Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial


Programul de studii: Inginerie Economică Industrială

PROIECT LA INGINERIA SISTEMELOR DE PRODUCȚIE

Student: Nichita Diana


Grupa: IEI 2LF442

Braşov, 2018
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

Tema 5: Să se proiecteze un sistem de productie pentru execuția unui reper de tipul matriță
arbore, în cantitatea de Q=8500 buc/an și matriță furcă în cantitatea Q=9500 buc/an; 8h/schimb,
2 schimburi/zi, 5 zile/săptămână, 52 săptămâni/an, k= (coefficient de utilizare).

Matriţa arbore Matriţa furcă


Nr.
Operaţia
crt. tb ta tn1 tb ta tn2

1 Găurire 160 25 185 160 25 185

Rabotare
2 2100 20 2120 1440 20 1460
prismatică
3 Trasare coadă 40 10 50 30 10 40
4 Rabotare coadă 1200 25 1225 1000 25 1025
5 Trasare închidere 30 10 40 30 10 40
6 Trasare centraj 20 10 30 20 10 30
7 Frezare închidere 500 25 525 960 25 985
Frezare centrare
8 200 25 225 320 25 345
eboş
9 Trasare profil 210 10 220 150 10 160
Frezare copiere
10 5880 25 5905 3600 25 3625
profil eboş
Trasare locaş
11 15 10 25 15 10 25
puntiţă
Frezare bavura
12 mare şi locaş 600 25 625 470 25 495
cleşte
13 Tratament curăţire 2370 25 2395 2370 25 2395

2
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

14 Frezare retuş profil 3400 25 3425 3400 25 3425


Erodare profil
15 2200 25 2225 2400 25 2425
finisare
0 1 2 3 4 5 6 7
Ajustare, probe,
16 2600 25 2625 2000 25 2025
lustruire
Frezare locaş
17 200 25 225 150 25 175
bavură mică
Rabotare retuş
18 150 25 175 150 25 175
coadă
Trasare centraje –
19 20 10 30 20 10 30
finisare
Frezare centraje –
20 200 10 210 320 25 345
finisare
Ajustare centraje,
21 110 20 130 110 20 130
marcare
Conservare –
22 30 10 40 30 10 40
transport
Total 22655 19580

3
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

Cuprins
1. Fișa tehnologică a reperelor.................................................................................................. 5
1.1. Fișa tehnologică a reperului fictiv................................................................................. 7
2. Calculul necesarului de echipamente ................................................................................... 9
2.1. Determinarea volumului de productie pe operații ...................................................... 9
2.2. Calculul necesarului de mașini, utilaje și echipamente din sistemul de fabricație 11
2.3. Gradul de încărcare al utilajelor ................................................................................ 12
3. Determinarea necesarului de spații și forță de muncă din sistemul de fabricație ......... 13
3.1. Determinarea spațiului necesar pentru locurile de muncă ...................................... 13
3.2. Determinarea numărului de angajați din sistemul de productie ............................. 14
4. Dimensionarea facilităților de întreținere și reparații ..................................................... 16
4.1. Determinarea numărului de mașini și echipamente necesare pentru întreținere și
reparații ................................................................................................................................... 16
4.2. Determinarea necesarului de spațiu pentru subsistemul de mentenanță ............... 16
4.3. Determinarea nesesarului de personal ....................................................................... 18
5. Dimensionarea facilităților pentru depozitare, alegerea sistemului logistic .................. 18
5.1. Determinarea spațiului de depozitare a materialelor ............................................... 18
5.2. Determinarea numărului de angajați pentru manipularea și depozitarea
materialelor ............................................................................................................................. 21
6. Dimensionarea serviciilor funcționale ............................................................................... 21
6.1. Determinarea numărului de angajați din sistemul de productie și serviciile
funcționale ............................................................................................................................... 21
6.2. Determinarea necesarului de spațiu pentru serviciile funcționale .......................... 22
7. Dimensionarea facilităților auxiliare de sprijin ................................................................ 23
7.1. Spații pentru parcarea autoturismelor angajaților................................................... 23
7.2. Spații pentru schimbarea ținutei vestimentare a angajaților și pentru grupuri
sanitare ..................................................................................................................................... 24
7.3. Grupurile sanitare ........................................................................................................ 24
7.4. Spații pentru servirea mesei ........................................................................................ 24
7.5. Spații pentru serviciile de sănătate și persoane cu handicap ................................... 25
8. Suprafața totală a sistemului de productie........................................................................ 25

4
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

1. Fișa tehnologică a reperelor


Matriţa arbore Matriţa furcă
Nr.
Operaţia
crt. tb [min] ta [min] tn1 [min] tb [min] ta [min] tn2 [min]

1 Găurire 2,67 0,42 3,09 2,67 0,42 3,09

Rabotare
2 35 0,33 35,33 24 0,33 24,33
prismatică
3 Trasare coadă 0,67 0,17 0,84 0,5 0,17 0,67
4 Rabotare coadă 20 0,42 20,42 16,67 0,42 17,09
5 Trasare închidere 0,5 0,17 0,67 0,5 0,17 0,67
6 Trasare centraj 0,33 0,17 0,5 0,33 0,17 0,5
7 Frezare închidere 8,33 0,33 8,66 16 0,33 16,33
Frezare centrare
8 3,33 0,42 3,75 5,33 0,42 5,75
eboş
9 Trasare profil 3,5 0,17 3,67 2,5 0,17 2,67
Frezare copiere
10 98 0,42 98,42 60 0,42 60,42
profil eboş
Trasare locaş
11 0,25 0,17 0,42 0,25 0,17 0,42
puntiţă
Frezare bavura
12 mare şi locaş 10 0,42 10,42 7,83 0,42 8,25
cleşte
13 Tratament curăţire 39,5 0,42 39,92 39,5 0,42 39,92
14 Frezare retuş profil 56,67 0,42 57,09 56,67 0,42 57,09
Erodare profil
15 36,67 0,42 37,09 40 0,42 40,42
finisare
0 1 2 3 4 5 6 7

5
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

Ajustare, probe,
16 43,33 0,42 43,75 33,33 0,42 33,75
lustruire
Frezare locaş
17 3,33 0,42 3,75 2,5 0,42 2,92
bavură mică
Rabotare retuş
18 2,5 0,42 2,92 2,5 0,42 2,92
coadă
Trasare centraje –
19 0,33 0,17 0,5 0,33 0,17 0,5
finisare
Frezare centraje –
20 3,33 0,17 3,5 5,33 0,42 5,75
finisare
Ajustare centraje,
21 1,83 0,33 2,16 1,83 0,33 2,16
marcare
Conservare –
22 0,5 0,17 0,67 0,5 0,17 0,67
transport
Total 377,54 326,29

6
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

Fig.1.1 Matriță arbore Fig.1.2 Matriță furcă

1.1. Fișa tehnologică a reperului fictiv

𝑇𝑜𝑝 𝑡𝑎 𝑡𝑛
𝑄𝑡 =18 000 [buc/an]
Nr. Crt. Tip mașină [min] [min] [min]
Operația
Mașină de găurit radială
1 Găurire WMW 85 2,67 0,42 3,09
Mașină de rabotat
2 Rabotare prismatică Bilette 29,20 0,33 29,53
3 Trasare coadă Banc de trasare 0,58 0,17 0,75
Mașină de rabotat
4 Rabotare coadă Bilette 18,24 0,42 18,66

7
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

5 Trasare închidere Banc de trasare 0,5 0,17 0,67


6 Trasare centraj Banc de trasare 0,33 0,17 0,5
Mașină de frezat
7 Frezare închidere vertical 12,40 0,42 12,82
8 Frezare centrare eboș Mașină de frezat FU1 4,39 0,42 4,81
9 Trasare profil Banc de trasare 2,97 0,17 3,14
Mașină de frezat prin
10 Frezare copiere profil eboș copier FK080 77,94 0,42 78,36
11 Trasare locaș puntiță Banc de trasare 0,25 0,17 0,42
Frezare bavură mare și locaș
12 clește Mașina de frezat FU1 8,86 0,42 59,28
13 Tratament curățire - 39,5 0,42 39,92
14 Frezare retuș profil Mașină de frezat FU1 56,67 0,42 57,09
15 Erodare profil finisare - 38,43 0,42 38,85
16 Ajustare, probe, lustruire Banc ajustare 38,06 0,42 38,48
17 Frezare locaș bavură mică Mașină de frezat FU1 2,89 0,42 3,31
Mașină de rabotat
18 Raborate retuș coadă Bilette 2,5 0,42 2,92
19 Trasare centraje- finisare Banc de trasare 0,33 0,17 0,5
20 Frezare centraje-finisare Mașină de frezat FU1 4,39 0,30 4,69
21 Ajustare centraje, marcare Banc ajustare 1,83 0,33 2,16
22 Conservare-transport - 0,5 0,17 0,67
TOTAL 400,62

8
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

2. Calculul necesarului de echipamente

2.1. Determinarea volumului de productie pe operații

Procent
de
𝑄𝑡 =18 000 [buc/an]
Nr. Crt. rebut 𝑄𝑖 𝑄𝑒
Tip mașină 𝑃𝑟𝑖 [buc/an] [buc/an]
Operația
Mașină de găurit radială
1 Găurire WMW 85 0,01 21 170 20 958
Mașină de rabotat
2 Rabotare prismatică Bilette 0,005 20 958 20 853
3 Trasare coadă Banc de trasare 0,009 20 853 20 665
Mașină de rabotat
4 Rabotare coadă Bilette 0,005 20 665 20 561
5 Trasare închidere Banc de trasare 0,009 20 561 20 375
6 Trasare centraj Banc de trasare 0,009 20 375 20 191
Mașină de frezat
7 Frezare închidere vertical 0,01 20 191 19 989
8 Frezare centrare eboș Mașină de frezat FU1 0,01 19 989 19 789
9 Trasare profil Banc de trasare 0,009 19 789 19 610
Mașină de frezat prin
10 Frezare copiere profil eboș copier FK080 0,01 19 610 19 413
11 Trasare locaș puntiță Banc de trasare 0,009 19 413 19 238
Frezare bavură mare și locaș
12 clește Mașina de frezat FU1 0,01 19 238 19 045
13 Frezare retuș profil Mașină de frezat FU1 0,01 19 045 18 854
14 Ajustare, probe, lustruire Banc ajustare 0,006 18 854 18 740
15 Frezare locaș bavură mică Mașină de frezat FU1 0,01 18 740 18 552

9
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

Mașină de rabotat
16 Raborate retuș coadă Bilette 0,005 18 552 18 459
17 Trasare centraje- finisare Banc de trasare 0,009 18 459 18 292
18 Frezare centraje-finisare Mașină de frezat FU1 0,01 18 292 18 109
19 Ajustare centraje, marcare Banc ajustare 0,006 18 109 18 000

𝑄𝑖 =cantitatea de intrare;
𝑄𝑒 =cantitatea de ieșire;
𝑏𝑢𝑐 𝑄𝑒
𝑄𝑒 = 18 000 ; 𝑄𝑖 = ;
𝑎𝑛 1−𝑃𝑟𝑖
18 000 18 109 18 292
𝑄𝑖19 = 1−0,006 = 18 109; 𝑄𝑖18 = 1−0,01 = 18 292; 𝑄𝑖17 = 1−0,009 = 18 459;
18 459 18 552 18 740
𝑄𝑖16 = 1−0,005 = 18 552; 𝑄𝑖15 = 1−0,01 = 18 740; 𝑄𝑖14 = 1−0,006 = 18 854;
18 854 19 045 19238
𝑄𝑖13 = 1−0,01 = 19 045; 𝑄𝑖12 = 1−0,01 = 19 238; 𝑄𝑖11 = 1−0,009 = 19 413;
19 413 19 610 19 789
𝑄𝑖10 = 1−0,01 = 19 610; 𝑄𝑖9 = 1−0,009 = 19 789; 𝑄𝑖8 = 1−0,01 = 19 989;
19 989 20 191 20375
𝑄𝑖7 = 1−0,01 = 20 191; 𝑄𝑖6 = 1−0,009 = 20 375; 𝑄𝑖5 = 1−0,009 = 20 561;
20 561 20 665 20 853
𝑄𝑖4 = 1−0,005 = 20 665; 𝑄𝑖3 = 1−0,009 = 20 853; 𝑄𝑖2 = 1−0,005 = 20 958;

20 958
𝑄𝑖1 = = 21 170;
1 − 0,01

𝑏𝑢𝑐
𝑄𝑠𝑓 = 𝑄𝑖1 = 21 170 ;
𝑎𝑛
𝑏𝑢𝑐
𝑄𝑝𝑓 = 𝑄𝑒10 = 18 000 ;
𝑎𝑛
𝑏𝑢𝑐
𝑟 = 21 170 − 18 000 = 3 170 ;
𝑎𝑛
𝒃𝒖𝒄
𝒓 = 𝟑 𝟏𝟕𝟎 .
𝒂𝒏

10
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

2.2. Calculul necesarului de mașini, utilaje și echipamente din sistemul de


fabricație

𝑇𝑛𝑒𝑐
𝑁𝑢𝑖 = ;
𝑇𝑑𝑖𝑠𝑝
 𝑇𝑛𝑒𝑐 = ∑𝑛𝑘=1 𝑄𝑖 × 𝑡𝑛𝑖 ;
𝑡𝑛𝑖 −timp normat pe operația ”i”; 𝑡𝑛𝑖 = 𝑡𝑏 + 𝑡𝑎 ;
 𝑇𝑑𝑖𝑠𝑝 = ℎ × 𝑠 × 𝑧 × 𝑛𝑠 × 𝑘;

Observații:
h- nr. de ore/schimb; h=8;
s- nr. de schimburi; s=2;
z- nr. de zile lucrătoare/săptămână; z=5;
𝑛𝑠 - nr. de săptămâni; 𝑛𝑠 =52;
𝑘−coef. de utilizare a timpuluui; k=0,95;
𝑜𝑟𝑒 𝑚𝑖𝑛
𝑇𝑑𝑖𝑠𝑝 = 8 × 2 × 5 × 52 × 0,95 = 3 952 = 237 120 ;
𝑎𝑛 𝑎𝑛
21.170∙3,09
𝑁𝑊𝑀𝑊85 = = 0,28; 𝑁𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎𝑡 𝑊𝑀𝑊85 = 1 utilaj;
237120
20.958∙29,53+20.665∙18,66+18.552∙2,92
𝑁𝑀𝑅𝐵 = = 4,46; 𝑁𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎𝑡 𝑀𝑅𝐵 = 5 utilaje;
237120
20.853∙0,75+20.561∙0,67+20.375∙0,5+19.789∙3,14+19.413∙0,42+18.459∙0,5
𝑁𝐵𝑇 = = 0,5; 𝑁𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎𝑡 𝐵𝑇 = 1
237120

utilaj;
20.191∙12,82
𝑁𝑀𝐹𝑉 = = 1,09; 𝑁𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎𝑡 𝑀𝐹𝑉 = 2 utilaje;
237120
19.989∙4,81+19.238∙59,28+19.045∙57,09+18.740∙3,31+18.292∙4,69
𝑁𝐹𝑈1 = = 10,42; 𝑁𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎𝑡 𝐹𝑈1 = 11
237120

utilaje;
19.610∙78,36
𝑁𝐹𝐾080 = = 6,48; 𝑁𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡𝑎𝑡 𝐹𝐾808 = 7 utilaje;
237120
18.854∙38,48+18.109∙2,16
𝑁𝐵𝐴 = 237120
= 3,22; 𝑁𝐵𝐴 = 4 utilaje;

11
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

2.3. Gradul de încărcare al utilajelor

Gradul mediu de încărcare pe grupe de utilaje

𝑇𝑛𝑒𝑐 𝑁
𝑔𝑖 = 𝑇 = 𝑁𝑢𝑖;
𝑑𝑖𝑠𝑝 ∙𝑁𝑎𝑖 𝑎𝑖

0,28
𝑔𝑊𝑀𝑊85 = = 0,28=28%
1
4,46
𝑔𝑀𝑅𝐵 = = 0,89=89%
5
0,5
𝑔𝐵𝑇 = = 0,50=50%
1
1,09
𝑔𝑀𝐹𝑉 = = 0,55=55%
2
10,42
𝑔𝐹𝑈1 = = 0,95=95%
11
6,48
𝑔𝐹𝐾080 = = 0,93 =93%
7
3,22
𝑔𝐵𝐴 = = 0,81=81%, deci nu se modifică regimul de lucru.
4

Tip utilaj Număr mașini adoptate (𝑵𝒂𝒊 ) 𝒈𝒊


WMW85 1 0,28
MRB 5 0,89
BT 1 0,50
MFV 2 0,55
FU1 11 0,95
FK080 7 0,93
BA 4 0,81
TOTAL 31

12
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

3. Determinarea necesarului de spații și forță de muncă din sistemul


de fabricație

3.1. Determinarea spațiului necesar pentru locurile de muncă

Spațiul total pentru sistemul de fabricație se compune din suma spațiilor necesare pentru
toate locurile de muncă și a spațiilor necesare căilor de acces.

𝑆𝑠𝑡 = ∑𝑛𝑗=1 𝑆𝑡𝑗 + 𝑆𝑐𝑎 , unde


o 𝑆𝑡𝑗 -suprafața totală a grupelor de utilaje (spații necesare totale pentru toate locurile de
muncă de prelucrare, montaj sau tratament termic);
𝑆𝑡𝑗 = 𝑁𝑎𝑗 ∙ 𝑆𝑡 , dar 𝑆𝑡 = 𝑆𝑠 + 𝑆𝑔 + 𝑆𝑒 , unde:
 𝑆𝑠 = 𝐿 ∙ 𝑙 [𝑚2 ]-suprafața statică;
 𝑆𝑔 = 𝑆𝑠 ∙ 𝑁𝑙 [𝑚2 ] –suprafața de gravitație;
 𝑆𝑒 = (𝑆𝑠 + 𝑆𝑔 ) ∙ 𝑘 – suprafața de evoluție
𝑘 = 1,2…2,5 , se adoptă k=2 în industria constructoare de mașini.
 𝑆𝑗 = 𝑆𝑠 + 𝑆𝑔 + 𝑆𝑒 [𝑚2 ];
 𝑆𝑡𝑗 = 𝑁𝑎𝑗 ∙ 𝑆𝑗 [𝑚2 ];
 𝑆𝑐𝑎 = 𝑘1 ∙ 𝑆𝑡𝑗 - spații necesare căilor de acces;
Valorile coeficientului 𝑘1 depind de dimensiunile semifabricatelor introduse în proces. Se
adoptă 𝑘1 = 0,1.

Uti Lxl 𝑵𝒍

WMW85 1,5 x 0,8 3


MRB 1,2 x 0,5 1
BT 2x1 1

13
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

MFV 1,8 x 1,5 3


FU1 2x2 3
FK080 2,5 x 2 3
BA 2x1 1

Nr. 𝑺𝒔
𝑼𝒕𝒊 𝑵𝒂𝒋 𝑵𝒍 𝑺𝒈 [𝒎𝟐 ] 𝑺𝒆 [𝒎𝟐 ] 𝑺𝒋 [𝒎𝟐 ] 𝑺𝒕𝒋 [𝒎𝟐 ]
Crt. [𝒎𝟐 ]
1 WMW85 1 1,2 3 3,6 9,6 14,4 14,4
2 MRB 5 0,6 1 0,6 2,4 3,6 18
3 BT 1 2 1 2 8 12 12

4 MFV 2 2,7 3 8,1 21,6 32,4 64,8

5 FU1 11 4 3 12 32 48 528

6 FK080 7 5 3 15 40 60 420

7 BA 4 2 1 2 8 12 48

∑ 𝑆𝑡𝑗 = 1.105,2 𝑚2

𝑆𝑐𝑎 = 𝑘1 ∙ 𝑆𝑡𝑗 = 0,1 ∙ 1.105,2 = 110,52 𝑚2


𝑛

𝑆𝑠𝑡 = ∑ 𝑆𝑡𝑗 + 𝑆𝑐𝑎 = 1.105,2 + 110,52 = 1.215,72 𝑚2


𝑗=1

3.2. Determinarea numărului de angajați din sistemul de productie

Angajații direct productivi sunt cei care lucrează efectiv pe mașinile și echipamentele
cuprinse în procesul tehnologic. Numărul acestora se calculează conform relației:
𝑁𝑎𝑑𝑝 = 𝑛𝑠 ∙ ∑𝑛𝑖−1 𝑁𝑎𝑖 , unde:
o 𝑛𝑠 − numărul de schimburi;
o 𝑁𝑎𝑖 − numărul de utilaje din grupul ”i”;
o 𝑛− numărul de grupe de utilaje.

14
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

Tip utilaj Număr de mașini adoptate, 𝑵𝒂𝒊 Număr de schimburi Număr de operatori

WMW85 1 2
2
BT 1 2
MRB 5 2 10
MFV 2 2 4
FU1 11 2 22
FK080 7 2 14
BA 4 2 8
TOTAL 60

Pentru funcționarea sistemului de fabricație, la personalul direct productiv trebuie adăugat:


 Personalul destinat măsurării și controlului calității;
 Personalul pentru activități logistice (de manipulare și stocare materială);
 Personalul pentru pregătirea și adaptarea mașinii la schimbarea reperului;
 Personalul de monitorizare, conducere-coordonare operative a sistemului. Acesta se
referă la maeștri, tehnologi și șeful sistemului de fabricație.
În domeniul construcției de mașini se recomandă, orientativ, alocarea unui maistru la 25 de
operatori și a unui tehnolog la 50 de operatori. Celelalte categorii de personal, menționate mai
sus, se vor adăuga atunci când vor fi dimensionate subsistemele respective.
Având în vedere numărul de operatori necesari pentru cele două schimburi se mai adaugă 2
maiștri, 1 de tehnolog și 1 șef de secție, în total 64 angajați.

15
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

4. Dimensionarea facilităților de întreținere și reparații

4.1. Determinarea numărului de mașini și echipamente necesare pentru


întreținere și reparații

Pentru întreținere și reparații sunt necesare utilaje de prelucrare de tip strung, mașini de
frezat, mașini de găurit, de rectificat și echipamente special de tip polizor, aparat de sudură,
mașini de debitat, fierăstrău.
Stabilirea numărului de mașini și echipamentelor necesare se poate obține prin două metode:
 Metoda analitică- pe baza stabilirii timpuluui de execuție a pieselor de schimb pentru
fiecare tip utilaj productiv, piese care nu se cumpără direct de pe piață;
 Metode raportării la numărul de mașini din secțiile productive.
În concordanță cu cea de a doua metodă, numărul total de mașini din secția de întreținere și
reparații va fi:
𝑁𝑡𝑚 = 𝑝𝑚 ∙ 𝑁𝑡 , unde:
o 𝑁𝑡 −numărul total de utilaje (direct productive) existent în sistemul de productie;
o 𝑝𝑚 − (4,1…7,4)/100- reprezintă procentul de utilaje necesare pentru mentenanță.
Pentru 𝑝𝑚 = 5% ∙ 𝑁𝑡𝑚 = 0,05 ∙ 31 = 1,55 , deci se adoptă 2 utilaje.
În concordanță cu cea de a doua metodă se calculează și numărul echipamentelor special care
reprezintă 20% din numărul de utilaje din atelierul de întreținere și reparații.
Astfel, 𝑛𝑒𝑠 = 0,2 ∙ 2 = 0,4, deci se adoptă 1 echipament special.

4.2. Determinarea necesarului de spațiu pentru subsistemul de mentenanță

Subsistemul de întreținere și reparații conține spații cu destinații diferite. Mai întâi se


determină suprafața necesară pentru atelierul de prelucrări mecanice și apoi prin raportare la
aceasta se vor calcula suprafețele celorlalte tipuri de ateliere.

16
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

Suprafețele necesare pentru prelucrări mecanice se pot stabili la fel ca și la stabilirea numărului
de mașini, utilizând una din cele două metode:
 Metoda proiectării detaliate, similar cu cea de la determinarea suprafețelor necesare
sistemului de fabricație;
 Metoda aproximativă.
Utilizând a doua metodă, suprafața necesară pentru atelierul de prelucrări mecanice se
calculează cu relația:
𝑆𝐴𝑃𝑀 = 𝑆𝑀Î + 𝑆𝑀𝑆 , unde:
o 𝑆𝑀Î −suprafața ocupată de mașinile prevăzute pentru secția de prelucrări mecanice pentru
reparații;
𝑆𝑀Î − 18 ÷ 20 𝑚2 , se adoptă 18 𝑚2 .
o 𝑆𝑀𝑆 −suprafața totală pentru utilaje specifice.
𝑆𝑀𝑆 = 4 ÷ 10 𝑚2 , se adoptă 4 𝑚2 .
𝑆𝐴𝑃𝑀 = 𝑆𝑀Î + 𝑆𝑀𝑆 = 2 ∙ 18 + 1 ∙ 10 = 46 𝑚2 .

Suprafețele celorlalte tipuri de ateliere se vor regăsi în tabelul de mai jos:

Nr. Pondere Suprafață


crt. Tip atelier [%] atelier [𝒎𝟐 ]
1 Atelier demontare 12 ÷ 15 6,9
2 Atelier lăcătușărie 65 ÷ 70 32,2
3 Depozit piese de schimb 5÷ 7 2,76
4 Atelier ascuțire scule 5 ÷6 2,76
5 Cabinet maiștri 2÷ 4 1,38

 Atelier demontare: 𝑆𝐴𝐷 = 0,15 ∙ 46 = 6,9 𝑚2;


 Atelier lăcătușerie și asamblare 𝑆𝐴𝐿 = 0,7 ∙ 46 = 32,2𝑚2;
 Depozit piese de schimb 𝑆𝐷𝑃𝑆 = 0,06 ∙ 46 = 2,76 𝑚2;
 Atelier ascuțire scule 𝑆𝐴𝐴𝑆 = 0,06 ∙ 46 = 2,76 𝑚2 ;
 Cabinet maiștri 𝑆𝐶𝑀 = 0,03 ∙ 46 = 1,38 𝑚2 .
17
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

În concluzie, suprafața totală pentru subsistemul de mentenanță se calculează astfel:


𝑆𝑇 = 𝑆𝐴𝑃𝑀 + 𝑆𝐴𝐷 + 𝑆𝐴𝐿 + 𝑆𝐷𝑃𝑆 + 𝑆𝐴𝐴𝑆 + 𝑆𝐶𝑀 = 46 + 6,9 + 32,2 + 2,76 + 2,76 + 1,38 =
92 𝑚2.

4.3. Determinarea nesesarului de personal

Se adoptă un operator pentru fiecare utilaj și echipament special pe schimb. La 10 utilaje din
sistemul de fabricație se alocă un lăcătuș, la 20 de utilaje din sistemul de fabricație se alocă un
electrician, dacă este cazul, la 40 de utilaje din sistemul de fabricație se alocă un electronist.
Ca urmare vom avea:
 2 operatori pentru secția de întreținere și utilaje/schimb, deci 4 angajați;
 1 operatori pentru echipamente speciale/schimb, deci 2 angajați;
 3 lăcătuși/schimb, deci 6 angajați;
 1 electricieni/schimb, deci 2 angajați;
 1 electroniști/schimb, deci 2 angajați.
Total: 16 angajați.
Alte categorii de angajați:
 Ingineri și tehnicieni: 4% ∙ 16 = 0,64, deci 1 inginer;
 Personal administrativ și de birou: 3% ∙ 16 = 0,48, deci 1 angajat.
Total: 2 angajați.

5. Dimensionarea facilităților pentru depozitare, alegerea sistemului


logistic
5.1. Determinarea spațiului de depozitare a materialelor

Suprafața totală a spațiului de depozitare STD rezultată pentru depozitul de semifabricate și


piese finite va fi:

18
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

𝑆𝑇𝐷 = 𝑆𝑆𝑆𝐹 + 𝑆𝑆𝑃𝐹 + 𝑆𝑆𝐸𝑀 + 𝑆𝑀𝐸𝑀 + 𝑆𝐶𝐴 + 𝑆𝐵 , unde:


o 𝑆𝑆𝑆𝐹 −suprafață de stocare a semifabricatelor;
o 𝑆𝑆𝑃𝐹 −suprafață de stocare piese finite;
o 𝑆𝑆𝐸𝑀 −suprafață de stocare echipamente de manipulare ce nu sunt în acțiune;
o 𝑆𝑀𝐸𝑀 −suprafață de manevră a echipamentelor de manipulare în depozit;
o 𝑆𝐶𝐴 −suprafață căi de acces;
o 𝑆𝐵 −suprafață birouri.

a) Suprafață de stocare semifabricat


𝑆𝑆𝑆𝐹 = 𝑁𝑆𝐹 ∙ 𝑆𝑢𝑠 , unde:
𝑁𝑆𝐹 −numărul maxim de semifabricate care se stochează pe lună;
𝑆𝑢𝑠 −suprafața unei unități stocate;

Dimensiuni piese:
Matriță arbore: piesă finită: 790x590x930 [mm];
semifabricat: 800x600x950 [mm];
Matriță furcă: piesă finită: 450x400x400 [mm];
semifabricat: 460x410x410 [mm];
8500
Dimensiuni bare: A: 600x500x3200; 𝑄𝑠𝑓/𝑙𝑢𝑛ă = = 709 𝑠𝑓/𝑙𝑢𝑛ă;
12
9500
F: 460x410x3690; 𝑄𝑠𝑓/𝑙𝑢𝑛ă = = 792 𝑠𝑓/𝑙𝑢𝑛ă;
12

Dintr-o bară se obțin 3800/= 4 semifabricate, respectiv 3690/410= 9 semifabricate.


Barele se vor depozita în formă piramidală în felul următor: 26-24-22-20-18-16-14-12-10-8-6-4-
2-1
Barele pentru arbori : 18-16-14-12-10-8-6-4-2

𝑆𝑆𝑆𝐹 = 26 ∙ 0,8 ∙ 3,8 + 18 ∙ 0,46 ∙ 3,69 = 79,04 + 30,55 = 109,59 𝑚2 ;


b) Suprafață de stocare produse finite

19
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

𝑏𝑢𝑐
𝑄𝑝𝑓 = 18 000 [ 𝑎𝑛 ];

Livrarea produselor se va face săptămânal: 𝑄𝑝𝑓/𝑠ă𝑝𝑡 = 18000/48 = 375 [buc/săpt]; (177


resp. 198)
Produsele finite se vor ambala în cutii 2 x 2 x 1,5 m, respectiv 1,6 x 1,6 x 1,8 m;
o Pe lungime încap: 2 respectiv 4 piese;
o Pe lățime încap: 2 respectiv 4 piese;
o Pe înălțime încap: 2 respectiv 4 piese;
Într-o cutie încap 8 matrițe arbore și în alta 64 matrițe furcă;
Nr. de cutii necesare pentru ambalare: 177/8~22; 198/64~3;
Suprafață palet: 2000 x 2000 ;
Cele 25 de cutii pot fi așezate câte 2 pe fiecare palet, respectiv avem nevoie de 13 paleți.
𝑆𝑆𝑃𝐹 = 2 ∙ 2 ∙ 13 = 52 𝑚2;

c) Suprafață de stocare echipamente de manipulare


Se aleg următoarele echipamente de manipulare, cu caracteristicile aferente:
 Cărucioare: 3
Dimensiuni: 2 x 2
 Stivuitor: 1
Dimensiuni: 2x3
𝑆𝑆𝐸𝑀 = 3 ∙ 2 ∙ 2 + 1 ∙ 2 ∙ 3 = 18 𝑚2;
d) Suprafața căilor de acces
𝑆𝐶𝐴 = 𝑘 ∙ (𝑆𝑆𝑆𝐹 + 𝑆𝑆𝑃𝐹 + 𝑆𝑆𝐸𝑀 ) = 0,1 ∙ (109,59 + 52 + 18) = 17,96 𝑚2 ;
unde k=10%=0,1;
e) Suprafață birou
Se adoptă o persoană la birou (1 gestionar/schimb), deci 𝑆𝐵 = 9𝑚2
→ 𝑆𝑇𝐷 = (𝑆𝑆𝑆𝐹 + 𝑆𝑆𝑃𝐹 + 𝑆𝑆𝐸𝑀 ) + 𝑆𝐶𝐴 + 𝑆𝐵 ;
𝑆𝑇𝐷 = 109,59 + 52 + 18 + 17,96 + 9 = 206,55 m2 ;

20
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

5.2. Determinarea numărului de angajați pentru manipularea și depozitarea


materialelor
Se adoptă 5 gestionari depozitare, deci 𝑵𝒂𝑺𝑳 = 𝟓 angajați.

6. Dimensionarea serviciilor funcționale

6.1. Determinarea numărului de angajați din sistemul de productie și


serviciile funcționale

Se determină numărul total de angajați din sistemul de productie și apoi prin raportare la
acest număr se determină numărul angajaților din diferite compartimente funcționale.
1
𝑁𝑡.𝑎𝑛𝑔 = 𝑎 (𝑁𝑎𝑆𝐹 + 𝑁𝑎𝑆𝐿 + 𝑁𝑎𝑆𝐼𝑅 ),unde:

𝑎 − coeficient a cărui valoare depinde de ramura industrial în care se încadrează sistemul


proiectat și de dimensiunile acestuia. El reprezintă ponderea angajaților productivi ” 𝑁𝑎𝑆𝐹 +
𝑁𝑎𝑆𝐿 + 𝑁𝑎𝑆𝐼𝑅 ”, față de totalul angajaților ” 𝑁𝑡.𝑎𝑛𝑔 ”.
Pentru industria constructoare de mașini a=0,65…0,7
𝑁𝑎𝑆𝐼𝑅 − reprezintă numărul de angajați din subsistemul întreținere-reparații.

𝑁𝑎𝑆𝐹 = 64 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎ț𝑖
1
{ 𝑁𝑎𝑆𝐿 = 5 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎ț𝑖 → 𝑁𝑡.𝑎𝑛𝑔 = (64 + 5 + 18) = 125 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎ț𝑖.
0,7
𝑁𝑎𝑆𝐼𝑅 = 18 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎ț𝑖
𝑎 = 0,7.
Număr
Nr. Crt. Subsistem Pondere
angajați
1 𝑁𝑎𝑆𝐹 + 𝑁𝑎𝑆𝐿 + 𝑁𝑎𝑆𝐼𝑅 70% 125
2 Cercetare-dezvoltare 5% 7
3 CTC 3% 4
4 Aprovizionare-desfacere 4% 5

21
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

5 Financiar-contabil 2% 3
6 Marketing 2% 3
7 Resurse umane 2% 3
8 Energetic 4% 5
9 Producție 3% 4
10 Compartiment administrativ 4% 5
11 Compartiment conducere 1% 2
12 TOTAL 100% 125

6.2. Determinarea necesarului de spațiu pentru serviciile funcționale

Spațiile necesare pentru serviciile funcționale se stabilesc în funcție de specificul activităților


desfășurate și de numărul de angajați în fiecare subsistem (compartiment).

S ang Suprafața
Subsistem Număr angajați
[𝑚2 ] [𝑚2 ]
Cercetare-dezvoltare 10 7 70
CTC 10 4 40
Aprovizionare-desfacere 6 5 30
Financiar-contabil 8 3 24
Marketing 10 3 30
Resurse umane 8 3 24
Energetic 6 5 30
Producție 6 4 24
Compartiment administrativ 5 5 25
Compartiment conducere 20 2 40

Din table rezultă suprafața serviciilor funcționale 𝑆𝑠𝑓 = 337 𝑚2 → 340 𝑚2 .

22
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

7. Dimensionarea facilităților auxiliare de sprijin


Facilitățile pentru deservirea personalului conțin parcările și vestiarele angajaților,
grupurile sanitare și de odihnă, spațiile pentru servirea mesei, pentru serviciile de sănătate și
spații pentru persoane cu handicap.

7.1. Spații pentru parcarea autoturismelor angajaților

Dimensionarea acestor spații cuprinde următoarele etape:


 Determinarea numărului maxim de autoturisme parcate;
 Determinarea spațiului necesar pentru fiecare autoturism și pentru ansamblul lor;
 Identificarea spațiului necesar pentru parcare;
 Studierea variantelor de parcare- subteran, la suprafața solului, etajate;
 Alegerea variantei optime.
Numărul de autoturisme care trebuie parcate se stabilește în urma unui studio referitor la firmele
din zonă, situația financiară a angajaților, existența unor mijloace de transport public etc.
Dacă în vecinătatea sistemului circulă mijloace de transport în comun, se recomandă un loc de
parcare la trei angajați. În lipsa lor se recomandă un loc de parcare la 1,25 angajați. Persoanelor
cu handicap le sunt rezervate 2…5 spații la fiecare 100 de locuri de parcare.
 Adoptăm un loc de parcare la 3 angajați  42 locuri de parcare;
 2 locuri sunt alocate persoanelor cu handicap.
Suprafața de parcare necesară pentru un autoturism poate varia între 9,45 𝑚2 (2,1 x 4,5 m) și
16,25 𝑚2 (2,8 x 5,7 m) și depinde de tipul autoturismului (mic litraj, strandard, putere mare) și
zonele libere adiacente.
Pentru determinarea suprafețelor necesare parcării tuturor autoturismelor se alege procentul
diferitor tipuri de mașini (cele de mic litraj reprezintă 30…35% din total) și modul de amplasare
al suprafețelor de parcare pentru autoturism.
 La 30% din 42 locuri vom avea 13 locuri pentru autoturisme de mic litraj, suprafața
acestor locuri fiind de 9,45 𝑚2 , fiecare.
 La 60% din 42 locuri vom avea 26 locuri pentru autoturisme standard, suprafața acestor
locuri fiind de 10,08 𝑚2 , fiecare.
 La 10% din 42 locuri vom avea 5 locuri pentru autoturisme de putere mare, suprafața
acestor locuri fiind de 16,25 𝑚2 , fiecare.

Suprafețele totale ale locurilor de parcare sunt:


 Pentru autoturismele de mic litraj  13 × 9,45 𝑚2 = 122,85 → 𝟏𝟐𝟑 𝒎𝟐 ;
 Pentru autoturismele standard  26 × 10,08 𝑚2 = 262,08 → 𝟐𝟔𝟑 𝒎𝟐 ;
 Pentru autoturismele de putere mare  5 × 16,25 = 81,25 𝑚2 → 𝟖𝟐 𝒎𝟐 ;
 TOTAL 𝟒𝟔𝟖 𝒎𝟐 .
În figura de mai jos sunt prezentate patru configurații de amplasare ale autoturismelor într-o
parcare, în funcție de existența unor pereți sau a unor linia convenționale.

23
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

Fig. 1 Mod de amplasare a autoturismelor


La suprafața ocupată cu autoturisme se adaugă suprafața căilor de acces din interiorul parcării,
care reprezintă 70…75% din suprafața ocupată.
- 70% din 468 𝑚2 , reprezintă 𝟑𝟐𝟖 𝒎𝟐 căile de acces;
- Se alege a patra configurație de amplasare.
Suprafața totală a parcării este de 𝟕𝟗𝟔 𝒎𝟐 .

7.2. Spații pentru schimbarea ținutei vestimentare a angajaților și pentru grupuri


sanitare

La intrarea și ieșirea din sistemul de productie, angajații își schimbă, partial sau total ținuta
vestimentară, bunurile personale fiind păstrate în locuri special amenajate.
Dacă angajații își schimbă doar partial vestimentația, iar mediul de lucru nu conține substanțe
toxice, la locurile de muncă se prevăd numai cuiere, umerașe și rafturi pentru depozitare.
Dacă procesul de productie reclamă schimbarea întregii vestimentații, se prevăd vestiare
pentru femei și pentru bărbați, dotate cu dulapuri corespunzătoare. Fiecare angajat va avea un
dulap cu suprafața pe pardoseală cu 0,5 𝑚2 și înălțimea necesară îmbrăcămintei depozitate.
Suprafața totală destinată dulapurilor este de 𝟏𝟐𝟓 × 𝟎, 𝟓 𝒎𝟐 = 𝟔𝟐, 𝟓 𝒎𝟐 .

7.3. Grupurile sanitare

Numărul de locuri în grupurile sanitare se stabilește în funcție de numărul de angajați și de


ramura în care se încadrează sistemul. Se prevede un loc la 15…20 de angajați, iar la fiecare 3
locuri se prevede o chiuvetă cu o oglindă.
 Suprafața unui grup sanitar este de 5 𝑚2 ;
 La 125 de angajați se adoptă 8 grupuri sanitare. Suprafața totală a grupurilor sanitare este
de 8 × 5 = 40 𝑚2.

7.4. Spații pentru servirea mesei

În funcție de numărul angajaților se poate alege una din cele trei variante de servicii:
 Cu automate și cafetărie;

24
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

 Cu linii de autoservire și cafetărie;


 Cu bucătărie și cafetărie.

La un număr mai mic de 200 de angajați se alege variant cu automate și cafetărie. De la


automate, angajații pot servi mâncare caldă sau rece, băuturi calde sau răcoritoare, dulciuri și își
pot încălzi gustările.
Suprafața necesară pentru automate este de 0,1 𝑚2 /𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛ă la 125 de angajați sunt
necesari 125 × 0,1 = 12,5 𝑚2 .
Suprafața cafetăriei se determină în funcție de numărul de angajați și de suprafața alocată
unei persoane ce servește masa (1,3…1,5 𝑚2 ).
Se adoptă 1,3 𝑚2  suprafața totală pentru 125 de angajați este de 125 × 1,3 = 162,5 𝑚2.
Suprafața totală pentru servirea mesei este 𝟏𝟐, 𝟓 + 𝟏𝟔𝟐, 𝟓 = 𝟏𝟕𝟓 𝒎𝟐.

7.5. Spații pentru serviciile de sănătate și persoane cu handicap

Indiferent de dimensiunile sistemului, acesta trebuie prevăzut cu o camera pentru acordarea


primului ajutor, dotată cu echipament medical specific, un pat și două scaune, suprafața minima
necesară fiind de 9 𝑚2.
Tpate facilitățile proiectate trebuie să asigure accesul liber și al persoanelor cu handicap.
Se impune ca toate intrările, ușile, holurile să permita accesul simultan al unui cărucior pe rotile
și a unei persoane mergând în picioare (lățime de 1,1…1,2 m).

8. Suprafața totală a sistemului de productie


Suprafața totală proiectată pentru un sistem de productie se determină pornind de la suprafața
totală contruită, 𝑆𝐶 , care se obține prin însumarea suprafețelor calculare pentru fiecare facilitate
proiectată.
Pentru determinarea suprafeței totale 𝑆𝑇 se utilizează relația:
𝑆𝑇 = 𝑘𝑐 ∙ 𝑆𝐶 , unde:
𝑘𝑐 −coeficient ale cărui valori se recomandă a fi între 5…10.

Suprafața sistemului de fabricație 𝑆𝑇𝐹 = 1 215,72 𝑚2;


Suprafața totală reparații și întreținere 𝑆𝑇𝑅 = 92 𝑚2 ;
Suprafață depozite semifabricate și piese finite 𝑆𝑇𝐷 = 206,55 𝑚2 ;
Suprafață totală servicii funcționale și hol 𝑆𝑇𝑆𝐹𝐻 = 340 𝑚2;
Suprafața totală pentru parcare 𝑆𝑇𝑃 = 796 𝑚2 ;
Suprafață totală pentru vestiare 𝑆𝑇𝑉 = 62,5 𝑚2 ;
Suprafață totală grupuri sanitare 𝑆𝑇𝐺𝑆 = 45 𝑚2 ;
Suprafață totală automate și cafetărie 𝑆𝑇𝐴+𝐶 = 175 𝑚2 ;
Suprafață servicii sanitare 𝑆𝑆 = 9 𝑚2.

Rezultă o suprafață totală construită de:

25
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul de Inginerie şi Management Industrial
Programul de studii Inginerie Economică Industrială

𝑺𝑪 = 1 215,72 + 92 + 206,55 + 340 + 796 + 62,5 + 45 + 175 + 9 =


2 941,77 𝑚2 ~𝟐 𝟗𝟒𝟐 𝒎𝟐;

Sistemul proiectat se consideră ca fiind unul mijlociu, iar amplasarea lui se anticipează a fi la
marginea unui oraș. Se adoptă 𝑘𝐶 = 7.

Se obține suprafața totală a sistemului: 𝑺𝑻 = 𝟕 ∙ 𝟐 𝟗𝟒𝟐 = 𝟐𝟎 𝟓𝟗𝟒 𝒎𝟐 .

26