Teste Anato

rtgffgtrhy.
docx
TESTE − ONTOGENEZĂ
1. Tubul neural:
A. Rezultă prin transformarea endoblastului supracordal
B. Rezultă prin transformarea ectoblastului supracordal
C. Rezultă prin transformarea ectoblastului subcordal
D. Este flancat de 2 formaţiuni longitudinale
E. Este flancat de crestele neurale
2. În formarea tubului neural sunt necesare:

A. 2 stadii succesive
B. 3 stadii succesive
C. 4 stadii succesive
D. 5 stadii succesive
E. 6 stadii succesive
3. Dezvoltarea plăcii neurale din ectoderm se face în zilele:
A. 1-7
B. 7-18
C. 19-28
D. 29-38
E. 38-48
4. Canalul neural se formează prin:

A. Dezvoltarea plăcii neurale
B. Invaginarea plăcii neurale
C. Invaginarea tubului neural
D. Închiderea neuroporului anterior
E. Închiderea neuroporului posterior
5. Tubul neural prezintă:
A. 2 neuropori
B. 3 neuropori
C. 4 neuropori
D. 5 neuropori
E. 6 neuropori
6. Neuroporul anterior se închide în ziua:
A. 26 de viaţă embrionară
B. 28 de viaţă embrionară
C. 36 de viaţă embrionară
D. 38 de viaţă embrionară
E. 46 de viaţă embrionară
7. Neuroporul posterior se închide în ziua:

A. 26 de viaţă embrionară
B. 28 de viaţă embrionară
C. 36 de viaţă embrionară
D. 38 de viaţă embrionară
E. 46 de viaţă embrionară
8. Crestele neurale apar:
A. Înainte de formarea canalului neural
B. Înainte de închiderea incompletă a tubului neural
C. Înainte de închiderea completă a tubului neural
D. După închiderea incompletă a tubului neural
E. După închiderea incompletă a tubului neural
9. Din porţiunea superioară a tubului neural în săptămâna a 4-a de viaţă embrionară
se vor forma:
A. Prozencefalul
B. Mezencefalul
C. Rombencefalul
D. Telencefalul
E. Diencefalul
10. Din prozencefal se vor forma în săptămâna a 5-a de viaţă embrionară:

A. Metencefalul
B. Mezencefalul
C. Rombencefalul
D. Telencefalul
E. Diencefalul
11. Din rombencefal se vor forma în săptămâna a 5-a de viaţă embrionară:
A. Prozencefalul
B. Mezencefalul
C. Metencefalul
D. Mielencefalul
E. Diencefalul
12. Coarda dorsală:
A. Se formează dorsal de tubul neural
B. Se formează ventral de tubul neural
C. Se mai numeşte şi notocord
D. Constituie scheletul axial primitiv al embrionului
E. Se va pune în raport cu o parte a encefalului
13. Din diencefal derivă:
A. Epitalamusul
B. Epifiza
C. Veziculele optice
D. Pedunculii cerebrali
E. Tuberculii cvadrigemeni
14. Din mezencefal derivă:

A. Epitalamusul
B. Epifiza
C. Veziculele optice
D. Pedunculii cerebrali
E. Tuberculii cvadrigemeni
15. Metencefalul va da naştere:
A. Pedunculilor cerebrali
B. Tuberculilor cvadrigemeni
C. Punţii
D. Cerebelului
E. Bulbului rahidian
16. Mielencefalul va da naştere:
A. Pedunculilor cerebrali
B. Tuberculilor cvadrigemeni
C. Punţii
D. Cerebelului
E. Bulbului rahidian
17. Şanţul central:
A. Brăzdează emisferele pe convexitatea lor
B. Apare aproximativ în acelaşi timp cu şanţul lui Sylvius
C. Apare după şanţurile sinuoase ce vor delimita circumvoluţiile cerebrale
D. Este orientat de sus în jos şi dinapoi înainte
E. Este orientat de sus în jos şi dinainte înapoi
18. În ordinea apariţiei prima comisură este:
A. Corpul calos
B. Fornixul
C. Trigonul cerebral
D. Comisura albă anterioară
E. Comisura albă posterioară
19. Corpul calos se dezvoltă în luna:

A. A 2-a
B. A 3-a
C. A 4-a
D. A 5-a
E. A 6-a
20. La şfârşitul lunii a 2-a neuroepiteliul proliferează formând:

A. Cortexul cerebral primitiv
B. Arhipalium
C. Neopalium
D. Zona mantalei
E. Corpii mamilari
21. Cortexul cerebral primitiv este constituit:
A. În luna a 2-a de viaţă embrionară
B. În luna a 3-a de viaţă fetală
C. În luna a 4-a de viaţă fetală
D. În luna a 5-a de viaţă fetală
E. În luna a 6-a de viaţă fetală
22. Corpii mamilari leagă:

A. Talamusul de structurile superioare ale rinencefalului
B. Talamusul de structurile superioare ale trunchiului
C. Hipoalamusul de structurile superioare ale rinencefalului
D. Hipotalamusul de structurile superioare ale trunchiului
E. Hipotalamusul de structurile inferioare ale trunchiului
23. Din extremitatea inferioară a tubului neural se va constitui:

A. Telencefalul
B. Diencefalul
C. Mezencefalul
D. Metencefalul
E. Măduva spinării
24. Din crestele neurale se vor forma:

A.Ganglionii nervilor cranieni.
B.Ganglionii nervilor spinali
C.Ganglionii nervilor rahidieni
D.Ganglionii vegetativi
E. Tubul neural
25. Substanţa cenuşie de la nivelul coarnelor anterioare se formează:

A. La sfârşitul săptămânii a 4-a de viaţă embrionară
B. La începutul săptămânii a 4-a de viaţă embrionară
C. La începutul săptămânii a 5-a de viaţă embrionară
D. La sfârşitul săptămânii a 5-a de viaţă embrionară
E. La sfârşitul săptămânii a 6-a de viaţă embrionară
26. La nivelul măduvei spinării:

A. Fiecare mielomer emite o pereche de nervi spinali
B. Se disting lamele alare cu funcţii receptoare
C. Se disting lamele ventrale cu funcţii receptoare
D. Se disting lamele alare cu funcţii motorii
E. Se disting lamele ventrale cu funcţii motorii
27. Măduva spinării ocupă canalul medular pe toată întinderea sa la:

A. Un embrion în vârstă de 4 săptămâni
B. Un embrion în vârstă de 5 săptămâni
C. Un embrion în vârstă de 6 săptămâni
D. Un embrion în vârstă de 7 săptămâni
E. Un embrion în vârstă de 8 săptămâni
28. Curbura cefalică:

A. Este situată la nivelul mezencefalului
B. Este situată la unirea măduvei cu bulbul
C. Este determinată de greutatea cerebelului

D. Apare la nivelul rombencefalului
E. Se dezvoltă prima
29. Curbura nucală:

30. Curbura pontină:

TESTE – MĂDUVA SPINĂRII
31. Măduva spinării:
A. Reprezentă cea mai veche componentă a SNC din punct de vedere filogenetic
B. Provine din porţiunea superioară a tubului neural
C. Respectă în dezvoltarea sa aspectul nevraxului primitiv
D. Ocupă canalul rahidian pe toată lungimea sa la embrionul de 8 săptămâni
E. Îşi dublează volumul la embrionul de 6 săptămâni
32. Limita superioară a măduvei răspunde planului ce trece prin:

A. Tuberculul anterior al atlasului
B. Mijlocul apofizei odontoide
C. Marginea inferioară a arcului anterior al atlasului
D. Marginea superioară a arcului anterior al atlasului
E. Vertebra C3
33. Filum terminale:
A. Se găseşte situat deasupra vertebrei L2
B. Se găseşte situat sub vetebra L2
C. Ajunge la coccis pe faţa anterioară a vertebrei 6 coccigiene
D. Este înconjurat de nervii cozii de cal
E. Are o lungime de aproximativ 2,5 cm
34. Măduva spinării are raporturi anterior cu:
A. Lamele vertebrale
B. Ligamentele galbene
C. Găurile de conjugare
D. Discurile intervertebrale
E. Pediculii vertebrali
35. Măduva spinării are raporturi posterior cu:

36. Măduva spinării are raporturi lateral cu:
37. Coada de cal este constituită de o parte şi de alta a conului medular şi a filumului
terminale de:
A. Nervi spinali dorsali
B. Nervii spinali cervicali
C. Nervii spinali toracali
D. Nervii spinali lombari
E. Nervul sacral
38. Măduva spinării:

A. Are substanţa cenuşie dispusă la periferie
B. Prezintă 2 intumescenţe
C. Ocupă canalul vertebral în întregime
D. Se găseşte situată în canalul vertebral
E. Are o greutate de aproximativ 60 de grame
39. Din intumescenţa cervicală emerg:
A. Primele 3 perechi de nervi cervicali

B. Primele 5 perechi de nervi cervicali
C. Ultimele 6 perechi de nervi cervicali
D. Ultimele 5 perechi de nervi cervicali şi prima pereche toracală
E. Ultimele 5 perechi de nervi cervicali şi primele 3 toracale
40. Datorită intumescenţelor putem diviza măduva spinării în:
A. 2 porţiuni
B. 3 porţiuni
C. 4 porţiuni
D. 5 porţiuni
E. 6 porţiuni
41. Conform legii lui Chipault în regiunea cervicală:

A. Unei apofize spinoase X îi va corepunde neuromerul X+1
B. Unei apofize spinoase X îi va corepunde neuromerul X-1
C. Unei apofize spinoase X îi va corepunde neuromerul X+2

D. Unei apofize spinoase X îi va corepunde neuromerul X-2
E. Unei apofize spinoase X îi va corepunde neuromerul X+3
42. Conform legii lui Chipault în regiunea toracală superioară:
43. Conform legii lui Chipault în regiunea toracală inferioară:
44. La nivelul măduvei spinării se găsesc:
A. Şanţul median posterior
B. Şanţul lateral posterior
C. Şanţul median anterior
D. Canalul ependimar
E. Cordonul anterior
45. Şanţul median anterior:

A. Este îngust şi adânc
B. Ajunge până la nivelul comisurii cenuşii
C. Nu ajunge până la nivelul comisurii cenuşii
D. Nu este un şanţ veritabil
E. Corespunde emergenţelor rădăcinilor anterioare
46. Şanţul lateral anterior:

A. Este îngust şi adânc
B. Ajunge până la nivelul comisurii cenuşii
D. Nu este un şanţ veritabil
E. Corespunde emergenţelor rădăcinilor anterioare
47. Şanţul median posterior:
A. Reprezintă o simplă depresiune

B. Este un sept
D. Uneşte suprafaţa măduvei de de comisura cenuşie anterioară
E. Corespunde emergenţelor rădăcinilor posterioare
48. În secţiune transversală substanţa cenuşie a măduvei spinării are formă de:
A. Fluture
B. V
C. H
D. Cordon
E. Cilindru
49. Substanţa cenuşie a măduvei spinării:

A. Reprezintă suprapunerea mielomerelor
B. Conţine neuroni viscerosenzitivi în coarnele anterioare
C. Este constituită din corpul neuronilor
D. Conţine centrii vegetativi în zona intermediolaterală
E. Este constituită din corpul calos
50. În coarnele anterioare ale măduvei spinării se găsesc:
A. Nucleul anteromedial, întins de la C1 la L4
B. Nucleul anterolateral
C. Nuclei vestibulari
D. Nucleul capului lui Waldeyer
E. Substanţa reticulată medulară
51. Coarnele anterioare medulare:
A. Au formă aproximativ patrulateră
B. Sunt mai alungite decât cele posterioare
C. Sunt mai subţiri decât cele posterioare
D. Conţin 2 tipuri de neuroni somatomotori
E. Conţin 3 tipuri de neuroni somatomotori
52. Nucleii mediali de la nivelul coarnelor anterioare sunt destinaţi inervaţiei:

A. Muşchilor proximali ai membrelor
B. Muşchilor axiali
C. Muşchilor distali ai membrelor
D. Muşchilor parietali ai trunchiului
E. Muşchilor extrinseci ai globului ocular
53. Nucleii laterali de la nivelul coarnelor anterioare sunt destinaţi inervaţiei:
A. Muşchilor proximali ai membrelor
B. Muşchilor axiali
C. Muşchilor distali ai membrelor
D. Muşchilor parietali ai trunchiului
E. Muşchilor intrinseci ai globului ocular
54. În coarnele posterioare ale măduvei spinării se găsesc:
A. Neuroni viscerosenzitivi
B. Deutoneuronul sensibilităţii termoalgezice
C. Neuroni visceromotori
D. Deutoneuronul sensibilităţii proprioceptive inconştiente
E. Deutoneuronul sensibilităţii proprioceptive conştiente
55. Deutoneuronul căilor sensibilităţii proprioceptive inconştiente se găsesc la nivelul:
A. Capului cornului posterior

B. Bazei cornului posterior
C. Stratului lui Waldeyer
D. Nucleilor lui Stilling-Clarke
E. Nucleilor lui Bechterew
56. Capul cornului posterior este separat de suprafaţa măduvei prin:

A. Substanţa gelatinoasă Rolando
B. Coloana lui Clarke
C. Substanţa gelatinoasă centrală Stilling
D. Zona marginală Lissauer
E. Nucleul lui Masazza
57. Canalul ependimar:
A. Este situat în centrul comisurii cenuşii
B. Conţine LCR
C. Se întinde pe toată lungimea măduvei spinării
D. Ocupă în întregime canalul vertebral
E. Este rareori permeabil pe toată întinderea sa
58. Zona intermediolaterală conţine:
A. Centrii vegetativi motori
B. Centrii vegetativi senzitivi
C. Centrii somatomotori
D. Centrii somatosenzitivi
E. Canalul ependimar
59. Centrii vegetativi simpatici sunt reprezentaţi de:
A. Centrul cardioaccelerator
B. Centrul micţiunii
C. Centrul iridodilatator
D. Centrii splanhnici pelvini
E. Centrii defecaţiei
60. Centrii vegetativi parasimpatici sunt reprezentaţi de:

A. Centrul cardioaccelerator
B. Centrul micţiunii
C. Centrul iridodilatator
D. Centrii splanhnici pelvini
E. Centrii defecaţiei
61. Centrul cardioaccelerator este situat între:
A. T1-T4
B . T3-T5
C. T6-L2
D. L1-L4
E. S2-S4
62. Centrii bronhopulmonari sunt situaţi între:
A. T1-T4
B. T3-T5
C. T6-L2
D. L1-L4
E. S2-S4
63.Centrii splanhnici abdominali sunt situaţi între:
A. T1-T4
B. T3-T5
C. T6-L2
D. L1-L4
E. S2-S4
64. Centrii splanhnici pelvini sunt situaţi între:
A. T1-T4
B. T3-T5
C. T6-L2
D. L1-L4
E. S2-S4
65. Centrii mictiunii sunt situaţi între:
A. T1-T4
B. T3-T5
C. T6-L2
D. L1-L4
E. S2-S4
66. Neuronii alfa:
A. Trimit un axon de calibru mare spre plăcile motorii ale muşchilor striaţi
B. Intervin în facilitarea reflexelor miotatice şi de apărare
C. Sunt prezenţi doar în zona vegetativă a măduvei
D. Sunt prezenţi doar la nivelul măduvei sacrate
E. Sunt situaţi mai ales în cornul posterior
67. Neuronii gama:

A. Trimit un axon de calibru mare spre spre plăcile motorii ale muşchilor straţi
68. Neuronii visceromotori simpatici:

69. Neuronii visceromotori parasimpatici:

C. Sunt prezenţi doar la nivelul măduvei toracale
70. Neuronii visceromotori parasimpatici:
71. Substanţa albă medulară:
A. Conţine cordoane anterioare, posterioare şi laterale
B. Este formată din rădăcini, trunchiuri şi ramuri
C. Se află la exterior
D. Este organizată de fiecare parte în 4 cordoane

E. Este dispusă sub formă de coarne
72. Fibrele lungi de la nivelul cordoanelor medulare:
A. Au dispoziţie periferică
B. Realizează funcţia de centru reflex al măduvei
C. Sunt situate în imediata vecinătate a substanţei cenuşii
D. Conectează măduva cu encefalul
E. Asociază între ele mielomere situate la distanţă
73. Fibrele scurte de la nivelul cordoanelor medulare:
A. Au dispoziţie periferică
B. Realizează funcţia de centru reflex al măduvei
C. Sunt situate în imediata vecinătate a substanţei cenuşii
D. Conectează măduva cu encefalul
E. Asociază între ele mielomere situate la distanţă
74. Nervii spinali sunt constituiţi din:
A. Fibre somatosenzitive
B. Fibre somatomotorii
C. Fibre mixte
D. Fibre viscerosenzitive
E. Fibre visceromotorii
75. Rădăcina anterioară a nervilor spinali este formată din:

A. Axonii neuronilor visceromotori din coarnele laterale
B. Deutoneuronii neuronilor din ganglionii spinali
C. Axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare
D. Axonii neuronilor din ganglionii spinali
E. Dendritele neuronilor vegetativi
76. Nervii spinali:

A. Sunt în număr de 31 de perechi
B. Conectează măduva spinării cu receptorii şi efectorii
C. Sunt nervi senzitivi, motori sau micşti
D. Constituie în substanţa albă a măduvei tracturi sau fascicule
E. Prezintă o rădăcină, un trunchi şi ramuri periferice
77. Din cele 31 de perechi de nervi spinali:

A. 7 aparţin regiunii cervicale
B. 8 aparţin regiunii cervicale
C. 5 se găsesc în regiunea toracală
D. 12 se găsesc în regiunea lombară
E. 12 aparţin regiunii toracale

78. Rădăcina posterioară a nervilor spinali:
A. Este o ramură periferică a trunchiului nervilor spinali
B. Prezintă pe traiectul său ganglionul spinal
C. Conţine fibre vasomotorii pentru meninge
D. Transmite prin fibrele sale impulsuri musculaturii somatice şi viscerale

E. Are pe traiectul ei un ganglion cerebral
79. Ramura posterioară a nervilor spinali:

A. Formează nervi care inervează regiunea spatelui
B. Formează plexuri nervoase
C. Este conectată cu lanţul simpatic
D. Părăseşte canalul vertebral prin gaura intervertebrală
E. Inervează meningele spinal
80. Ramura anterioară a nervilor spinali:
81. Ramurile comunicante, albă şi cenuşie a nervilor spinali:
C. Sunt conectate cu lanţul simpatic
D. Părăsesc canalul vertebral prin gaura intervertebrală
82. Ramura meningeală a nervilor spinali:
83. La nivelul corpului uman există:
A. 12 perechi de nervi spinali
B. 31 de perechi de nervi spinali
C. 12 dermatomere
D. 30 de dermatomere
E 31 de dermatomere
84. Funcţia de conducere a măduvei spinării este asigurată de căile:
A. Sensibilităţii exteroceptive
B. Ascendente
C. Motricităţii
D. Sensibilităţii
E. Descendente
85. Pe căile medulare ascendente sunt conduse următoarele tipuri de sensibilitate:

A. Termică şi dureroasă
B. Interoceptivă
C. Tactilă fină
D. Proprioceptivă
E. Tactilă grosieră
86. Căile sensibilităţii exteroceptive au protoneuronul situat în:

A.Cordonul lateral
B. Cornul posterior
C. Ganglionul spinal
D.Cordonul anterior
E. Cordonul posterior
87. Tracturile spinotalamice laterale conduc sensibilitatea:

A. Proprioceptivă inconştientă
B. Tactilă epicritică
C. Proprioceptivă conştientă
D. Termică şi dureroasă
E. Tactilă protopatică
88. Sensibilitatea termoalgezică se transmite prin:

A. Fasciculul spinotalamic anterior
B. Tractul spinocerebelos încrucişat
C. Tractul spinotalamic lateral
D.Tractul spinocerebelos direct
E. Tractul spinocerebelos direct
89. Sensibilitatea tactilă epicritică este transmisă prin:

A. Fasciculul cuneat
B. Cordonul medular lateral
C. Cordonul medular posterior
D. Fasciculele spinobulbare
E. Fasciculul spinotalamic anterior
90. Fasciculul cuneat :

A. Se mai numeşte şi fasciculul lui Goll
B. Se mai numeşte şi fasciculul lui Burdach
C. Se mai numeşte şi fasciculul lui Hoche
D. Este situat în cordonul posterior al măduvei spinării

E. Este situat în cordonul anterior al măduvei spinării
91. Al 3-lea neuron al căilor exteroceptive se găseşte în:

A. Talamus
B. Bulbul rahidan
C. Diencefal
D.Ganglionul spinal
E. Cortexul cerebral
92. Fibrele care conduc sensibilitatea proprioceptivă inconştientă au deutoneuronul în:

A.Cordonul posterior medular
B. Cornul lateral medular
C. Cornul posterior medular
D. Cornul anterior medular
E. Cordonul anterior medular
93. La nivelul cornului posterior medular se găseşte deutoneuronul căii:

A. Proprioceptive inconştiente
B. Sensibilităţii termice şi dureroase
C. Proprioceptive conştiente
D. Tactile grosiere
E. Tactile epicritice
94. Sensibilitatea interoceptivă este condusă:
A. Prin calea spinotalamică
B. Prin calea periependimară
C. Prin calea sensibilităţii proprioceptive inconştiente
D. Prin calea sensibilităţii proprioceptive conştiente
E. Printr-o cale multisinaptică
95. Calea sistemului piramidal:

A. Îşi are originea în cortexul cerebral
B. Îşi are originea în cortexul cerebelos
C. Controlează motilitatea voluntară
D. Controlează motilitatea involuntară semiautomată
E. Controlează motilitatea involuntară automată
96. Fasciculul piramidal direct se încrucişează:
A. La nivel medular
B. În punte
C. În bulb
D. În trunchiul cerebral
E. În pedunculii cerebrali
97. Fasciculul lui Turck:

A. Se încrucişează la nivelul decusaţiei piramidale
B. Se încrucişează în bulb
C. Are rol de a comanda musculatura axială
D. Se poate opri la diferite nivele ale măduvei spinării
E. Este responsabil de muşchii parietali
98. Fasciculul piramidal încrucişat se încrucişează în:

A. Pedunculii cerebrali
B. Trunchiul cerebral
C. Bulb
D. Punte
E. Măduva spinării
99. Fibrele fasciculului piramidal se încrucişează în jur de:

A. 80 % la nivelul bulbului
B. 80 % la nivelul măduvei
C. 20 % la nivelul bulbului
D. 8 % la nivelul măduvei
E. 2 % la nivelul măduvei
100. Fasciculul rubrospinal:

A. Pleacă de la nivelul mezencefalului
B. Se încrucişează la nivelul decusaţiei lui Forel
C. Se încrucişează la nivelul decusaţiei Meynert
D. Are rol în controlul mişcărilor automate
E. Are rol în oculocefalogirie
101. Căile motricităţii automate sunt reprezentate prin fasciculele:

A. Corticospinale laterale
B. Rubrospinale
C. Reticulospinale
D. Rubronigrospinale
E. Vestibulospinale
102. De la nucleii din mezencefal pornesc spre măduvă următoarele

fascicule extrapiramidale:
A. Tectospinal
B. Rubronigrospinal
C. Olivospinal
D. Vestibulospinal
E. Rubrospinal
103. Fasciculul olivospinal:
A. Pleacă de la nucleii din mezencefal
B. Stabileşte relaţia între olivă şi măduvă
C. Pleacă de la nivelul nucleilor bulbari (olivari)
D. Are un traiect ascendent
E. Este un fascicul senzitiv
104. Fasciculul în virgulă a lui Schultze este situat în regiunea:

A. Cervicală
B. Toracală superioară
C. Toracală inferioară
D. Lombară
E. Sacrată
105. Bandeleta periferică dorsală a lui Hoche este situată în regiunea:

A. Cervicală
D. Lombară
E. Sacrată
106. Fasciculul oval al lui Flechsig este situat în regiunea:
A. Cervicală
D. Lombară
E. Sacrată
107. Fasciculul triunghiular median al lui Gombault şi Philippe este situat în regiunea:
A. Cervicală
D. Lombară
E. Sacrată
108. Fasciculele nervoase medulare ascendente şi descendente sunt situate astfel:
A. Fasciculul piramidal direct în cordonul anterior
B. Fasciculul gracilis în cordonul posterior
C. Fasciculul Flechsig în cordonul anterior

D. Fasciculul Gowers în cordonul lateral
E. Fasciculele spinobulbare în cordonul lateral
109. În cordonul medular anterior se găsesc fasciculele:

A. Spinotalamic anterior
B. Spinocerebelos direct
C. Tectospinal anterior
D. Piramidal direct
E. Piramidal încrucişat
110. În cordonul medular lateral se găsesc fasciculele:
A. Rubrospinal
B. Spinocerebelos încrucişat
C. Piramidal direct
D. Spinocerebelos direct
E. Piramidal încrucişat
111. În cordonul medular posterior se găsesc fasciculele:
A. Spinotalamice
B. Piramidale
C. Extrapiramidale
D. Spinocerebeloase
E. Goll şi Burdach
112. Măduva spinării este irigată:

A. De un sistem arterial simplu
B. De un sistem arterial dublu
C. De un sistem arterial triplu
D. De un sistem de vase paralele pe axul măduvei
E. De un sistem de vase transversale cu dispoziţie metamerică
113. Arterele spinale sunt în număr de:

A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
114. Trunchiul spinal anterior se termină la nivelul vertebrelor:

A. C3 şi C4
B. C4 şi C5
C. C5 şi C6
D. C6 şi C7
E. C7 şi T1
115. Plexurile venoase vertebrale:

A. Sunt situate în spaţiul subdural
B. Sunt situate în spaţiul epidural
C. Prezintă anastomoze bogate pe faţa anterioară a corpilor vertebrali
D. Prezintă anastomoze bogate pe faţa posterioară a corpilor vertebrali
E. Prezintă anastomoze bogate pe faţa laterală a corpilor vertebrali
TESTE – TRUNCHI CEREBRAL
116. Fosa romboidă:
A. Se va forma pe faţa anterioară a veziculelor cerebrale 3 şi 4
B. Se va forma pe faţa posterioară a veziculelor cerebrale 3 şi 4
C. Se va forma pe faţa anterioară a veziculelor cerebrale 4 şi 5
D. Se va forma pe faţa posterioară a veziculelor cerebrale 4 şi 5
E. Va da naştere mai târziu ventriculului IV
117. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la trunchiul cerebral sunt
corecte ?
A. Este format din bulb, puntea lui Varolio şi diencefal
B. Intră în alcătuirea encefalului
C. Prezintă pe faţa anterioară piramidele bulbare
D. Prezintă pe suprafaţa sa exterioară originele aparente ale ultimelor 10 perechi de nervi
cranieni
E. Este străbătut de căi ascendente ale motricităţii şi căi descendente ale
sensibilităţii
118. Trunchiul cerebral este format din:
A. Bulb
B. Etajul protuberanţial
C. Puntea lui Varolio
D. Mezencefal
E. Cerebel
119. Trunchiul cerebral:

A. Ia naştere din primele 3 vezicule cerebrale
B. Ia naştere din veziculele cerebrale 2, 3 şi 4
C. Ia naştere din ultimele 3 vezicule cerebrale
D. Ia naştere din ultimele 4 veziculele cerebrale
E. Substanţa cenuşie şi albă de la nivelul său are aceleaşi rapoarte ca şi la măduvă
120. Din porţiunea internă a lamei alare de la nivelul mielencefalului iau naştere:
A. Nucleul lui Goll
B. Nucleul lui Burdach
C. Nucleul senzitiv al trigemenului
D. Nucleul motor al facialului
E. Nucleul motor al glosofaringianului
121. Planşeul metencefalului va forma:

A. Nucleul roşu
B. Locus niger
C. Coliculii cvadrigemeni superiori
D. Protuberanţa
E. Cerebelul
122. Bulbul:
A. Are ca limită superioară şanţul bulbopontin
B. Prezintă pe faţa sa anterioară piramidele bulbare
C. Are ca limită superioară şanţul pontomezencefalic
D. Prezintă în partea superioară a cordoanelor laterale o proeminenţă ovoidă numită olive
bulbară
E. Prezintă lateral pedunculii cerebeloşi superiori care fac legătura între bulb şi cerebel
123. Bulbul vine în raport anterior cu:
A. Dintele axisului
B. Articulaţia atlantooccipitală
C. Membrana alantooccipitală posterioară
D. Şanţul vertebrobazilar
E. Cerebelul
124. Bulbul vine în raport lateral cu:

A. Dintele axisului
B. Articulaţia atlantoodontoidiană
C. Membrana alantooccipitală posterioară
D. Şanţul vertebrobazilar
E. Lobulul floculus al cerebelului
125. În porţiunea anteroinferioară a fosei cerebrale posterioare bulbul are raporturi:
A. Anterior cu şanţul vertebrobazilar
B. Posterior cu şanţul vertebrobazilar
C. Anterior cu cerebelul
D. Posterior cu cerebelul
E. Lateral cu şanţul vertebrobazilar
126. Puntea vine anterior în raport cu:

A. Trunchiul arterial bazilar
B. Cerebelul
C. Apofiza bazilară
D. Cisterna ambiens
E. Metatalamusul
127. Mezencefalul vine în raport:

A. Anterior cu lama patrulateră a sfenoidului
B. Posterior cu lama patrulateră a sfenoidului
C. Anterior cu metatalamusul
D. Anterior cu fanta lui Bichat
E. Lateral cu fanta lui Bichat
128. Coletul bulbului:

A. Este o zonă uşor strâmtată
B. Este situat puţin deasupra decusaţiei piramidale
C. Este situat puţin dedesubtul decusaţiei piramidale
D. Este situat puţin deasupra emergenţei primului nerv cervical
E. Este situat puţin dedesubtul primului nerv cervical
129. În şanţul preolivar îşi are originea aparentă nervul cranian:

A. VIII
B. XI
C. IX
D. XII
E. X
130. În şanţul retroolivar se văd originile aparente ale nervilor:
A. VIII
B. XI
C. IX
D. XII
E. X
131. În şanţul bulbopontin se vede originea aparentă a nervilor:
A. IX
B. XII
C. VI
D. VIII
E. X
132. Porţiunea inferioară de pe faţa posterioară a bulbului:

A. Se mai numeşte şi porţiunea ventriculară
B. Se mai numeşte şi porţiunea extraventriculară
C. Prezintă şanţul median posterior
D. Măsoară sub un centimetru
E. Se aseamănă cu măduva spinării
133. Aripa albă internă:

A. Se mai numeşte şi triunghiul hipoglosului
B. Se mai numeşte şi triunghiul vagului
C. Corespunde nucleilor Deiters, Schwalbe şi Bechterew
D. Are baza orientată în sus
E. Are baza orientată în jos
134. Aripa cenuşie:
135. Aripa albă externă:
136. Puntea lui Varolio:
A. Aparţine trunchiului cerebral
B. Este limitată inferior de şanţul bulbopontin
C. Este delimitată superior prin olivele bulbare
D. Este situată între măduva spinării şi bulb
E. Se continuă lateral cu pedunculii cerebrali
137. Eminentia teres:
A. Reprezintă zona internă a triunghiului bulbar
B. Reprezintă o proeminenţă rotunjită
C. Se continuă în jos printr-un cordon numit funiculus teres
D. Se continuă în sus printr-un cordon numit funiculus ters
E. Corespunde nucleului motor al trigemenului
138. Foveea superior:

A. Reprezintă zona mijlocie a triunghiului bulbar
B. Reprezintă zona mijlocie a triunghiului pontin
C. Reprezintă zona externă a triunghiului pontin
D. Corespunde nucleului motor al trigemenului
E. Se mai numeşte şi foseta trigemenului
139. Mezencefalul:
A. Reprezintă porţiunea superioară a trunchiului cerebral
B. Nu are superior o limită netă
C. Anterior este rău delimitat
D. Are ca limite laterale tracturile optice
E. Are ca limite superioare diencefalul
140. Braţele conjunctivale superioare:
A. Continuă lateral coliculii cvadrigemeni superiori
B. Continuă lateral coliculii cvadrigemeni inferiori
C. Merg la corpii geniculaţi laterali
D. Merg la corpii geniculaţi mediali
E. Sunt situate pe faţa anterioară a mezencefalului
141. Secţionarea în sens transversal a coloanelor cenuşii de la nivelul trunchiului cerebral

are ca rezultat:
A. Decapitarea coarnelor anterioare
B. Secţionarea coarnelor posterioare
C. Formarea a 2 coloane senzitive
D. Fragmentarea substanţei cenuşii în mici mase de nuclei
E. Deplasarea posterioară a substanţei cenuşii
142. Următorii nuclei aparţin bulbului rahidian:

A. Nucleul cardiopneumoenteric
B. Nucleul motor al trigemenului
C. Nucleul lacrimal
D. Nucleul salivator superior
E. Nucleul ambiguu
143. Următorii nuclei motori aparţin bulbului rahidian:

A. Nucleul hipoglosului
B. Nucleul facialului
C. Nucleul trigemenului
D. Nucleul abducensului
E. Nucleul ambiguu
144. Nucleii vegetativi din bulb sunt repezentaţi de:

A. Nucleul nervului abducens
B. Nucleii accesori ai oculomotorului
C. Nucleul lacrimal
D. Nucleul salivator superior
E. Nucleul salivator inferior
145. Următorii nuclei aparţin punţii lui Varolio:

A. Salivator superior
B. Lacrimal
C. Motor al nervului abducens
D. Salivator inferior
E. Motor al nervului facial
146. Originea aparentă a nervului trigemen se află:

A. În ganglionul trigeminal
B. Pe partea anterioară a bulbului
C. Pe partea anterioară a punţii
D. Pe partea anterioară a mezencefalului
E. Pe partea posterioară a punţii
147. Următorii nuclei ai punţii lui Varolio sunt vegetativi:

A. Accesori ai oculomotorului
B. Pupilar fotomotor
C. Lacrimomuconazal
D. Salivator superior
E. Salivator inferior
148. Următorii nuclei aparţin mezencefalului:

A. Nucleul nervului trohlear
B. Nucleul motor al trigemenului
C. Nucleul oculomotorului
D. Nucleul lacrimal
E. Nucleul median Perlia
149.Nucleul ambiguu:
A. Este situat în 1/3 inferioară a punţii
B. Este situat în bulb
C. Este format din celule mari multipolare
D. Este destinat muşchilor mimicii
E. Este numit şi nucleul masticator
150. Nucleul motor al facialului:

A. Este situat în 1/3 inferioară a punţii
B. Este situat în bulb
C. Este format din celule mari multipolare
D. Este destinat muşchilor mimicii
151. Nucleul motor al trigemenului:
A. Este un nucleu de talie mare
B. Este un nucleu de talie mică
C. Este situat dedesubtul nucleului facialului
D. Este situat deasupra nucleului facialului
152.Nucleul hipoglos:
A. Este situat în punte
B. Este situat în etajul bulbar
C. Se proiectează în aria laterală a aripii albe interne
D. Se proiectează în aria medială a aripii albe interne
E. Se proiectează în aria medială a aripii albe externe
153. Nucleul abducens:

A. Este situat în 1/3 superioară a punţii
B. Este situat în 1/3 mijlocie a punţii
C. Este situat în 1/3 inferioară a punţii
D. Este destinat muşchiului drept intern
E. Este destinat muşchiului drept extern
154. Parasimpaticul vagal determină:

A. Secreţia glandelor gastrice
B. Secreţia pancreatică
C. Secreţia hepatică
D. Vasoconstricţie în teritoriul periferic
E. Hipertensiune arterială
155. Nucleul salivar inferior:

A. Asigură secreţia glandelor submaxilară şi sublinguală
B. Asigură secreţia lacrimală şi a a mucoasei foselor nazale
C. Asigură secreţia glandelor parotide
D. Este situat în etajul bulbar
E. Este situat în punte
156. Nucleul salivar superior:

157. Nucleul lacrimomuconazal:

158. Extremitatea cranială a nucleului pupilar:

A. Este mai voluminoasă
B. Este mai mică
C. Este responsabilă de realizarea reflexului fotomotor
D. Este sediul reflexelor de convergenţă
E. Este sediul reflexelor de acomodare cristaliniană la distanţă
159. Extremitatea caudală a nucleului pupilar:

A. Este mai voluminoasă
B. Este mai mică
C. Este responsabilă de realizarea reflexului fotomotor
D. Este sediul reflexelor de convergenţă
E. Este sediul reflexelor de acomodare cristaliniană la distanţă
160. Nucleul gustativ a lui Nageotte reprezintă:

A. Cele 2/3 superioare ale nucleului ambiguu
B. Cele 2/3 inferioare ale nucleului ambiguu
C. Cele 2/3 superioare ale nucleului solitar

D. Cele 2/3 inferioare ale nucleului solitar
E. Cele 2/3 superioare ale nucleilor vestibulari
161. Nucleii vestibulari sunt situaţi la nivelul:
A. Aripii albe interne de pe planşeul ventriculului IV

B. Aripii albe externe de pe planşeul ventriculului IV
C. Aripii cenuşii de pe tavanul ventriculului IV
D. Aripii albe interne de pe tavanul ventriculului IV
E. Aripii albe externe de pe tavanul ventriculului IV
162. Nervii cranieni:

A. Sunt nervi motori, senzoriali .şi micşti
B. Sunt în număr de 12 perechi
C. Sunt în număr de 31 de perechi
D. Aparţin în totalitate trunchiului
E. Au o dispoziţie metamerică
163. Nervul olfactiv:
A. Traversează lama ciuruită a sfenoidului
B. Este un nerv senzorial
C. Conduce informaţii legate de miros
D. Are originea reală în celulele multipolare din mucoasa olfactivă
E. Aparţine trunchiului cerebral
164. Nervul optic:
A. Este compus din axonii celulelor multipolare din retină
B. Este un nerv senzorial
C. Aparţine trunchiului cerebral
D. Inervează o parte din muşchii globului ocular
E. Inervează muşchii circulari ai irisului
165. Nervul oculomotor inervează muşchii:
A. Sfincter al irisului
B. Drept inferior
C. Oblic inferior
D. Ridicător al pleoapei
E. Drept extern
166. Nervul trohlear inervează muşchii:
A. Oblic superior
B. Irisului
C. Ciliari
D. Drept extern
E. Oblic inferior
167. Singurul nerv cranian cu originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral
este nervul:
A. Olfactiv
B. Oftalmic
C. Oculomotor
D. Trohlear
E. Trigemen
168. Nervul trigemen :
A. Este cel mai voluminos nerv cranian
B. Reprezintă cea de-a VI-a pereche de nervi cranieni
C. Este un nerv mixt
D. Este un nerv senzorial
E. Este un nerv motor
169. Nervul trigemen are 3 ramuri principale din care:
A. Toate sunt senzitive
B. Toate sunt mixte
C. Toate sunt motorii
D. Ramura oftalmică şi maxilară sunt senzitive, iar cea mandibulară mixtă
E. Ramura oftalmică este mixtă, celelalte 2 sunt senzitive
170. Nervul trigemen inervează:

A. Musculatura inimii
B. Muşchii laringelui
C. Muşchii masticatori
D. Muşchii limbii
E. Pielea feţei
171. Nervul oftalmic:

A. Este cea mai subţire dintre ramurile trigemenului
B. Provine din porţiunea laterală a ganglionului semilunar
C. Străbate peretele medial al sinusului cavernos
D. La ieşirea din gaura suborbitală se termină prin numeroase ramificaţii
E. Are 3 ramuri terminale
172. Nervul maxilar:

A. Se desprinde din porţiunea mijlocie a ganglionului semilunar
B. Străbate baza craniului prin gaura rotundă
C. Străbate baza craniului prin gaura ovală
D. Străbate peretele lateral al sinusului cavernos
E. Pătrunde în fosa infratemporală
173. Nervul maxilar este destinat tegumentelor regiunilor:
A. Temporală
B. Bucală
C. Maseterină
D. Infraorbitală
E. Nazală
174. Nervul mandibular este destinat tegumentelor regiunilor:
A. Temporală
B. Bucală
C. Maseterină
D. Infraorbitală
E. Nazală
175.Nervul abducens pune în acţiune muşchii:
A. Drept intern
B. Drept extern
C. Oblic inferior
D. Drept inferior
E. Drept superior
176. Nervul facial asigură:

A. Secreţia glandelor salivare parotide
B. Inervaţia musculaturii mimicii
C. Secreţia glandelor lacrimale
D. Sensibilitatea gustativă
E. Inervaţia muşchilor masticatori
177. Originea reală senzitivă a nervului facial se găseşte la nivelul:

A. Şanţului bulbopontin
B. Orificiului acustic intern
C. Fasciculului solitar
D. Stâncii temporalului
E. Mezencefalului
178. Nervul vestibulocohlear:

A. Reprezintă cea de-a VIII-a pereche de nervi cranieni
B. Conduce impulsuri pentru vedere şi impulsuri în
legătură cu tonusul muscular

C. Îşi are originea aparentă în şanţul bulbopontin
D. Este un nerv mixt
E. Este un nerv senzorial
179. Nervul vag :
A. Asigură inervaţia musculaturii limbii şi faringelui

B. Reprezintă cea de-a IX-a pereche de nervi cranieni
C. Reprezintă punctul de plecare pentru reflexele de tuse, vomă şi strănut
D. Este un nerv cranian mixt
E. Însoţit de perechile IX şi XI ajunge la gaura jugulară pe care o traversează
180. Nervul vag:
A. Reprezintă cea de-a X-a pereche de nervi cranieni
B. Reprezintă cea de-a IX-a pereche de nervi cranieni
C. Se mai numeşte şi pneumogastric
D. Asigură inervaţia miocardului
E. Asigură inervaţia musculaturii netede a plămânului
181.Nervul accesor:
A. Este un nerv mixt
B. Este constituit din 2 rădăcini
C. Reprezintă perechea a VI-a de nervi cranieni
D. Are 2 ramuri terminale
E. Inervează musculatura limbii
182. Nervul hipoglos:
A. Inervează musculatura limbii
B. Are originea aparentă în şanţul retroolivar
C. Are originea aparentă în şanţul preolivar
D. Este un nerv mixt
E. Are originea reală în bulb la nivelul triunghiului bulbar
183.Nucleul von Monakow:

A. Este situat în porţiunea posterosuperioară a bulbului
B. Este situat în porţiunea posteroinferioară a bulbului
C. Este un nucleu de talie mai mare
D. Este un nucleu de talie mai mică
E. Contribuie la realizarea conexiunii dintre bulb şi cerebel
184. Olivele bulbare:

A. Reprezintă un releu între cerebel şi măduva spinării
B. Reprezintă o verigă importantă a circuitului reverberant extrapiramidal
C. Sunt situate anterior de piramidele bulbare
D. Formează o proeminenţă de aproximativ 1 cm înălţime
E. Sunt formate din neuroni de talie mică
185. Distingem o paraolivă:

A. Anterioară
B. Posterioară
C. Medială
D. Laterală
E. Superioară
186. Nucleii proprii pontini sunt reprezentaţi de:

A. Nucleii punţii
B. Oliva pontină
C. Nucleul corpului trapezoid
D. Nucleul interstiţial Cajal
E. Nucleul interpeduncular Gudden
187. Nucleii punţii:

A. Sunt mici mase ovalare de talie mare
B. Sunt mici mase ovalare de talie mică
C. Sunt răspândiţi în porţiunea posterioară a punţii
D. Sunt răspândiţi în porţinea anterolaterală a punţii
E. Primesc aferenţe de la scoarţa cerebrală
188. Nucleul corpului trapezoid:
A. Se mai numeşte şi oliva pontină
B. Este situat în treimea inferioară şi laterală a punţii
C. Este situat în treimea superioară şi medială a punţii
D. Primeşte fibre de la nucleii acustici de aceeaşi parte
E. Primeşte fibre de la nucleii acustici din partea opusă
189. Nucleul roşu:

A. Face parte din nucleii bulbului
B. Este situat posterior de substanţa neagră
C. Este situat deasupra lamei cvadrigeminale
D. Se găseşte în mezencefal
E. Este situat sub lama cvadrigeminală
190. Porţiunea parvocelulară a nucleului roşu:

A. Este situată anterosuperior
B. Este situată posteroinferior
C. Formează neorubrum
D. Formează paleorubrum
E. Reprezintă un releu de control al tonusului muscular pe cale extrapiramidală
191. Paleorubrum:
A. Este situat anterosuperior
B. Este situat posteroinferior
C. Este dispus pe calea descendentă piramidală
D. Este dispus pe calea descendentă extrapiramidală cu origine corticală
E. Reprezintă un releu de control al tonusului muscular pe cale extrapiramidală
192. Substanţa neagră:

A. Are rol în mecanismul de reglare a tonusului muscular
B. Se găseşte în porţiunea anterolaterală a mezencefalului
C. Se găseşte în porţiunea anterolaterală a punţii
D. Se găseşte în porţiunea anteromedială a mezencefalului
E. Primeşte aferenţe de la nucleul caudat şi lenticular
193. Nucleul comisural Darkschewitsch:

A. Este un nucleu de talie mică
B. Este un nucleu de talie mare
C. Este situat la nivelul extremităţii superioare a punţii
D. Primeşte aferenţe vestibulare
E. Din el pleacă tractul mezencefalospinal
194. Nucleul interstiţial Cajal:

A. Este situat deasupra nucleului nervului oculomotor
B. Aparţine sistemului oculogir
C. Este în legătură cu fasciculul longitudinal medial
D. Este în legătură cu tractul tegmental central
E. Este în legătură cu rinencefalul
195. Nucleul interpeduncular Gudden:

A. Este situat anterior de substanţa neagră
B. Aparţine sistemului oculogir
C. Este în legătură cu fasciculul longitudinal medial
D. Este în legătură cu tractul tegmental central
E. Este în legătură cu rinencefalul
196. Aferenţele coliculilor cvadrigemeni anteriori sunt reprezentate de:

A. Fibrele pupilare ale retinei
B. Fibrele de la nucleul senzitiv al trigemenului
C. Contingentul tectal al lemniscului lateral
D. Fibrele tectogeniculate
E. Fibrele tectotectale
197. Eferenţele coliculilor cvadrigemeni anteriori sunt reprezentate de:

A. Fibre ascendente spre ganglionul habenulei
B. Fibre spre scoarţa lobului occipital
C. Fibrele optice
198. Coliculii cvadrigemeni anteriori:

A. Coordonează mişcările conjugate ale globilor oculari şi ale capului
B. Coordonează mişcările reflexe ale trunchiului şi membrelor
C. Intevin în realizarea mişcărilor sinergice verticale
D. Constituie un centru al reflexelor acustice
E. Intervin în percepţia acustică
199. Aferenţele coliculilor cvadrigemeni posteriori sunt reprezentate de:

A. Fibrele pupilare ale retinei
B. Fibrele de la nucleul senzitiv al trigemenului
C. Contingentul tectal al lemniscului lateral
200. Eferenţele coliculilor cvadrigemeni posteriori sunt reprezentate de:
A. Fibre ascendente spre ganglionul habenulei
B. Fibre spre scoarţa lobului occipital
C. Fibrele optice
201. Coliculii cvadrigemeni posteriori:

A. Coordonează mişcările conjugate ale globilor oculari şi ale capului
B. Coordonează mişcările reflexe ale trunchiului şi membrelor
C. Intevin în realizarea mişcărilor sinergice verticale
D. Constituie un centru al reflexelor acustice
E. Intervin în percepţia acustică
202. Fibrele nervoase ale formaţiei reticulate:

A. Se încrucişează majoritatea pe linia mediană a bulbului
B. Nu se încrucişează pe linia mediană a bulbului
C. În general sunt scurte
D. În general sunt lungi
E. Conectează din aproape în aproape diferitele grupări neuronale
203. Formaţia reticulată:

A. Coordonează nucleii nervilor cranieni
B. Are rol în reglarea funcţiilor vegetative
C. Coordonează mecanismul de veghe somn
D. Are rol esenţial în transmiterea influxului nervos
E. Constituie modulatorul cantitativ al informaţiilor calitative
204. Nucleii dorsali ai formaţiei reticulate:

A. Sunt în general nuclei de talie mare
B. Sunt în general nuclei de talie mică
C. Ocupă planul median al etajelor trunchiului cerebral
D. La nivelul lor se diferenţiază centrul adrenalinosecretor
E. La nivelul lor se diferenţiază centrul glicoreglator
205.Nucleii mediani ai formaţiei reticulate:

A. Ocupă planul median al etajelor trunchiului cerebral
B. Sunt situaţi de o parte şi de cealaltă a nucleilor centrali
C. Sunt situaţi în jurul apeductului Sylvius
D. Sunt situaţi în jurul ventriculului IV
E. Eferenţele lor merg spre scoarţa cerebrală
206.Tractul tegmental central este constituit din fibre care provin de la:
A. Talamus
B. Hipotalamus
C. Coliculii cvadrigemeni
D. Nucleul roşu
E. Olivele bulbare
TESTE –PEDUNCULII CEREBELOŞI
207. Pedunculii cerebeloşi:
A. Sunt 4 cordoane de substanţă albă
B. Sunt 4 cordoane de substanţă cenuşie
C. Sunt 6 cordoane de substanţă albă
D. Sunt 6 cordoane de substanţă cenuşie
E. Fac legătura între trunchiul cerebral şi cerebel
208. Pedunculii cerebeloşi conectează scoarţa sau nucleii cerebelului cu:

A. Axul cenuşiu medular
B. Nucleii bulbari
C. Nucleii protuberanţiali
D. Nucleii punţii
E. Nucleii mezencefalici
209. Pedunculii cerebeloşi:

A. Sunt dispuşi sub forma a 3 perechi asimetrice
B. Sunt dispuşi sub forma a 3 perechi simetrice
C. Cei superiori şi inferiori încadrează ventriculul III
D. Cei superiori şi inferiori încadrează ventriculul IV
E. Între ei se găseşte hilul cerebelului
210. Pedunculii cerebeloşi superiori au următoarele raporturi:

A. Unesc cerebelul cu mezencefalul
B. Unesc cerebelul cu puntea
C. Unesc cerebelul cu bulbul rahidian
D. Se întind de la cerebel la faţa dorsală a pedunculilor cerebrali
E. Faţa lor posterioară este încrucişată de striile acustice
211. Pedunculii cerebeloşi mijlocii au următoarele raporturi:
212. Pedunculii cerebeloşi inferiori au următoarele raporturi:
213. Pedunculii cerebeloşi superiori prezintă următoarea configuraţie externă:
A. Prezintă 2 feţe
B. Prezintă 3 feţe
C. Prezintă 4 feţe
D. Prezintă 2 margini
E. Sunt cei mai voluminoşi
214. Faţa anterioară a pedunculilor cerebeloşi superiori:

A. Prezintă 2 porţiuni
B. Porţiunea sa externă este aderentă la pedunculul cerebral
C. Porţiunea sa internă este aderentă la pedunculul cerebral
D. Porţiunea sa externă este liberă
E. Porţiunea sa internă este liberă
215. Faţa posterioară a pedunculilor cerebeloşi superiori:
A. Prezintă 2 porţiuni
B. Porţiunea sa externă este aderentă la pedunculul cerebral
C. Porţiunea sa internă este aderentă la pedunculul cerebral
D. Porţiunea sa externă este liberă
E. Este în raport cu cerebelul care o acoperă
216. Marginea internă a pedunculilor cerebeloşi superiori:
A. Răspunde şanţului lateral al istmului mezencefalic
B. Are raporturi în porţiunea sa superioară cu valvula lui Vieussens
C. Are raporturi în porţiunea sa inferioară cu valvula lui Vieussens
D. Dedesubtul valvulei răspunde lui locus coeruleus
E. Deasupra valvulei răspunde lui locus coeruleus
217. Pedunculii cerebeloşi mijlocii prezintă următoarea configuraţie externă:

218. Faţa superioară a pedunculilor cerebeloşi mijlocii:
A. Este convexă şi priveşte în afară
B. Pare a intra rapid în substanţa albă a cerebelului
C. Este înclinată în sus, înauntru şi înainte
D. Este înclinată în jos, în afară şi înapoi
E. Este aproape orizontală
219. Pedunculii cerebeloşi inferiori prezintă următoarea configuraţie externă
220. Faţa externă a pedunculilor cerebeloşi inferiori:
A. Este aderentă de bulb
B. Se continuă cu bulbul
C. Dă inserţie membranei tectoria
D. Este în raport cu amigdala cerebeloasă
E. Este în raport cu amigala cerebrală
221. Aferenţele pedunculilor cerebeloşi superiori sunt reprezentate de:
A. Fasciculul reticulocerebelos venit de la mezencefal

B. Fibrele pontocerebeloase
C. Fasciculul Flechsig
D. Fasciculul olivocerebelos
E. Fasciculul vestibulocerebelos
222. Eferenţele pedunculilor cerebeloşi superiori sunt reprezentate de
A. Fasciculul dentorubric
B. Fasciculul dentotalamic
C. Fasciculul cerebelovestibular
D. Fibrele cerebeloreticulare
E. Fasciculul cerebeloolivar
223. Aferenţele pedunculilor cerebeloşi mijlocii sunt reprezentate de:

A. Fasciculul reticulocerebelos venit de la mezencefal
224. Eferenţele pedunculilor cerebeloşi mijlocii sunt reprezentate de:

D. Fibrele cerebeloreticulare
E. Fasciculul cerebeloolivar
225. Aferenţele pedunculilor cerebeloşi inferiori sunt reprezentate de:
A. Fasciculul cerebeloolivar
226. Eferenţele pedunculilor cerebeloşi inferiori sunt reprezentate de:
D. Fibrele cerebeloreticulare E. Fasciculul cerebeloolivar
TESTE – CEREBELUL
227. Cerebelul :
A. Derivă din porţiunea posterioară a mezencefalului
B. Derivă din porţiunea anterioară a mezencefalului
C. Derivă din porţiunea posterioară a metencefalului
D. Derivă din porţiunea anterioară a mezencefalului
E. Este situat în fosa cerebeloasă
228. Cerebelul este localizat:

A. Sub linia care uneşte arcada zigomatică de protuberanţa occipitală externă
B. Anterior faţă de trunchiul cerebral
C. Posterior faţă de trunchiul cerebral
D. Inferior faţă de lobii occipitali ai emisferelor cerebrale
E. Superior faţă de lobii occipitali ai emisferelor cerebrale
229. Cerebelul are:
A. O greutate medie de aproximativ 14 grame

B. O greutate medie de aproximativ 140 grame
C. Un diametru transversal ce măsoară în medie 8-10 cm
D. Un diametru posterior ce măsoară în medie 8-10 cm
E. Un diametru posterior egal cu diametrul vertical
230. Arhicerebelul este responsabil de:
A. Echilibrul static
B. Echilibrul dinamic
C. Controlul motilităţii voluntare
D. Sinergia diferitelor segmente ale corpului
E. Sinergia mişcărilor automate asociate
231. Lamele cerebeloase formează :
A. Vermisul în luna a 3-a

B. Vermisul în luna a 5-a
C. Emisferele cerebeloase în luna a 3-a
D. Emisferele cerebeloase în luna a 5-a
E. Emisferele cerebeloase în luna a 6-a
232. Cerebelul vine superior în raport cu:
A. Faţa inferioară a cortului cerebelului

B. Cisterna ambiens
C. Fosele cerebeloase
D. Membrana tectoria
E. Recesul posterior al ventriculului IV
233. Cerebelul vine inferior în raport cu:

B. Cisterna ambiens
D. Membrana tectoria E. Recesul posterior al ventriculului IV
234. Cerebelul vine anterior în raport cu:

B. Cisterna ambiens
D. Membrana tectoria
E. Recesul posterior al ventriculului IV
235. De o parte şi de cealaltă a liniei mediane cerebelul realizează raporturi cu:
A. Sutura temporooccipitală
B. Gaura jugulară
C. Sinusul sigmoidian
D. Sinusul pietros inferior
E. Golful venei jugulare externe
236. Faţa anterioară a cerebelului:
A. Priveşte înainte şi în sus

B. Priveşte înainte şi în jos
C. Prezintă pe linia mediană porţiunea superioară a vermisului
D. Are un aspect convex mai ales la nivelul emisferelor cerebeloase
E. Se mai numeşte hilul cerebelos al cerebelului
237. Faţa superioară a cerebelului prezintă la nivelul vermisului:
A. Culmen
B. Tuber
C. Uvula
D. Declive
E. Folium
238. Faţa inferioară a cerebelului prezintă la nivelul vermisului:
A. Culmen
B. Tuber
C. Uvula
D. Declive
E. Folium
239. Circumferinţa cerebelului:
A. Este încrucişată de marele şanţ circumferenţial al lui Vicq d Azyr

B. Are aspectul unei margini subţiri şi rotunjite
C. Separă faţa superioară de faţa anterioară cerebelului
D. Prezintă anterior incizura semilunarăq
E. Prezintă posterior incizura semilunară
240. Şanţurile de ordinul I de la nivelul cerebelului :
A. Delimitează lobii
B. Delimitează lobulii
C. Delimitează foliile
D. Ajung la nivelul substanţei albe
E. Nu ajung la nivelul substanţei albe
241. Lobulul central:
A. Este situat pe faţa anterioară a cerebelului

B. Este situat pe faţa superioară a cerebelului
C. Este situat pe faţa inferioară a cerebelului
D. Corespunde lobulului semilunar superior de pe emisferele cerebeloase
E. Corespunde lobulului semilunar inferior de pe emisferele cerebeloase
242. Arhicerebelul este constituit din:
A. Porţiunea nodulofloculară
B. Lingula
C. Lobulul central
D. Folium
E. Tuber
243. Paleoerebelul este constituit din:
A. Porţiunea nodulofloculară
B. Lingula
C. Lobulul central
D. Folium
E. Tuber
244. Neocerebelul este constituit din:
A. Porţiunea noduloflocularã
B. Lingula
C. Lobulul central
D. Folium
E. Tuber
245. Substanţa cenuşie de la nivelul cerebelului:
A. Este situată doar la periferie

B. Este situată doar în interiorul cerebelului
C. Este situată atât la periferie cât şi în interiorul cerebelului
D. Formează la periferie cortexul cerebelos
E. Formează în interior nucleii cerebelului
246. Stratul molecular de la nivelul scoarţei cerebelului:
A. Este situat superficial

B. Este situat profund
C. Este sărac în celule
D. Este format dintr-un singur rând de celule voluminoase bipolare
E. Este format din celule Golgi II şi celule granulare mici
247. Stratul celulelor Purkinje de la nivelul scoarţei cerebelului:

C. Este sărac în celule
248. Stratul granular de la nivelul scoarţei cerebelului:

C. Este sãrac în celule
249. Stratul molecular de la nivelul scoarţei cerebelului:
A. Este format din celule multipolare stelate

B. Este foarte bogat în fibre
C. Are funcţie de asociaţie
D. Are rol efector
E. Are rol receptor
250. Dendritele celulelor Purkinje:
A. Trec în stratul molecular unde realizează o arborizaţie extrem de abundentă

B. Trec în stratul granular unde realizează o arborizaţie extrem de abundentă
C. Trec în substanţa albă unde realizează o arborizaţie extrem de abundentă
D. Fac sinapse cu nucleii centrali ai cerebelului
E. Fac sinapse cu ganglionii bazali
251. Nucleul dinţat:
A. Este situat în afara nucleului emboliform

B. Este situat înăuntrul nucleului emboliform
C. Este nucleul neocerebelului
D. Este nucleul paleocerebelului
E. Este nucleul arhicerebelului
252. Nucleul emboliform:
A. Este situat în afara nucleului dinţat

B. Este situat înauntrul nucleului dinţat
C. Este nucleul neocerebelului
D. Este nucleul paleocerebelului
253. Nucleul globulos:
A. Este situat lateral de nucleul emboliform

B. Este situat medial de nucleul emboliform
C. Este situat în vermis deasupra ventriculului IV
D. Aparţine paleocerebelului
254. Nucleul fastigial
A. Este situat în emisferele cerebeloase

B. Este situat în vermis
C. Este situat deasupra ventriculului IV
D. Aparţine paleocerebelului
E. Aparţine neocerebelului
255. Paleocerebelul:
A. Este situat în porţiunea anterioară a cerebelului

B. Este situat în porţiunea posterioară a cerebelului
C. Are rol în statică
D. Are rol în tonus şi postură
E. Are rol în coordonarea motricităţii
256. Neocerebelul:
A. Este situat în porţunea anterioară a cerebelului

B. Este situat în porţiunea posterioară a cerebelului
C. Are rol în statică
D. Are rol în tonus şi postură
E. Are rol în coordonarea motricităţii

257. Aferenţele arhicerebelului sunt reprezentate de:
A. Fibrele vestibulocerebeloase
B. Tractul spinocerebelos posterior
C. Tractul spinocerebelos anterior
D. Fibrele corticopontocerebeloase
E. Fibrele rubrocerebeloase
258. Aferenţele paleocerebelului sunt reprezentate de:
259. Aferenţele neocerebelului sunt reprezentate de:
260. Eferenţele arhicerebelului sunt realizate de:
A. Fibrele cerebelovestibulare directe

B. Fibrele cerebelovestibulare încrucişate
C. Tractul cerebeloolivar
D. Fibrele dentorubrice
E. Fibrele dentotalamice
261. Eferenţele paleocerebelului sunt realizate de:

262. Eferenţele neocerebelului sunt realizate de:

263. Artera cerebeloasă superioară:
A. Este cea mai voluminoasă
B. Se ramifică într-un grup medial ce irigă vermisul superior
C. Ramurile sale mediale irigă părţi ale plexurilor coroide
D. Irigă vermisul inferior
E. Irigă faţa inferioară a emisferelor cerebeloase
264. Artera cerebeloasă posterioară inferioară:

265.Artera cerebeloasă anterioară inferioară:

266. Venele laterale ale cerebelului:

A. Colectează sângele venos al versantului anterior al cerebelului
B. Colectează sângele venos al hilului cerebelului
C. Colectează sângele venos al emsferelor cerebeloase
D. Cuprind venele superioare ale cerebelului
E. Cuprind venele inferioare ale cerebelului
TESTE – DIENCEFALUL
267. Derivatele veziculei diencefalice sunt astfel situate în jurul ventriculului III:
A. Lateral hipotalamusul
B. Inferior talamusul
C. Posterior epitalamusul
D. Anterior epitalamusul
E. Lateral şi inferior metatalamusul
268. Talamusul:
A. Derivă din lamele alare
B. Proemină în ventriculul IV
C. Proemină în ventriculul III
D. În 80 % din cazuri fuzionează cu cel de partea opusă
E. În 8 % din cazuri fuzionează cu cel de partea opusă
269. Hipotalamusul:
A. Ia naştere din placa ventrală
B. Ia naştere din placa dorsală
C. Ajunge în zona intermediară a pereţilor telencefalici
D. Ajunge în zona intermediară a pereţilor diencefalici
E. Este legat de structurile inferioare ale trunchiului prin intermediul corpilor mamilari
270. Talamusul:
A. Este separat de cel de partea opusă prin ventriculul III
B. Are forma unui ovoid cu extremitatea voluminoasă orientată anterior
C. Are forma unui ovoid cu extremitatea voluminoasă orientată posterior
D. Înapoi corespunde trigonului cerebral
E. Anterior corespunde capului nucleului caudat
271. Faţa superioară a talamusului:
A. Este acoperită de membrana ependimară
B. Este traversată de şanţul coroidian
C. Prezintă o parte liberă reprezentând 1/4 din această faţă situată spre anterior
D. Corespunde tijei hipofizare
E. Corespunde hipofizei
272. Faţa internă a talamusului:

273. Faţa inferioară a talamusului:

274. Şanţul coroidian:

A. Traversează faţa superioară a talamusului
B. Traversează faţa inferioară a talamusului
C. Tarversează faţa internă a talamusului
D. Pleacă de la gaura lui Monroe
E. Divide faţa superioară a talamusului în 3 porţiuni
275. Regiunea subtalamică este limitată:

A. Superior de capsula internă
B. Superior de talamus
C. În afară de capsula internă
D. Înauntru de ventriculul IV
E. Inferior de locus niger
276. Faţa externă a talamusului:

A. Este înconjurată de substanţa cenuşie
B. Este înconjurată de substanţa albă
C. Răspunde anterior segmentului retrolenticular al capsulei interne
D. Răspunde posterior segmentului retrolenticular al capsulei interne
E. Este reprezentată de pulvinar
277. Extremitatea anterioară a talamusului:

A. Este reprezentată de pulvinar
B. Este situată sub spleniul corpului calos
C. Intră în raport cu stâlpii anteriori ai trigonului cerebral
D. Intră în raport cu comisura albă anterioară
E. Este situată pe corpii geniculaţi interni şi externi
278. Extremitatea posterioară a talamusului:

A. Este reprezentată de pulvinar
B. Este situată sub spleniul corpului calos
C. Intră în raport cu stâlpii anteriori ai trigonului cerebral
D. Intră în raport cu comisura albă anterioară
E. Este situată pe corpii geniculaţi interni şi externi
279. Gaura lui Monro:

A. Este situată între talamus şi stâlpii anteriori ai trigonului cerebral
B. Este situată între talamus şi stâlpii posteriori ai trigonului cerebral
C. Este situată între talamus şi stâlpii anteriori ai corpului calos
D. Asigură comunicarea între ventriculii laterali şi ventriculul III
E. Asigură comunicarea între ventriculul III şi ventriculul IV
280. Stratul zonal de la nivelul talamusului:

A. Este un strat subţire de substanţă albă
B. Este un strat subţire de substanţă cenuşie
C. Îmbracă feţele externe ale talamusului
D. Îmbracă feţele ventriculare ale talamusului
E. Este situat pe faţa medială sub nucleii paraventriculari
281. Nucleii talamici reticulaţi:

A. Sunt răspândiţi pe suprafaţa exterioară a talamusului
B. Sunt plasaţi între grupele de nuclei laterali şi mediali
C. Sunt împărţiţi în 4 categorii
D. Sunt împărţiţi în 3 categorii
E. Sunt formaţi din celule mari hipocrome
282. Nucleii paraventriculari:

A. Sunt situaţi pe faţa medială a talamusului
B. Sunt situaţi pe faţa laterală a talamusului
C. Sunt situaţi în jurul ventriculului III
D. Asigură relaţii între toţi nucleii talamusului şi sunt activatorii lor
E. Asigură relaţii între toţi nucleii talamusului şi sunt inhibitorii lor
283. Nucleii intralaminari de la nivelul talamusului sunt reprezentaţi de:
A. Nucleul central lateral
B. Nucleul paracentral
C. Nucleul circular
D. Nucleul medioventral
E. Nucleul centromedian Luys
284. Nucleul medioventral al talamusului:

A. Este situat în apropierea nucleilor ventriculari
B. Este în legătură cu nucleii învecinaţi
C. Are rol în mecanismul integrării
D. Are conexiuni cu centrul median
E. Primeşte fibrele ascendente ale fasciculului mamilotalamic
285. Nucleul anterior al talamusului:

A. Primeşte pe faţa sa inferioară fibrele ascendente ale fasciculului mamilotalamic
B. Primeşte pe faţa sa laterală fibrele ascendente ale fasciculului mamilotalamic
C. Face parte din nucleii talamici reticulaţi
D. Face parte din nucleii paraventriculari
E. Face parte din nucleii interlaminari
286. Nucleul lateroventral posterior al talamusului:

A. Este situat pe căile extrapiramidale
B. Este în relaţie cu nucleii striaţi
C. Reprezintă un releu pentru fibrele dentotalamice
D. Reprezintă un centru al somesteziei
E. Este abordat de lemniscul medial
287. Nucleii neurovegetativi ai talamusului sunt reprezentaţi de:
A. Nucleul paraventricular
B. Centrul median Luys
C. Nucleul lateroventricular anterior
D. Nucleul lateroventral posterior
E. Nucleul laterodorsal
288. Nucleii releu ai căilor extrapiramidale sunt reprezentaţi de:

D. Nucleul lateroventral intermediar
289. Nucleii releu în calea căilor corticopete sunt reprezentaţi de:

D. Nucleul lateroventral intermediar
290. Pedunculul superior al talamusului:

A. Este format din fibre ce pleacă de la nucleul lateroventral anterior
B. Este format din fibre ce pleacă de la nucleul laterodorsal
C. Cuprinde radiaţiile optice Gratiolet
D. Este constituit mai ales din fibre corticotalamice
E. Este format din fibre ce pleacă de la scoarţa lobului temporal
291. Pedunculul posterior al talamusului:
292. Pedunculul posterolateral al talamusului:

293. Pedunculul inferolateral al talamusului:

294. Nuclei reticulaţi primesc aferenţe de la:

A. Nucleii talamici specifici
B. Corpii striaţi
C. Hipotalamus
D. Scoarţa lobului frontal
E. Tectul mezencefalic
295. Nucleii reticulaţi trimit eferenţe la:

A. Nucleii talamici specifici
B. Scoarţa cerebrală, în mod difuz
C. Corpul striat
D. Oliva bulbară
296. Nucleul medioventral al talamusului primeşte aferenţe de la:

A. Nucleii talamici vecini
B. Scoarţa lobului frontal
C. Nuclei talamici reticulaţi
D. Corpii striaţi
E. Scoarţa lobului parietal
297. Nucleul medioventral al talamusului trimite eferenţe la:

A. Oliva bulbară
B. Nucleul mediodorsal
C. Corpul striat
D. Formaţia reticulată a trunchiului cerebral
298. Nucleul mediodorsal al talamusului primeşte aferenţe de la:

A. Scoarţa lobului frontal
B. Oliva bulbară
C. Hipotalamus
D. Tectul mezencefalic
E. Corpii striaţi
299. Nucleul mediodorsal al talamusului trimite eferenţe la:

A. Scoarţa lobului frontal
B. Oliva bulbară
C. Hipotalamus
D. Tectul mezencefalic
E. Corpii striaţi
300. Nucleul lateroventral posterior al talamusului primeşte aferenţe de la:

A. Ariile 3, 1, 2 din lobul parietal
B. Zona incerta
C. Fasciculele spinotalamice
D. Fasciculul solitarotalamic
E. Fibrele trigeminotalamice
301. Nucleul lateroventral posterior al talamusului trimite eferenţe la:

A. Ariile 3, 1, 2 din lobul parietal
B. Zona incerta
C. Fasciculele spinotalamice
D. Fasciculul solitarotalamic
E. Fibrele trigeminotalamice
302. Pulvinarul primeşte aferenţe de la:
A. Nucleul lateroventral posterior
B. Scoarţa vizuală a lobului occipital
C. Nucleii intralaminari
D. Scoarţa cerebrală temporală
E. Ariile 5 şi 7 de pe girusul parietal superior
303. Pulvinarul trimite eferenţe la:

A. Nucleul lateroventral posterior
B. Scoarţa vizuală a lobului occipital
C. Nucleii intralaminari
D. Scoarţa cerebrală temporală
E. Ariile 5 şi 7 de pe girusul parietal superior
304. Hipotalamusul:
A. Se găseşte în porţiunea mijlocie a bazei creierului
B. Este limitat anterior de chiasma optică
C. Este limitat posterior de chiasma optică
D. Este lmitat posterior de marginea anterioară a corpilor mamilari
E. Este lmitat posterior de marginea posterioară a corpilor mamilari
305. Pe faţa externă a hipotalamusului se pot observa:

A. Bandeletele optice
B. Chiasma optică
C. Nucleii mediani ai telencefalului
D. Infundibulul
E. Corpii mamilari
306. Faţa internă a hipotalamusului corespunde:
A. Corpilor mamilari
B. Peretelui anterior al ventriculului III
C. Peretelui inferior al ventriculului III
D. Vârfului ventriculului III
E. Chiasmei optice
307. Tuber cinereum:

A. Este situat anterior de chiasma optică
B. Este situat posterior de chiasma optică
C. Este o lamă de substanţă cenuşie convexă
D. Este o lamă de substanţă albă convexă
E. De pe suprafaţa sa se desprinde tija pituitară
308. Corpii mamilari:

A. Sunt 2 proeminenţe albe rotunjite
B. Sunt situaţi de o parte şi de cealaltă a liniei mediane
C. Sunt situaţi anterior de tuber cinereum
D. Prezintă anterior o depresiune care corespunde spaţiului dintre pedunculii cerebrali
E. Prezintă posterior o depresiune care corespunde spaţiului dintre pedunculii cerebrali
309. Regiunea hipotalamică anterioară cuprinde:

B. Nucleul ovoid
C. Nucleul dorsal
D. Nucleul ventral
E. Nucleul mamilar
310. Regiunea hipotalamică mijlocie cuprinde:
B. Nucleul ovoid
C. Nucleul dorsal
D. Nucleul ventral
E. Nucleul mamilar
311. Regiunea mamilară cuprinde:

B. Nucleul ovoid
C. Nucleul dorsal
D. Nucleul ventral
E. Nucleul mamilar
312. Hipotalamusul primeşte aferenţe de la:

A. Corpul striat
B. Rinencefal
C. Arhicortex
D. Paleocortex
E. Nucleii mediodorsali ai talamusului
313.Hipotalamusul trimite eferenţe la:

A. Scoarţa cerebrală frontală
B. Nucleii mediali ai talamusului
C. Sistemul somatomotor
D. Sistemul visceromotor
E. Formaţia reticulată
314. Epifiza:
A. Este situată posterior de vârful ventriculului III
B. Este situată între cei 2 coliculi cvadrigemeni inferiori
C. Este considerată un organ neuroglandular
D. În sus vine în raport cu venele lui Galien
E. Inferior vine în raport cu pânza coroidiană a ventriculului III
315. Epifiza:
A. Are formă de con
B. Are o lungime de 7-8 cm
C. Are o lăţime de 3-6 cm
D. Are o greutate aproximativă de 15-20 grame
E. Prezintă un vârf orientat posteroinferior
316. Pedunculii anteriori ai epifizei:

A. Se unesc cu pilierii anteriori ai trigonului
B. Se termină în hipotalamus
C. Delimitează marginea posterioară a triunghiului habenular
D. Coboară anterior de comisura albă anterioară
E. Se termină în talamus
317. Pedunculii mijlocii ai epifizei:

318. Pedunculii inferiori ai epifizei:
319. Trigonul habenular:

A. Este un mic câmp triunghiular
B. Este situat pe versantul anteromedial al pulvinarului
C. Este situat pe versantul posteromedial al pulvinarului
D. Este situat deasupra coliculilor cvadrigemeni
E. Conţine ganglionul habenular
320. Trigonul habenular este delimitat:

A. Lateral de marginea medială a pulvinarului
B. Medial de marginea medială a pulvinarului
C. Lateral de şanţul habenulei
D. Medial de şanţul habenulei
E. Medial de habenulă
321. Ganglionul habenular recepţionează:

A. Cele mai multe conexiuni prin pedunculul anterior al epifizei
B. Cele mai multe conexiuni prin pedunculul mijlociu al epifizei
C. Cele mai multe conexiuni prin pedunculul inferior al epifizei
D. Conexiuni ce vin din aria septului
E. Fasciculul habenulopeduncular Meynert
322. Corpii geniculaţi laterali:
A. Sunt legaţi prin braţele conjunctivale superioare de coliculii cvadrigemeni superiori
B. Sunt legaţi prin braţele conjunctivale superioare de coliculii cvadrigemeni inferiori
C. Sunt legaţi prin braţele conjunctivale inferioare de coliculii cvadrigemeni inferiori
D. Trimit eferenţe la pulvinar
E. Trimit fibre reflexe care ajung la coliculii cvadrigemeni inferiori
323. Corpii geniculaţi mediali:

A. Sunt legaţi prin braţele conjunctivale superioare de coliculii cvadrigemeni superiori
B. Sunt legaţi prin braţele conjunctivale superioare de coliculii cvadrigemeni inferiori
C. Sunt legaţi prin braţele conjunctivale inferioare de coliculii cvadrigemeni inferiori
D. Trimit eferenţe la pulvinar
E. Trimit fibre reflexe care ajung la coliculii cvadrigemeni inferiori
324. Principalele surse arteriale ce participă la irigarea talamusului sunt reprezentate de:
A. Artera cerebrală anterioară
B. Artera cerebrală medie
C. Artera cerebrală posterioară
D. Artera coroidiană
E. Artera comunicantă posterioară
325. Artera coroidiană vascularizează în special:

A. Pulvinarul
B. Nucleii intralaminari
C. Nucleul lateral
D. Nucleul anterior
E. Nucleii liniei mediane
TESTE – EMISFERELE CEREBRALE
326. Emisferele cerebrale:
A. Au o greutate medie de 130 de grame
B. Au o greutate medie de 1300 de grame
C. Au o lungume medie de 26 cm
D. Au o lungime medie de 16 cm
E. Au o lăţime medie de 14 cm
327. Substanţa cenuşie de la nivelul emisferelor cerebrale:

A. Formează la suprafaţă scoarţa cerebrală
B. Formează la suprafaţă scoarţa cerebeloasă
C. Formează în profunzime nucleii bazali
D. Se interpune între substanţa cerebrală şi nucleii bazali
E. Constituie centrul oval
328. Vezicula encefalică apare în săptămâna:

A. A 4-a de viaţă embrionară
B. A 5-a de viaţă embrionară
C. A 6-a de viaţă embrionară
D. A 7-a de viaţă embrionară
E. A 8-a de viaţă embrionară
329. Derularea emisferelor cerebrale are ca rezultat:

A. Acoperirea nevraxului anterior
B. Formarea nucleului caudat
C. Formarea trigonului cerebral
D. Formarea scizurilor interemisferice
E. Formarea ventriculilor laterali
330. Fosa lui Sylvius apare la:

A. 4 săptămâni
B. 14 săptămîni
C. 24 săptămâni
D. În lunile 6-7
E. În luna a 9-a
331. Corpul striat median va forma:

A. Paleostriatul
B. Neostriatul
C. Nucleul caudat
D. Putamen
E. Arhistriatul
332. Corpul striat lateral va forma:

A. Paleostriatul
B. Neostriatul
C. Nucleul caudat
D. Putamenul
E. Arhistriatul
333. Primele comisuri care apar sunt:

A. Corpul calos
B. Trigonul cerebral
C. Fornixul
D. Comisura anterioară
E. Comisura hipocampului
334. Cortexul cerebral primitiv:

A. Apare în luna a 3-a de viaţă fetală
B. Apare în luna a 4-a de viaţă fetală
C. Apare în luna a 5-a de viaţă fetală
D. Se dezvoltă în arhipalium
E. Se dezvoltă în neopalium
335. Pirn fisura interemisferică se pot observa:

A. Şanţul calosomarginal
B. Extremitatea anterioară a corpului calos
C. Girusul hipocampului
D. Faţa superioară a corpului calos
E. Extremitatea posterioară a corpului calos
336. Emisferele cerebrale:

A. Au formă rotundă
B. Au formă prismatic triunghiulară
C. Au o faţă internă concavă
D. Au o faţă externă convexă
E. Au o faţă inferioară plană
337. Emisferele cerebrale prezintă următoarele margini:

A. Medială
B. Laterală
C. Inferioară
D. Superioară
E. Anterioară
338. Polul frontal:

A. Este situat anterior
B. Este situat posterior
C. Este situat lateral
D. Este mai bont
E. Este mai ascuţit
339. Scizurile de la nivelul emsferelor cerebrale:

A. Sunt o serie de depresiuni profunde
B. Sunt o serie de depresiuni mai puţin profunde
C. Se mai numesc şi şanţuri
D. Delimitează lobii
E. Delimitează circumvoluţiile
340. Scizura lui Sylvius:

A. Se mai numeşte şi şanţul central
B. Se mai numeşte şi şanţul lateral
C. Pleacă de pe faţa internă a emisferelor cerebrale
D. Conţine în profunzimea sa lobul insulei
E. Înconjură marginea inferioară a feţei externe
341. Scizura lui Rolando:
A. Se mai numeşte şi şanţul central
B. Se mai numeşte şi şanţul lateral
C. Pleacă de pe faţa internă a emisferelor cerebrale
D. Conţine în profunzimea sa lobul insulei
E. Înconjură marginea inferioară a feţei externe
342. Scizura parietooccipitală:

A. Pleacă de pe marginea inferioară a emisferelor cerebrale
B. Este situată la 5 cm anterior de lobul posterior a emisferelor
C. Pe faţa externă descrie o curbă convexă anterior
D. Este situată doar pe faţa externă a emisferelor
E. Pleacă de sub genunchiul corpului calos
343. Scizura calosomarginală:

A. Pleacă de pe marginea inferioară a emisferelor cerebrale
B. Este situată la 5 cm anterior de lobul posterior a emisferelor
C. Pe faţa externă descrie o curbă convexă anterior
D. Este situată doar pe faţa internă a emisferelor
E. Pleacă de sub genunchiul corpului calos
344. Girusul frontal ascendent:

A. Se mai numeşte şi precentral
B. Este situat de-a lungul marginii superioare pe faţa externă şi internă
C. Este limitat înauntru de scizura calosomarginală
D. Este străbătut în porţiunea inferioară de un şanţ în forma literei H
E. Pe faţa externă prezintă o porţiune posterioară în care este localizat centrul vorbirii
345. Girusul frontal 1 (F1):


348. Girusul parietal ascendent:

A. Se mai numeşte şi postrolandic
B. Este situat deasupra porţiunii orizontale a şanţului intraparietal
C. Constituie pe faţa internă lobulul patrulater
D. Este limitat de şanţul intraparietal şi scizura lui Sylvius
E. La nivelul său se găseşte pliul lui Jensen
349. Girusul parietal 1 (P1):

350. Girusul parietal 2 (P2):
351. Girusul occipital 1 (O1):

A. Se continuă anterior cu girusul parietal 1 (P1)
B. Se continuă anterior cu girusurile parietal (P2) şi temporal 1 (T1)
C. Se continuă anterior cu girusul temporal 1 (T1) cu care formează lobul fuziform
D. Se continuă anterior cu girusul temporal 2 (T2) cu care formează a 2-a circumvoluţie
temporooccipitală
E. Mai poartă şi denumirea de cuneus
temporooccipitală
temporooccipitală
temporooccipitală
temporooccipitală
356. Girusul temporal 1 (T1):

A. Se continuă posterior cu girusul parietal 2 (P2)
B. Are ca limite şanţurile S1 şi S2
C. Formează cu girusul occipital 1 (O1) lobul fuziform
D. Se mai numeşte şi girusul hipocampului
E. Se găseşte pe faţa internă a emisferului



E. Se găseşte pe faţa internă a emisferelor cerebrale
E. Se găseşte pe faţa internă a emisferelor cerebrale
361. Lobul insulei:

A. Este situat în profunzimea scizurii lui Rolando
B. Este situat în profunzimea scizurii lui Sylvius
C. Este situat în profunzimea scizurii calosomarginale
D. Este format dintr-un lob insular anterior şi unul posterior
E. Este format dintr-un lob insular superior şi unul inferior
362. Lobul olfactiv anterior cuprinde:

A. Bulbul olfactiv
B. Striile olfactive
C. Substanţa perforată anterioară
D. Zonele olfactive
E. Nucleul amigdalian
363. Lobul olfactiv posterior cuprinde:
A. Bulbul olfactiv
B. Striile olfactive
C. Substanţa perforată anterioară
D. Zonele olfactive
364. Circumvoluţia intralimbică este formată din:

A. Indusium griseum
B. Pedunculii corpului calos
C. Cornul lui Ammon
D. Fimbria hipocampului
E. Fasciola cinerea
365. Aferenţele arhicortexului sosesc de la:
A. Ariile septale
B. Nucleul habenular
C. Hipotalamus
D. Girus cinguli
366. Eferenţele arhicortexului se îndreaptă spre:

A. Ariile septale
C. Hipotalamus
D. Girus cinguli
367. Aferenţele paleocortexului sosesc de la:
A. Ariile septale
C. Hipotalamus
D. Girus cinguli
368. Eferenţele paleocortexului se îndreaptă spre:

A. Ariile septale
C. Hipotalamus
D. Girus cinguli
369. Stratul granular extern de la nivelul izocortexului:

A. Este dens cu celule polimorfe
B. Prezintă celule mici piramidale
C. Este mai îngust decât celelalte straturi
D. Prezintă conexiuni de suprafaţă
E. Prezintă conexiuni de apropiere
370. Izocortexul homotipic:

A. Are straturi care se deosebesc net unul de celălalt
B. Este caracterizat prin absenţa unuia din cele 6 straturi
C. Este de tip agranular în girusul în girusul precentral
D. Este de tip granular în girusul postcentral
E. Este caracterizat prin funcţiile sale asociative
371.Aria 4 Brodman:
A. Este situată pe faţa externă a girusului frontal ascendent
B. Este situată pe faţa externă a girusului parietal ascendent
C. Face parte din ariile motricităţii voluntare
D. Face parte din ariile corticostriate
E. Face parte din ariile corticoneocerebeloase
372. Aria 8 Brodman:

A. Este situată la nivelul girusului frontal 2 (F2)
B. Este situată la nivelul girusului parietal 2 (F2)
C. Face parte din ariile corticostriate
D. Face parte din ariile corticoneocerebeloase
E. Face parte din ariile supresive
373. Excitarea ariei 8 Brodman produce:

A. Devierea globilor oculari de partea opusă excitaţiei
B. Devierea globilor oculari de aceeaşi parte cu excitaţia
C. Mioză
D. Midriază
E. Lărgirea fantei palpebrale

A. Este situată la nivelul lobului parietal
B. Este situată la nivelul lobului occipital
C. Face parte din ariile supresive
D. Reprezintă un centru cortical oculocefalogir
E. Reprezintă un centru cortical reflex la incitaţiile vizuale

A. Este situată pe faţa externă a lobului frontal
B. Este situată pe faţa internă a lobului frontal
C. Este situată pe faţa internă a lobului parietal
D. Face parte din ariile supresive
E. Inhibă motricitatea voluntară

A. Este situată la nivelul girusului temporal 1 (T1)
B. Este situată la nivelul girusului parietal 1 (P1)
C. Face parte din ariile corticostriate
D. Face parte din ariile corticoneocerebeloase
E. De la nivelul ei pleacă fasciculul temporopontin
A. Se găseşte la nivelul girusului parietal ascendent
B. Se găseşte la nivelul girusului frontal ascendent
C. Formează homunculusul motor
D. Formează homunculusul senzitiv
E. Face parte din ariile sensibilităţii generale
378. Ariile 1 şi 2 Brodman:
A. Sunt situate în porţiunea anterioară a girusului parietal ascendent
B. Sunt situate în porţiunea posterioară a girusului parietal ascendent
C. Sunt arii somatopsihice
D. Sunt responsabile de discriminarea cantitativă a senzaţiilor
E. Sunt responsabile de discriminarea calitativă a senzaţiilor
A. Face parte din ariile sensibilităţii generale
B. Se găseşte în porţiunea posterioară a girusului parietal ascendent
C. Se găseşte în porţiunea anterioară a girusului P1 şi P2
D. Este responsabilă de recunoaşterea senzaţiilor
E. Este responsabilă de perceperea senzaţiilor
A. Este situată de.a lungul scizurii lui Sylvius
B. Face parte din ariile vizuale
C. Face parte din ariile gustative şi olfactive
D. Este o arie auditivă psihică
E. Este o arie auditivognozică
381. Ariile 18 şi 19 Brodman:
A. Sunt situate pe faţa externă şi inferioară a lobului occipital
B. Sunt situate pe faţa externă şi inferioară a lobului temporal
C. Sunt responsabile de perceperea formelor
D. Sunt responsabile de perceperea dimensiunilor
E. Sunt responsabile de orientarea în spaţiu
A. Se găseşte pe faţa inferioară a lobului frontal
B. Se găseşte la nivelul lobului temporal
C. Se găseşte la nivelul circumvoluţiei orbitare interne
D. Stimularea ei duce la creşterea tensiunii arteriale
E. Are acţiune asupra respiraţiei şi circulaţiei


B. Se găseşte la nivelul lobului parietal
C. Se găseşte la nivelul porţiunii anterioare a circumvoluţiei perilimbice
D. Stimularea ei determină creşterea tensiunii arteriale
E. Are rol supresiv asupra întregului sistem nervos vegetativ
386. Ariile corticale psihice au rol în :

A. Cunoaşterea corpului
B. Memorie
C. Limbaj
D. Nivel superior de integrare
E. Predominenţa unui emisfer
387. Centrul motor al limbajului vorbit este situat:

A. În partea inferioară a girusului precentral
B. Nu departe de centrii mimicii şi gesticii
C. În extremitatea posterioară a girusului frontal mijlociu
D. În partea mijlocie a girusului temporal superior
E. În regiunea pliului curb
388. Centrul motor al limbajului scris este situat:

389. Centrul senzitiv limbajului scris este situat:

D. În partea mijlocie a girusului frontal superior
390. Centrul senzitiv limbajului vorbit este situat:

391. Capul nucleului caudat:

A. Este voluminos
B. Este situat înaintea extremităţii anterioare a talamusului
C. Se întinde până la extremitatea posterioară a talamusului
D. Ocoleşte extremitatea posterioară a talamusului
E. Se pune în raport anterior cu genunchiul corpului calos
392. Coada nucleului caudat:

A. Are forma unei piramide triunghiulare
B. Este situat înaintea extremităţii anterioare a talamusului
C. Ocoleşte extremitatea anterioară a talamusului
D. Ocoleşte extremitatea posterioară a talamusului
E. Ocoleşte segmentul retrolenticular al capsulei interne
393. Nucleul lenticular:

A. Are aspect de virgulă
B. Are forma unei piramide triunghiulare
C. Este situat deasupra nucleului caudat
D. Este situat pe un plan inferior nucleului caudat
E. Este situat lateral faţă de nucleul caudat
394. Aferenţele pentru palidum sosesc de la:

A. Scoarţa cerebrală, ariile 6, 4, 5
B. Talamus
C. Regiunea sublenticulară
D. Nucleul roşu
E. Zona incerta
395. Eferenţele corpilor striaţi se îndreaptă spre:
A. Regiunea sublenticulară
B. Nucleii hipotalamici
C. Nucleul roşu
D. Zona incerta
E. Corpul lui Luys
396. Claustrum:
A. Este situat lateral de nucleul lenticular
B. Faţa sa medială delimitează cu nucleul lenticular capsula extremă
C. Faţa sa laterală este separată de scoarţa lobului insulei prin capsula externă
D. Îndeplineşte funcţii importante în comportamentul emoţional
E. Îndeplineşte funcţii importante în dirijarea activităţii vegetative
397. Nucleul amigdalian:

A. Este situat lateral de nucleul lenticular
B. Faţa sa medială delimitează cu nucleul lenticular capsula extremă
C. Faţa sa laterală este separată de scoarţa lobului insulei prin capsula externă
D. Îndeplineşte funcţii importante în comportamentul emoţional
E. Îndeplineşte funcţii importante în dirijarea activităţii vegetative
398. Fasciculele de proiecţie:
A. Sunt ascendente
B. Sunt descendente
C. Au orientare îndeosebi sagitală
D. Conectează diferite arii ale aceluiaşi emisfer
E. Asigură conexiunea între cele 2 emisfere
399. Fasciculele de asociaţie:
A. Sunt ascendente
B. Sunt descendente
400. Fasciculele comisurale:

A. Sunt ascendente
B. Sunt descendente
401. Braţul anterior al capsulei interne:
A. Este format aproape în întregime din fibre talamofrontale şi frontotalamice
B. Corepunde unghiului superointern al nucleului lenticular
C. Prin el trece fasciculul geniculat
D. Prin el trec radiaţiile optice Gratiolet
E. Prin el trec fibre interstriate
402. Genunchiul capsulei interne:

A. Corespunde unghiului superointern a nucleului caudat
B. Corespunde unghiului superointern a nucleului lenticular
C. Prin el trece fasciculul geniculat
403. Braţul posterior al capsulei interne:
A. Se mai numeşte şi segment lenticulocaudat
B. Se mai numeşte şi segmen lenticulotalamic
C. Prin el trece contingentul cel mai important al fibrelor motorii
404. Prin segmentul retrolenticular al capsulei interne trec:

A. Fasciculul geniculat
B. Radiaţiile optice Gratiolet
C. Fibrele fasciculului temporotalamic Arnold
D. Fasciculul temporopontin Turck
E. Fibre interstriate
405. Prin segmentul sublenticular al capsulei interne trec:

A. Fasciculul geniculat
B. Radiaţiile optice Gratiolet
C. Fibrele fasciculului temporotalamic Arnold
D. Fasciculul temporopontin Turck
E. Fibre interstriate
406. În planul inferior al fasciculelor interemisferice mici se găsesc:

A. Comisura lu Gudden
B. Comisura interhabenulară
C. Comisura lui Meynert
E. Comisura subtalamică
407. În planul superior al fasciculelor interemisferice mici se găsesc:
A. Comisura lu Gudden
B. Comisura interhabenulară
C. Comisura lui Meynert
E. Comisura subtalamică
408. Corpul trigonului cerebral:

A. Are formă triunghiulară
B. Faţa sa superioară vine în raport lateral cu planşeul ventriculului III
C. Faţa sa superioară repauzează pe ventriculul III
D. Faţa sa inferioară repauzează pe ventriculul III
E. Este constituit din 4 pilieri
409. Gaura lui Monro este delimitată de:

A. Pilierii anteriori ai fornixului şi extremitatea anterioară a talamusului
B. Pilierii anteriori ai fornixului şi extremitatea posterioară a talamusului
C. Pilierii posteriori ai fornixului şi extremitatea anterioară a talamusului
D. Pilierii posteriori ai fornixului şi extremitatea posterioară a talamusului
E. Pilierii anteriori şi posteriori ai fornixului
410. Corpul calos:

A. Este cea mai importantă comisură interemisferică
B. Are faţa superioară situată la 13 cm de marginea superioară a emisferelor
C. Are un trunchi format dintr-un corp şi 2 extremităţi
D. Are genunchiul situat la 3 cm de polul occipital
E. Are bureletul situat la 7-8 cm de polul frontal
411. Fibrele superioare ale corpului calos provin de la:
A. Lobul paracentral
B. Faţa externă a emisferului
C. Operculul sylvian
D. Porţiunea superioară a lobului temporal
E. Porţiunea superioară a arterei rolandice
412. Fibrele mijlocii ale corpului calos provin de la:

A. Operculul sylvian
B. Porţiunea superioară a lobului temporal
C. Porţiunea superioară a arterei rolandice
D. Circumvoluţia F2
E. Circumvoluţia P2
413. Fibrele inferioare ale corpului calos provin de la:

A. Operculul sylvian
B. Porţiunea superioară a lobului temporal
C. Porţiunea superioară a arterei rolandice
D. Circumvoluţia F2
E. Circumvoluţia P2
414. Teritoriul superficial al arterei cerebrale anterioare cuprinde:

A. Girusul frontal medial
B. Porţiunea anterioară a girusurilor temporale
C. Girus cinguli
D. Putamen
415. Teritoriul profund al arterei cerebrale anterioare cuprinde:
A. Girusul frontal medial
B. Porţiunea anterioară a girusurilor temporale
C. Porţiunea cranială a capului nucleului caudat
D. Putamen
416. Teritoriul superficial al arterei cerebrale medii cuprinde:

A. Porţiunea anterioară a girusurilor temporale
B. Porţiunea laterală a lobului orbital
C. Partea superioară a capsulei interne
D. Putamen
E. Cornul lui Ammon
417. Teritoriul profund al arterei cerebrale medii cuprinde:

A. Porţiunea anterioară a girusurilor temporale
B. Porţiunea laterală a lobului orbital
C. Partea superioară a capsulei interne
D. Putamen
E. Cornul lui Ammon
418. Artera cerebrală posterioară vascularizează:

A. Porţiunea posterioară a girusurilor temporooccipitale
B. Nucleul amigdalian
C. Cornul lui Ammon
D. Uncusul hipocampului
E. Tavanul cornului occipital
419. Artera coroidiană vascularizează:
A. Porţiunea posterioară a girusurilor temporooccipitale
B. Nucleul amigdalian
C. Cornul lui Ammon
D. Uncusul hipocampului
E. Tavanul cornului occipital
420. Venele cerebrale superficiale superioare:

A. Adună sângele de pe feţele laterale ale emisferelor
B. Adună sângele de pe feţele mediale ale emisferelor
C. Se deschid în sinusul sagital superior
D. Se deschid în sinusul cavernos
E. Se deschid în sinusul pietros
421. Venele cerebrale superficiale mijlocii:

B. Adună sângele de pe feţele mediale ale emisferelor
422. Venele cerebrale superficiale inferioare:

B. Adună sângele de pe feţele inferioare ale emisferelor
423. Vena cerebrală internă colectează sîngele venos de la:
A. Corpii striaţi
B. Venele superficiale ale lobilor occipitali
C. Venele septale
D. Venele ventriculilor laterali
E. Venele bazale
424. Venele bazale primesc sânge de la venele:

A. Septale
B. Ventriculilor laterali
C. Cerebrale mijlocii profunde
D. Corpului striat
E. Superficiale ale lobilor occipitali
425. Vena cerebrală mare a lui Galien:

A. Aparţine de venele cerebrale superficiale
B. Aparţine de venele cerebrale profunde
C. Primeşte sânge din venele cerebrale interne
D. Primeşte sânge din venele bazale
E. Primeşte sânge din venele superficiale ale lobilor occipitali
TESTE - VASCULARIZAŢIA ENCEFALULUI
426. Artera cerebrală anterioară:
A. Se desprinde deasupra ramurei oftalmice
B. Pătrunde în şanţul lateral al lui Sylvius
C. Se anastomozeazã cu ramura omonimã prin ramura comunicantã anterioarã
D. În dreptul insulei se împarte într-un mare numãr de ramuri
E. Dupã ce întâlneşte scizura calosomarginalã se terminã la precuneus
427. Artera cerebralã mijlocie:

A. Se desprinde deasupra ramurei oftalmice
B. Pãtrunde în şanţul lateral al lui Sylvius
C. Se anastomozeazã cu ramura omonimã prin ramura comunicantã anterioarã
D. În dreptul insulei se împarte într-un mare numãr de ramuri
E. Dupã ce întâlneşte scizura calosomarginalã se terminã la precuneus
428. Artera vertebralã:
A. Strãbate membrana atlantooccipitalã
B. Urcã pe faţa posterioarã a bulbului
C. Irigã bulbul
D. Irigã puntea
E. Irigã cerebelul
429. Tot trunchiul cerebral este irigat de sistemul vertebrobazilar cu excepţia:

A. Pãrţii celei mai înalte a bulbului
B. Pãrţii celei mai joase a bulbului
C. Pãrţii celei mai înalte a punţii
D. Pãrţii celei mai joase a punţii
E. Pãrţii celei mai înalte a mezencefalului
430. Artera spinalã anterioarã irigă:

A. Regiunea paramedianã a bulbului
B. Fasciculul cuneat
C. Fasciculul gracilis
D. Nucleii lui Goll şi Burdach
E. Regiunea retroolivarã a bulbului
431. Arterele paramediane de la nivelul trunchiului bazilar:

A. Provin din artera comunicantã posterioarã
B. Provin din porţiunea proximalã a arterelor cerebrale posterioare
C. Provin din plexul interpeduncular
D. Irigã substanţa neagrã
E. Irigã corpii cvadrigemeni
432. Arterele circumferenţiale scurte de la nivelul trunchiului bazilar:

B. Provin din porţiunea proximalã a arterelor cerebrale posterioare
E. Irigã corpii cvadrigemeni
433. Arterele circumferenţiale lungi de la nivelul trunchiului bazilar:

B. Provin din arterele cerebrale posterioare
E. Se distribuie corpilor cvadrigemeni
434. Artera cerebeloasã superioarã irigã:

A. Vermisul superior
B. Vermisul inferior
C. Faţa superioarã a emisferei cerebeloase corespunzãtoare
D. Faţa inferolateralã a emisferelor cerebeloase
E. Pãrţi din faţa inferioarã a emisferelor cerebeloase
435. Arterele cerebeloase posterioare inferioare irigã:

B. Vermisul inferior
D. Faţa inferolateralã a emisferelor cerebeloase
E. Tonsila
436. Arterele cerebeloase anterioare inferioare irigã:

B. Tonsila
D. Faţa inferioarã a emisferelor cerebeloase
E. Faţa inferioarã a cerebelului
437. Poligonul lui Willis:
A. Înconjurã chiasma opticã

B. Înconjurã regiunea interpeduncularã
C. Cuprinde artera comunicantã anterioarã
D. Cuprinde artera comunicantã posterioarã
E. Cuprinde porţiunile proximale ale arterelor cerebrale anterioare
438. Artera striatã medialã irigã:
A. Capul nucleului caudat

B. Putamenul
C. Faţa superioarã a lobului frontal
D. Faţa inferioarã a lobului frontal
E. Faţa inferioarã a lobului parietal
439. Artera cerebralã posterioarã:

A. Încrucişeazã faţa anterioarã a trunchiului cerebral
B. Îmcrucişeazã faţa posterioarã a trunchiului cerebral
C. Irigã girusul temporal superior
D. Irigã girusul temporal inferior
E. Irigã pe faţa medialã girusul temporal superior
440. Grupul anterolateral ce ţine de ramurile centrale profunde:

A. Conţine artere care se formeazã din partea proximalã a arterei cerebrale mijlocii
B. Se distribuie hipotalamusului anterior
C. Irigã regiunea subtalamicã
D. Irigã corpul striat
E. Irigã capsula internã
TESTE CĂILE DE CONDUCERE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL 441. Căile
exteroceptive:
A. Sunt căi de conducere lentă
B. Sunt căi de conducere rapidă
C. Vehiculează sensibilitatea exteroceptivă tactilă protopatică
D. Vehiculează sensibilitatea termoalgezică
E. Vehiculează informaţii primite de la proprioceptorii din muşchi, tendoane
oase şi articulaţii
442. Căile proprioceptive conştiente:
A. Sunt căi de conducere lentă
B. Sunt căi de conducere rapidă
C. Vehiculează sensibilitatea exteroceptivă tactilă protopatică
D. Vehiculează sensibilitatea termoalgezică
E. Vehiculează informaţii primite de la proprioceptorii din muşchi, tendoane
oase şi articulaţii
443. Căile proprioceptive inconştiente sunt reprezentate de:
A. Tractul spinotalamic anterior

B. Tractul spinotalamic posterior
C. Fasciculul Goll
D. Tractul spinocerebelos posterior
E. Tractul spinocerebelos anterior
444. Tractul spinotalamic anterior
A. Urcă în axul median al trunchiului

B. Urcă anterior de lemniscul medial
C. Urcă posterior de lemniscul medial
D. Intră în alcătuirea fasciculului heterogen
E. Ajunge în nucleul ventral posterior al talamusului
445. Tractul spinotalamic posterior
A. Urcă în axul median al trunchiului

B. Urcă anterior de lemniscul medial
C. Urcă posterior de lemniscul medial
D. Intră în alcătuirea fasciculului heterogen
E. Ajunge în nucleul ventral posterior al talamusului
446. Căile proprioceptive inconştiente:
A. Sunt reprezentate de fibre nervoase intens mielinizate

B. Sunt reprezentate de fibre nervoase parţial mielinizate
C. Au viteză de conducere lentă
D. Au viteză de conducere foarte mare
E. Se grupează în 2 tracturi
447. Tractul spinocerebelos direct:

A. Se mai numeşte şi tractul spinocerebelos posterior
B. Se mai numeşte şi tractul spinocerebelos anterior
C. Se mai numeşte şi fasciculul lui Flechsig
D. Se mai numeşte şi fasciculul lui Gowers
E. Are deutoneuronul situat în nucleul coloanei Stilling Clarcke
448. Tractul spinocerebelos încrucişat:

A. Se mai numeşte şi tractul spinocerebelos posterior
B. Se mai numeşte şi tractul spinocerebelos anterior
C. Se mai numeşte şi fasciculul lui Flechsig
D. Se mai numeşte şi fasciculul lui Gowers
E. Are deutoneuronul situat în nucleul lui Bechterew
449. Căile sensibilităţii generale destinate capului şi gâtului au protoneuronul situat în:
A. Ganglionul lui Gasser anexat perechii V de nervi cranieni
B. Ganglionul geniculat anexat nervului vag
C. Ganglionul jugular anexat perechii V de nervi cranieni
D. Ganglionii Andersch şi Ehrenritter anexaţi glosofaringianului
E. Ganglionii jugular şi plexiform anexaţi nervului vag
450. Tracturile olfactive sunt alcătuite din :
A. Dendritele celulelor olfactive
B. Axonii celulelor olfactive
C. Dendritele celulelor bipolare
D. Axonii celulelor mitrale
E. Dendritele celulelor mitrale
451. Centrii olfactivi terţiari sunt situaţi:

A. La nivelul bulbilor olfactivi
B. În lobul temporal
C. În lobul parietal
D. În lobul occipital
E. În cortexul prefrontal
452. Impulsurile de la nivelul celor 2/3 anterioare ale limbii iau calea nervului:
A. Lingual
B. Coarda timpanului
C. Glosofaringian
D. Vag
E. Hipoglos
453. Impulsurile de la nivelul 1/3 posterioare a limbii iau calea nervului:

A. Lingual
C. Glosofaringian
D. Vag
E. Hipoglos
454. Impulsurile de la baza limbii iau calea nervului:
A. Lingual
C. Glosofaringian
D. Vag
E. Hipoglos
455. Aria auditivă se termină la nivelul girusului:
A. Temporal 1 (T1)
B. Temporal 2 (T2)
C. Temporal 3 (T3)
D. Temporal 4 (T4)
E. Temporal 5 (T5)
456. Cel de al 2-lea neuron al căii vestibulare se află situat în:
A. Nucleul cohlear anterior

B. Nucleul cohlear posterior
C. Nucleul lui Schwalbe
D. Nucleul lui Deiters
E. Nucleul lui Bechterew
457. Al 3- lea neuron al căii optice se află situat la nivelul:

A. Celulelor bipolare de la nivelul retinei
B. Celulelor multipolare de la nivelul retinei
C. Coliculilor cvadrigemeni superiori
D. Corpilor geniculaţi laterali
E. Corpilor geniculaţi mediali
458. Maculea lutea se proiectează:

A. Pe buza superioară a scizurii calcarine
B. Pe buza inferioară a scizurii calcarine
C. Pe buza superioară a şanţului calosomarginal
D. Pe corpii geniculaţi laterali
E. În jurul şanţului retrocalcarin
459. Căile corticonucleare piramidale:

A. Se mai numesc şi geniculate
B. Se mai numesc şi piramidale directe
C. Îşi au originea în 1/5 inferioară a girusului frontal ascendent
D. Îşi au originea în 1/5 superioară a girusului frontal ascendent
E. Străbat centrul oval
460. Componenta anterioară a căilor piramidale corticonucleare se distribuie nucleilor:

A. Masticator
B. Motor al nervului III
C. Nervului facial
D. Ambiguu
E. Motor al nervului IV
461. Componenta posterioară a căilor piramidale corticonucleare se distribuie nucleilor:
A. Masticator
B. Motor al nervului III
C. Nervului facial
D. Ambiguu
E. Motor al nervului IV
462. Fibrele căilor piramidale corticospinale:
A. De la origine se orientează în jos şi medial
B. De la origine se orientează în jos şi lateral
C. Trec prin centrul oval
D. Trec prin capsula internă
E. Se torsionează în porţiunea inferioară a etajului bulbar
463. Calea motorie cerebeloasă:
A. Face parte din căile piramidale

B. Face parte din căile extrapiramidale
C. Prezintă 3 neuroni
D. Prezintă 4 neuroni
E. Prezintă 2 neuroni
464. Tractul tectospinal:

A. Provine din coliculii cvadrigemeni
B. Trece de partea opusă la nivelul decusaţiei lui Meynert
C. Trece de partea opusă la nivelul decusaţiei lui Forel
D. Are rol în oculocefalogirie
E. Are rol în controlul tonusului muscular
465. Tractul rubrospinal:

A. Îşi are originea în nucleul roşu
D. Are rol în oculocefalogirie
E. Are rol în controlul tonusului muscular
466. Tractul olivospinal:

A. Îşi are originea în olivele bulbare
D. Se termină la nivelul măduvei cervicale
E. Se termină la nivelul măduvei lombare
467. Tractul vestibulospinal:
A. Străbate trunchiul cerebral sub forma unui fascicul anterior şi unul lateral
B. Are rol în motilitatea voluntară
C. Are rol în menţinerea echilibrului
D. Se termină la nivelul măduvei cervicale
E. Se termină la nivelul măduvei lombare
468. Fasciculul reticulospinal lateral:
A. Porneşte de la nivelul formaţiei reticuate a diencefalului
B. Coboară sub forma a 2 tracturi, anterior şi posterior
C. Facilitează reflexele medulare de extensie
D. Facilitează reflexele polisinaptice
E. Inhibă reflexele medulare
469. Neuronul central al căilor oculocefalogire se găseşte în:

A. Aria 8 Brodman ce asigură funcţia oculomotorie voluntară
B. Aria 8 Brodman ce asigură funcţia oculomotorie involuntară
C. Aria 19 Brodman ce asigură oculogiria voluntară
D. Aria 19 Brodman ce asigură oculogiria semivoluntară
E. Aria 19 Brodman ce asigură oculogiria reflexă
470. Acomodarea parcurge un traseu format din:

A. 2 neuroni
B. 3 neuroni
C. 4 neuroni
D. 5 neuroni
E. 6 neuroni
TESTE - SISTEMUL VENTRICULAR
471. Cavităţile nevraxului:
A. Sunt situate în interiorul axului cerebrospinal
B. Conţin LCR
C. Sunt căptuşite cu ependim
D. Au volume egale
E. Au volume inegale
472. Ventriculii laterali:
A. Constituie cavităţile celor 2 emisfere cerebrale
B. Constituie cavităţile celor 2 emisfere cerebeloase
C. Comunică fiecare cu ventriculul III prin orificiile Monro
D. Reprezintă aproximativ 10 % din volumul sistemului ventricular
E. Sunt simetrici în raport cu planul median
473. Porţiunea centrală a ventriculilor laterali este numită:
A. Prelungirea frontală
B. Cornul frontal
C. Cornul temporal
D. Cornul occipital
E. Răspântia ventriculară
474. Faţa superioară a cornului frontal:
A. Răspunde feţei inferioare concave a corpului calos
B. Este situată la 25 de cm de marginea superioară a lobului frontal
C. Prezintă 2 versanţi
D. Este formată de septum lucidum
E. Prezintă 3 porţiuni separate de 2 şanţuri
475. Faţa inferioară a cornului frontal:
476. Faţa internă a cornului frontal:
477. Faţa superioară a corpului ventriculului lateral:
A. Este formată de porţiunea inferioară a trunchiului corpului calos
B. Se găseşte la 35 de mm de marginea superioară a lobului frontal
C. Prezintă 3 porţiuni separate de 2 şanţuri
D. Prezintă 4 porţiuni separate de 3 şanţuri
E. Prezintă şanţul coroidian ocupat de plexurile coroide
478. Faţa inferioară a corpului ventriculului lateral:
A. Este formată de porţiunea inferioară a trunchiului corpului calos
B. Se găseşte la 35 de mm de marginea superioară a lobului frontal
C. Prezintă 3 porţiuni separate de 2 şanţuri
D. Prezintă 4 porţiuni separate de 3 şanţuri
E. Prezintă şanţul coroidian ocupat de plexurile coroide
479. Cornul occipital al ventriculului lateral:
A. Continuă posterior răspântia ventriculară
B. Este mai mare decât porţiunea frontală
C. Se termină la aproximativ 2,5 cm de polul occipital
D. Este bogată în formaţiuni coroidiene
E. Nu prezintă formaţiuni coroidiene
480. Faţa inferomedială a cornului occipital al ventriculului lateral:
A. Este formată din corpul calos
B. Are formă triunghiulară
C. Are formă patrată
D. Este concavă
E. Prezintă 2 proeminenţe separate printr-un şanţ
481. Cornul temporal al ventriculului lateral:
A. Se mai numeşte şi porţiunea inferioară
B. Se mai numeşte şi porţiunea posterioară
C. Merge de-a lungul porţiunii mediale a fantei lui Bichat
D. Se termină în lobul occipital
E. Prezintă 2 proeminenţe pe faţa sa inferioară
482. Răspântia ventriculară:
A. Este porţiunea cea mai îngustă a ventriculului lateral
B. Este porţiunea cea mai largă a ventriculului lateral
C. Anterior înconjură convexitatea posterioară a nucleului caudat
D. Posterior răspunde cornului occipital
E. Superior răspunde porţiunii posterioare a corpului calos
483. Ventriculul III
A. Reprezintă o cavitate mediană
B. Comunică cu ventriculii laterali prin intermediul apeductului lui Sylvius
C. Comunică cu ventriculul IV prin orificiul lui Monro
D. Reprezintă o dilataţie a canalului ependimar
E. Se aseamănă cu un romb
484. Dimensiunile medii ale ventriculului III sunt de:
A. 4 cm lungime
B. 14 cm lungime
C. 3 cm lăţime
D. 13 cm lăţime
E. 3 cm înălţime
485. Pereţii laterali ai ventriculului III:
A. Au aspectul unei excavaţii
B. Prezintă şanţul talamohipotalamic ce îi împarte într-un etaj superior şi unul inferior
C. Sunt formaţi din membrana tectoria
D. Sunt formaţi din pânza coroidiană superioară
E. Prezintă un punct decliv reprezentat de infundibul
486. Peretele superior al ventriculului III:
A. Are aspectul unei excavaţii
B. Prezintă şanţul talamohipotalamic ce îl împarte într-un etaj superior şi unul inferior
C. Este format din membrana tectoria
D. Este format din pânza coroidiană superioară
487. Peretele inferior al ventriculului III:
A. Are aspectul unei excavaţii
B. Prezintă şanţul talamohipotalamic ce îl împarte într-un etaj superior şi unul inferior
C. Este format din membrana tectoria
D. Este format din pânza coroidiană superioară
488. Ventriculul IV:
A. Reprezintă o dilataţie a canalului ependimar
B. Comunică cu ventriculii laterali prin intermediul apeductului lui Sylvius
C. Comunică cu ventriculul III prin orificiul lui Monro
D. Reprezintă o dilataţie a canalului ependimar
E. Se aseamănă cu un romb
489. Peretele anterior al ventriculului IV:
A. Se mai numeşte şi planşeu
B. Se mai numeşte şi acoperiş
C. Este tapetat de membrana ependimară
D. Pe linia mediană prezintă şanţul median al ventriculului IV
E. Prezintă un versant superior şi unul inferior
490. Peretele posterior al ventriculului IV:
A. Se mai numeşte şi planşeu
B. Se mai numeşte şi acoperiş
C. Este tapetat de membrana ependimară
D. Pe linia mediană prezintă şanţul median al ventriculului IV
E. Prezintă un versant superior şi unul inferior
TESTE - MENINGELE
491. Meningele:
A. Reprezintă un înveliş format din 3 membrane suprapuse
B. Reprezintă un înveliş format din 2 membrane suprapuse
C. Asigură nutriţia SNC
D. Este situat în cutia craniană şi canalul rahidian
E. Este un sac în întregime închis ce conţine ţesut nervos şi LCR
492. Dura mater:

A. Este o membrană rezistentă situată la suprafaţă
B. Se mai numşte şi pahimeninge
C. Se mai numeşte şi meningele dur
D. Este o membrană foarte subţire
E. Este o membrană vasculară aşezată cel mai profund
493. Arahnoida:
D. Este o membrană foarte subţire situată între dura mater şi pia mater
494. Pia mater:

D. Este o membrană foarte subţire
495. Coasa creierului:

A. Este cel mai mare sept meningeal
B. Vine în raport cu feţele mediale ale celor 2 emisfere cerebrale
C. Este perforată de tija hipofizei
D. Separă cavitatea craniană în fosa cerebrală şi fosa cerebeloasă
E. Este situată sub cortul cerebelului
496. Cortul hipofizei:

C. Este perforat de tija hipofizei
E. Este situat sub cortul cerebelului
497. Cortul cerebelului:

C. Este perforat de tija hipofizei
E. Este format din 2 septe
498. Coasa cerebelului:

C. Este perforată de tija hipofizei
E. Este situată sub cortul cerebelului
499. Majoritatea arterelor din dura mater provin din:

A. Artera meningee anterioară
B. Artera oftalmică
C. Arterele meningee posterioare
D. Arterele vertebrale
E. Artera meningee mijlocie
500. Sinusurile venoase ale durei mater:

A. Sunt dedublări ale durei mater
B. Drenează sângele venos meningeal
C. Drenează lichidul cefalorahidian
D. Cuprind sinusuri mediane neperechi
E. Cuprind sinusuri mediane perechi
501. Dura mater spinală:

A. Este o continuare a durei mater craniene
B. În porţiunea laterală prezintă ligamentele dinţate
C. Are forma unui tub
D. Se termină la nivelul vertebrei L2
E. Se termină la nivelul vertebrei S2
502. Pia mater craniană:

A. Înconjură complet encefalul
B. Înconjură rădăcinile pe care le însoţeşte până la ieşirea din meninge
C. În porţiunea laterală prezintă ligamentele dinţate
D. Pătrunde şi în scizuri
E. Formează pânza coroidiană pentru ventriculii laterali
503. Pia mater spinală:

A. Înconjură complet encefalul
B. Înconjură rădăcinile pe care le însoţeşte până la ieşirea din meninge
C. În porţiunea laterală prezintă ligamentele dinţate
D. Pătrunde şi în scizuri
E. Formează pânza coroidiană pentru ventriculii laterali
504. Ligamentele dinţate:

A. Sunt situate în porţiunea mediană a piei mater craniene
B. Sunt situate în porţiunea laterală a piei mater craniene
C. Sunt situate în porţiunea mediană a piei mater spinale
D. Sunt situate în porţiunea laterală a piei mater spinale
E. Au formă triunghiulară
505. Spaţiul subarahnoidian:

A. Este situat între dura mater şi arahnoidă
B. Este situat între arahnoidă şi pia mater
C. Este larg în dreptul convexităţii emisferelor cerebrale
D. Este larg în dreptul convexităţii emisferelor cerebeloase
E. Este îngust în dreptul convexităţii emisferelor cerebrale
TESTE - LICHIDUL CEFALORAHIDIAN
506. Lichidul cefalorahidian:
A. Este un lichid clar
B. Conţine cantităţi mari de proteine
C. Conţine o cantitate relativ mare de clorură de sodiu
D. Are rol în nutriţia SNC
E. Atenuează forţa traumatismelor craniene
507. Secreţia de LCR este de:

A. 60-70 ml pe oră
B. 60-70 ml pe zi
C. 600-700 ml pe oră
D. 600-700 ml pe zi
E. 600-700 ml pe săptămână
508. Din ventriculii laterali LCR ajunge în ventriculul III prin:

A. Apeductul lui Sylvius
B. Găurile Magendie
C. Găurile Luschka
D. Găurile lui Monro
509. Din ventriculul III LCR ajunge în ventriculul IV prin:

C. Găurile Luschka
510. Din ventriculul IV LCR ajunge în cisterna cerebelomedulară prin:

C. Găurile Luschka
511. Sistemul ventricular şi spaţiul subarahnoidian conţin aproximativ:
A. 60 ml de LCR
B. 70 ml de LCR
C. 125 ml de LCR
D. 600 ml de LCR
E. 700 ml de LCR
512. LCR este drenat:

A. Pasiv în sângele arterial al sinusurilor durei mater
B. Activ în sângele arterial al sinusurilor durei mater
C. Pasiv în sângele venos al sinusurilor durei mater
D. Activ în sângele venos al sinusurilor durei mater
E. Prin vilozităţile coriale
513. Presiunea hidrostatică este:

A. Mai mare în spaţiul subarahnoidian decât în sângele sinusurilor venoase
B. Mai mică în spaţiul subarahnoidian decât în sângele sinusurilor venoase
C. Mai mare în sângele sinusurilor venoase decât în spaţiul subarahnoidian
D. Mai mică în sângele sinusurilor venoase decât în spaţiul subarahnoidian
E. Egală în cele 2 compartimente
514. Bariera sânge-LCR este formată din:
A. Peretele capilarelor
B. Stratul de ependim secretor
C. Plexurile coroide
D. Căptuşeala ependimară a sistemului ventricular
E. Elementele gliale adiacente
515. Bariera encefal-LCR este formată din:

A. Peretele capilarelor
B. Stratul de ependim secretor
C. Plexurile coroide
D. Căptuşeala ependimară a sistemului ventricular
E. Elementele gliale adiacente

Teste Anato

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Anato

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

rtgffgtrhy.

2. În formarea tubului neural sunt necesare:

4. Canalul neural se formează prin:

7. Neuroporul posterior se închide în ziua:

10. Din prozencefal se vor forma în săptămâna a 5-a de viaţă embrionară:

14. Din mezencefal derivă:

19. Corpul calos se dezvoltă în luna:

20. La şfârşitul lunii a 2-a neuroepiteliul proliferează formând:

22. Corpii mamilari leagă:

23. Din extremitatea inferioară a tubului neural se va constitui:

24. Din crestele neurale se vor forma:

25. Substanţa cenuşie de la nivelul coarnelor anterioare se formează:

26. La nivelul măduvei spinării:

27. Măduva spinării ocupă canalul medular pe toată întinderea sa la:

28. Curbura cefalică:

C. Este determinată de greutatea cerebelului

29. Curbura nucală:

30. Curbura pontină:

32. Limita superioară a măduvei răspunde planului ce trece prin:

34. Măduva spinării are raporturi anterior cu:

35. Măduva spinării are raporturi posterior cu:

38. Măduva spinării:

39. Din intumescenţa cervicală emerg:

A. Primele 3 perechi de nervi cervicali

40. Datorită intumescenţelor putem diviza măduva spinării în:

41. Conform legii lui Chipault în regiunea cervicală:

C. Unei apofize spinoase X îi va corepunde neuromerul X+2

45. Şanţul median anterior:

46. Şanţul lateral anterior:

A. Reprezintă o simplă depresiune

49. Substanţa cenuşie a măduvei spinării:

52. Nucleii mediali de la nivelul coarnelor anterioare sunt destinaţi inervaţiei:

55. Deutoneuronul căilor sensibilităţii proprioceptive inconştiente se găsesc la nivelul:

A. Capului cornului posterior

56. Capul cornului posterior este separat de suprafaţa măduvei prin:

59. Centrii vegetativi simpatici sunt reprezentaţi de:

60. Centrii vegetativi parasimpatici sunt reprezentaţi de:

67. Neuronii gama:

68. Neuronii visceromotori simpatici:

69. Neuronii visceromotori parasimpatici:

D. Este organizată de fiecare parte în 4 cordoane

75. Rădăcina anterioară a nervilor spinali este formată din:

76. Nervii spinali:

77. Din cele 31 de perechi de nervi spinali:

E. 12 aparţin regiunii toracale

D. Transmite prin fibrele sale impulsuri musculaturii somatice şi viscerale

79. Ramura posterioară a nervilor spinali:

85. Pe căile medulare ascendente sunt conduse următoarele tipuri de sensibilitate:

86. Căile sensibilităţii exteroceptive au protoneuronul situat în:

87. Tracturile spinotalamice laterale conduc sensibilitatea:

88. Sensibilitatea termoalgezică se transmite prin:

89. Sensibilitatea tactilă epicritică este transmisă prin:

90. Fasciculul cuneat :

D. Este situat în cordonul posterior al măduvei spinării

91. Al 3-lea neuron al căilor exteroceptive se găseşte în:

92. Fibrele care conduc sensibilitatea proprioceptivă inconştientă au deutoneuronul în:

93. La nivelul cornului posterior medular se găseşte deutoneuronul căii:

95. Calea sistemului piramidal:

97. Fasciculul lui Turck:

98. Fasciculul piramidal încrucişat se încrucişează în:

99. Fibrele fasciculului piramidal se încrucişează în jur de:

100. Fasciculul rubrospinal:

101. Căile motricităţii automate sunt reprezentate prin fasciculele: