Sunteți pe pagina 1din 4

Tema 2: Indicații la tratamentul protetic cu PPMA. Metoda amprentării. Etapele clinico-tehnice de confecționare a PPMA.

1. Varietăţi de proteze mobilizabile acrilice:


 PMA cu baza din acrilat
 PMA cu baza metalica
 PMA cu baza mixta
 PMA cu suprafata mucozala a bazei captusita cu rasini elastice

2. Indicaţii la confecţionarea protezelor mobilizabile acrilice:


 Edentatia partiala cu brese intercalate, reduse, intinse, multiple
 Restabilirea integritatii arcadelor dentare
 Edentatii multiple, terminale, foarte rar pentru edentatii terminale
 Pentru inlocuirea mai mult sau egal cu 4 dinti intr-o bresa

3. Contraindicaţii la confecţionarea protezelor mobilizabile acrilice:


 Edentatii totale
 Inlocuirea mai putin de 4 dinti intr-o bresa

4. Biomecanica protezelor mobilizabile acrilice:


Actiunea fortelor masticatoare asupra protezelor mobilizabile impune deplasarea lor in diferite directii.
Gradul de deplasare este favorizat de mai multi factori si depinde de:
 Topografia edentatiei
 Gradul de rezilienta a fibromucoasei
 Gradul de atrofie a apofizelor alveolare
 Retentivitatile anatomice ale campului protetic
 Valoarea functionala a dintilor restanti
 Volumul bazei protezei
 Numarul crosetelor si al dintilor artificiali
 Adeziunea bazei pe campul protetic

Presiunile masticatoare sunt aplicate pe dintii artificiali, care la randul sau le transmit la baza protezei fiind impartite pe suprafata campului
protetic.
 La actiunea fortei verticale pe suprafata ocluzala a dintilor artificiali din apropierea dintilor-stalpi, saua protezei se va infunda
pe campul protetic numai in acest sector. Gradul de infundare va depinde de forta care actioneaza si de rezilienta fibromucoasei.
Totodata marginea placii de pe suprafetele orale ale dintilor restanti va actiona asupra lor deplasandu-i vestibular, iar bratul
crosetei se va deplasa spre festonul gingival.Infundarea mai mica va fi la extremitatea terminala a seii de pe aceasta hemiarcada
dentara. Pe hemiarcada dentara opusa vor avea loc deplasari inverse
 La actiunea fortei orizontale, tot in aceste zone se va mari gradul de actiune asupra dintilor, atat in directie vestibulara, cat si in
directie orala. Desprinderea va fi mai mica insa saua protezei in locul aplicarii fortei va actiona pe versantul oral al apofizei
alveolare, iar in zona opusa fortei- pe versantul vestibular
 La aplicarea fortei in zona dintilor artificiali posteriori, saua se va infunda mai mult deplasandu-se posterior

In plan orizontal si vertical baza protezelor mobilizabile se poate deplasa in urmatoarele directii:
 Verticala (ocluzogingival si gingivoocluzal)
 Orizontala (in directii laterale)
 Sagitala (antero-posterior si postero-anterior)

5. Elementele componente ale protezelor parţiale mobilizabile acrilice.Caracteristica:


Protezele partial mobilizabile acrilice cu placa ca si puntile dentare sunt reprezentate de mai multe elemente solidarizate intim intre ele,
formand un corp unic solid, rigid nedeformabil si rezistent la presiunile masticatoare. Elementele componente in dependenta de functia pe
care o indeplinesc in cadrul protezei partiale mobilizabile acrilice cu placa pot fi individualizate in:
 Dinti artificiali
 Elemente de ancorare, mentinere si stabilizare
 Baza protezei prezentata de seile protezei consolidate printr-o placa acrilica

Dinţii artificiali:
In proteza partiala mobilizabila dintii artificiali sunt aplicati in spatiile edentate, formand segmente artificiale de arcade dentare cu scopul
restabilirii integritatii si functiilor dereglate ale sistemului stomatognat. Din aceste motive dintii artificiali sunt considerati ca elemente
functionale principale ale protezei, iar baza si elementele de ancorare, mentinere si stabilizare ca elemente auxiliare.
Dintii artificiali sunt fabricati industrial din rasini acrilice sau portelan si trebuie sa corespunda principalei cerinte- asemanarea cu dintii
naturali atat dupa forma exterioara, cat si dupa eficacitatea masticatoare. Dintii artificiali comercializanti au diferite forme, marimi si
culori. In anumite situatii clinice, mai frecvent in zonele laterale pot fi utilizati si dintii metalici confectionati standard sau prin metoda de
turnare.
Elementelor de ancorare, menţinere şi stabilizare a PPMA:
Dupa importanta functiei pe care o exercita, ele pot fi clasificare in:
 Elemente mecanice fabricate (elemente principale)
 Elemente anatomice morfofunctionale (auxiliare) ale campului protetic

A. Elementele auxiliare de ancorare, mentinere si stabilizare sunt considerate toate elementele in relief ale campului protetic
edentat partial care se opun tendintelor de mobilizare in plan vertical si orizontal ale protezelor mobilizabile. Aceste elemente sunt
reprezentate de:
- Apofizele alveolare
- Bolta palatina
- Tuberozitatile maxilare
- Exostoze
- Dintii restanti
- Tonicitatea si capacitatea de contractie musculara periprotetica

Totodata intre suprafetele de contact ale protezei partiale mobilizabile acrilice si a fibromucoasei campului protetic se interpune lichidul
bucal (saliva) favorizand fenomenul fizic de adeziune a protezei la campul protetic.

B. Elementele principale de ancorare, mentinere si stabilizare sunt parti componente ale protezelor partiale mobilizabile care
asigura ancorarea, mentinerea si stabilizarea mecanica a protezei la campul protetic.
Elementele principale conditional pot fi divizate in:
 Crosete din sarma
 Crosete din acrilat
 Sisteme speciale de ancorare, mentinere si stabilizare

Crosetele sunt confectionate din sarma de wipla elastica cu diametrul de 0,6-0,8 mm. Crosetul este reprezentat din 3 segmente:
 Segmentul dentar cunoscut si ca bratul crosetului, aplicat pe suprafata vestibulara a dintelui in zona subecuatoriala, retentiva si
destinat pentru mentinerea protezei mobilizabile pe campul protetic
 Segmentul elastic numit si corpul crosetului, avand forme si dimensiuni variate si care asigura elasticitatea segmentului dentar si
poate fi aplicat in diferite zone topografice atat ale dintelui- stalp, cat si ale mucoasei (la crosetele turnate corpul crosetului este rigid
si nu ofera bratelor respective elasticitate)
 Segmentul de fixare numit si apofiza crosetului care asigura prin solidarizare cu baza protezei mobilizabile stabilitatea crosetului.

Crosetul cervico-ocluzal deschis dental: numit si croset simplu, are un singur brat aplicat pe suprafata vestibulara a dintelui- stalp in zona
subecuatoriala, orientat oblic spre marginea vestibuloproximala a dintelui ce limiteaza zona edentata. Aproximatov la nivelul punctului de
contact interdentar crosetul este indoiat spre apofiza alveolara edentata distantat cu 0,5 mm de suprafata proximala a dintelui, iar pe masura
apropierii de apofiza alveolara este orientat oblic spre mijlocul apofizei si distantat de ea cu 1,0- 1,5 mm pentru a fi plasat in zona protezei
sub dintii artificiali. Acest croset poseda elasticitate redusa si poate fi aplicat pe dintii- stalpi cu un ecuator normal, atat la maxila cat si la
mandibula.

Crosetul cervicoalveolar deschis dental: numit si croset simplu elastic sau crosetul Bonyhard simplu, prezinta un dispozitiv cu un singur
brat aplicat pe suprafata vestibulara a dintelui- stalp in zona subecuatoriala retentiva, apoi realizand o bucla, se orienteaza spre coletul
dintelui ce-l transverseaza distantat cu 1- 1,5 mm si continua pe versantul vestibular al apofizei alveolare unde prin realizarea unei curbe,
se orienteaza cu extremitatea libera spre mijlocul apofizei alveolare edentate pentru a fi fixat in baza protezei. Datorita lungimii si formei
segmentului elastic crosetul poseda o elasticitate marita, fiind indicat pentru dintii- stalpi cu un grad de implantare redus si retentivitati
mari.
Identic cu acest croset este confectionat si crosetul Bonyhard dublu, deoarece ambele extremitati ale bratului urmeaza acelasi traseu pentru
realizarea segmentului elastic si a segmentului de fixare a crosetului. Bratul crosetului impreuna cu segmentele elastice seamana cu litera
T.

Crosetul cervico-ocluzal intors sau numit crosetul in bucla are segmentul dentar dublu care realizeaza contact cu suprafata vestibulara a
dintelui atat in zona subecuatoriala, cat si in zona supraecuatoriala. La confectionarea acestui croset extremitatea libera a bratului se
extinde din zona retentiva a dintelui- stalp limitrofa spatiului edentat la o distanta de 1,5-2,0 mm si paralel cu coletul-stalp. In acest loc se
realizeaza o bucla spre ocluzal care continua pe zona supraecuatoriala spre spatiul edentat, unde umeaza sa fie aplicat in baza protezei sub
dintii artificiali. Acest croset este indicat pentru molari cu retentivitati accentuate la nivelul vestibulo- mezial.

Crosetul inelar: numit si crosetul incalecat, deoarece bratul crosetului este plasat in zona retentiva vestibulara a dintelui- stalp, iar
extremitatile bratului transverseaza arcada dentara prin ambrazurile dentare extinzandu-se pe versantul oral al apofizei alveolare pentru a
se fixa in baza protezei. Este indicat in protezele unilaterale pe primii molari ai hemiarcadei intregi. Este indicat in proteazele unilaterale pe
primii molari ai hemiarcadei intregi. Din aceste tipuri fac parte crosetul inelar Jackson si Adams. Crosetul Jackson se confectioneaza dintr-
un segment de sarma cu o lungime de circa 6-8 cm. La mijlocul segmentului se noteaza vizual latimea suprafetei vestibulare retentive a
dintelui- stalp. Ulterior, de la limitele latimii notate sarma se indoaie din ambele parti sub un unghi de 90 grade. Bratul format se adapteaza
intim la zona retentiva vestibulara si la marginile proximale meziala si distala ale dintelui, iar extremitatile libere ale bratului se indoaie la
nivelul ambrazurilor vestibulare si transversand suprafata ocluzala prin spatiile (ambrazurile) interdentare ocluzale si orale se termina pe
versantul oral al apofizei alveolare pentru fixarea crosetului in baza protezei.
In vederea sporirii gradului de elasticitate a acestui croset, Adams a realizat la extremitatile proximale, ce limiteaza zona retentiva a
suprafetei vestibulare, 2 bucle cu orientare spre colet care permit si activarea crosetului. Acest croset este utilizat si la aplicarea aparatelor
ortodontice mobilizabile.

Sistemul special de ancorare, mentinere si stabilizare a protezelor mobilizabile acrilice cu placa prezinta dispozitive mecanice fiind ca
regula alcatuite din 2 componente, una dintre care reprezinta o constructie fixa. In protezele partiale mobilizabile acrilice cu placa sunt
utilizate mai multe sisteme.
 Sistemul telescopic: compus din 2 elemente: ocapa cilindrica metalica care este cementata pe dintele- ancora si o coroana de invelis
realizata dupa amprenta obtinuta de pe capa cementata pe dintele- stalp, care cu peretii interni culiseaza in capa. Coroana poate sa
redea in intregime forma anatomica si morfologia dintelui-stalp si sa fie fixata ca si dintii artificiali in baza protezei sau sa fie
inglobata in intregime in baza, iar deasupra ei sa fie montat dintele solicitat. Ultima varianta este indicata in edentatiile subtotale, cand
pe arcada dentara sunt radacini plasate deasupra nivelului mucoasei cu 2-3 mm

 Sistemul de bare cu calareti: care este compus din 2 componente: o bara metalica solidarizata la coroanele artificiale ce acopera
dintii- stalpi limitrofi bresei dentare sau la dispozitive radiculare realizate pe radacinile dintilor- stalpi si o gutiera fixata in sauta
protezei mobilizabile care incaleca bara. Sistemele de bare cu calareti au fost preconizate de Schroder si Rumpel, perfectionate si
descrise de mai multi autori, printre care Dolder, Ackerman, Gilimore, Lipsit si altii. De subliniat ca toate sistemele sunt asemanatoare
si se deosebesc prin elementele fixe, forma si localizarea barelor realizate in scopul ameliorarii aspectului fizionomic si fortei de
frictiune intre cele 2 componente. Aceste sisteme sunt indicate in edentatiile frontale, laterale si subtotale cu inaltimea spatiului
protetic corespunzator pentru utilizarea barei, seii cu calareti si-a dintilor artificiali. Sunt utilizate atat la aplicarea protezelor partiale
mobilizabile acrilice cu placa, cat si a celor scheletate

Bara metalica are dimensiuni si forme variate dependente de numarul dintilor absenti de topografia edentatiei, de spatiul interdentar. Ea
poate fi modelata in forme rotunda, ovoidala, patrata, dreptunghiulara... cu o grosime de la 1,5-4,0 mm. Forma solicitata a barei se plaseaza
intre microprotezele aplicate pe dintii- stalpi, pe centrul apofizei alveolare edentate, realizand un spatiu de 1,0-2,0 mm intre bara si apofiza
alveolara.
Bara se solidarizeaza la microprotezele utilizate pe dintii- stalpi prin turnarea concomitenta sau poate fi lipita cu aliaje de lipire, insa in
aceste cazuri va prezenta rezistenta scazuta.

6. Cerinţe către dinţii stîlpi:


 Obtinerea unei forme corecte specifice pentru tipul de microproteza ales ca elemente de agregare
 Obtinerea paralelismului intre axele coronare ale dintilor-stalpi astfel incat toate elementele de agregare sa se aseze uniform pe
dintii-stalpi
 Coroanele sa fie integre
 Sa fie pastrat ecuatorul anatomic pentru fixarea elementelor de mentinere, agregare si stabilizare
 Lipsa mobilitatii dentare
 Radacinile integre
 Dintele sa fie sanatos sau sa fie tratat corect endodontic in caz de pulpita

7. Care sînt limitele bazei protezei la maxilă:


Limitele bazei protezei la maxila:
 Baza protezei cu o suprafata (interna) are contact cu fata mucozala a campului protetic si cu dintii restanti, iar cealalta (externa) este
orientata in spatiul cavitatii bucale, acoperind bolta palatinala si apofizele alveolare edentate in intregime
 Marginile vestibulare ale bazei din spatiile edentate ajung pana la fundul sacului vestibular, ocolind bridele si frenurile mucozale in
zona mucoasei neutre
 In zona posterioara baza protezei acopera tuberozitatile maxilare, in regiunile dintilor restanti prezinta contact cu cuprafetele
palatinale ale dintilor astfel:
- In zona frontala marginea bazei ajunge pana la tuberculii dintilor frontali
- In zonele laterale marginea bazei se extinde pana la nivelul supraecuatorial al dintilor masticatori
Daca in zona frontala edentata apofiza alveolara edentata este bine dezvoltata, netrofiata, versantul vestibular al bazei in aceasta zona poate
sa nu fie realizat complet sau poate sa se extinda pana la jumatatea inaltimii apofizei alveolare

8. Care sînt limitele bazei protezei la mandibulă:


Limitele bazei protezei la mandibula:
 Baza protezei la mandibula acopera suprafata mucozala a campului protetic
 Marginile vestibulare in zonele breselor edentate ajung pana la fundul sacului vestibular la nivelul mucoasei neutre
 Posterior in edentatiile terminale, in functie de valoarea protetica a tuberculolor piriformi, marginea bazei ii acopera in intregime sau
numai treimea anterioara, coborandu-se spre zona paralinguala pana la linia oblica interna, extinzandu-se spre zona paralinguala pana
la linia oblica interna, extizandu-se orizontal pe fundul de sac lingual
 In zona linguala laterala marginea bazei protezei se extinde pe suprafetele orale ale dintilor laterali restanti pana la nivelul
supraecuatorial iar in zona frontala acopera dintii cu 2/3 din inaltimea lor

9. Particularităţile constructive ale protezelor parţiale mobilizabile după Kemeny:


10. Particularităţile constructive ale protezelor parţiale mobilizabile după Itighin:
11. Amprentarea la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice, etapele amprentării:
 Amprenta realizata intr-un timp este obtinuta prin depunerea materialului amprentar in lingura de amprentare si presarea lui direct
pe campul protetic. Aceasta tehnica poate fi utilizata si la aplicarea a 2 materiale amprentare de diferita consistenta: unul vascos si
altul fluid. In acest scop ambele materiale sunt preparate concomitent, dupa aceea materialul vascos se depune in lingura amprentara,
iar cel fluid luat intr-o seringa se injecteaza imprejurul dintilor preparati, fiind concomitent inglobat in materialul vascos
 Amprenta executata in 2 timpi (in 2 faze) este obtinuta prin realizarea unei amprente intr-un timp, dupa ce este indepartata de pe
campul protetic este acoperita de un material fluid, lingura fiind reintrodusa in cavitatea bucala. O alta varianta in primul timp prevede
acoperirea dintilor preparati cu o pasta fluida, apoi in timpul 2 aplicarea lingurii cu un material de amprentare vascos (amprente duble)

12. Complicaţiile amprentării şi profilaxia lor:


 Alergii: in anamneza depistam daca prezinta alergii sau nu
 Asfixia: in momentul introducerii materialului de amprentare, prima se apasa lingura la nivelul dintilor laterali apoi spre cei frontali.
Dupa ce am introdus lingura cu material de amprentare, pozitionam capul pacientului la 900 si il inclinam in jos si plasam o tavita la
nivelul barbiei pentru scurgerea salivei in tavita si pentru a preveni asfixia cu propria saliva sau cu material de amprentare

13. Materale moderne de amprentare. Carecteristici:


Materialele de amprentare:
 Elastice
 Termoplastice

 Materialele de amprentare elastice: sunt materiale cu-o compozitie chimica diferita.


Proprietati:
a. Inregistreaza fidel toate detaliile campului protetic
b. Revenirea la forma initiala dupa incetarea presiunilor, ce se dezvolta asupra materiale dupa priza lui definitiva.
c. Nu se fractureaza la inlaturarea lor de pe campul protetic, cat si de pe model.

Hidrocoloizii ireversibili sunt derivatii acidului alginic (alginat de sodiu sau potasiu), sulfat de calciu, fosfatat trisodic, sunt sub
denumirea de alginate. Se vand ca pulbere puternic hidrofila la amestec cu H2O => stari coloidale vascoase.
Dezavantajul e ca la pierderea apei=> volumul amprentei scade si invers. Se recomanda realizarea modelului timp de 10-15
minute.Exemplu Novalgin, Sanalgin, Kromopan, Elastic, Zelex, Stomalgin-73, Dupalflex, Algix, Alcamprent.

Materialele elastice care se folosesc: Ortosil, Ortosil-M, Eladent-100, PM-01.

14. Enumeraţi etapele clinice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile acrilice:


 Examinarea pacientului si amprentarea campului protetic
 Determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor intermaxilare
 Proba machetei protezei in cavitatea bucala
 Aplicarea si adaptarea protezei la campul protetic

15. Enumeraţi etapele tehnice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile acrilice:


 Realizarea modelelor. Daca amprenta a fost obtinuta cu o lingura standard, ulterior, pentru a realiza proteza se vor confectiona din
ceara sabloanele cu bordurile de ocluzie. Daca tabloul clinic reclama o amprentare functionala (edentatii subtotale, terminale)
dupa realizarea modelelor de pe amprenta obtinuta cu o lingura standard, se confectioneaza lingura individuala. Daca amprentarea
cu lingura individuala se realizeaza modelul si se va confectiona din ceara sablonul cu bordura de ocluzie
 Modelarea definitiva a machetei, ambalarea in chiuveta si realizarea tiparului, introducerea acrilatului in tipar si polimerizarea,
dezambalarea si prelucrarea protezei