5

fluvii 0 de lacuri sau elegee. La acestea se mai poate amintl

apa de ploaie.
Ape le de izvor i pguri curate sunt in general mai bogate in
corpi disolvati decât apele de rAuri i fluvii ; ele au in schimb
partea bunA câ cuprind mai puline substage organice si orga-
nizate.
Apele din elep`ee sau lacuri sunt cele mai putin bune de beiut
din cauza substagelor organizate ce cuprind.
Apa de ploaie, culeasA chiar de pe acoperisuri curate, contine
foarte multi microbi i trebue sâ fie pästratä mai multe sgptämâni,
feritâ de luming, in o citernä curatà, pentru a fi bunä de bdut. Ea
nu contine corpii folositori din celelalte ape, ci numai urme de
amoniac i acid azotos.
Foarte adesea ori apele de bäut con-
tin organisme vii, dintre care multe pot
sä fie vätämätoare sänätätii. Astfel avem
printre microbi zooglea (fig. 4), diplo-
coccus (fig. 5), sarcinele (fig. 6), strep-
tococcus (fig 11), bacili (fig. 7 si 8), bac-
C° cr, .111 83 c9
0 93
o Se, ES Sa Fe
c° c° c=o o cf3a

Fig. 4 Zooglea. Fig. 5 Diplococcus. Fig. 6 Sarcine.

c,
e
a0
ao
tt 9
0 1°0
0,00:p rz,
Fig. 7. Baciii desvoltati. Fig. 8 Bad H. Fig. 9 13acterii. Fig. jo Vibrioni.
terii (fig. 9), si vibrioni (fig. 10), pc lâng ä. care se mai
gäsesc o multime de sport, alge, fermenti i mucegaiuri.
Un centimetru cub de apä bung de bäut contine dela
8,000 11.000 microbi pe când o apä curgätoare poate
contine dela 180.000-244.000 microbi in un c. c.; astfel
un pahar din aceastä apä poatecontinea pänä la 30.000.000
microbi. Multi din acesti microbi sunt germenii diferi-
telor boale. Acesti microbi pot fi depärtati facând sá treacä
apa printr'un filtru.
Fig. xx. Streptococcus.
Filtrele cele mai bune sunt formate din niste
vase de portelan nezmAltuite cu pori microscopici. Apa impinsd prin
presiunea scurgerei din tevile de canalizare, de care e legat filtrul,
pâtrunde prin acesti pori aproape perfect curatä. Materiile ce se

www.digibuc.ro
 6

gäsesc in suspesnsiune, fie ele minerale sau organizate (detritusuri)

infuzorii sau organizme, ca bacterii, fermenti, etc.), rämân pe filtru.
Figura 12 arath un filtru Pasteur C hamb er land.
Figura 13 arath un filtru in care apa se filtreazd
fàrà presiune. In loc de portelan poros se in-
trebuinteazh i cärbune poros preparat anume,
precum si pAnze de asbest.
rfi de Al tut
Apele selenitoase. Apele cari contin sulfat
de calciu (gips) si clorurti de calciu, In canti-
tate mai mare de 0 gr. 25 la litru, se numesc
selenitoase sau ; ele au gust sälciu si nu
sunt bune pentru sänätate.
Când apele contin mult carbonat de calciu se
rattle numesc incrustante, cäci acoper obiectele puse
inlauntrul lor cu o coaja de carbonat de calciu.
Apele mineralizate se numesc acelea cari cu-
prind corpi disolvati in cantitate mare. Uncle
din ele se intrebuinteazii in mediciná. Ele sunt
de mai multe feluri :
Apele clorurate, cari contin multe cloruri (iz-
voarele särate : Oglinzi, Monteor si
API filtrat. A fiele iodurate si bromurate, care contin io-
Fig. rz. Filtrul Pasteur- duri i bromuri (precum sunt apele dela Vul-
Chamberland pentru apl cana, Govora si Lacul Seirat).
sub prestune.
Apele sulfuroase, cari contin sulfuri solubile
hidrogen sulfurat (Pucioasa, Strunga, Olänesti, Calimeinesti,
Vizantea).
Apele feruginoase, care contin fer Strunga ).
Apele arsenicale, cari contin si arsenic (Dorna).
Apele carbonatate alcaline, (Sleinic-Baciiu
No. 1, Siriu, Caciulata).
Apele sulfatate alcaline si clorurate
Lacul-Siirat).
Apele termale se numesc apele minerale
cari es calde din sânul pämântului. Amintim
printre a cestea apele dela Karlsbad cu 75° C,
apele dela Baden-Baden cu 68° C si 44° C,
apele dela Aix la Chapelle cu 55° C, apele
dela Wiesssbaden cu 700.
In România numai apa dela Siriu (Buzhu)
e putin termala (32°). Ar mai fi fost la Cozia,
dar prin captare s'a pierdut izvorul.
Ape minerale artifieiale se numesc a- F g. 13. F ltru fárl
presiune.
pele minerale fabricate artificial prin dizol-
vare in aph distilatá sau filtrath a substantelor cari se gäsesc in
apele minerale naturale. Aceste ape pot fi puse in comert numai
sub acest nume. Se pare, eh actiunea lor asupra organismului nu
e ash de bung ca a celor naturale.

www.digibuc.ro
 Rolul apei In natufa.
(Bucat ä. de citire)

Am spus deIa inceput, cà apa intral in alcatuirea plantelor i ani-

imalelor n proportie de 50-700/0 din greutatea lor. Aceasta in-
seamna, cà apa joacä un rol insemnat in vieata. Ea face cu putintä
dizolvarea alimentelor si prefacerea lor irt organism si este ea insgsi.
-un aliment prin corpii pe care ti contine.
Proprietatea ei de a-si mâ'rì volumul, prin inghetare, joacà un rol
insemnat la transformarea scoartei pämântului. Patruzând in stare
lichidà prin crapâturile stancilor i inghetând iarna, ea le sfarmai
in bucati. Acestea se desfac prirhävara, se rostogolesc in vale, sunt
luate de ape si prefácute in nknol si in nisip cari sunt târâte in
.campuri.
Plutirea ghetei pe suprafata apei t*i are deasemenea insemna-
tatea ei. Ape le raurilor i lacurilor ingheata, din aceastal cauz5,
-numai la suprafata. Ghiata formatä apära fundul apelor, tinându-le
pe acestea la temperatura de+4°. Faptul acesta e important nu numai
pentru pestii cari mai pot trk in aceste ape, sub ghiata, dar joaca
un rol insemnat i asupra climei. Dacai s'ar fi intâmplat, din contra,
ca ghiata sa fie mai grea decât apa, ea ar caldeà la fund si inghe-
-tarea raurilor ar fi totala. Cantitatea de ghiata formata astfel ar fi
nespus de mare. Caldura verei nu ar fi in stare sal o topeascâ in
intregime. Din an in an s'ar ingrämadi ghiata pe suprafata Oman-
tului si, dui:a un timp oarecare, clima noastra ar fi aceia a regiu-
milor polare. Primavara, ar aveâ loc revarsari mari de ape sl inecuri
din cauza desghetarei la suprafata si a ghetei ramase la fund.
Prin curentii de mare, 'apa transportä caldura soarelui dela
.ecuator la poli.
Raul Golfului, de pilda, care pleacal din golful de Mexic, este
un adevärat calorifer cu apai calda' pentru coastele de apus ale
Europei.
Caderile de apä sunt un izvor nesecat de energie. Ele au fost
_numite, cu drept cuvânt, in mod figurat, carbunele alb. Numartil
fabricelor in care =sink-file sunt puse in miscare prin caderi de
apä creste din zi in zi. Carbunele alb e menit sa.' schimbe, inteun
viitor cat de apropiat, harta economica a lumii cu centrele ei in-
dustriale. Consumatiunea cArbunelui de pamânt a í inceput de pe
acuma sà scada in mod destul de simtitor.
Evaporarea apelor, in sarsit, din mári, din lacuri si din râuri, este
disfilare naturala care räspandeste pe toatà suprafata pâmântu-
lui, sub forma de ploaie, apa atk de trebuincioasâ cresterii plantelor.

www.digibuc.ro