Sunteți pe pagina 1din 39

PneotSilviu Pop

Predici la cununiegiinmormflntare'
Tiplrittr cu binecuvantarealnalt PreaSfingituluiBartolomeu,
Mitropolit al Clujului, Albei, Criganeigi Maramuregului

j'

.1 . .' ,

Eccleda, Nicula
?,006
Arr' it , , lf l r r t t lr ' rr irl)ilnrl cu sprijinul domnului Ioan
l{ trs l o, , 1 ut ln. , lnl rL' rrrlt'rnt:itl Romaniei Cuprins
pag.

Prefald,deP.S. IrineuBistrileanul ..........7


( luvAntinainte ..............9

I'urteaintdi: Predici la cununie

pentrucdsAtorie
l. PregAtirea . ... ... ...14
2. Desprlogodn
e ..................
e .......................... 17
3.Nunta, dela,,iubi r e" l a,,tai ni "......................... 20
4. Unitateacisitor i ei........................................ 23
|)escrlrrur ('ll' u llibliotccii Nafionale 5.Desprfamilie
e ........... ..................27
llcrlir'i lirculrunit:
;i inrnormiintare.
- Cluj:Ecclesia,2006 6. Cununia.FericireaconstEin increderereciprocd....:.29
fslf N ( lo) ()7.]-lf7
l9.l-3-x; ISBN(13)978-973-87193-3-0 7. Sfantatainea cununiei .....................32
8. Scopulcdsetoriei ..-.....................35
252:2111.95 9. Despre dragoste sauiubire ..........39
10.NuntadinCanaGalilei .............42
11.Desprecdsdtorie qi divo4 ............45
12.Cdsdtoria. Tainanunlii .............50
13.Iubirea toatele invinge .............53
mir il or..........................................55
14.Dar ur ile
15.Dugmaniivie{ii de familie.Despreavortgi
divo4.............. ...............................58
16.Pacea cisitori ei............... .......62
17. Ceasulcesitoriei - ziua pe care a frcut-o
Domnul........... ............................65
18.Pus- aipecapetell or e c ununi...........................68
19.Rolulfamilieicregtine ..............71
20.Tainacununiei ..................... ..........74
ISBN ( 10)973-87t93-3-X:.
rsBN( | 3) 978-973-87
t93-3-0 Parteaa doua:Predici la inmormAntiri
l. DesDrmoar
e te........... ..............79
2 . D e s p rJeu d e ca ......
t5 .....................................83
3 . D e s p riea d............... ...............87
4 . D e s p rrea i ................ ...............90 PREFATA
5. Predicdla inmormAntareaunuia care a suferit
mult in viald(Despresuferinld).............................. Existi un misionarismortodoxpe caleascrisului,a
93
6. Despreraporturileintre pdrin{igi copii ..............96 cdruivechimeurcApan6la vArstaapostolic5qi patristicd,
7. Despreinviereamorlilor qi nemurireasufletului. .....99 ddnd nagtereunei literaturi teologiceinconfundabilegi
8. Troparele morlilor(scurtd explicalie) ................. 102 de permanentdactualitate.Aceastdliteraturdsacrddos-
9. Ectenia pentrumo4i(scurtd explicalie) ....... .......106 peqrcpeineacea spre fiinli a viefii cre$tinede toate
1 0 .R u g d c i u n ipl e n tru
ce imo rfi........................109 zilele gi estedestinatdsufletelordornicede mAntuire,nu
11.Despre veqnicia chinurilor iadului...................113 bibliotecilorsavante.
1 2 .D e s p rme amA............ ...........116 O astfel de literaturdde autentichar misionarne
1 3 .D e s p rced l d to rivia e {i i. . . ......... ....... ..............I 19 of'erl Prea CucerniculPlrinte Silviu Pop, un pfstor
14.Despremoartegi inviere(Apostolulde la sufletescinzestratcu ravneapostotce,cu darul vorbirii
inmormdntare) ......122 frumoase$i cu tact pastoral.Ostenindu-se ,,cu cuvantul
15.Despremoartegi inviere(Evanghelia de la gi cu inv{6tura" (l Timotei5, 17),SfintiaSasdvArpeqte o
inmormintare) .......lZ5
16.Cuvdntla inmormAntarea
slujirepreofeascl9i predicatorialipilduitoare,din carea
unuipreot...............127
17.Cuv6ntla inmormdntarea unuiom in vArstd..........l3l
rodit $i acestvolum intitulatPredicila cununieqi inmor-
18.Cuvdntla inmormAntarea unuicopil................134 mdntare.
19.CuvAntla inmormAntarea unui cAntlre{bisericesc..l3T Aceste predici ne ajuta s[ inlelegem insemnitatea
20.Cuv0ntla inmormAntarea unuisinucigag ........... 140 Tainei Cununiei, instituitd de Dumnezeu, prin care
2 l. Cuv6ntla inmormAntarea unuiinvd{dtor............143 hirrhatul gi femeia dcvin o unitate in dualitate,o familie
22. Cuvdntla inmormAntarea uneifemeivdduve.......145 siru - dup[ cxprcsiit Sfintului Ioan Gur[ de Aur -
23.Cuvdntla inmormAntarea unuimedic...............149 ,,ccclcsia domcstica".
24.CuvAntla inmormdntarea unuimagistrat... .. . . . . . .. 152 Dc ascmenea,cuvintele de faid ne ajutd sd privim
25.Cuvantla inmormdntarea unuiom bdtrAn.......... 156 moarteaca o poartd spre veqnicie,spre o destinalieunde
26. Cuvdntla inmormAntarea unui funcJionar public ..159 ne afteaptd o experientdvoioasd:int6lnirea cu Tatil ce-
27.Cuvdntla lnmormdntarea unuiorb .........-........162 resc,in ,,casavegnici din ceruri" (II Corinteni5,l).
28.Cuvdntla inmormAntarea unuiasasinat ...... ...... 165 Atdt in subiecteletratatein prezentulvolum, cAt gi in
29.CuvAntla inmormdntarea unuimuncitor............168
predicile rostite in fafa credinciogilor, Pirintele Silviu
30.Cuvdntla inmormdntarea unui p[stor ..............172
Pop line cont, in mod deosebit,de realitd{ile existenlei
omenegti,a$acum se prezinH ele in viala de zi cu zi. Din
cele scrise aici rezulti c[, rezemAndu-nepe adevdrul
revelat, poverile se pot purta, problemelese pot rezolva, CuvAnt inainte
iar nidejdea ne insuflefegte,,sAcdutdmsfinlenia, fira de
care nimeni nu va vedeape Dumnezeu',(cf. Evrei 12, in viala de pastorafie, de multe ori noi, preolii,
t4). suntempugi in situalia de a rosti un cuvdnt de invd{iturd
Citind cu inima aceasti frumoasd carte de oredici. potrivit momentului din viala enoriagilor, a comunitiilii
simli cum se desprindedin ea adevdrulsimplu'9i ele_ qi nu numai. $i de atAteaori ne confruntim cu dilema:
mentar cA profunzimea gdndirii teologice este luminati oare desprece si vorbesc?Iati de ce m-am gdndit si dau
gi in{eleasi numai de profunzimea trdirii religioase la tipar, dupd modestele mele posibilitili, o parte din
ortodoxe, de viefuirea in Hristos (cf . Galateni 1. 20: predicile pe care le-am rostit cu diferite prilejuri in cei
Filipeni l. 2 t). Esle. desigur,merirul auroruluide a fi peste 20 de ani de preofie: atunci cAnd au venit in fala
realizat, la modul popular, un echilibru aproapeperfect sfdntului altar mirele gi mireasa pentru a primii. din
intre gAndireateologicd ortodoxd gi triirea ei religioasa, partea lui Dumnezeu harul gi ajutorul in vederea inte-
mantuitoare. nreierii unei familii, sau cu ocaziatrecerii la cele vesnice
imi exprim speranfacd acestecuvantdri vor fi bine a unuia sau altuia dintre credinciogii no$tri. De$i nu prea
primite de cititori gi ci vor contribui la zidirea vielii celei sunt de acord sA {in lec}ii tinerilor ce vin la Cununie,
nor a acestora.In acelaqitimp, sunt convins ci ele vor oonstat cd ele sunt totu$i necesare.Nu sunt de acord,
contribui la cunoagtereaadevdrurilor sfintei noastrecre_ pcntru cA fiecare igi croie$te viala aga cum gi-a dorit-o
dinfe desprefamilie - celula societifii, qi despre moarte saugi-avisat-o.
- mutareala viafa cea nemuritoare.,,Fericifi sunt cei ce Nu de puline ori ni se Sopte$tela ureche: pirinte,
ascultdcuvAntullui Dumnezeugi-l pdzesc!,,(Luca ll, vctlcli dacd se poatc sI scurtati slujba, deoarecesuntem
28). ttcptali la restaurantqi trebuiesd ne incadrim in timp.
Nirnic rnai grcgitdcclt aceastdcerere,deoareceacum ar
trtrbui str sc lacd mai multd rugdciune$i sa se invoce
Cluj-Napoca f IrineuBistrifeanul ajutorul lui Dumnezeupentru cei doi tineri; de momentul
I noiembrie,2006 Episcop-vicar acestaatarnaviitorul lor gi iatii cd ei cer contrariul.
Prima parte a cdrlii cuprinde cuvinte de invdtdturi la
Cununie,in numdr de doudzeci:despreLogodnd, despre
pregetirea pentru Cisitorie, despre scopul Cdsitoriei,
l0 Preot Silviu Pop

desprefamilie,despreTainanunlii, despredugmaniivie-
tii de familieetc.
Parteaa doua cuprindepredici la inmormdntarein
numArde treizeci. Ele sunt structurateasfel: primele
cincisprezece reprezintdpredici potrivite la inmormAn-
tare in general,iar ultimile se referdla diferite categorii
socialeli indeletniciri pe care le-au avut cre;tinii pe
acestpimant, sau la intampliri nefericitein care qi-au
pierdutviala.
M-agbucurafoartemult si gtiuci prin acestecuvinte
Partea intAi:
de invifiturd am contribuit ti eu cu ceva la zidirea
sufleteascia enoria$ilornoqtripe care-ipistorim.Iar da-
cAcinevadintrecei carevor aveardbdaregi bunivoinfi Predici la cununie
sAle citeascdimi vor faceobservafii,am sdtin seamade
ele gi vd mulfumesc.
Mulfumiri aducpe aceastdcaleinalt PreaSfinfitului
P[rinte Arhiepiscopgi Mitropolit Bartolomeucarene-a
dat binecuvAntarea de a fipdri aceasti carte Fi Prea
Sfinlitului Pirinte EpiscopIrineu Bistriteanulcaresem-
neaz[Prefalaacestuimodestvolumde predici.
De asemenea mulfumescsofiei,invd{dtoarea Autilia,
$i celor trei copii: Daniela, Emanuela $i Ioan pentru
ribdareacareau avut-ocu minepe tot parcursulviefii de
pAndacum.

C5geiu,judefulCluj
La sdrbdtoarea SfdntuluiMareMucenicDimitrie,
izvordtorulde Mir - 26 oct.2OO6

Autorul
1. hegitirea p€ntru oisltorie

Iubiti miri!
Mogii gi strlmoqii nogtri aveau o vorbd lnfeleapti
caresepotivegte $i la acestmomentdin viafa voastrtr,la
care Bunul Dumnezeu v-a tnvrednicit sd ajungefi.
Aceasttrvorbi spune aga: ,,atunci cdnd clltrtorepti pe
rrl mare$espui o rugiciune, cind mergi la rizboi strrostegti
doutr rugtrciuni, iar cdnd mergi s[ te lnsori, tnei rugi-
ciuni."

Din acestecuvinte lnfelegem cet de important este


ace$tmomentdin viafa omului: ,,ceasulcisdtoriei."
Daci pentru orice lucnr trebuie o pregdtire ln pre-
alabil, cu atiit mai mult estenecesar[pregitirea dinaintea
clsltoriei. Ca gi cilugiria ctrstrtoriaeste un leg[mAnt
sfint, pe viafi, de care depinde mAntuireasau osinda
celor ce fac acestpas.Tinerii nu trebuieltrsafi singuri str
hotirasci cu cine sd se cisitoreascn" deSi se spunepe
drept cuvtnt ,,c[ la ctrlugtrrie9i la clsltorie s[ nu fortezi
pe nimeni", adictr fiecare s[-gi decidl viitorul singur.
DumnezeuinsuSirespectitlibertateade voinfi a fiectrnri
omdepe pimant.
l
Cei dintiii care trebuie sd preg[Fasci tinerii penftu
i cdstrtoriesunt ptrrinfii carei-au nlscut 9i i-au crescut.Ei
cunosccel mai bine daci au sau nu copiii lor tnclinafii
spreviafa de familie, daci sunt capabili si creascl copii
t4 preot Silviu pop
_ I'rt'rlicila cununiesi ?nmormAntare l)

in. frica de Dumnezeugi cu- rugine fald de oameni, So[ii sd nu se ingeleunul pe altul prin desfrAnare,
dacd
iubesc casa lui Dumnezeugi munca cinstiti. pste rriti sd se certe,nici sAcadein betie, nici sd divor{eze
Ce
mare folos ca pirin{ii si_i poarte pe copii rrnuldealtulpdn6la moarte.
la gcoald
pentru a invdfa o meserie.depe urma careia Daci secAsdtoresc tinerii fird consimtdmintulambi-
sa_gicAgtige
cele...necesaretraiului gi pentru a putea inireline krl ptrrinfi,nu le va merge bine in clsnicie Ei nu se vor
o
familie. prrtcaimpdrtdgicu SfinteleTaine,pdni nu vor fi iertati
Pe,l6ngdpdrinfii trupegti,la formarea tinerilor pentru tlc ptrrinfi.
. .
vrafa de familie, un rol important il au pirintii Daci tinerii seiubescsincerin Hristosgi dorescshse
sufletegti
- nagii, care sunt sfdtuitorii lor, le cunosc calitiile
gi r:llsltoreascd unul cu altul, chiar daci mireasaa pAcAtuit
9iauobligalia
!1lect9tg dea-i cElduzi
pecalea.."Jin1.t. crr altcineva,sA se ms.rturiseasciamendoi la acelaqi
Aldturi de nagi, un rol hotirdtor il are preotul paroh; duhovnicAi si se roage mai mult, ca Dumnezeus[-i
el
cunoa$tefiecare familie gi fiecare membru din uneasca pentrutoat6viafa.Apoi mirelesd ierte greqeala
familie.
Dacd intr-o familie va vedea cd existi un t6ndr miresei.La fel sd facd 9i mireasa,dacdgtiec[ mirele.ei
ciruia ii
place si meargdla bisericd,estesmerit, retras, ar fi gregitcu altefemei.
iubitor de
linigte gi rugiciune, il va indruma ca duhovnic Daci mirele nu acceptacesAtoriain aceastisituafie
spre
teologie gi sprevia(a monahald. sa nu se casltoreascdunul cu altul, c6ci o astfel de
cdsltorie flrd iubire qi iertare nu poatefi de durati. Iar
Cei care vor sd se cdsdtoreascdunul cu altul,
sd dacd amAndoimirii au c6zut in pdcatetrupeqtiqi vor
trdiascd in des[vArgitd feciorie gi infrAnare p0ni sincersI secisdtoreasce unul cu altul, sdfie dezlegafide
dupa
cdstrtoriareligioasd,binegtiind ci dacd sdvdrgesc preotullor gi sd secununela bisericd,implinind canonul
inainte
pacate trupe0ti, le merge rdu in cisnicie qi cc li seva da decdtreduhovnic.
nu vor avea
paceduhovniceascdin familie. Tinerii se se Daci doi tineri se iubescqi se impaci bine unul cu
cesitoreasca
din cea mai curatti gi sincerd iubire, iar nu din plicere altul, decdt sA fac6 alte pecatemai bine sA se c6se-
trupeascAsau interesep6m6ntegti.Sd nu urmtrreascdprin toreascade tineri. De multe ori tinerii triiesc impreuna
Clsitorie scopuri materiale (adunarede averi) ruu inaintede a facenuntdgi apoi se plictisescunul de altul
nian_
dria gi alte lucruri, care indepirteazi darul lui bu*"r"u qi nu semai cisdtoresc.
de la ei. Pregdtirea pentru,,CeasulCdsdtoriei"se facecu post
gi rugiciune, pentru cA f[ri Dumnezeunu putem face
Tinerii sd nu fie rude de sAngeprin alian{i sau nimic (Ioan 15, 5). Daci ne rugim Lui, El va rAndui
rude
spiritu.ale-Sd duc6 viali curari, in leciorie gi inf.an*", pentrufiecarepartenerulde viafdcu caresd poati trdi in
pdni dupi cisdtoria religioasd.
16
Preot Silviu Pop
bund inlelegere. Sd zicem:
,,Doamne, fie voia Ta in
toate.Amin."
2. Despre logodni

Iubili miri !
Inainte de sdvArgireatainei cdsdtoriei se sdvArgegte
slujbalogodnei.
Ce este logodna? Este o fdgdduintd pe care o face
mirele fald de mireasd$i mireasafafi de mire. Momentul
principal al acestei slujbe este punerea inelelor in
degetelemirilor. Aga cum inelul nu are nici inceput nici
sfArgit,agaqi legitura dragosteigi a unirii intre cei doi nu
trebuiesdaibdsfdrgit.
Dupi punereainelelor, preotul rostette o rugiciune
?n care se aminte$tede sluga patriarhului Avraam ce a
cdldtorit in Mesopotamia sd-i logodeasci femeie std-
pdnului sdu IsaacAi a gdsit-ope Rebeca.
Prin inel i s-a dat lui Iosif stipAnireain Egipt $i tot
prin inel s-a ar6tat adevirul Tamarei; prin inel Pbrintele
cel CerescS-a indurat spre fiul risipitor, cAnda zis: ,,da!i
inel in dreaptalui 9i, junghiind vifelul cel gros, mAncdnd
si ne veselim [...]". Vedem, agadar,ci inelul este un
semn al fbgdduin{ei pe care o face cineva in fa{a cuiva.
DacE intre logodnd gi cdsdtorie trece un anumit timp gi
cei doi se hotirdsc a se despdrti,logodna este un impe-
diment pentru a se Cdsdtori a doua oar[, deoareces-a
ficut un legimAnt.
De multe ori ln via{d facem promisiuni inaintea lui
Dumnezeu gi nu le implinim. ,,Doamne, dacd imi vei
ajuta si reuqescla examenul cutare voi face in fiecare
sdpt6mAnisauin fiecare zi ParaclisulMaicii Domnului",
18 Preor SilviuPop l'rcrlici la cununiegi inmormAntare 19

sau ,dacd-mi vei ajuta sd md fac bine din boala de care I'rrnorcainelelor avea loc ini{ial in cadrul unui prAnz
sufdr voi imbrica un copil orfan" etc. $i a<leseoriuitdm Irrrnilial; dupd schimbul fdgdduinlelor,logodnicul inmi-
de figdduinla pe care am ficut-o intr-un moment de nir un inel de fier tinerei fete, care-l purta pe al patrulea
necazprin care am ftecut in viat5, iar atunci cAndne vom tlegct de la mAna sthngd gi cateva cadouri' ca mirturie
ruga iar lui Dumnezeu qi vom mai promite ceva, l)(:ntruviitoarea unire a lor.
Dumnezeu nu ne va mai asculta, pentru cd nu ne-am CAndva,inelele erau a$ezatepe SfantaMasi' ceeace
implinit fdgiduinla. tlirdeaun sensprofund eshatologicLogodnei. In Biserici-
Logodna este o pregitire pentru Cununie. pentru a fc greacI gi rusd qi astdzi se pdstreazdin Molitfelnic
intiri legdtura dintre cei doi tineri gi pentru a o sfinli, riinduiala punerii inelelor pe Sfanta Masd 9i arezarca
Biserica lui Dumnezeuestechematdca martor al acestui mirilor pe solee in fap sfintelor u$i, pentru a fi binecu-
contract,iar Dumnezeuinsugi dd binecuventareaSa cdnd vAnta{i, dupi care sunt dugi in naos pentru oficierea
oameniiil binecuvanteazd: ..Cel ce binecuvintezipe cei slujbei.
ce Te binecuvinteazd".Prin binecuvAntarealui Dumne-
zeu, Logodna devine ,,leg6m6nt" sfAnt, incheiat in Astfel, logodnasAvar$itlsolemnin Bisericdestemai
Hristos, care-i arvunegtepe cei doi impireliei lui Dum- mult decatun simplu ,,angajament"sau o ,,afacerepriva-
nezeugi vielii vegnice. td", de familie; impreund cu Cununia, constituie ',o
Spuneam^cdmomentul central al logodnei estepune- liturghie completS."
rea inelelor. in Vechiul Testament,ineiul era qi semnul
pllterii (Facerea 41,42), al slavei (Daniel6, l7), sau al
adevirului Tamara(Facerea 38, 25).
In imperiul roman, inelul f6cea parte dintre darurile
ce se ofereau la Cdsitorie. Pliniu cel Tdnir ne d6
mdrturia cd inelul pe careJ d[ logodnicul logodnicei
sale,dup[ un vechi obicei, estede fier. Dupd m[xturia lui
Tertulian, inelul era de aur. Este posibil ca pliniu, care
locuia la Roma, si ateste o tradi(ie conform cdreia
romanii pistrau din antichitateinelul de fier, cu valoare
simbolici, ln timp ce in Africa se trecusela un inel de
aur.
Aceastd tradifie, pe care o gisim gi in obiceiurile
populareale tdrilor din Orient, a fost preluatdde cregtini.
I'rr'rlicila cununie$i inmormAntare 2l

in acestsens,fiecare mire si fie conqtientcd vine in


lrla Sfdntului Altar pentru a o primi din mdnalui Hristos
3. Nunta, de la ,,iubire" la ..taini', Mirele nenuntit - pe mireasa pe care trebuie sd o
t)ilstrezeca pe o ,,biserici sldvitil', ,,sfdntd 9i fdrd de
Iubili miri ! lrrihand" (Efeseni 5, 27). Aceeagiconqtiinld trebuie sd o
In sf6nta Taind a Nunjii legitura dintre mire qr libb gi mireasa.
mireasi este transfiguratd, intrAnd intr_o stare hancd, Cdsdtoria este sfan6 dacd cei doi se supun lui
menitf, poarte pe treptele desdvdrgirii,p6nd ce vor l)umnezeu.,,O cdsdtoriefericitd nu trebuiejudecatf,nici
-si-i
ajungela unirea lor cu Hrisos. dupd bog6{ie, nici dupi frumuse{e, ci dupi virtute"
Mantuitorul Hristos a intdrit legAtura cdsdtoriei (ClementAlexandrinul, Stromatele).Botezul 9i pocdinfa'
dintre bdrbat gi femeie, indlfdnd_odin irdinea naturii care o preced,impreund cu Euharistia- in cadrul cdreia
tn
cea a harului, prin participarea Sa la nunta din Cana sc sivdrgegte Taina Nunlii - rdscumpdri gi sfin{eqte
Galileii, a sivdrqit prima Sa minune prefdcAndapa Cdsdtoria.
.unde
in vin prin putereaharului.
Domnul nostru Iisus Hristos a petrecutcea mai mare Numind Cdsdtoria ,,tain5", Sfantul Apostol Pavel
parte din viala Sa plmdnteasci in familie. prezenla afirmd ci aceasta igi are locul in Impdrdfia ve$nicd.
Sa la
nunta din Cana Galileii, are o profundl semnificalie Barbatul devine o singurd fiinf6, un singur trqp cu
teologicS, evidenliat[ clar in slujba ortodoxd a Tainei femeia sa. SfAntaEvangheliecomparl at6t de des Imp6-
Cununiei: ,,Care, pentru negrditul Tdu dar gi pentru rd{ia lui Dumnezeucu cina nuniii, in cate se rcalizeazL
multd bunitate, ai venit in Cana Galileii gi nunta .-. nunta dintre Dumnezeu qi Israel, poporul ales, din
acolo ai binecuvAntat-o,ca sd ardli cd din voia Ta se face
".u viziuneaprofetilor Vechiului Testament'
insotirea cea dupd lege gi naqterede prunci dintr_insa,, O adevlrati Cdsitorie Cr^egtin5nu poate fi decAt
(din prima rugdciune de dupd ecteria mare din unicd pentru ca esteo Taind a Impdr[,tiei lui Dumnezeu,
slujba
Cununiei). Fericitul Augustin spuneacd care-l introducea pe om in bucuria 9i in dragostea
,,Dumnezei o
intdrit in Cana Galileii ceeace a instituit in Rai". vegnici a lui Dumnezeu gi pentru ci Hristos imparte
ln Epistola cdtre Efeseni (5) g6sim noul sens al viala Sa cu Biserica, iar Cdsitoria devine TainS' Atunci
cdsdtorieicregtine:ea nu este contract _ asa cum era cdnd saducheii gi fariseii l-au intrebat pe Mdntuitorul
la
popoareleantice,la greci qi romani _ ci responsabi Hristos despre cei gapte fra{i, dintre care cel dintAi
litatea
fieclruia dintre cei doi miri de a transfiguia via{a lor luindu-gi femeie, a murit fdrd copii, qi al doilea a luat-o
in
realitateaimpdrdliei. qi al treilea, 9i tot aga,n-au lf,sat copii 9i au murit, iar Ia
urmi a murit gi femeia, sofia cdruia dintre ei va fi la
22 preot Silviu pop

inviere femeia cici tofi $apteau avut_ode sotie, Iisus le_


a zis: ,,Fii veaculuiacestuiaseinsoardgi se mdritd,dar la 4. Unitatea clsdtoriei
inviere nu se insoarl, nici nu se mdriti, ci sunt ca inserii
Iui Dumnezeudin cer" (Luca 20,29_36. Iubili miril
Sf6ntul Ioan Gurd de Aur se intreba: ,,Dar de ce Pe timpul cAnd poporul evreu era condus de jude-
aceasti taina este mare? pentru cd Fericitul Moise sau, cirtori, a fost o foamete mare peste {ara Canaanului.lar
mai bine zis insugi Dumnezeua fdcut aluzie la ea, ca de un om din Betleemul Iudeii s-a dus sd locuiascdin
ceva mare gi miraculos: ,,Acum, zice, eu vorbesc de Cimpia Moabului, el qi femeia lui gi cei doi fii ai lor.
Hristos, cdci gi el, ldsAnd pe Tatdl, S_a pogordt pe Numele bdrbatului era Elimelec, numele femeii sale era
pimAnt gi a venit la mireasa Sa, gi a devenit Ju Noemina, iar numele celor doi feciori ai lor erau:
ea un
duh", dupi cum zice: ,,Cel ce se lipeqte de Domnul, un Mahlon 9i Chilion. Dupd ce s-a mutat in linutul
duh estecu DAnsul"(I Corinteni6.17it. Moabului, Elimelec a murit, iar ea a rdmas cu cei doi fii
.
Nu este de ajuns sd existe dragosteintre mire gi ai sdi. Acegtia gi-au luat femei moabitence: pe una o
mireasi gi acordul lor comun, este necesar ca toate chema Orfa, iar numele celeilalte era Rut. $i au locuit
acesteasd fie sfinfite gi transfiguratein Hristos. Numai acolo vreo zece ani. Mahlon qi Chilion au murit
in Hristos realitatea pdmdnteascda Cdsdtoriei se trans_ amindoi, agacd femeia a rimas 9i fird bdrbatul ei 9i fira
formd lntr-o realitate cereasci. Numai iubirea pecetluite cei doi fii. Atunci Noemina a zis celor doui nurori ale ei:
de taina Cisdtoriei este pldcutd inaintea lui Dumnezeu: ,,Duceti-vd gi vd intoarceli fiecare la casapdrinteascA$i
,,taina aceasta mare este iar eu zic in Hristos qi in sd facd Domnul mild cu voi, agacum 9i voi ali fdcut cu
Bisericd" (Efeseni 5, 32). Unirea celor doi miri o face cei morti qi cu mine; sd vd dea Domnul sd aveli odihnd'
Iisus-Hristos prin Cdsitorie gi dacd o face Dumnezeu, fiecare in casa birbatului ei. $i le-a sirutat. Iar ele
omul n-are voie s-o desfaci (Matei 19,6\. indlf6ndu-giglasul au pldns. $i i-au zis: Nu! Cu tine ne
Dorindu-vd iubire multf, qi dragosteunuia catre altul vom intoarce la poporul t6tr (Rut 1, 8-10). Atunci
lntru legitura picii vd spunem:La mulli qi ferici{i ani Noemina le-a zis: Chiar dacd v-a$ spune cA inci sunt la
in
Hristos Domnul. Amin. vdrsta miritigului gi cd aq na$tefii, ve{i a$teptavoi oare
pAn[ ce ei vor creqtemari? VA ve! plstra oare pentru ei'
ca sA nu vd miritafi dupd alt bdrbat? Atunci Orfa qi-a
sirutat soacra$i s-a intors la poprul ei, iar Rut a mers cu
aceasta.
A zis Noemina c6tre Rut: ,,Iatd cumnatata s-a intors
la poporul ei gi la dumnezeii s6i, intoarce-te dar 9i tu
'Sfdntul Ioan GurLde A:r.r,Explicarea Epistolei cdtre Efeseni.
24 Preot Silviu Pop l'rtr lrer la cununiegi inmormdntare
dupd cumnata ta. Dar Rut i-a zis: Departe de mine lrn(t l)rcotul ia cununile de pe capetelemirilor, ei pun
'
gdndul de a te pirdsi saude a md intoarcede lAngdtine: rrlinilcpe SfAntaEvanghelieqi pe sfAntacruce, ascul-
Iltrr(l urmdtoarele cuvinte:
,,Undevei mergetu, voi mergeqi eu; ,,latd fiilor duhovniceqti, prin punerea mAinilor pe
unde te vei agezatu mi voi agezagi eu; Sliurta Evanghelie qi pe SfAnta Cruce, ati savargit
poporul tdu va fi gi poprul meu, ;ruilnrintul inaintea sfdntului altar cd veJi pdzi legAtura
iar Dumnezeultdu va fi gi Dumnezeulmeu; tlragosteigi a unirii intre voi pAnSla mormant' curatA'
gi undevei muri tu, voi muri gi eu, nt'intrerupta,dreaptdgi cinstite $i cd nu vd veli abatede
$i acolo mi voi ingropa. l:r tlatoriile voastre niciunul nici altul, urmand ce este
Aqa sd-mi facd mie Domnul. plilcut lui Dumnezeugi oamenilor".
gi chiar mai mult; cd numai moartea mA va Vorbind despre unitatea Cdsdtoriei,Sfdntul Apostol
despdrfide tine" (Rut t,16-17). l'avel spune:,,gi vor fi amandoiun trup" (Efeseni5'31)'
A$a cum intr-un trup dacdun midular estebolnav, toate
in continuareni se relateazdcd Rut s-a dus cu soacra nrtrdularelefi tot trupul suferd,aSa9i in viald, dacd unul
ei Noemina in Betleemul ludeii. Rut a mers sd culeaga dintre soti suferd aceeagisuferin(d o are 9i o simte Si
spice de pe holda unui om cu numele Booz, rudenie cu ccltrlalt sol; aceastainseamni cuvintele Sfintului Pavel
socrul ei Elimelec. Acesta s-a cdsAtoritcu Rut, au avur ,,purtati-vdsarcinile unul altuia qi agaveti implinii legea
un fiu cu numeleObed, tatdl lui lesei, tatdl lui David, din lui Hristos"(Galateni6,2).
care la plinirea vremii S-a niscut Iisus Hristos
MAntuitorul lumii, numit gi fiul lui David. Dragi miri!

Dragi miri, in cadrul tainei CisAtoriei existd rinduiala ca cei doi


Cred cd acestecuvinte pe ciue Rut le_a rostit cltre miri si dea mAnaunul cu celdlalt $i preotul zice rugiciu-
soacraei Noemina se potrivescAi in cazul de fati: mirele nea:
poate sA spuni miresei aceleagicuvinte gi invers mireasa ,,... Si acum Stdpane,intinde mdna Ta din Sf6ntul
mirelui: ,,casamirelui va fi casa miresei, tatil gi mama Tdu locag Si une$tepe robul TAu N) cu roaba Ta (N)'
mirelui va fi tata gi mama miresei, rudeniile mirelui vor pentru cA de citre Tine se insote$tebdrbatul cu femeia'
fi 9i ale miresei, poporul lui va fi gi poporul ei, unde va Uneqte-i pe dAngii intr-un gand; incununeaza-iintr-un
merge el va merge gi ea, unde se va ingropa el se va trup, diruieitele lor roadd p6ntecelui' dobdndire de
ingropa gi ea, numai moarteaii va despargipe unul de prunci buni [...]". Rodul dragostei9i al unirii intre cei
celilalt. De altfel, in rAnduiala tainei iununiei. atunci
Preot SilviuPop
doi este copilul, iar izvorul unititlii dintre cei doi este
SfAntaTreime.
Ceea ce noi am f?lcut ast?izi in sfAnta biserici, 5. Desprefamilie
pecetluind legdtura dragostei gi a uniri dintre voi, si
durezepAndla moarte.Amin.

chiar numit praznical familiei.


i O familie gtim cd este alcituitl din pnrinti gi copii;
pirinfii sunt lauda copiilor, iar copiii sunt bucuria vielii
pnrinfilor. Spunea cineva ci daci a rlmas ceva pe
t. p6m6nt din nostalgia paradisului pierdut aceasta se
l+ reflecti ,ln parfumul florilor, ln cidpitul pdsdrilor gi ln
f]
i:
zambetulnevinovatal copilului.

Dragi tineri !
Cu emofe in suflet am pngit in fata sf0ntului altar
pentru a cere lui Dumnezeu ajutorul gi harul asupra
familiei voasfe, a cdrui temelieafi pus-oln aceasttrseartr
cu at6fiamartori de fati.

,r
iltrl'i r.
lr Preot SilviuPoo
ll SfAntul Ioan Gur6 de Aur numegtefamilia biserica
micd sau biserica in miniaturi. Modelul de viefuire in
familie esteSfAntaTreime.in familie,roduliubiriidintre 6. Cununia.
cei doi estecopilul,desprecarenu sepoatespunecii este Fericirea consti in incredere reciprocl
numai al tatillui saunumaial mamei,ci al amAndurora.
De ce a statornicitDumnezeufamilia? pentru a ne Moto: ,,$i a zis Domnul
scoatedin egoism.Creierulfamiliei estebErbatuliar ini_ Dumnezeu:...nu estebine s[ fie omul
ma estefemeia. singurpe pimAnt" (Facerea2, 18)

. in via{a cuplului sd nu fie niciodatii discufii refe_ Dupi ce a ficut Dumnezeulumea nev[zut?igi cea
ritoare la avere.Ceamai mareaverepenfu sot esteso{ia,
iar pentrusofieestesoful. v[zuti ln gasezile - ne spuneSf0ntaScripturi - in ziua a
Motivele pentru careBisericaadmitetotu$i despn{i_ taseal-a fdcut gi pe om. Dacd pentru celelaltelucruri gi
rea celor doi sunt: fiin{e Dumnezeua zis gi s-au f6cut toate, cAnd a fost
a) moarteatrupeasctra unuiadintre so!i; sau vorba despre crearea omului, Dumnezeu l-a ficut
b) moarteasufletesciiprin pdcatuldesiranArii. special,a luat pimAnt 9i l-a alcituit pe om gi a suflat
asupralui suflarede viafi gi s-a fEcut omul fiin{i vie. A
in nldejdea ctr cei doi, mirele gi mireasa,vor gti cum v[zut Domnul Dumnezeucii nu este bine sI fie omul
_ singur pe ptrmAntgi a zis: ,,si-i facem ajutor asemenea
sd-giconduci pe valurile acesteilumi corabiafamiliei, le
dorim multi strniitate,fericire 9i ,,La mu{i ani,,. lui". De aici vedem c5 ltigatura dintre btrrbat 9i femeia
este opera lui Dumnezeu qi c[ a fost intemeiati de
Dumnezeuin Rai.
Aceia care se leagi prin cdsdtorie trebuie sd fie
devota{i o via{tr lntreag[, mai cu seaml ln a se sprijini
unul pe altul ln atingereadesivArgiriicreqtine.
Cd16toriape care trebuie s6 o incepefi astilzi trebuie

rrjll sAsesfaryeasce doar la mormdntfi nu altundeva.Oricdte


necazuri ar veni asupravoastrS,peste toate veli. trece
atAtatimp c6t vd veli infelegegi vefi avealncredereunul
ln celilalt; 9i veti invinge toate greutitile ivite in calea
voastri.

'il
30 preot Silviupoo la cununiesi inmormantare 3l

Ateta timp cdt familia va fi la ln6llimea 9i chemarea


rli Cildtori sunteli pe acest pimant gi trebuie si
garcurgefio cale greape carenu o puteti lntrerupepAni
la mormdnt.
;i va exista lncrederetntre so{i, ln aceacaseva fi cu
fericire gi raiul pe pAmant.
Cinstifi-vi deci iubifi miri, imprumuta{i-vi dragostea
Dacdpe parcursulacestuidrum v6 veti ajutareciproc
gi vefi avealncrederein Dumnezeu,cdldtoriavoastr6pe ;Itul altuia,ruga{i-vdunul pentrualtul in vremede neca-
calea viefii va fi plicutii gi greutiitile le vefi simfi mai iuri qi geut{i gi Domnul vd va da binecuvAntareaSa,
I putln. gi purureagi ln vecii vecilor.Amin.
Mogii gi str[mogii nogtri aveauo vorb6 care spunea:
,,la viafa noastrdn-am cunoscutdecAtnumai un Dumne_
zeu gi o sofie". Ce bine ar fi dacdam puteaspunegi noi
la fel astiizi.
lr Din picate, tinerii se cunoscpe treptelediscotecilor
gi nu ale bisericii, iar cuplurile se despartrepede,pentru
cd nu se roagd lui Dumnezeus6 le uneascdinimile ln
legitura nelntreruptd.
Lri S-a constatatdintr-o statisticdficuti ln ultimii ani c[
sunt mai multe divo4uri decAtcisdtorii lncheiate; dra-
ill mele societifii de astizi sepetrecsub ochii noqtri gi aici
i un rol important, daci nu cel mai important, il au
pdrinfii. Mu{i copii au ptrrinlii plecafi ln strlinitare 9i
educafialor este lisati pe seamabunicilor, a frafilor, a
surorilor sau vecinilor. Este adevllrat c6 gi banii sunt i
importanfi, dar nu banul e totul; importantEesteeducafia t
$i crettereacopiilor - aceastaifi dAcafitateade pdrintegi
nu simplul fapt de a-i aducepe lume.
I
Aga cum generatiide-arAnduls-aunilscut,au crescut
qi gi-aufdcut un rost pe acestptrment,cred cd Dumnezeu
aregriji de toati fdptura.El poatesdfaci sdcrescdpe un
spic de grAu atllteaboabecAt s6 ajungtrpentru hrdnirea
tuturor, deoareceestegenerosgi d6,,hrani la tot trupul,'
(Psalmul103,28).
.-.-

33
l'r,,lrr'ila cununie$i inmormantare
la
l,ir popoareleanticc' atuncicAndun tdndrajungea
qi incheia
,r,.t,rcdsAtoriei,mergeala tat6l viitoarei solii
'
7. Sf6nta taini a cununiei un contract.TatSldeclaraprin contractcd este
' ;tecsta era
rh ircord s[ dea fata in cdsdtorie'Nu intotdeauna
de
Viala pe pAmantse nagtedin dragostesau iubire gi r.,rbu de dragoste,de comuniuneintre partenerii
prima sirbdtoarela careomul participdcongtientestecea vr:r{r'r.A trebuit sa treacd mulfi ani pAnd,la.venirea
la nunta
a Nunfii sau a Cdsitoriei.Este cel mai frumos ceasdin N'lrntuitoruluiHristoscare' prin participareaSa
viata omului, dar gi cel mai greu,tocmaidin cauzaaces_ rlirrCana Galileii a dat o altd insemnAtate unirii birb:r-
tei frumuse{i. trrluicu femeia.
Ne nagtemfdri sd vrem, murim fdr6 sd gtim, dar la
acest moment omul participd congtientgi prin el se Dragi miri:
schimbdcu totul viata sa ulterioard. in a"cesteclipe frumoasedin viala voasra trebuiesd
v-au
Un poet contemporan- Ioan Alexandru_ asemdna vi amintili 9i de parin{ii voqtri care v-au nascut$l
viala omului pe pdmdnt cu o frumoasi zi de vari, dacd ( rcscut, purtandu-viide grii6 pdn6 in acest moment
preot in
zorile corespundcu nagtereanoasfA pe acest pAmant, lericit al cdsdtoriei.intr-o rugdciunerostitd de
apusul soarelui cu trecarea in cealaltd lume, ceasul eltlrul slujbei Cununici afi auzit zicAndu-sec5: "rug5-
Cdsdtoriei corespundecu momentul amiezii - este cel ciunile pdrinlilor intdresccaselecopiilor' iar blestemul
poimAine
mai frumosmomental zilei. u,ameiie destrami pAndla temelie"' Mdine'
jertfe 9i
Dacd Sfintele Taine au fost intemeiatede MAnuitorul fi si voi pdrinii ii o sd vedeli cu cdte
".ii
Iisus Hristos, legitura dintre birbat gi femeie a fost sucrificiise cresccopii, cu cAterenun{dri'
binecuvAntatdde Dumnezeu in rai, atunci cAnd a zis
primei perechi de oameni: ,,Fifi rodnici gi vd inmul{i{i
9i Aldturi de pdrintii voqtri trupe$ti,de astdziinainte
care v-
umpleli pdmAntul ;i-l stdpAniJi(Facerea 1, 2g)
9i ,,de ruve{igi pdrinfi iufletcati,care sunt nagiivoEtri;i
aceeava l6sa omul pe tatdl sdu qi pe mama sa gi se va ,,u-1inu,^ furndndrileca qi nigte deschizdtoriai drumului
lipi de femeia sa gi vor fi amdndoi un trup" (Facerea 2, doi' Ddnqiisuntcu mai multi
1r""ur"-t incepetiastdziin
24). Cuvintele acestease vor infdptui in taina unirii lor i'xperienld de viald 9i ori de cdte ori necazurile 9i
la
in Hristos gi in Bisericd: ,,Taina aceastamare este,iar eu srrpdrbrilese vor a6atepestefamilia voastr6'alerga{i
zic in Hristosgi in Bisericd"(Efeseni5,32). diingii 9i sfdtuili-vd cu ei 9i vA vor ajuta sd ieqili din
'Cin.ti1i-i,
Legitura dintre bdrbat gi femeie n-a fost privitd i,rrfur. sfatuili-vaimpreund 9i ajutali-vdunii
intotdeauna de-a lungul secolelor a$a cum e privita pc al1ii.
astdzi.
in^viat6veli lntdlni nu numaibucurii,ci gi
, necazuri,
dar atita timp cAt voi doi v6 veti lnfetege
pestetoatevefi trecegi le vefi lnvinge. ""lrf "" "filf, 8. Scopulctrstrtoriei
In aceastilzi frumoasi a viefii voastrepermiteti_mi
si-l citezpe poetulGeorgeCogbuc,.*. in Taina Cununiei, berbatul gi femeia (mirele 9i
,pu'*]n-ilr"r,
7-anfirei: mireasa),uniti ln Hristos$i in Bisericd,.,inff-un singur
,,C6tmace prin livezi trup", incep cildtoria eshatologicespre Impirifia ceru-
AtA[ia ani la miri urez rilor, unde-ia$teapta ,,cununaceaneve$tEitia mtrririi"'
gi-un prinf la anulblflndpi mic epreunireadesivar'$it6cu Dumnezeu,in nuntacereascd.
Si creascimaregi voinic Dac6 ln antichitateagreacd qi romani cisitoria
Iar noi si maijucdm un pic r6mAneao realitate pdmAnteasci,iar in Vechiul Testa-
gi la Botez." ment aceasti realitate dobAndegte perspectivamAntuirii'
Amin. ln Noul Testament,Cis[toria este ridicati la rangul fe
Tain6- Taina nunlii - pentrua sedesdvargiln Impirdfia
lui Dumnezeu,la ,,CinaNun{ii Mielului": ,,Fericiticei
chematila cinanun{ii Mielului" (Apocalipsa19,9).
Taina nuntii descoperi Taina Iubirii lui Dumnezeu'
De aceea scopul Cisdtoriei constii in desivirqirea
omului, bdrbat qi femeie, uniti in Taina Nuntii 9i in
comuniunea lor cu Dumnezeu.
DobAndirealmpdrIfiei lui Dumnezeutrece inaintea
Clsitoriei, astfel incAt fecioria devine,pe lAng6viala
conjugala,o starespecific creqtini a celor ce s-au facut
,,ei ingigi fameni de dragul lmpdrifiei lui Dumnezeu"
(Matei 14, t2).
Dac6 lnceputul omenirii se face prin binecuvAntarea
familiei ln Rai, inceputul r6scumpiirdriise face la nunta
din Cana, iar desdvdrgireaei are loc in Implrifia
Cerurilor,la CinaNuntii Mirelui.
Istoria omului incepe cu familia - creareaprimilor
oameni, Adam 9i Eva, binecuvAntarealor ln Eden
36
Preot Silviu I,t ,t, l'r,,lrri lircununic$i inmormantare 31
(l_:ocereu
l, 28)- gi seincheiecu nuntacereascd rrr,r l;r consevarea$i procreareaneamului,pentru a-$i
dinrrl
Hristos- Mirele ncnunrit gi Biserica_ rr'.tliIr'aoarecum ncmurirea prin urmagi, ca la evrei.
Mi;;;.;' ,,...
nuntrtd(Apocalipsalg, Z3:.19,7_9:22,17l. (,i\arloriadevincNuntd,Taind,fapt pe care SfdntulA-
iniepntut
rcstaurdriilumii esrclegatde nuntadin 1',rstolPavelil subliniazdin mod expres:,,Tainaaceasta
CanaGahtcii
trrtnl 21,unde Hristosoferd ,,vinul cel bun,,_ lff,rlccste"(Efeseni5,32).
S6ngck.
Sdu. impdrd{ia lui Dunrnczeueste Motivul sau scopul pentru care Dumnezeua inte-
anuntatd printr_o
nuntd,la care mirelc esteHristos,inconjurat rrrt'iatCdsltorieesteintreit:
A. iu.n,.i.
prieteniiSdi Sfintii.insotitde prietenul a) perpetuareasau inmultirea neamului omenesc;
Vi.etri _ Sfan,u,
roan Botezdtorul(l,,an 3, 29) gi de ..trcqteli 9i vd inmulfili qi pdmAntul sd-l stdpdnifi"
cele cinci fecioarc
care.s-auimpodobit cu,,intreagainfelepciune,, I ltttcerea 1, 28).
(curalra
inimii). b) intraiutorareasotilor; spune Sfanta ScripturacA
nunlii se zidegtepe temeliacreatieicare r'slc mai bine sI fie doi decdtunul singur,de va cddea
,lunlrea.
,.Tuinl esre
rar ruhirea este rdspunsuldumnezeiesc rrrrul,il ridicd celdlalt,dar dacdesteunul singur qi cadc,
in fafa
urii, precumiubireaesterlspunsul lui cinc-l mai ridicdl
Dumnezeuin fata
mor{ii. ,,Adevdrataiubire',biruie moartea c) depdsireaegoismului- iubireaestereciprocd,iar
$i dd.;;;;;;
d-"l.fi9:.:
Iinrpdrdtiei 9i o perspecriva
in vegnicaf*;i; , irccstdiubire intre cei doi se rdsfrdngein al treielea,in
lui Dumnczeu. copil. Bbrbatuliubegtefemeiagi amdndoicopilul - rodul
Gdndireaiudaicira Vechiului Testamentplasa tlragosteilor.
sem_
e,senriatd
si scoputcdsdroriei
in pio"r"ar. ti
:lll:li:
ascuttarede poruncil lui Dumnezeu...De aceeate voi Iubiti miri !
binecuvAnta cu binecuvdntarca Mea fi voi inmulti ltarte Nu cred cd estepe pimdnt o bucuriemai mare decdt
ncamultdu,ca si fie ca stelelcceruluigi sii vezi sub ochii Ei pulsdndviafa, sd vezi cI nu ai triit
ca nisipulde pe
fdrmul mdrii $i va \tipenii neamultdu cetdtiledusnra_ dcgeabape pimAnt, cd ai cine sd-!i continue 9i sd
n ()r sar. St se vor hinecuvdnta prin neamulta, io.,. nrogteneascd ccca ce ai adunatintr-o via{d de om, cd i{i
popoarelepdmdntuluipentrucd ai poartAcinevanumele.
ascultatglasul Meu,,
(Facerea22, 17-18).Aceasti promisiune Ajutafi-vd unul pc altul $i iubifi-vh gi rugali-vd lui
,nl""rnnafa.u,,
Itri Avraam explicd de ce o familie l)umnezeu.Acolo unde este rugdciune,acolo esteinie-
fdrd copii ;.;;;;,_
deratdo familie uitati de Dumnezeu. lcgere,iar unde-iintclcgere,acolo este9i iubire, unde-i
rtrbireacoloestegi Dumnezeu,pentrucd Dumnezeuprtn
Nuntanu poatefi limitati la o afacerede dolinitieeste iubire(l loan 4,8).
. familie sau
la un contractsocial,ca in antichitatea
romandsauelina.
Nu-uitatiin rugdciunilevoastre
de pirintii vostricare
v-au.nascut gi v_aucrescut,oferindu_ne
prilej de veselie.Amintiti-ve il;;;;;,,
iit""ii _''.ui' "i;
;;j-,i,":::'1.
lifiH,'dt?il $:r'"Hlll,
r' :Hff ,,.:; .lt
9. Despre dragostesau iubire
cu e,i.ingrice probremdp" 'r.rurF-
o Gi;;;;.'' d.
v a ooresc multd sAnlitate,
"* lnfelegere gi bt ce in_
seamni ,,fericire,'.Casi de prahi! tl Cu emotiein suflet am pI$it in aceastiiseardin fafa
La multi anil $ ff0ntulul altar pentru a cere din partea lui Dumnezeu
i harul9i ajutorulasupraacestordoi tineri.
, Ce,eace v-a determinat sA purcedeli impreund pe
i rcest drum cred cd a fost dragosteacare stiipdnegteini-
I mib voastreqi caretrebuiesi ddinuiepind la morm6nt.
I In limba greacd,cuvintul dragosteesteexprimatprin
I doi termeni,,,eros"9i ,,agapi",primul lnsemnAnddra-
" gostesenzuald"trupeascl qi iare-este trecitoare, iar iea
de-a doua, ,,agapi", este dragosteadesivargitii, care se
af16 deasupra tuturor lucrurilor gi plEcerilor lumii
acesteia gi carene va lnsofi 9i ln lumeade dincolo,,,[...]
9i acum rlmin acesteaftei: credinfa nidejdea qi dra-
gostea.Iar mai mare dinhe acesieaeste dragostea"(I
Corinteni13, 13).
Cel mai important imn lnchinat dragostei care s-a
scris vreodati pe acest p6maft este cel al Sfdntului
Apostol Pavel gi se g6sette in Epistola intbia cdtre
Corinteni(13, l-8). Printre multe alte calitifi ale dra-
gosteisunt amintiteaici qi acestea:dragosteaindelung
rabdl, dragostease d[ruie, nu invidiazd, nu se trufegte,
nu se poartii cu necuviinp, nu caute ale sale, nu se
intlrAti, nu fine minterdul, nu sebucuri de nedreptate ci
de adeviir, toate le suferd, toate le crede, toate le
nndljduiegte,toatele rabdi, dragosteaniciodattrnu piere
(l Corinteni13,4-8).

a
40
Preot SilviuP,'1, I'r,rlit i la cununieEiinnormintere 4I
Cugetdndla accst imn al dragostei, ,.Nute-amales$i nu am venit sAte chem cu mine in
marele scnitor
Marin Preda igi incheie unul din r rirli-rla intdmplare $i nici pentru bog6!ie, ci pentru
romanele sale cu
um.dtoarelecuvinte: ,,dacAdragoste \ rrtutcasufletuluitdu, pc care o iubescmai presusdecat
nu e nimic nu e..
(Cel ntai iubit dintre pdmdnreni). ,rrrrrrl,deoareceo fatd tandrd,pricepuE qi liber6,care se
Dumnezeudin iubire fafd de omul lIltri.ic$tede evlavie,pretuie$tetot atat de mult cat toatd
cAzutin pdcat a
trimis pe Fiul Siu in lume ca sd_lriscump".". hrnrca.
du_n._
zeu esteiubire prin definifie,iar cel Pentruaceastam-am indrdgostit de tine $i te iubesc
ce nu iubegte,acela
nu L-a cunoscutpe Dumnezeu. ruri presusde sufletulmeu.
Dragosteaeste intreitd: fald de Dumne Eu dintre toate am ales dragosteata gi nimic nu-i afa
zeu, fald dc
aproapelegi fa{d de noi inqrne. rlt' greu gi de supdrdciosdecat sA mA cert vreodat5cu
D..-..^ iubim pe Dumnezeu?Deoarece tir r c.
,ruDrr
,.1) Jl EI ne-a
mal lntAtpe noi, incd pe c6nderamnoi pdcdtogi. Chiar dacd ar trebui sd pierd totul, chiar dacd ag
Ur,"J"l.roarepeacesr $i
9li pdmanr.nar ,,nupu-t"'_.a irltrngecel mai sdracdintre oameni,chiar dacdag suferi
zrcemcd Il iubim pe Dumnezeu,pe Carenu_l vedem,gi r'clcmai greleprimejdii, chiar dacda9 pdtimi orice, mie
pe fratele nostrx pe care-l vedemil
urdm de _ou.r". Ci* Iolte imi vor fi cu putinld de suferit gi u$oareatatatimp
iubegte pe Dumnezeu sd iubeascdgi pe eiit ne vom inlelege unul cu altul" (Sfantul loan Gurd de
fratJ s-au-,, 1f
Ioan 4,20). Aur,SJaturicdtre miri).
b) Pe aproapeleil iubim deoareceinsdgi Din acest text se vede cd dragosteaeste mai tare
. mdntuirea
vine prin aproapele; in mdsura in tlccdt moartea, ea nu are margini gi trece dincolo de
care if iuUi_ ^.
semenulnostru,ne va iubi qi Dumnezeupa
noi.--.---'' "' Iumeaaceasta.
c) Pe noi ingine trebuiesd ne iubim pentru Sfatul meu pdrintescesteacesta:iubili-vd mult gi pe
ci ,,cine
-.i_f
gi-a urdt trupul sAu: fiecare giil toatele veli birui qi Dumnezeuva fi cu voi in toatezilele
frran"st..
^vreodatd
rncarze$te ca $i HrisrosBiserica(Efescni5.29;.
Ceamai vic{ii voastre.
mare dovadd de iubire fald de noi Amin.
inqine o."u-
cupareapenlrumentuireapropriuluinostru "rr.
suflet.
uar lubfea tali de noi ingine sd nu
degenerezein
egoism: numai eu sd am, numai eu
sd iiu, nu ma
inlereseazA de semenu I meu.
Despreiubire in sensde ,,agapi,,vorbe$te
Sfdntul
Ioan Gurd de Aur. latd ce tuu'nt" ageazd 9i
in gura unui
mire care areasainimii ,ui,
l'r,rlrcillrcununiegi inmormantarc 43

rr,,rrrrMdntuitorul Iisus Hristos Ei cu privire la viata


invdldturicare sunt cuprinsein SfdntaScrip-
, rrlrlrrlui,
10.Nunta din Cana Galileii l rt.
l,a un momentdat,,,auvenitla El fariseii,ispitindu-
Cel mai frumos ceas din via{a omului este Ceasur | ;i zicdnd: Se cuvine oare otnului sd-gi lase fenleia
Cdsdtorieisau al Nunfii, cdndcei doi, mirele gi mireasa. Itr-() pricinAoarecare?
'lr
pdgesccu emotiein sufletin fata Sfintului altar oentrua lirr El, rdspunzAdu-lca zis: N-ati citit cd AcelaCarc
primii din partcalui Dumnezeuajutorulgi binecuvdn. r ,r lircut de la inceput,birbat qi ferneiei-a fdcut? $i a
tareaSa. rrs:I)cntruacceava llsa olnul pc tatll sdu9i pe mamasa
La acestfericit ceasali ajunsgi voi dragi miri astdzr, .1rso va lipi de femeia str gi cci doi vor fi un trup' aga
inconjura{ide pdrinfii vogtri trupegti,de cei suflete5ti rrcirtrtu mai sunt doi. ci un singur trup. Deci ceeacc a
naqii.de frali gi suror.i
de rudeniigi priereni. llfu)r'cunatDumnezeu,ornul sd nu despaflA"(Matei 19'
Cd intr-adevdrnunta e voiti de Dumnezcuvedem I 6) .
din SfdntaScripturacdnd la un momentdat s-a ff,cut o Cu privire la cei doi, Mdntuitorulne spuneci vor fi
nuntdin CanaGalileii gi a fost chematla aceastanuntd ,,un trup". Cum trebuie si in{elegem acest cuvent'l
fl
Iisus, impreuni cu mama Sa Maria qi cu ucenicii. Ascmdndndu-lcu un trup omenescin care existd: doi
Sfdrgindu-sevinul, mama lui Iisus a ziJ cdtre El: ..Nu othi gi o singurdprivire, doud urechi 9i un singur auz'
mai au vin." $i Iisusi-a zis: ..Cene privegtepe Mine gr tkrud rndini pi o singurd lucrare, doud picioare 9i un
pe tine, femeie?Ceasulmeu incd n-a venit" (loan2, l4). singurmers,aqa$i cei doi - solul $i solia - vor fi una in
Agadar, Ia aceeanuntd de oameni sirmani a fost grindire,in sim{ire, in crcdinfd,in nddejde9i dragoste
chematgi Iisus, mama sa qi Ucenicii. De obicei, intr_o ( irtreDumnezeugi aProaPele.
asemeneasituatie se vorbegte,se judecd, se barfeste: MAntuitorulne spunecd in afari de vina desfrdndrii,
iat6, ne-a chematla nuntd gi nu arc cu ce ne ospdta.La oricine-giva ldsafemeiaEi va lua alta,sAvarqe$te adulter;
(Mutei
rugdminteade a-i ajuta,adresatdMdntuitoruluidi mama |i cel ce a luat-ope cea llsatd' adultersdvArqegte
Sa,Domnul spune:,.Ceasulmeu n-a venit incd". ceeace r e, 9) .
se traduce:,,nu estcincd momentulsd ardt lumii cd sunr Aici se arat6 motivul pentru care se poate despdrfi
Fiul lui Dumnezcu". $i totugi, la rugdmintcaMaicii so{ulde solie, din cauzacdlcdriifidelitdfi fald de parte-
Domnului,aici sdvdrgegte lisusprimaSa minune.Ndscd- rrcrulde viafd.
toareade Dumnezcua fost in staresd schimbeplanul lur intorcdndu-nela evenimentulde la Cana Galileii'
Dumnczeu.Iatdce Ic spuneMamaSa slujitorilor:,,Orice tlupd ce Maica Domnului le spune slujitorilor sA faca
vd va spuneEI, laccti" (loan 2,5). $i cAtene-a spus (cca ce le va cere Iisus, afl6m,,cA erau acolo $asevase
Preot SilviuP,'1,
din piatrd puse pentru curdlireaiudeilor, care luau
cerc
doud sau trei vedre.
Le-a zis Iisus sd umple vasele cu apd pdnd sus, qr I 1. Despre cisitorie 9i divor!
apoi: Scoateliacum gi duceli nunului, iar ei-i_au
dus, gr
dupi.ce nunul a gustatapa care se ficuse vin _ gi Nunta este cea mai veche Taini a Bisericii, inteme-
el nu
$tia de unde este,- a vdzut cA este mai bun decAicel pc iltil de Dumnezeu in Rai. Ea st[ la temelia familiei, a
care-lbduse"(loan 2,6-10). Vinul pe care_loferea Iumii intregi.
Iisus
a fost mai gustos, deoarece tot ceea ce vine Scopul principal al nuntii cre$tine este, potrivit
de Ia
Dumnezeueste mai bun decAtceeace face omul. pentru porunciilui Dumnezeu(Facerea1,28;2, 18-14)9idupA
cd tot darul cel desdvdrgitqi toati dareacea bund de tnvaptura Bisericii Ortodoxe, unirea prin iubire a celor
sus
este,pogorAndu-sede la Tine pdrintele \tminilor (lacob doi soli in numele Domnului, pentru na$terede copii,
r, r7). spre lnmultirea neamului omenesc. Apoi, ajutorarea
sofilor intre ei, pentru u$urareavie{ii, pentru infrAnarea
Aga cum slujileau ascultatde cuvAntulDomnului, trupeasce;i evitarea desfrAului, a imoralit6{ii in lume.
aga gi voi dragi miri si ascultati de cuvAntul lur l)ar toate aceste scopuri sunt, in cele din urm6, spre
Dumnezeu,pentru cd fdrd Dumnezeunu putem face preamArirealui Dumnezeu.
nimic- Sd-L punempe El cfumuitorulvielii noastregi Dupd invdJdturadatAnou6 de Dumnezeu,Cdsdtoria
atuncivom fi fericili gi aici qi dincolo.Amin. csteuna singurApentru toata viala: ,,Ceeace Dumnezeu
a unit omul s5 nu despartd" (Matei 19, 6). Adevdrata
legitimitate a nuntii consti numai in Cdsdtoria intAi.
Numai moarteaii mai despartepe cei doi so{i. Totugi,
sunt cdteva exceplii ingdduite de Bisericd, care duc la
despfiirea sofilor intre ei. Insd Biserica nu poate da vreo
binecuvAntarepentru divor!. De aceea nici nu existd o
slujbd la divorJ.
Cu toate acestea,Biseirca,incd din vremeaApostoli-
lor, a ingiduit femeii viduve si se recdsitoreascd.Deci
intre cele doud alternative,cea superioard,a vdduviei, in
deplini stdpdnire de sine (Luca 2, 36-37) 9i cea a
dcsfrAului prea pacdtos, s-a ingdduit calea de rnijloc a
46 Preot Silviu Po1' 47
Itrctlicila cununieSiinmormantare
cdsAtorieicelei de-a rJota(l Corinteni 7, g-9: I Timotei 5. Jr),l7-18; 25, 21; 29, 33; 30, 6, 17, 22; 33,5; 48, 8-9;
3,6, r4)". Lutu |,1)., iar nagterea de copii esteo binecuvantare Si o
MotivelecanonicepentrudivorJsunt: rtlxluiall dumnezeiascdhotdratAincd din rai: ,,cregtejigi
I. Adulterul (preacurvia), adicd violarea credintei vn inmulfili gi umpleli pdmantul" (Facerea l, 28).
conjugalede cdtreso( sausotie.Acest motiv de divort se A;ldar, nagtereade copii este cea mai mare datorie a
bazeazS,pe Sfdnta Evanghelie, adicd pe dreptul divin cclor doi soli care se unesc prin Cisbtorie. Nagtereade
(Matei 19,9\. sopii formeazdcea mai mare bucurie $i adevAratateme-
Soful poate divorfa, de asemenea, cAnd sotia sa se lic a familiei; ea consolideazdgi desdvdrqeqte cisnicia.
face vinovatdde avort intenlionatgi prin acestaimpiedi_ l;llrd implinirea acestei datorii, Taina nunlii se desfiin-
ci scopulCdsatoriei. lctrzd.
Divor,tul mai poate fi cerut cdnd femeia sau bdrbatul Dupi izgonirea lui Adam din rai, nagtereade copii
participi fdrd voia ccluilalt la ospefesau petrecerinecu_ tlcvine pe ldngi o binecuvanhre gi canon de ispdgire a
viincioase. pilcatelor pirinlilor. Nagterea de copii ajutl mult .la
nrintuirea pdrin,tilor cum spune SfAntul Apostol Pavel,
II. Al doilea moriv de divor!, dupd adulter, este cii femeia ,,seva mdntui prin nagterede fii" (I Timotei 2,
cddereaunuia din so[i din dreaptacredin{d,apostazia, l5) .
necredinla(I Corintcni 7, l5). in Vechiul Testament cei ce nu aveau copii erau
rlrcoti{i lepddali de la fata lui Dumnezeu. De aceease
III. Despirtirea celor doi este ingdduitd, de aseme_ rugau ziua gi noapteasi le diruiascd Domnul copii. La
nea, cAndunul din soti sau amAndoiintrd in monahism l'cl glisuiesc qi Sfinlii Pirinfi. Ei se rugau pentru cei ce
(Sinodul5 Ecumenic,canoanelel2 nu aveau copii sd le dea Dumnezeu copii buni gi
9i 1g).
silndtogi,iar pe cei bolnavi ii vindecau prin rugdciunile
. .t.U,,ce1
ce-gi lasd (prin divor! neingdduit)sofia sa krr. Pe cei ce nu voiau sd aibd copii ii sfituiau, cum
legitimd gi ia alta, trebuie sd fie canoniiit ca un prea_ spune gi Sfdntul Apostol Pavel, cd mai bine sa nu se
curvar,dupd poruncaDomnului lMatei 19,9t, adica sa cils[toreascdsau sd trdiascd in infrAnare (curdtie), cu
fie oprit pdnd la 15 ani de la Sfdntaimpdrtdganie,porrivir invoireaambilorso{i,decatsd-qiucidi copiii.
SfAntuluiVasile cel Mare. Mdntuitorul ii aseamdndpe cei ce se cisdtoresc
numai pentru p6cat, sau pentru avere, cu smochinul
Spuneammai inainte cd unul din scopurileCisitoriei hlcstematcare nu voia sd aduci roadd.Pentrucd nagterea
este nattera de copii. Sfinta Scripturdca gi SfAntaTradi_ tlc copii nu estenumai o datoriesocialf,,ci estemai intii
fie aratdci pruncii sunt un dar al lui Dumnezeu(Facerea o poruncddumnezeiascS, ce contribuiemult la mAntuirea
4
Preot Silviu Pop Prcdicila cununie$i inrcmfot*

pdrinfilor. Sotii care nu vor sA nascd copii, care ii hrafe,in locul buchetuluide busuioc,un boboccare se
avorteazl sau practicd pdcatul pazei, sunt certati de v[ aducibelguggi noroc.
Dumnezeucu boli de tot felul, cu necazuriin viald, cu CasI de Piatr[ 9i La mu[i ani!
grea mustrarede congtiintE,iar dincolo, cu os6nda
vegnicd.
Pentruca sotii sd aibdcopii buni, trebuieca ei ingigi
sdfie buni,credincioqi,ascultdtoride Biserici gi cu fricd
de Dumnezeu.Copiii fac ceeace vid gi audin casd,de la
pdrinli. Educafiacopiilor incepechiar din ziua nun{ii,
adici in clipa zimislirii. Pentrua aveacopii in{elepti,
pdrinlii trebuie sd se roage mult, sA posteasci, sA
frecventezeSfAntaBiserici, sd se spovedeasci,sd facd
milostenie,si seinfrdnezein posturi.
Cei mai mulli copii ajung r6u in via{d datoritii
pdcatelorpe carele-audeprinsde h pArinliilor incd din
copildrie.Exemplulpersonaldat de tatagi de mamasunt
cele mai sigure cii 9i mijloace de educaregi cre$tere
cregtineasci a copiilor.
Primadatoriea pdrintilorfaf[ de copii esteaceeade
a-i iubi, apoi de a se ruga pentruei, iar copii au datoria
de ai ascultape pirin{ii lor: ,,Copiii ascultdtoriveselesc
inimaplrin{ilor" (PiMe10, l, 15,2O;23,15,24-25;27,
11 etc.); copii ascultitori vor fi binecuvdntafi(IeSirea
20,12;Deuteronom5, 16; Ioan 35, 18-19:'Pilde 3, 1:
Efeseni6,l-2 etc).
SfantaScripturdvorbegtede amenintdri,anatemegi
pedepsedatede Dumnezeucopiilor caredisprefuiesc pe
p[rin{ii lor (Pilde30,l7).
Ag dori ca Dumnezeusd binecuvAnteze cesetoria
voastr6cu copii care reprezintdprimivara vie{ii pirin-
tilor. Iar la anul pe timpul acesta,mireasasi find in
Plt'dici la cununie gi inmormintare fl

lnccp o viajl noud in care se incredinleazdunul altuia 9i


nnlnndoilui Dumnezeu.
12.Cisitoria. Taina nunfii LegAturadintre birbat 9i femeie a fost binecuvAntatd
dc Dumnezeu inci din Vechiul Testament' Iatd ce ii
Iubiti miri! ipune Dumnezeu patriarhului Avraam: ,'De aceea -
Viafa pe pdmantincepegi se sfArgegte in familie in pcntru credinla 9i ascultareata - te voi binecuvdntacu
mod firesc. Pentru a intemeia o familie, este necesar binecuvAntarea Mea gi voi inmulti foarte neamul tiu, ca
legdmdntulliber pe care-lfacebdrbatulgi femeiain fafa sll fie ca stelelecerului 9i ca nisipul de pe {drmul m[rii"
oamenilor,a autoritatilorde stat,prin carecei doi se an_ (l;acerea22, l7-19), de aici observdmcA lipsa de copii
gajeaz\sdducdo viatdin comungi sd seajutereciproc. ln familie era considerati ca un blestem,iar pentru femei
Aqadar, cdsdtoria are doud momente importante: cra o ocarA.
unul extern - juridic, stabilind raporturiledintre cele La evrei mai exista cdsdtoriade levirat (Facerea 38'
doud persoaneqi astfel,in fafa ofi{crului de starecivild, tt): daci soful murea, atunci fratele siu trebuia si o ia in
se na$teo noui familie; iar altul, liuntric - religios,prin ctrsltorie pe viduva acestuia, iar primul lor fiu purta
care DumnezeuAtotputerniculunegtecele dou6 inimi numelecelui mort $i-l mo$tenea(levir = cumnat); de aici
prin tainaCununiei. lic vede caracterulmaterialist pe care il avea casAtoriain
inv[fitura creftinAa ridicat consimtdmdntul celor doi rcel timp. Totugi, in Cdntarea Chntdrilor citim despre
sofi de a mergein viafd bra! la braf gi inimd lAngdinimd dragosteaadev[rati, imagine a iubirii lui Dumnezeufati
la rangul de Taind, fdcAnddin iubirea celor doi un izvor dc poprul Sdu.
nesecatde bucurie gi fericire. Dar scopul principal al Cisdtoriei qi al familiei i;i
ll'ld deplindtateain Legeacea nou6 ,,a harului"' adusi de
Daci prin taina hirotoniri se nasc noi membrii in Mdntuitorul lisus Hristos: ,,credin!d, dragoste 9i sfin-
clerul bisericesc,prin taina nun{ii se nasc noi membri ar fonie" (I Timotei 2, l5) intre blrbat 9i femeie.
trupuluitainic al lui Hristos,careesteBiserica. Cdsdtoria este o taind a Bisericii in care lucreazd
In veacurile trecuteCununia avea loc duminica dupd harul lui Dumnezeu. in familie gi prin familie, omul
Sfdnta Liturghie, ca gi o continuare fireascd a acesteia, p()ateurca treptelespre impardlia lui Dumnezeu$i poate
pentru cA ceea ce se inva{d la Sfdnta Liturghie se l'i biruitor asupra rdului din interior 9i din exterior prin
desivdrgegtein familie. Mirii participau la Liturghie gi se eonlucrarecu harul divin.
impf,rtdgeauprimii, apoi avea loc in mod firesc primirea Cdsdtoria trebuie sA fie una 9i nedespdrliti. In
harului prin taina Cdsitoriei. Cei doi erau congtienti cd crcqtinism,familia este socotitacel dintAi cadru social in
cure oamenii se pot mantui. Familia are un rol social de
52
Preot Silviu Pt1'
mare insemnatate.Ceeace este apa
pentru pe$te,vAzdu
n*t-^ pasdre, pidurea pentru animalul
lul sdlbatrc.
aceea estefamilia pentru fiinfa omeneascd.
13.Iubirea toate le invinge
Un rol deosebit ,euine familiei este acela al
.
"" aceasta
educdrii copiilor. pentru
se cuvine ca pirinfii sit ,,RdmAneliintru dragosteaMea"
invdfdrurd, in primul.r"0,-ptfO" (Ioan 15,9)
Familiatrebuiesi fie unmodelo" rnorurilti ;#'i"..
3ferg..drepr
,:;il;.. Iubifi miri !
in miniatura"
cumo numea SfintulIoanC;;;;';;;.' Cinsti[i nagi!
Logodna,perioadapremergitoare
. incheierii cisEtori- Iubifi credincioqiI
ei,rebuiesi constiruieunt"i";1"; pentru.pirinfi
.".1-i:-:-';"::"dea-l Timpul mult a$teptatde voi, dar 9i de pdrinfii vogtri,
pregdtipetinericu ,"",u ,.oi:-Lllej
nontatea in vedereaviefii dc a sosit. Bucurie simlim 9i noi pentru cd se mai
familie-
intemeiazdo familie crettini in care mAine poimdine se
va na$teo noud via(d. Acum MAntuitorul vi indeamni
dod. cu prilejulceluimai important
_.,^.Y, momental ,,RdmAnetiintru dragosteaMea." Acesta sd fie scopul
vreprvoastre,,CeasulCdsatoriei,, mulia sanatate,inlele_ vielii voastre,si pdstrali aceeaiubire care vd stdpdnegte
geregi tot ce se infelegeprin cuvdntul
,,fericlre,,,
,,1_a inimile acum gi care trebuie sd find gi sI dureze pAndIa
mulfiani" qi ,.Casidepiatri.,.emin.
mormant. Scopul vie{ii voastre sd fie deci rimAnereain
aceasti iubire prin implinirea poruncilor dumnezeieqtiqi
prin implinirea datoriilor voastre fa!6 de Dumnezeu gi
fafi de semeniivogtri.
In casa voastrA sA intre odatd cu voi gi iubirea,
aceasti iubire vd va face zilele senine,vd va face via{a
frumoasdgi in zilele mai triste.
Zice Domnul: ,,RdmAne{i intru dragostea Mea".
Dacd iubirea lui Hristos faJdde voi gi a voastrd fatd de
Hristos v-adiinui, atunci legitura dintre voi va fi tot mai
strAnsd.In inima bdrbatului care-gi iubegte femeia s-a
silaguit dragostealui Hristos (Efeseni5,25).
Femeia dacd Il iubegte pe Hristos, igi iubegte gi
b[rbatul dupd cum 9i Biserica iubegte pe Hristos gi se
pleacdLui; in aceastdiubire veti purtagi voi sarcinaunul
54 Preot Silviu Polt

dJria (Galateni 6, 2). in aceastdiubire vd veli cre$tc


copiii. In aceastAiubire vd vefi invSla unul pe altul a I'i 14.Darurile mirilor
blAnzi 9i rdbditori, condiJiile cele mai insemnatepentru
o cdsitorie fericitd. Si dacd din cdnd in cdnd intre voi s- Iubi{i miril
ar ivi neintelegeri,acesteavor dispdreaca negurain fafa Dragi naEiI
soarelui, dacd veli rimdne in dragostealui Hristos, la I
lubi{i credincioEi
flacira cdruia vd puteli aprinde din nou cildura dragos-
dc
tei. Cel mai maredar pe carel-am primit noi oamenii
sufletul
Dragostealui Hristos si fie scopulvielii qi piatrade lu Dumnezeupe accst pdmAnteste viafa Dacd
trupul il
temelie a familiei voastre;sd fie totodati gi lumina minlii ilccaruia este creat de Dumnezeuin parte'
sunte|
voastre. plimim de la pdrinlii no$tri.IatA,de astdziinainte
pdrinli'
Soarelefericirii nu strdlucegtein fiecare zi; sunt in lu1 qi solie gi Dumnezeuvd va ajuta sd deveni{i
viala de familie gi zile intunecate,zile de suferinti. Iar str'atluce{i pe lume prunci.Copiii sunt pentrupdrinli cel
inima zbuciumatd are nevoie de mingdiere, alinare gi nrai mare dar de Pe P5mant'
in
lumind. Rdmdnefi in dragostealui Hristos neclintiti gi Multe dintreiuplurile care fac legdmdntdc iubire
timp' Insd
aceastava fi mAngaiereagi lumina sufletelor voastre. la[a Sfdntuluialtar' se despartnu dupd-mult
impreuna
Daci acesti lumind iEi trimite razelein calea voastrd,vd nldijduiesc din toatdinima cd voi veli rdmdne
de greutdlile care pot .sA
vefi bucura cu bucurie sfdnti gi chiar suferinta se va ir"nt. totd.uuna, indiferent
mai maredar
indulci. Daci veti pune la inimd gi veli implini cuvintele ilrari in viala voastrd.in celedin urmd' cel
mirele'
pe care le-a spus Apostolilor sdi: ,,Cine vrea sd vin[ i,'.n* tir.'".,e mireasa.iar pentrumireasd-este
primim de la
dupi Mine, sd se lepedede sine, sd-giia cruceain fiecare i>rci Uogatiu9i bunurile materiatele
zi qi si-Mi urmezeMine" (Luca 9,23) atuncisuferinlaqi olmeni, sotulsausoliaesteun dar de la Dumnezeu'
crucea de care veli avea parte in aceastdlume vor fi Din DAcate, de multeori nu linemcontde darurilecu care
copii'
usoare. n" tin.Juuan,"uzdpe fiecaredintre noi Dumnezeu:
inlelepciune'pricepereetc ' ci vrem tot
Rimdneli in dragostea lui Hristos. Atunci va fi sotiesausof,sdndtaG,
pldcutd viala gi fericirea v[ va inso]i pe drumurile vie{ii. nraimulte.
zile.i de.
Pentru aceea,inci odati vi grdiegteDomnul: ,,RdmAneli Un"o.i so{ii fac daruri unul altuia cu ocazia
nlmlcurl
intru dragosteaMea intotdeauna,in zile bune gi rele, na$teresau onomasticalor, acesteatoate sunt
o soliecredin-
iG i. o*r pecare!i l-adatDumnezeu'
pdnl la moarte9i pdni la sfar$itulveacurilor". Amin.
.i,ru.a, cinstitd, harnic6' Sfdnta Scripturi ne
"uluuioas6, lucru de
spune: ,,Cel ce g5sesteo femeie bund' afld un
pi"t- eilde 18,22): satt,,Femeileinielepte zidesc
"1"t"

I
Preot Silviu Pop
- ';
casa,iar cele nebuneo deramdcu manabr" (Pilde 14,
l). $i, de asemenea, ,,Cine poategdsi o femeie virtu-
?*giryLTT:."1-::
dllruire, in bunatate' 91 llliniil#
atul fltTfi;
oasi?Prefulei lntrecemirgeanul"(Pilde3l,l0). dlncolode morm6nt'
-"' partede mulli ani fericili impreund'
Invers,femeiacarenu-giindeplinegte datoriade sotie Sa
gi mam[ estepricinamultor necazuri:,,Mdini leneqegi -"f
genunchisldbdnogiestefemeiarea care nu-qi fericeqte
birbatul slu. De la femeie estelnceputulpdcatuluigi
prin eato{i murim" (IsusSirah25,26-29).

AtuncicAnddoi tineri dorescsi intemeiezeo familie,


mirele ii face dar miresei inelul care este legitura
dragosteigi a unirii dintreei. Agacum acestanu arenici
inceputnici sfdrqit,aganici dragostea dintreei nu trebuie
sd aibi sf6rgit.Apoi ii cumptubrochiade mireasi albd,
ceace inseamni:cur[!ie, feciorie,puritate.De multeori
ins6uitdmde curitia ceadinduntrugi ne preocupdm doar
de ceadin afar6,carese vede;ori, inaintealui Dumne-
zeu,ceadintdiestemai de valoare.
inaintagiinoqtri aveauo vorbd cu privire la cisdto-
rie: ,,curitie p6ni la altar, credinli pAndla mormAnt".
Dar astdziaceastimentalitates6n6toasd s-a pervertitgi
normaluldevineanormal,iar anormaluldevinefiresc.

Prin TainaCununieisolii igi asumdviafain doi ca pe


o starede jerfn, din iubire, diruindu-seunul celuilalt
(Efeseni5,22-29). Cisitoria incheiatddoar din interese
materialesaubazatddoar pe atracfa fizicd estedin start
compromisi,in vremece o dlruire gi o asumarea vie$i
ca osteneal[gijertfi neindreapticitre Dumnezeu.
Pttdicila cununiegi inmormAntare 59

15.Dugmaniiviefii de familie. Mul{ipArinlivor sb aibi doarun singurcopil; fi apoi ce


Despreavort $i divo( lcscdin acel copil? un egoist,un individualist,un om
Itricat. Cand ai un singur copil, Dumnezeuili trimite
nccazuri cu el catpentrucinci.
Despreavort Agadar,iubili miri, cunoscdndcat de grav estepa-
Cea mai importantf,institulie creat[ de Dumnezeupc g0tulavortului,cere{iajutorullui Dumnezeupentrua nu
acestpdmAntestefamilia. Asta nu inseamndc6 ea nu arc cldeain acestp6cat,careil privegtein aceeaqi mdsurdqi
dugmanicare pAndescsi dezechilibrezevia\a cuplului. pc mire. Nu este alffi cale decdtpostul 9i rugdciunea,
De unele pdcatesunt vinovali partenerii de via!5, iar dc fuptelebunelucritoaregi iubirea,pentrucAacolounde-i
alteleduqmaninevdzuligi nedori!i. rugdciuneeste gi pace,unde-i pace este fi intelegere,
Unul dintre motivele care duc la foarte multe discutii unde-iintelegereeste$i credinp gi unde-icredin!6este9i
in familie gi chiar la despirfirea sotului de sofie estelipsa binecuvantarea lui Dumnezeu,caresAfie cu voi in toate
copiilor. Copilul cimenteazdrelaliile dintre cei doi qi zilele.Amin.
intiregte dragosteadintre ei. O familie ff,rd copii esteca
gi o casi fbrd soare,fdrd lumind, ca un pom fdrd rod, ca o Despredivorl
grddind fird flori. MarelepsihologLarrouse,{indndsdconfirmevechi-
meadivo4ului, spuneci acestaapareaproapela aceiagi
Unul din scopurile pentru care Dumnezeua inteme- dati cu cdsdtoria.Dar in societatea contemporanA divor-
iat familia esteperpetuareavielii pe pdmAntprin procre- qi
ful a devenitun fapt aproapebanal, din cauzascdderii
a{ie. Porunca dintru inceput dati de Dumnezeuparcd o influenteiBisericii qi a religiei, fapt care a favorizato
auzim gi astdzi ,,Cregteli $i vd inmulfi{i 9i stdpAnili maimarepermisivitatein ceeacepriveqtedivorful.
pdmAntul" (Facerea l, 28). Pdcatuluciderii pruncilor, al Printremotivelecareii determindpe unii sAajunga
propriilor prunci, estecum nu se poate mai grav inaintea la divo{ se numdrd: lipsa fidelitljii intre parteneri,
lui Dumnezeu;cu mult mai grav decet pAcatul lui Irod, plictiseala,dorinfa de a experimentaceva nou, gdsirea
care nu qi-a ucis totugi propriul copil ! unui partenermai bogat,necunoa$terea urmArilordivor-
A avorta un copil este ca Si cum l-ai omori la 20 de fului 9i, nu in ultimul r6nd, lipsa unei inlelegericlare a
ani, deoarececopilul estesuflet din momentul zdmislirii. Inv46turii SfinteiScripturidespredivorf.
De aceeain ultimii ani, o dati cu liberalizarea avortu-
rilor, in casele ,,cregtinilor" sunt mai multe sicrie decAt
leasdne.
Preot Silviu I't,1, Itrcdicila cununie$i inmormantare r)t

PentrupsihiatrulcregtinPaul D. Meier existi ,,nrr {urc pot sd izvorascd,,multe bucurii" qi mai ales alunga-
mai trei opfiuni pentru orice persoani implicatd intr-r, tcu din cuget a trAnddviei.
cisnicie nefericit6: SfAntulIoan Gurd de Aur indeamni totu$i pe vaduvi
a) sd obtini divor(ul - cea mai mare lagitategi alegt' gi pe vdduve, dacd este posibil, sd nu recurgAla a doua
rea cea mai lipsitii de maturitate; clsdtorie: ,,v[ sfdtuiesc, deci, si vd stdpdniti $i sd vA
b) si-gi pAstrezecdsnicia fdrd a se stridui s-o imbu nrul{umi1inumai cu prima cisdtorie, atat sotii cet $i
ndtAreascd - o altd decizie lipsitd de maturitate,degi nrr rotiile, ca s[ nu vA tulburali tihna vie!ii."
la fel de iresponsabild ca divor{ul;
c) sd se confrunte in mod matur cu problemele salc
personalegi sd facd alegereaintr-adevdr maturd pe care
ar puteasi o facd.

Divorful este imoral datoritd dezordinii pe care ()


introduce in familie gi in societate.Aceastti dezordine
aducedup[ sine prejudicii grave pentru celdlalt so{, care
se vede p[rtrsit; pentru copii, traumatizafide despdrfirea
pirintilor gi adeseahdrfuiti din ambelepi(i.
Divorful este o ofensd grav6 adusd legii morale gi
pentru ca rupe contractul liber consfin{it al sotilor de a
trii unul cu altul pdnl la moarte.Faptul de a contactao
noui unire, chiar recunoscutiide legeacivild, mai adaugd
ceva la gravitatearupturii: soful recisdtorit se afli atunci
in situaliade adulterpublic ai perrnanent.

Sfdntul Apostol Pavel ingiduie cu mari rezervedoar


celor viduvi a doua cdsdtorie,pentru a evita cddereain
desfrAnare:,,DacI insd nu pot s6 se infrAneze, sd se
c6sitoreasc[, fiindcd mai bine este sA se cisdtoreascd
decat s[ ardA" (I Corinteni 7, 8-9). Decdt o vdduvie fdra
evlavie, este mai buni - gi dup6 porunca Sfantului Ioan
Gurd de Aur - o a doua cisitorie ,,dup6rAnduiali", din
Itr'tlici la cununiesi innrormlntare 63
Nu poate fi pace intr-o familie de unde lipsegte
lhrnrnezeu,de undc lipscgterugdciunea,postul, milos-
16.paceacisitoriei tcrril, rdbdarea,blAnde{ea.
Atunci cdnd unul dintre so{i nu lasd dupd celdlalt,
Dupd inviereaSa din morli MdntuitorulHristos vrirndsd-qi impund punctul sdu de vedere,sd aibd el
sc
"u..r,"
adreseazd Sfinlilor Sdi Ucenici9i Apostoli .u ultirnulcuvAnt,sd-l dcterminepe celllalt si facd ce zice
cuvinte:,.Pace voudl.'Cuaceste cuvintevd intdmpinam cl, cste gata scandalul.Unul dintre ei trebuie sd cedeze
9i noi.astizi cdndali pdgitin fa{a Sfdntului rllcd nu acolotot timpul va fi ceartdqi neinlelegere.
pnmii harul 9i ajutorul lui Dumnezeu "l* ;;;;" " Ceartaintr-o familie pleacdintotdeaunade la neajun-
in taina'; ;;rer
bazd,ali pus-oastdzi,a Cdsdtoriei.Nu cred surigi lipsuri.Haideli sd ne gdndimpufin, oarecu aceas-
cA estemar
maredar pe careil putemcerede la Dumnezeu tt putem sd rezolvdrllceva,oare cu ea putem sd imbrd-
in aceste
momentesolemnedin viata voastrd decat pacea ctrrnun copil gol, putem sd hrdnim pe unul flImdnd? $i
lui
Dumnezeu sd se sdldguiascd in inimileuouroJgi ,a n" dacl nu, atuncice estcde f5cut?
cu voi in toatdviafavoasrd. in primul rAndsd ne rugdmlui Dumnezeu$i sAavem
Po[i sdai toatecomorileacesteiviefi, dacdnu rdbdare,cA Dumnezcu pe toate le rAnduiegtecelor ce-L
pace
gi linigte in familie, toate sunt zadarntce. ai iubescpe El; de la El ,,vine toatddareacea bund gi tot
Unul c;re
gAse$te paceain familie seintoarcebucurosa. fu darul cel desdvArEit"(lacob l , 11).
gtiind cd acasdgise$teo sofiecareit intampina ,un.a, PsalmistulDavid ne spunein unul din psalmii s5i:
cu zam_
O. buzegi-i.vorbegte frumo. ti * .Jrp"ru .j"i_ ,,Cei ce iubescpaceaTa, de multd pace se vor bucura
Pllt cu
luzar e.l.ln schimb,cdndgtiecd acasdil intdmpind ..." (PsaImuI118, I 65) qi tot din SfAntaScripturdgtim
o
sotiecare,il a ajuns prea tArziu de cd ,,cei fdrddelegen-au pace" (lsaia 57, 2l).
la seiviciu,
ca.nu a adus:ea{A :d
banicAriii trebuieei, cAndil ceartdpentru Paceatrebuie canalizatdpe trei directii:
orice,parcdnici nu-i mai vine sAmeargd a) spreDumnezeu;
opre$tela bufet gi igi omoardamarulintr_un "at."-.J*,'r"
pJ". a" b) spreaproapelegi
fuici, pentru ca mdcarpe momentsi uite de asemenea c) sprenoi ingine.
necazuri. Avem pacecu Dumnezeuatunci cAndimplinim po-
in predicade pe munteMantuitorulHristos runcile Lui. SfAntul Marcu Ascetul spuneacd Dumne-
ii feri_
ce$teprintre allii pe ,,facatoriide pace,ca zeu se ascundein poruncile Sale gi pe mdsurd ce le
aceiafiii lur
Dumnezeu sevor chema,'(Matei5,9). implinim, il cunoagtcmpe El gi paceaLui se revarsdin
inimile noastre.
Preot Silviu Polt

Avem pacecu semenulnostruatuncicand heim irl


relafii bunecu el, il ajutim, nerugim pentruel.
Cu noi inqine, atunci cAndtrupul se supuneintnr 17.Ceasul Clsntoriei - ziua pe care a ficut'o
totul sufletului, c6nd existi aceastiisimbiozd,arcuire Domnul....
lubi(i miri !
i:q" ":b dou6entitdli.gi trupulgi sufletul,d."'parir"r.
{!ra Oe prihan6,inrru venirea bomnului nortrr Iiru, Cinstili nagi!
Hris^tos" (I Tesaloniceni 5,23). lubili credinciogi!
Dacd ar fi sd exprimdm in cuvinte momentul din
.. In noapteanagteriiMantuitoruluiIisus Hristos,inge-
rii au cAntatun imn: ,,Slavi intru cei de suslui Dumne_ viala acestordoi tineri pe care-l trdiesc acum alSturi de
p" pdmdntpace,intre oamenibundvoire" (Luca2, ptlrinfi qi nagii lor, am putea spune gi noi cu psalmistul
1: t
14).FArdde pacenu existdprogres,nu existdcivilizalie, l)avid: ,,Aceastaeste ziua pe care a fdcut-o Domnul, si
nu existi inlelegereintre popoare,intre membrii uner nc bucurdm gi si ne veselim intr-insa" (Psalmul 117,
familii, intre so{i. 24).
M6ntuitorulc6ndii trimite pe Apostoli la propovd_ V-aJiprezentatin fala sfAntuluialtarastizi insofili de
duire, le spune:in orice casdueli inia sa ziceji:
_pace rugdciunilepdrin(ilorvogtricarev-aunascut9i v-aucres-
caseiacesteiagi dacdcasaaceastaestevrednicE.pacea cut gi ali fdgdduitcredin{dqi fidelitateunul altuiapdndla
voastrdsi vind pesteea, dar de nu estevrednicA,pac"o mormdnt.
voastr6intoarcisela voi" (Matei70,12_13). in ganAirea Fiind stdpAnilide atdtabucuriegi fericire in aceste
biblicS,paceaesteun dar concretcarepoatefi oierit sau momente,trebuiesdfim cu recunogtinla faJdde Dumne-
retrasin func(ie de vredniciasau neviedniciabenefici_ zeupentrucd Lui se datoreazdvenireanoastrain aceastd
arului. lume,la fel gi momentulla careati ajunsvoi acum'dar 9i
in Noul Testamenttermenulde ,,pace,,estefolosit trecereanoastri din aceastaviata.De aceeaacumputem
mai alesprivind linigteasufleteascd. Ctuinlelesulde ra_ spuneqi noi la fel ca in momentulcentral al Sfintei
porturi intre oamenise vorbe;tede ,,pace,;ca despre
o Liturghii, care este prefacereadarurilor in Trupul 9i
vilute, o infelegerecordialtr:
,,Trli(i in pace SAngele Domnului:,,PeTine Te lduddm,pe Tine bineTe
unrrcu af 11.!e.11_re
fii" (Marcu9, 5O;Fapte7,26\. cuvdntdm, fie-li mullumim[...]".
. De voi depindetrdireain pacegi linigte. Moqii strimoEiinogtriaveauo vorbi carespunea:
gi
Fifi adevirafiso{icregtinigi aruncipu""i lui Hristosva
fi ,,Totdeaunalucrul tdu / 56-l incepi cu Dumnezeu/
partea voasftd pe pdmdnt gi fericirea desdvArgitiin
ce_ Unde-iEl cu harul Sdu/ Nici un lucru nu e greu." De
ntn. aceeav-ati prezentatgi voi astizi in sfAntaBisericd
Amin.
Preot Silviu Pon la cununie$i inmormantare

pentru a lncepevia{a de familie cu Dumnezeu,deoarece rul li vefi creqtein frica de Dumnezeu9i atr:mci
ftrtr El nu putemface nimic (Ioan 15,5). lui Dumnezeuva fi cu voi ln toatezilele' Amin'
Se mai pdstreazdobiceiul - ln general la lari - ca
lnainte de primirea Tainei Cununiei, cu o zi sau dou6,
mirii s[ meargi la sfAntaBiserici s[ se spovedeasc6 9i si
se impirtiSeasci cu Trupul qi Sdngele MAnhritorului
Iisus Hristos,asistandtotodati qi la SfAntaLiturghie care
se face special pentru ei. Acest obicei ar trebui gene-
ralizat peste tot, deoarecelmpErt!6irea cu Hristos este
izvorul dragosteicelei adevtrrate,de careau at6tanevoie
cei doi c6ndpornescpe acelagidrum ln viaftr.
Spuneamln versetulpe carel-am luat dintr-un psalm
al prorocului David, ,,si ne bucurim $i si ne veselim".
Bucuria este pe dineuntruln sufletul nostnr, iar veselia
este pe dinafare. ,,Bucurafi-vd gi vi veselifi, clci plata
voastrtr multl este ln ceruri", ne indeamn! 9i Hristos
Domnul (Matei 5, 12). Aici MAntuitorul ii fericegtepe
I cei care urc[ pe treptele desivArgirii, care duc spre

ti lmpdrdfialui Dumnezeu.
De multe ori noi ciutilm veselia, ln detrimentul
bucuriei, dar nu trebuie si fie aga;importantlnaintealui
l
Dumnezeuestebucuria duhovniceascil- osptrfulcredin-
fei, dar nu esteopriti nici veseliacare trebuie fdcutii cu
cumpiltareqi ln limitele bunului simf.
Dragi miri, ag dori ca toatf viata voastrd de aici
lnainte sd fie agade frumoasii ca gi ziua de azi, si nu
cunoatteli niciodati necazul,supdrareaci numai bucuria
gi succesulin toatezilele viefii voastre,ftrgiduind cd ve{i
umblaln cdileDomnuluiqi cd v[ veti ajutaunul pe altul
tl gi la riu gi la necaz gi cii pruncii pe care vi-i va da
l'rr.rlicila cununiegi inrnormintare 69
l)ar sdnu credeticd viata aceastaestenumai necaz$i
',rrlcrin[d,boli qi neputinld;ea are gi frumuse{ile,bu-
18.Pus-aipe capetelelor cununi ,.. r rrriilcei, gi cred cd cea mai marebucuriepentrupdrinti
r.\tcna$terea de copii: sd vezi cum sub ochii tdi se pli-
Iubi!i miri! rruidcgte gi cregteviafa. Atunci in{elegi cd nu ai trecut
r:rtlurnicprin aceastitvia!6 gi ci nu ai finut in zadar
Momentulprincipalal acesteiSfinteTainea Cununr rrrrrhrd pdmAntului.
.
el este punereacoroanelorpe capul celor doi ,,Pus-aipe capetelelor cununi de pietre scumpe
miri gr
invocareaharuluilui Dumnezeuasupralor. De ce pun 1...1".Iat6,azi Bisericav-a incoronat$i a$acum cunu-
se
coroanepe capul mirilor?pentruca a$acum odinioara rrilcde pe capetelevoastren-au nici inceputnici sfArgit,
un domnitor era investit ?n func{ie i se punea pe rrqagi dragosteadintre voi nu trebuie sd se sfdrgeasci
cap o
coroandde cdtre un ierarh, agagi mirilor ii ." pun" rriciodatd, ea fiind simboluliubirii adevdrate.
uriari
o pe Cdnd necazurileEi greutdlile vor veni asupravoastrd
_coroand cap, deoarecemirele este stipdn peste
mireasA gi mireasapeslemire. giindi!i-vdla cuvinteleMdntuitoruluipe carele-a-adresat
Se face amintire la aceastITaind gi de bucuria pe ApostolilorSdi cAndi-a trimis la propovdduire:,,In lume
care a avut-o SfdntaElenaimpdrdteasa cAnda aflat cin_ rrocazurive{i avea, dar indrdznili, Eu am biruit lumea"
stita Cruce pe care a fost rdstignit Domnul, lltnn 16,33).
iar la
otpustul (incheierea) slujbei se face amintire de CAt de fericitd esteziua in care un sportiv prime$teo
Sfintii
Impirafi intocmai cu Apostolii Constantinqi rnurnu rncdaliegi ii estepusi pe cap o coroandca semnal biru-
S;
Elena. Oare de ce se face acum amintire de inJei,dar prin cdtegreutdfia trecutla antrenamente, pana
acegtr
impdra{i? Aga cum ei au purtat crucea pe care a ajuns la acest moment; dar de toate a uitat in acest
a fost
rdstignitMAntuitorulHristos,cum vedemin icoane nromentsublim al vie{ii sale. Tot aga $i noi trebuie,
care
ii reprezintdpe ace;ti impdrafi,agaqi cei doi, rnirele l)entru a lua cununa cea nevegtejitda impdrd{iei ceru-
qr
mireasa,trebuiesd-giducd cruceagi jugul cdsniciei rilor, cdt timp suntenrpe acestpamant,sd luptdm aldturi,
care
nu este deloc ugor, dar atata timp cdt intre ei va solul gi so{ia,a$acurn am jurat in fa{a SfAntuluialtar.
exista
dragostegi in(elegere,pestetoate obstacolelevor trece gi Acum, in acestmomentimportantal vielii
^voastre,
vor iegii invingdtori. Mdntuitorul ne adreseazd cdnd ali fost incununali intocmai ca Sfinlii Impdra{i
o che_
mare: ,,Cinevoiegtesd vind dupf,Mine, sd se lepede ConstantinEi Elena qi ca alti domnitori, cand toatd lumea
de
sine,sd-giia cruceasa gi sd-Mi urmezeMie,, (Marcu g, vd adreseazdcuvinte de laudd gi viafd indelungatdimpre-
34). unf, gi cu sanatate,pcrmite{i-mi sf, vd insofesc gi eu cu
binecuvAntarea liturgicd: ,,Harul Domnului nostru Iisus
Preot Silviu Pop

Hristos,dragostealui DumnezeuTatll gi impdrtigirea


SfAntuluiDuh sd fie cu voi ln toatezilele vielii voastre,
acumgi purureagi-n vecii vecilor.Amin. , 19. Rolul farniliei cre$tine

Pentru ce familia crestini este cea mai importanti


lnstitulie creatdde Dumnezeu9i Biserica i-a acordato
lrnportantl majori cbsitoriei 9i familiei crettine, de ea
depindenu numaiviitorul unui cupluci 9i al comunititii
ln general, al unui neam 9i, in cele din urmE, al
hparagei lui Dumnezeu.Rodul cis6toriei este familia'
Ctrsdtoriaesteo harismd(ll Corinteni 7, 7) sauun dar, al
trtririi in reciprocitate.
hin Cisdtorieseelimini egoismul9i egocentrismul'
Unul din scopurilecisitoriei estena;tereade prunci, dar
ea nu se limiteazl numai la aceasta,ci ea mai inseamni
lntrajutorareasofilor 9i respectulreciproc' MAntuitorul
Iisus Hristos a triit cit a fost pe pdmAntin SfAnta
Familiea DreptuluiIosif qi a FecioareiMaria 9i le era
supus.Mai mult, prima minune pe care a sivArqit-o pe
pemant,a f[cut-o la rugdminteamameiSalela nuntadin
bana Galileii, cAnda pref6cutapain vin. in iconografia
bisericeasci, Maica Domnului este reprezentati cu
PrunculIisus in brate,arit6nd cu mAnadreapttrspreFiul
Siu, spunindu-neparcd9i noui ca gi slugilorde la nunta
din Cana Galileii: ,,si facefi ceeace vil va spuneEl"
(Ioan2,5).
Atunci cAndo femeiedin poporauzindcuvinteleLui
a exclamat:,,Fericit este pAntecelecare te-a purtat 9i
sAniila care ai supt", Mantuitorulnu a contestatacest
lucru,dar a zis: ,,Da,a$aeste,dar mai ferici{i suntcei ce
asculti cuvAntullui Dumnezeuqi-l implinesc pe el"
Preot Silviu Ptry la cununiegi in mormdntare
(Laca 11,27);a pusinrudireaspirituahmai presusdeciir plrin$ 9i copii. Exemplul plrin{ilor este de- o
ceatrupeasce. lnti cruciali. Prin ei sefaceimbisericireacopiilor
Familiaa avuto influenp majori asupracomunitAlii i tinerilor gi tot prin ei acegtiasunt trimi$i in lume ca
cregtinein primele veacuridin viata Bisericii. primele cnici ai lui Hristos.Este o prelungirea Bisericii ln
lntiilniri gi rugiciuni s-au sivdrgit in familie (Fapte 10. e qi o aducerea lumii in Bisericb'
24-48;I Cortnteni 16, l9). Apostolul pavel a avut, dc Sfentul toan Gurf, de Aur numegtefamila ,,biserica
asemenea, ln familia lui Acvila gi a hiscilei un ajutor miniatur6", sau biserica mic6, iar Sfinfii Plrin{i
misionarde prim ordin.in EpistoiacdtreRomani,ipos- familia creqtind imagine a Sfintei Treimi. Fa-
tolul PavelscrieacestecuvintedespreAcvila gi prisiila: estechemat[ si fie qi poate deveni un mic rai in
,,imbrdfgati pe Acvila gi priscila, iovarngii ."i d" lo"* lumii.
ln Hristos,care qi-auriscat capul ca si-mi salvezemie Ceremajutorul lui Dumnezeuasupracelor doi tineri
viafa, gi ctrroranu numai eu le mulfumesc,ci gi toate indu-L si reverseasupralor mila Sa cea bogati 9i
bisericiledintreneamuri.imbraligali9i Bisericad-in sAfie cu ei, ajut6ndu-isAsporeasciin lucrul
lot'' (Romani16,3-5). "uru bun.Amin.
Familia estemediul cel mai prielnic pentru transmi_
tereacredinfeiprin viu grai. Credin{acreqtini seinvaftrgi
se practicl in cadrul familiei cregtine. ln familie se
pregdtescnoi genera{iide membrii ai Bisericii cregtine.
De multe ori se face aluzie la cei gasesau qapteani
de acas6,deoareceatunci se dezvolti 6O-jO%din inteli_
genfaunui tdnir. Educafiacregtini in cadrul familiei este
decisivE-pentru copii gi pentru tineri. SfAntul policarp
scria: ,,Sdlnvdfim gi pe femeilenoastresi trdiasci ln
credintadattrlor in dragostegi in curifie, fiind devotate
blrbafilor lor ln toardsinceritateagi sd iubeascipe tofi
deopotrivi cu desilvArgitilnfrAnaregi s6 educepJcopiii
Ior in frica de Dumnezeu.(CdtreFitipeni,IV, 2). Aceas_
ti educafieseface fie prin cuvinte,dar gi prin experienfa
postului, a rugtrciunilorcomune,prin pregdtireacopiilor
penhu Cumineciturd, prin participare la marile eveni_
mente familiale, dar mai ales prin relafiile personale
l'rr'rlrcii:r cununie $i inrllormintare 75

nu estesilit sd se cununela Bisericd'


'l { irl ccaortodoxA.
Atrrnci apeleazd la ofiteruldc starecivili 9i prime$te acte
20. Taina cununiei t statuluicd cstecAsatorlt.
'l l)irrtea
Nu la fel esteinleleasiTainaCununicila tofi creg-
Cea mai vecheinstitutiede clreptdivin estesocotitil trrrii.Romano-catolic ii considerdci uu harul Sfdntului
Cisdtoria. Ea a luat fiinld odatd cu creareaprimilor l)Ill care pogoarapcste cci doi ii uncgtepe accqtia,ci
o a m c n i .T e xtu l cl a si c re l 'cri l o rIa Cununieil edsimir r r orrsim{imdntul lor, preotul fiind doar un martor al
prima cartea Sfintci Scripturi:,,De aceeaua lisa ,h'crzici r:chrrdoi dc lr traii nlPreund.
orr,,,,
pe tatdlsdugi pe mantasa gi se va uni cu femeiasa gi vor in Biserica Rontano-Catolicicxistil doar o singurd
fi anrAndoiun trup" (Facerea2, 24). ('isirtorie.Divorlul saurecasatoria ntl sullt acccptate irr
Sfdntul Maxim Mdrturisitorulspunecd oamenii nrr t lrtolicisnr.Atunci cc sc intimpld cu trn cuplu cincl
eraudestinatisI seinmulteasca..prin na$tere.,,
ci pe alta rlivorteazi'/ Ei rdmdntot cilsdtoriti' dar dcspirtitiirr I'lpt.
cale.Din acestpunct de vedere,Cdsdtoriaestenaiuralir. ('ind cinevasehotdriiSte sd divortezc. nLtlri
ori sc dcclltri-t
dar se potrivegtenunlai unei Iaze trecdtoarea ftrli (Fih> t irsittrriaincheiatd, ori se intentcazittn proccstlc ltnttllt-
calia,vol III, p. 471). rc a cdsdtoriei cxistente. Bisericao declariinulai;i cci cloi
In BisericaOrtodoxi Cununiaesteuna singuri. Fap sc pot cisdtoriliberi cu oricine.considerindu-sc ci ahia
tul ci in Bisericanoastrdse slvCrgeqte gi a douagi a treia ;rcurnvor fi cununalipentruprinia dat,l.-
cdsdtorie, nu inseamnlci se celebreazide mai multe orr Protestan{iirnerg tnai departe,sunt radicali 5i spun
TainaCununiei;a douagi a trciaoardestcdoaro rugdciunc
cii pastorulnu face decat sa confirrlc ccca ce de fapt
cu caracter de pocdinlri,un fel de pogolanrintp.."ri-l fu".
Biscricapentruca cei doi sI nu tr.diasci cxistl, iubircadintrccei doi tincri.Ccrcmottiarcligioasd
in desfrinare.Sunr cstc<Je{'apto integrarca tinclilorin conrullitatea credin-
admisea douaqi a trcia cisdtor.ie din cauzasldbiciuniifrrtr
omeneStl. ciogilor.De aici in{clegemde cc occidentaliitriiesc in
Dcspdr{ireacelor.doi cslc admisatde Biserici clin concubinajdin adolcscenlI,ei neconsidcrAnd aceastaun
doudmotive: pdcatlDin cele relatatepdndaici se vedecAtdc mult s-a
a) cdlcareafidelitifii latd dc partenerulde viatd: denaturatTainaCEsirtoriei.
b) moarteafizicd a unuiadiirtresoti;
La noi, inainte cle cdsitoria religioasd,se oficiaza Solii cre$tini tr-cbuiesd aibd intotdcaunaln I'atd
CdsitoriacivilS.in Grecianu existdinsircisdtoriacivili. legdturadintrcHristosgi BiscricaSa,aqacum El qi-adat
Cei ce se cdsdtorcscprimescactc de C5s5toriede la Bi- singcleqi via{apentruBiscricd,aEa9i so{ultrebuiesd fie
senca,a$acum a fost gi la noi in vechirne.Dac6 cineva
r Arhid. Prof.dr. loan N Floca, DrePl (utotti( ortotkn. I-tgislalie si
de alti conl'esiunein Grccia impdrtdlsc$te altd credintir udntinistrulieBisericeoscti,vol II, Bucuregti'1990'p I08'
76 Preot Silviu Pop

gata sA se jertfeascf, pentru sotie gi invers, daci va fi


cazul. Astfel familia devine o cetatenebiruitd.
Dar exemple de fidelitate desdvdrgitdavem chiar gi
Ia oameni care nu l-au cunoscut pe Hristos. Sd ne
gdndim la Penelopa,solia lui Ulise. Trecuserddouizeci
de ani de cdnd soful ei plecasede acasi, luase parte la
rf,zboiul troian gi apoi rdtAcise vreme indelungat[ pe
mare. In lipsa lui, o mulfime de pe{itori, ii cer m0na
Penelopei.Pentru a scipa de insistenfelepeftorilor, le-a
promis c[ se va mbrita cu unul dintre ei de indati ce va
isprivi de fesut o pdnzi pe care tot ea o destrdma,de
fiecare dat6, noaptea. Dupd doudzeci de ani, pe nea;-
teptate sose$tevestea cI Ulise se intoarce acasi. El se Partea a doua'.
prezintd lnaintea sofiei, ea insi nu-l recunoagtedecdt
dupi ce Ulise ii mdrturise$teun secret,pe care in afari
de soful ei nimeni nu-l gtia. Atunci Penelopaizbucne$te
Predici la inmormAntare
in pldns,iqi imbrd{igeazibirbatul gi sdrutdndu-lii spune:
,,Nu te supdradragd Ulise, cd la prima vedere nu te-am
recunoscut,fiindcd inima mea, totdeaunaa fost plini de
fric6, gdndindu-md cd ar putea veni cineva care prin
cuvant, sd mi ademeneasc[.Crede-m6,cf, foarte multi
umbld cu viclequguri". Este minunati aceasti femeie
Penelopa;ea reprezintd personificareafidelitdtii conju-
gale. Atunci cu atat va trebui si fie mai trainicd fide-
litatea cuplurilor care au fdcut legdmdnt inaintea lui
Dumnezeucd vor rimAne pentru totdeaunalmpreund.
Sd mullumim lui Dumnezeu cd am ajuns sd trdim
bucuria acesteizile. Amin.
Aceasttrcarte a aptrrut cu sprijinul domnului Ioan
Rus- fost ministru de interneal Rominiei I
",rn"* pag.

Prefald,&,P.S. IrineuBistrifeanul ..........7


Cuvtntlnainte ..............9

Partealntii: Predici la cununie

l. Pregitirea pentrucilsdtorie .....,....14


2. Despre logodnd ........................ l?
3. Nuntadela,jubire"la,,taind'......................... 20
4. Unitatea cisetor i ei........................................ 23
DescriereaCIP a Bibliotecii Nationate 5, Desprefamilie .............................-27
Predicila cununiegi lnmonntntarc.- Cluj: Ecclesia2006 6. Cununia-Fericireaconsttrln tncrederereciproctr,.....29
ISBN(10)973-87193-3-X: ISBN(13)978-973-87193-34 7. Sftlntatainda cununiei .....................32
8. Scopulcdsltoriei ............... .........35
252:281.95 9. Despredragoste sauiubire ..........39
10.Nuntadin CanaGalilei . ... ...... ...42
I l. Desprectrsitorie9i divorJ ............45
12.Ctrsitoria. Tainanuntii .............50
13.Iubireatoatele lnvinge .............53
14.Danrrile mirilor ......................55
15.Dugmaniivietii de familie. Despreavort qi
divorf.............. ...............................58
16.Pacea cisitori ei.................
......................... 62
17. Ceasul c6strtoriei - ziua pe care a ficut-o
Domnu1........... ............................65
18.Pus-aipecapetele lor cununi...........................68
19.Rolulfamilieicregtine ..............71
20.Tainacununiei............... .-.---'.'...'...74
tsBN ( 10)973-87193-3-Xl'
rsBN( 13)978-973-87 193-3-0 Parteaa doua:hedici la inmorm6ntlri
l. Desprmoar
e te .........................79
I

S-ar putea să vă placă și