele care compune bunul comun.
Cotele sunt importante pentru a repartiza fructele și în caz de partaj, dar și pentru a repartiza cheltuielile de
întreține si reparației a bunului, proporțional cotei. Cotele se pot exprima prin fracții sau procente.

Apărarea dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale

1.1 Noțiunea și clasificarea mijloacelor de apărare a drepturilor reale

1.2 Acțiunea în revendicare. Noțiunea și caracterele juridice. Efectele admiterii acțiunii în revendicare
1.3 Acțiunea negatorie. Noțiunea și caracterele juridice.
1.4 Acțiunea confesare
1.5 Acțiunea în grănițuire, stabilirea Hotarului.

Dreptul de proprietate poate fi încălcat prin doua tipuri de atingeri. Atingerea bunurilor, care constau în
deteriorarea sau distrugerea unor bunuri. Mijloacele legale de apărare constau în repunerea proprietarului în
situația inițială, adică repararea prejudiciului. Instituția de bază care contribuie la această este instituția
răspunderii delictuale, 1398 din Cod civil.a doua categorie sunt categoriile juridice care afectează dreptul
însuși sau exercitarea sa. Aici mijloacele de apărare sunt mai largi, ele având ca și scop restituirea posesiei
bunului, interzicerea terțului să tulbure proprietarul.
Mijloace de apărare – acțiuni în justiție, iar în cazurile prevăzute de lege sau acțiunea de autoapărare, care
permit titularului dreptului real să înlăture orice atingeri aduse dreptului său și să asigure exercitarea lui în
condiții normale. Acestea sunt mijloacele de apărare civile.
Mijloacele civile de
 o Mijloace nespecifice adică acțiunile în justiție care nu se bazează direct pe dreptul de proprietate sau
pe un alt drept real ci pe încălcarea unui raport obligațiunile, astfel, apărându-se in mod indirect
dreptul e-al vizat. Ex. Raport de locațiune, si locatarul nu vrea să restituie. Proprietarul poate înainta
acțiune în revendicare și atunci să demonstreze dreptul, sau prin contract acțiune de respectare a
obligațiilor, de restituire 908 sau 374.
--- Acțiunea bazată pe îmbogățirea fără justa cauză, 1389. Cand un bun se transmite din eroare. Restituirea
bunului ca urmare a admiterii acțiunii în nulitate. Cazul când cineva a moștenit și vine alt Moștenitor. În cazul
anulării unui act translativ de proprietate, dreptul revine la transmițător, iar dobânditorul trebuie să restituie
bunul.
o Mijloacele specifice: toate acele acțiuni în justiție care se bazează direct pe dreptul real sau pe posesie
ca și stare de fapt.
A. Acțiunile posesorii –acțiunile care eprotejează posesia ca și stare de fapt.
B. Acțiunile petitorii- actiuni în justiție care se întemeiază pe dreptul real, iar reclamantul trebuie
să demonstreze că este titularul unui drept real încălcat. O condiție a oricât actiuni pețitorii este
constatarea existentei unui drept real. Acțiunea în revendicare, negatorie, confesorie, în
grănițuire.

2. Acțiune în revendicare. Este întemeiată pe ART. 374 al. 1 VIM – violență, DICERE – declarare. Acțiune prin
care proprietarul care a pierdut posesia unui bun, individual determinat, cere instanței să i se stabilesscă
dreptul de proprietate asupra bunului și să i se restituie posesia bunului de la cel care il deține nelegitim.
Acțiunea proprietarului neposesori, fata de posesorul care este neproprietar. În procesul civil, proprietarul
este reclamant, iar posesorul este pârât.
Caractere juridice :
1. Acțiune reală, deoarece se bazează pe un drept real, dar obsevăm că aceasta actiune protejează doar
dreptul de proprietate. Dacă dreptului e proprietate trece la o altă persoana, se produce și succesiunea
reclamantului in procesul civil. Dacă bunul este distrus atunci proprietarul are actiune in delict, de
reparare a prejudiciului.
2. Acțiune petitorie, deoarece reclamantul trebuie săși demonstreze dreptul de proprietate. Pentru
persoanele care nu au dreptul înregistrat în registrul bunurilor imobile, legea cadastrului recunoaște
dreptul de proprietate pentru bunurile dobândite înainte de 1988. Principiul drepturilor dobândite.
3. Acțiune subsidiară, deoarece se utilizează în absenta unei alte actiuni sau a altei metode Nespecifice.
4. Este un act juridic de conservare :
5. prescripția acțiunii. Problemă. La noi e 3 ani, iar la francezi și romani ea nu este prescriptibilă.
Exemplu : este un proprietar care este și locator, îi dă în proprietate locatarului, expiră termenul, dar nu
restituie bunul. Astfel, el oricum poate să înainteze actiune în revendicare, chiar și după 3 ani. 315
proprietatea este perpetuă și 506.

Condițiile de exercitare a acțiunilor în revendicare

Reclamantul trebuie să demonstreze dreptul de proprietate. Probațiunea. ART. 305 avantajează fostul
posesor prin prezumția proprietății fostului posesor. În materie de bunuri imobile sau alte bunuri
supuse înregistrării. Acțiunile. Din cauza efectului constitutiv al registrelor imobile, pentu ca
reclamantului să i se constate dreptul de proprietate, trebuie în prealabil rectificat registrul, printr-o
acțiune în rectificare.
C. în practică se analizează problema probațiunii dreptului de proprietate fiind posibil ca ambele
parti la proces să aibă titluri scrise cu privire la proprietate. Doar reclamantul poate avea un
titlu sau doar pârâtul poate avea un titlu.
Reguli :
În cazul în care ambele parti prezintă judecătorului titlul său distingem următoarele situații:
 I. Titlul prezentat de ambele parti provin de la același autor. Vânzarea repetata. Prima soluția, câștiga cel
care a devenit proprietar, adica în cazul bunurilor mobile, cel care a intrat primul în posesie, în cazul
bunurilor imobile, câștiga cel care e înregistrat. ART. 500 alineatul 1 . Avem un articol care are ca scop
evitarea vânzării repetate. Mecanismul pe care il poate folosi un cumpărător este notarea intenției de
înstrăinare. 508 alineatul 2 litera
II. Primul în timp, daca posesia nu este la nici unul
III. Daca avem dubii rezonabile si nu putem demonstra cine e primul in timp. Bunul revine celui care a
depus primul cerere în instanță. ART 321, ART 622.
În cazul în care titlurile emana de la autori diferiți.
I. Trebuie cercetate titlurile autorilor, pana se ajunge la autorul comun.
II. Soluția se bazează pe principiul Nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât el are.
În cazul în care doar una dintre parti prezintă un titlu
I. Dacă reclamantul prezintă un titlu, iar pârâtul nu îl are, acțiunea va fi admisă.
II. Dacă pârâtul are titlu, iar reclamantul nu îl are, atunci acțiunea nu va fi admisă, adica respinsă.

La această primă condiție: Excepțiile pârâtului. Excepțiile sunt împrejurările pe care le poate invoca pârâtul
pentru a respinge sau diminua pretenția reclamantului. Pârâtul poate bloca acțiunea în revendicare daca
demonstrează că deși nu a dobândit dreptul de proprietate de la adevăratul proprietar, el la dobândit pe alta
cale.
I. Dobândirea de buna credinta a bunurilor mobile . ART 331 în condițiile foarte restrictive.
II. Uzucapiune. Bunul să fie individual determinat și să nu fie distrus. Și invers, nu este posibilă
revendicarea bunurilor generice. Poți cere repararea prejudiciulu. Actiune în delict 1416.
III. Bunul sa se afle în posesia nelegitima a pârâtului. Nu poate fi înaintata acțiunea în revendicare fata de
un posesor legitim. Adica daca pârâtul posesor are un drept de posesie opozabila reclamantului,
proprietarului. Raporturile de chirie, comodat. Daca locatorul încearcă sasi revendice bunul.
IV. Problema prescripției extintive a acțiunii in revendicare. Opinia dominanta ca acțiunea in revendicare
se supune pscriptiei de 3 ani, dar caracterul perpetuu al proprietății, ar indica ca acțiunea este
imprescriptibilă.
Efectele satisfacerii acțiunii în revendicare
- Restituire posesiei catre reclamant. Fructele??? Pârâtul P restituie bunurile pentru perioada cand era de
rea credinta. ART. 307.al(2)
- Pentru a da eficiență horarsrii judecătorești prin care sa admis actiune ani revendicare si sa dispus
rectificarea registrului bunurilor imobile, legea acorda reclamantului posibilitatea notarea acțiunii in
revendicare în rbi. ART. 508 i,j ART 507.
Acțiunea negatorie :
Este acțiunea prin ca proprietarul cere ca sa se stabilească prin hotarâre judecătorească ca pârâtul nu are un
drept real asupra bunului aflat în proprietatea reclamantului și să înceteze exercitarea nelegitimă a acestui
drept. Este acțiunea proprietarului încetare a tulburări bunului său. Tulburarea care nu este legată de
deposedare.
Ea este similară acțiunii în complingere.
Caracterele juridice sunt aceleași ca și ale acțiunii în revendicare.
Condiții :
o Pârâtul să-l împiedice pe proprietar in exercitarea atributelor de folosința sau chiar a dispoziției.
o Terțului să nu aibă un drept cei permite sa aducă atinge dreptului de proprietate. Dezmembrăminte.
o Dreptul vecinătății ART 378
o Acțiunea negatorie este imprescriptibilă, atâta timp cat continua tulburarea.
 o Daca tulburarea inundate conținutul unui delict, reclamantul poate cere și despăgubiri, dar nu poate
cere despagubiri pentru prejudiciu moral.
o

Acțiunea confesorie – este similară acțiunii în revendicare cu directa că, ea șe înaintează de către titularul
unui drept real limitat. Uzufruct, uz abitație, superficie, servitute, gaj.
Acțiunea în revendicare se recunoaște doar proprietarului, deci uzufrructuarul tehnic vorbim nu poate
revendica, dar daca el a fost deposedat de bun în mod ilicit, el va folosi o actiune confesorie, pentru ca
instanța să recunoască dreptul de uzufruct, să recunoască faptul că posesorul încalcă dreptul
uzufructuarului, să oblige posesorul să predea posesia uzufructuarului.
Acțiunea în grănițuire – delimitare prin semne exterioare, a doua terenuri vecine. Dacă între vecini nu
existâ conflict, grănițuirea este o simplă operațiunea materială, realizată prin acordul părților. În caz de
conflict însă prin acțiunea în grănițuire se urmărește determinarea prin hotarâre judecătorească a limitelor
dintre bunurile imobile și stabilirea traseului real al Hotarului dintre bunuri.

Tema : Dreptul vecinătății

De sine stătător.

Tema 8 : Dezmembramintele dreptului de proprietate

1.1 noțiuni generale privind dezmembrămintele dreptului de proprietate
1.2 Dreptul de uzufruct
1.3 Noțiunea, caracterele juridice, obiectul dreptului de uzufruct. Drepturile și obligațiile
uzufructuarului și ale Nulului proprietar. Stingerea uzufructului.,
1.4 Dreptul de uz și abitație
1.5 Dreptul de servitute
1.6 Drept de superficie.

Noțiuni :
Dreptul de proprietate este cel mai deplin drept asupra bunurilor, iar romanii il descriau Plena in re potesta.
Proprietarul deține 3 atribute, dar este posibil ca aceste atribute sa aparțină separat mai multor proprietari,
formând astfel drepturi reale distincte. În doctrina drepturi reale asupra bunului altuia.
Drepturile reale rezultate din separarea atributelor, componente a dreptului de proprietate, poartă
denumirea de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate.
Ele nu desființează dreptul de proprietate însă îi limitează atributele, proprietarul fiind lipsit de unele din ele.
Legea desemnează Nu-l proprietar.
Caracterele juridice ale dezmembrămintele sunt tuturor celor ale drepturilor reale.
Opozabile tuturor. Ele sunt givernate de principiul numerus clausus.