Sunteți pe pagina 1din 37

Satul Criste§ti, cu trupurile sale Popi§cani, Co§e§ti

§i Bárbe§ti, din jud. Ia§i


(SCHITA ISTORICA)

§ 1, Observe: Ili generale. In judetul Ia§i, in regiunea vechiului tinut MHO-


tura, de la Targul-Frumos spre miaza-zi, in comuna BrAe§ti, se afla satul Criste§ti. Este
a§ezat pe valea Criste§tilor §i costi§a dealulul Dodu 9.
Are o suprafata de 1305 hectare 9, 168 case, 167 gospodarli, 712 locuitori, din
care 344 barbati §i 368 femei.3)
Satele §i mo§iile incunjurAtoare, azi, sant : la räsarit, BrAe§tii, la miaa noaptet
Prigorenii §i Buznea la apus, Gane§tii §i la miazazi, Händre§tii, din judetul Roman')
In trecut, dad ne ducem, satele §1 mo§ille incunjuratoare erau : la rasarit, Ciun-
ce§tii5) §i BrAe§tii, la miaza noapte, Prigorenii, Avrämenii 9 §i Ruscanii (azi Buznea)
la apus, Moice§tii §i GAne§tii 7) §i la miazazi, Handre§tii.
In cele ce urmeaa, voi cerceta fiecare sat, aparte. .
.
§ 2. Pop4canii. Sec. XV-Iea. Satul la inceput se chema Popatcani (nonkmaili).
Numele lui vine de la Popatka (nonkitiK4), care e un derivat de la numele comun poi:4.
Apol, numele lui sunä Popi§cani §i Popitcani. Satul care in condica Lluzilor, din 1803,9

1). Harta stat. major, plan§ele Targul Frumos §i Podul-Iloaei. Dict. geogr. al jud.
la§i, 85.
2). Dict. cit.
3). Dict. stat. al Romaniei, recensamantul 1912, Bucure§ti 1914, I, 474. In 1888,
erau 100 familii, cu 470 locuitori, Dict. geogr. cit.
4). Harta stat. major, cit.
5). Azi in trupul Brae§tilor. El avea uric de la lancu Voda Sasul (c. 1580), cum
se vede din ispisocul din 7142 (1634), Dec. 20 [Ghib. Surete II, 173-17*
f din ispisocul tau avut mo§ul lor Giurgea Neac§ul stolnicul de la lancu Voda,...
coda §i mo§ie din sat din Ciunce§ti, ce-i in tinutul Carligaturel,. Cp. Ghib.
Sur. III, 254, IV, 34-35. Apoi gin Ciunca,, in fundul vaii Buda, Harta slat.
major, pl. Podul-lloaei §i Dict. geogr. al jud. Ia§i, sub Ciunca §i Corbala.
Inteun uric din 6953 (1445), April 5, se intaresc boerului Mihail logofatul :it
fratelui Duma postelnicul, intre altele, (cent, HA 6131536T* HA HMt r,s 6CT
g$HKA rrAH H rA KIWI tISHKA x<spma H MOILACTHO iHSHICA CTAHOR, (satele, la
Barzota, anume, uncle este Ciunca Stan §i unde a fost Ciunca Giurgiu §I
manastirea lui Ciunca Stan), Ulianitchi, Mat. 66-67, Uricarul XI, 60-62.
Cp. §i satul Prigoreni, in Bul. loan Neculce, fasc: 5 (1925), 46, nota 3.
6). Azi in Prigoreni. Cp. satul Prigoreni, cu trupurile sale Avrameni §1 Mu!, in
Bul. loan Neculce, fasc. 5 (1925).
7). Azi, amandoua in Gane§ti. Pentru ele, vezi satele Ruscanii (Buznea) §1 GA-
ne§tii, in Bul, loan Neculce, fasc. 6, 1926, 85 §I urm., 98 §i urm.
8). Uricarul VIII, 332.

www.dacoromanica.ro
4 M. cosTACHESCU
\
In Catagrafia Carligaturii, din 1820 '), se nume§te Inca Popi§cani, In Catagrafia din 1831 2),
se nume§te (Draga,, nume sub care aceastA parte este cunoscutA §( azi. 3)
Satul e mai vechiu de cat $tefan cel Mare §i ar fi fost mai mare, decat II gasim
mai tarziu.
Din uricul din 6974 (1466), Dec. 8, vedem cum Stefan Voevodul Moldovil Intl-
re§te vanzarea ce o face Popaeka §i nepotul sau Micul, drept 150 zloti tatara§ti, catra
Moica §I fratele sAu Costea a unui gloc, In pustie, la Carlig Murk intre PopaZcani, Rus-
canl §i Ganetiti, la Fantana lui $tiubei... pentru ca sali facA sat,.4) Acest loc de pustie,
care se afla alature cu satul Popaecani, ar fi intrat mai tarziu in el, pe cand a§a pe el
se ,Intemeiaza satul Moice§ti. Hotarul acestui loc este Insemnat astfel5): cincepand din
paraul lui Drago§, pe drum, la varful deatului, apoi pe deal la..... dealului, apoi la ta-
rink pang la marginea tarinii, unde au pus un stalp, apoi de la stalp pe drum, la
varful dealului, la un stejar Insemnat §1 dela stejar prin radiu, la drumul cel mare §i la
un alt stejar Insemnat §i de acolea pe drumul cel mic, prin radiu, la poiana Piscului,
tocmai la drumul cel mare, ce merge catra Gane§ti §i dela drumul cel mare peste camp
la hotarul Cupscului sY. Acesta-i tot hotarul din aceasta parte, iar despre Gane§ti, sA
le fie dui:4 vechiul hotarl.
Documentul este important, caci ne aratA, pentru Intaia§i data, numele satului Po-
pa/cani §1 numele stapanulul Intemeletor Popaeca. Se vede ca satul nu era de mult In-
temeiat. Alci cApAtase PopaEca loc, In pustie, la CarligaturA, de doua sate. In unul §i-a
Intemelat sat, altul II vinde.
Documentul acesta este Intregit de cel urmAtor. In acest uric, din 6975 (1467),
Ghen. 1 7), Stefan Voevod IntAre§te lui Moica §i fratelui sau Costea .dreapta lor vis-
lujenie §i cumpAratura, o seli§te, unde se cheama Fantana lui titibeiu, fntre GAne§ti,
Ruscani gi Cogegti, ce au cumparat, de la Costea, fratele lui Popaeca, drept 125 zloti
tatAra§ti.. Hotarul sA-I fie dupa vechiul hotar.

1). Arhivele stat. Ia§1.


2). Ibid.
3). Harta stat. major, pl. Targul Frumos, Intre satele Gane§ti §i Criste§ti. Dict.
geogr. cit. 104: cLa rasarit de satul GAne§ti, pe coasta de est a dealului
Budeanul, se aflA urmele unui sat, ce se numea Draga...,
4). Bogdan, 14t, I, 114-116: fenoyre H4111H 114 Him* nomuttea H Helm, ero 4111K01/4,..
FI ()OMAN C/101/M14 HAW HA% MOHKG[11 11 u]spamoy ero KOCTIF WANG M*C[Td/Itt Hoye-
THHH F14 eptsnerwroyirk mem pornetticatte H Ai eXCH (1 01(CK4 11H H 4165101 1%116111 H
oy tpoyseesw entieum aa p[it SAJ r T4jT4PCKI1X... [taco AA IVCAAMT cork] cenox..
5y. Ibid. est map roanoy m-kcToy A4 6CT 11046HUI 11 Wt 110TOK4 Aparoutetta Aoporoto
HA Hen Mita, T4 AHAOM FM... AHAJ, Til 114 topettoy AO 141411 11,411 11HhJ rAe tun-
TAKHAH CTO/111, TA WT CTO/In Aoporoto [ua] Rea AHAA Qv 311141611411 kJ 401(6, A
WT ASKA 4606C frkAra AO 136411KOH Aopore TA Olf 3114A1 6114 [IikI] AllOVTI11 A01^(6 [il W]T
Tod* AMINO AOPOr010 46p6C p*Ali Ao noirktta [0]11C44] HA CA11101(10 K64II10VI0
Aoporol? tpo eAe[T e]ts rseetpe, 4 WT KeilliK011 NNW!! 4epec non* Ao vrairk
KSIHEICKOKA. TO Hatt K6C KOTAIllt WT TON CrOpOHltl. A WT rz116111N AA 6CT HAI l&
11 0 CT4p0M8 verapto,.
6). La Bogdan, cit. 115 e: (KZIIIOTWHA ?2. Controland locul, dupA o fotografie a
documentului, la Academia Romana, am gAsit: KtiluecKolia, al Co§escului, sa-
tul Coma vecin.
7). Bogdan, D$t. I, 117-118 : cenoirrid HMHH Fi*plIkl Al OIFKLI 6 Rim' 61'0 KOCTE....
noTeepAtme ecmo... ex 11p4K06 KILICAS)K611i6 H KS11,161116 tVAHW C64H41 6 1110Mi rAe C* 301{6T
1411066eKa K11E111110 4163CH rseetpie H N16XCH POIrCKAIIIII H A16Hili eottletpie tpo W1111 1101011HAH
WT KOCTH KPATA FlO6614KkIH4 SA PK6 SAATIIIK TATAPCKIJK,,, Cp. N. lorga, Studii §1 doc.
VI, 73.

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI §i BARBE5T1 25

Din documentul acesta vedem ca Popa'eca are frail pe Costea §i pe tatal, sau
mama, lui Micul. In partile cumparate de Moica §i fratele salt Costea s'a intemeiat satul
Moice§ti i), dupa numele lui Moica 2).
Nici o altä §tire, din secl. XV-lea §i al XVI-lea, nu mai am despre Popi§cani.
§ 3. In secolul XVII-lea. Cu acest veac, §tirile despre Popt§cani incep iara§i, din
nefericire numai in legatura cu satele vecine.
Intro marturie hotarnica, cam din 1635 8), a Prigorenilor, data de spatarul Ureche,
se spune: «drum in kos pre langa matca vaei Lupului, deciia drumul in A'1,os pana la
un iaz batran, din capul iazului In os, pe matca vaei Lupului, pana unde sa impreuna
hotarul Pop4cani1or, unde iaste un stalpu de piiatra, langa matca Plotonitei...
In 7146 (1638), Mart 22 4), in o hotarnica a satului Avrame§ti, se spune : «iar de
acolo matca Plotonitiu, 8) spre amiazazi, unde th fmpreun'd hotarul Avreimetilor, cu
hotarul Popicanilor. Aicea sd Imple tot hotarul AuromeOilor.D
Tot a§a in 7149 (1641), Sept. 19 6), in hotarnica Prigorenilor ( o seli§ti de sat
pe Plotonita, ce sa chiama la biserica de piiatrà, cei in tanutul Carligaturei ) : «de la
un stalp de piatra ce iaste !Ana Plotonit(a), aproape de beseareca de piiatra unde au
fost... din capul iazului, in os pre matca vaei Lupului, pan unde sa inpreun(ó) ho-
tarul Pop*anilor, unde iaste un stalp de piiatra, langa matca Plotunipi... ,
In acela§ an 7149 (1641), dupa Septemvrie ,), Vasilie Voevod, intare§te hotarnica
de mai sus: «pe matca vaei Lupului, pan unde sa impreuna hotarul Popicanitor...
In 7180 (1672), Nov. 20 8), este pomenit Costandin cparcalab ot Popi§cani
Interesanta este hotarnica din 7181 (1673), Noemvrie 23 9), prin care se arata
despartirea dintre Popi§cani §i Moice§ti. Hotarnica e facuta, pentru Gane§ti §i Moice§ti,
de Irimice vornic de poarta, pentru despartirea dintre Popitcani §i despre Cosa§ti , ara-
tand anumi §i ci oameni megie§ au fost, care au §tiut cu sufletile lor, pe unde sant

1). Pentru acesta, vezi Bul. loan Neculce, fasc. 6, 1926, 98 §i urm.
2). Un Toader Moica dvornic de gloate §i fratele sat] Tador spatar se intalnesc
ca martori, in documente, incepand din 6947 (1439) Mai 10 §i pang in
6961 (1453), Ghenar 16. Vezi Bul. loan Neculce, fasc. 6, 100. In uricile din
6944 (1436), lunie 15 [Arh, stat. Bucure§ti, Episcopia Hu§ilor, pac. 25 1,
Melchisedec, Cronica Hu§ilor, I, 149-150, cu data 6940', §i 6951 (1443),
Aug. 24 [Ghib. Sur. XX, 195-198], li se intaresc mai multe sate. Nu vAd
legatura intre cumparatorii din documentele lui Stefan cel Mare §i ace§ti boeri.
3). Ghib. Surete, III, 170. Bul. loan Neculce, fasc. 5, 45.
4) Ghib. Surete III, 144. Satul Prigoreni, Bul. loan Neculce, fasc. 5, 48.
5). In 1847, paraul Plotonita este identificat cu Ciunca, Arh stat. la§i, Tr. 1357,
opis 1543, dos. 213, fila 17 : «paraului Ciunca, poreclit §i Plotonita . Pâraul
Plotonita este amintit Inca in 6941 (1433), Ghenar 28 : <<in ccio ILI 11,10-
ToyunRov iht !we iht FIMIA ['AC Elthl wkroE milticKevA ) V. Bul. loan Neculce,
fasc. 6 (1926-1927), 98 §i note e 7, 8 §i 9.
6). Ghib. Surete III, 142, Bul. loan Neculce, fasc. 5, 48.
7). Ghib. Surete III, 147, Bul, loan Neculce, fasc. 5, 48.
8). N. lorga, Studii VI, 88.
9). 1) Arh. stat. Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213 fila 7, 240 verso [aici 7181,
Nov. 24] ; 2) asemenea ibid. Tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 67 verso ;
3) ibid Tr. 1788, opis 2039, dos. 662, fila 30 verso. 1) «Pentru inpresurare
mo§ii Popiteanii despre mo§ia Co§e§tii, cu celelante sali§ti, 1853 Fevr. 14D.
2) «Mo§iile Moice§tii i Gane§tii despre mo§la Handrestb. 3) «Hotaritura
mo§iilor Moice§tii §i Gane§tii despre Popitcanb. Ibid Tr. 1788, opis 2039,
dos. 343, fila 26: climpezirea hotaralor mo§iei Criste§tii... dispri Gane§ti...
§i dispri Draga sau PopWani a mon. Dolja§ti.. Dau hotarnica, dupa No. 1.
Buletinul Muzeului Municipal «loan Neculce3 la§i 4

www.dacoromanica.ro
26 M. CO STACHESCU

hotarale §i pi undi au Omit Banu11): «am purees cu brazda in cap, incepanduse


hotarul alAture cu hotarul Popikanilor, hotarul Muice§tilor, de la o movilA din hotarul
Targului Frumos, di la movill in gios, pi ldngd rddiul Popilcanilor §1 de acole in
gios, pe drum, pin Ciretei rop, panA la capul rAdiului, din gios sau pus stalpu §i di
la acel stalpu, pe drum in gios, 'Ana la movila mare, la un stalpu langA drum, de
acole pe drum in gios, panA la movila Banului la alt stalpu, di acole pin rAdiul Mu-
lulu!, alAture cu drumul dispre rAsArit, din gios di rAdiu, la capul rAdiului, din gios
langl drum, unde se inpreunA hotarul GAne§iilor §i cu a Moice§tilor §i cu a Co0Oilor,
un stalpu, iar di acole di la acel stalpu se incepi hotarul GAne§tilor, allture cu hotarul
Co4tilor.»
Din 7183 (1675), April 2 2), avem mArturia lui Miron Costin, vet dvornic : cum
au venit la noi Anghelachi §i Constantin de Pop*ani, cu cinstita cartea MAriei sale,
scriind la noi sA mergem sA socotim cu oameni buni, pentru un loc de prisacd, cad
au el galceava, cu Dnei TAImAcioae paharniceasa, zicand Dnei jupaneasa TA1mAcioae
cl acel loc de prisacA este pe locul in hotarul satului Ruscanilor, iar Anghelache §1
Constantin au dat seamA cA acel loc este pe hotarul lor a Popi§canilor... Mersam acolo,
la acel loc de prisacA, stransam oameni buni, bAtrani §i targoveti §1 din pregiur me-
gla§i §i sau tamplat acolo §i DI. Manolachi comisul. Adusau §i uricul Thrgului Frumos,
care scrie in semne, din movile in movile. Pentru care lucru aratA cA Ruscanii au fost
de ocolul Targului Frumos. Deci noi am socotit, precum scrie uricul §i semne §1 pre-
cum mArturisesc oamenii buni i a§a am ales cu sufletele noastre, cA acel loc de pri-
sacd este pe hotarul satului Popicanilor. Deci noi, precum am socotit, a§a am ales
acest lucru... precum am mers de am vAzut mvibele cele de hotar. Este prisaca aceea
pre locul Popixanilor, mai jos de movila ce este de hotar.» Aceia§i pricinA se aratA
§i in documentul din 7183 (1675), lulie 1 3). Anghelache §i Constantin de Popi§cani,
jAluindu-se pre jupaneasa rAposatului Talmaci, pentru un loc de prisacA din hotarul
Popi§canilor, cA este hotarul lor, iar pahArniceasa cA e pre hotarul Ruscanilor, Domnul
Moldovei, Dumitru Cantacuzino, trimite pe Miron Costin «prilejindu-se la tart» 4), ca sA
socoteascA acele hotare, intre care hotare vine acel loc. Miron Costin, inpreunA cu
Manolachi comisul aflA cA nu este prisaca in hotarul Ruscanilor, ci pre al Pop4-
candor.
In actul din 7184 (1676), Mai 12 8), intre marturii cari adiveresc cumpArarea unei
Orli din Criste§ti, de cAtrA Miron Costin, logofAtul, sant §i Constantin parcAlabul §i
Anghelache de Popi§cani. Ace§tia ca .feciori de boiari de lard... Anghelachi de Po-
pi§cani, Costantin biv parcalab tij ottam (asemenea de acolea)>>, inpreunA cu altii, din
satele vecine, ScortA§ti, Albe§ti, sant marturi ai logofAtului Miron Costln, and cumpArA
pArti din satul RomAne§ti, din tinutul CarligAturii, cam la 1673 6). Intrunele locuri, Cos-
tantin e cApitanD 7). Asemenea, sant pomeniti, cam la 7185 (1677) 8), tot ca marturi,
in cumpArAri de Orli de moiie, din RomAne§ti, de cAtrA Miron Costin. Asemenea in
7185 (1677), Fevr. 16 9), in actul scris in Berbe§ti, unde se afla probabil Miron Costin,

1). DupA No. 2. Vezi §i Bul. loan Neculce, fasc. 6, Ruscanii §i GAne0i, 107.
2). V. A. Ureche, Miron Costin, I, 148-149. Originalul era la mAnAstirea Dolje§ti,
foastA proprietara a satului Popi§cani. Bul. loan Neculce, fasc. 6, 91.
3). Ibid. 150 151. N. lorga, Studii VI, 89. Bul. loan Neculce, fasc. 6, 91.
4). Era la moiia sa vecinA, Criste§tii.
5). V. A. Ureche, Miron Costin I, 150 151.
6). GhibAnescu, Surete XIII, 9.
7). Ibid 10.
8). Ghib. Surete V, 37, 39.
9). Ghib. Surete V, 34, XIII, 13.

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI. cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI si BARBESTI 27

«Anghelachi de Popiscani, Constantin capitanul de Popiscani ). La fel, In 7185 (1677),


Fevr. 20 1), scris in la§i : .Anghelache Costantin ot Popiscani., alaturi cu altii, din Cu-
dresti §1 Prigoreni.
In zapisul din 7185 (1677), Fevr. 26 2), vedem cä Miron Costin logofatul eumpara
un loc de prisacA din sat din Carstesti, de la lacob, ce au fost parcalab §i de la fimeia
lui Nastasia, «fata lui Simian din Popiscani, 6au lost pdredlab2..
Important este zapisul din 7185 (1677), lunie 4 3), scris in Barbe§ti, prin care se
arata ca Anghelache Chiosea si Constantin §1 Gheorghita §i Ion, feciorii lui Simion
parcalabul (din Popiscanl) s'au tocmit cu Miron Costin logofatul, pentru un hele§teu,
iaz vechiu, ce este fnpotriva Popiscanilor, la care hele§teu este un larmure din matca
paraului a lor de Popi§cani, iar un tarmure iaste de Bárbesti §i de Cdrstesti. S'au
invoit cu d-lui logofatul «care a lAsat tot hele§teul vechiu, pe sama noastra, in veci §1
and ne vom apuca sa ezim hele§teu, d-lui sa nu se amestice». Si ei Inca au dat du-
misale voe sA-§ faca alt hele§teu, din pajiste, mai gios de acel helesteu vechiu. cad
§i acolo este un tarmure a lor de Popiscani i un tarmure a lor de Barbe§ti. «Si ala
ne am tocmit cu dlui, de va ineca apa din helesteul dsale ceva loc de hranA din ho-
tarul nostru, noi sa rabdatn, precum rabda §i dlui, pentru locul dsale, ce va ineca he-
le§teul nostru». Acest iaz mai era acum vreo 30 de ani, in stanga drumului, cum mergi
de la Targul Frumos spre Criste§ti. Pomenirea e §i azi.
In 7204 (1696), lunie 7 4), Domnul Moldovii, Antioh Cantemir, dA dreptul dijmei
lui Gavrila §i Toader, fiii lui Anghelachi, la Popi§cani, §i din pra§ila si din gradini.
Din documentele ce am, urmeazA ca satul Popiscani, in veacul al XVII-lea, umbla
in 2 batrani : Popiscanul si Anghelachi. Vezi urmatoarele.
§ 4. Secolul al XVIII-lea. In 7251 (1743), Oct. 11 5), in o scrisoare de marturie
a unor oameni din Frateni, ") pentru mo§ie in Batara§ti 7), inpreuna cu Mill din Albe§ti,
Scorta§ti, Goe§ti 6), apare si Toader Barzul dela Popiscani.
Din 7258 (1750), Mart 27,8), avem, in rezumat, cartea de ramas asupra lui Criste
Arnautul, cumnatul lui Anghelachi, de ramas, ca n'are mo§ie in Popiscani. Abia din
documentul din 7259 (1751), lunie 14 9) aflam stapani in Popiscani, unii din secolul
trecut, altil din secolul al XVIII-lea. Prin acest zapis, se arata a Stefan Bosie cAmaras
cumparA doua parti dintrun batran, din satul Popiscani, cei la Carligatura : una a lui
Costandin, nepot Popiscanului i alta a Dochilei, nepoatd de Jatd Popiscanului,
le cumpdrd dela Sandal Carp si sora Jul Tolana, nepoald de laid Popiscanului.
.Acest sat frnbld in 2 ball-did, un boirdn Anghelachi si un bálrdn a lui Sandal
Carp. Ce din batranul lui Carp au vandut doa parti §i una au ramas nevanduta. lar
acele dotta parti li-au vandut, drept 105 lei.

1). Ghib. Surete V, 35, XIII, 14.


2). Acad. Rom Ms 3336 «Catastih de mo§iile dumisale Stefan Bosie cAm(a)ras,
let 7259, iuli 20, Tinutul Carligatura», fila 8.
3). Acad. Rom Ms. 3336, fila 8 verso, V. A. Ureche, Miron Costin I, 132-133,
N. lorga, Studii VI, 92.
4). N. lorga, Studii VI, 95.
5). Cond. Mitr. Mold. din 1818, II, 563, No. 15. Asemenea Bul. loan Neculce,
fasc. 4 (1924) 31.
6). In Bul. loan Neculce, fasc. 3 (1923), satul Goe§ti, cu trupurile Vrastatil, Sap-
ticenii, Lacul Negru si FrAtenii, 31 si urm.
7). In Bul. loan Neculce, fan. 4 (1924), satul WWII, cu trupurile Oni§canii, Po-
dobitii, Batarastii, Stornestii §1 Plese§tii, 1 §1 urm.
8). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 12.
9). Ibid. fila 12.

www.dacoromanica.ro
28 M. COSTACHESCU

Documentul este important, cad ne arata batranii satului: unul este Popi§canul,
poate scoboritor din Popaeca, si altul Anghelachi, Sandul Carp si sora lui Tofana sant
nepoti de fata Popi§canului. Sant prin urmare, in a patra generatie, ce ne arata deci pe
Popiscanul, tralnd pe la 1650, cam pe cand traie§te §i Anghelachi. Ca nepot al Popi§-
canului, documentul ni-1 arata pe Costandin, probabil acelas cu cel ce 1-am intalnit mai
sus, ca martur, parcalab si capitan. Ca nepoti de fata ai Popi§canului avem pe Do-
chita, Tofana §1 Sandul Carp. Din documentul din 1696, lunie 7, am vazut §i pe fiii
lui Anghelachi : Gavrila §i Toader. Cred ca nu gre§esc, admitand ca acest Anghelachi
e Anghelachi Cheosea, care impreuna cu Constantin, Gheorghita, Ion §i Nastasia (so-
Oa lui lacob, ce a fost parcalab) sant fiii lui Simion din Popi§cani, ce a fost parcalab,
dupa aratärile doc. din 1677, lunie 4 §1 Fevr. 26.
In doua WV, din trei, din batranul Popi§canul, in sat in Popi§cani, intra stapan
Stefan Bosie, camara§ul. Din acela§ an 7259 (1751), lulie 20 1), avem cCatastif de mo-
§iile dumisale Stefan Bosie cam(a)ras... tinutul Cadigaturiio, cu scrisorile mo§iilor Cars-
te§ti, Popi§cani, Berbe§ti §i Co§e§ti, Ganesti, pórfile sale.
In hotarnica Carste§tilor, din 7271 (1763), lunie 24 2), in care se pomeneste he-
lesteul Popitcanilor, alaturi de marturi, din Cristesti §i Prigoreni, sant §i Ion Ghineti
ot Popitcani §i Constantin Burciurnan postelnicul ot tam §i Vasile Sarbul ot tam. Din
o amintire de hotarnica din 1791, Avg. 25 "), vedem ca atunci, cautandu-se semnele de
despartire intre Popi§cani §i Moice§ti : Ceriteii ro§i, Movila mare, Movila Banului, RA-
diul Mutului, nu s'au mai cunoscut. Cercetarea s'a facut in fiinta proprietarilor de Moi-
ce§ti, Ganesti, Criste§ti, Co§a§ti, oin fiinta reizcYsilor de Popiscani si a insus egumenul
Mnrei Dolje0i., Probabil, partea lui Stefan Bosie fusese däruita mänästirii Dolja§ti,
din judetul Roman.
Deci, la sfarsitul secolului, o parte de sat era stapanita de raza§i si o parte de
manästirea Dolje§ti.
§ 5. Secolul X1X-lea. Stirile din acest secol sant putine.
In Condica Liuzilor, din 18034), Popi§canii sant aratati ca fiind ai manastirii Dol-
je§ti, §i are 6 liuzi.
In 1811, lulie 6 5), gäsesc pomenitä o hotarnica a moslei Popitcani, despre Co§a§ti
§i Cristesti, pe care nu o cunosc mai deaproape.
La fel, pot spune despre o hotarnica din 1812 6), despre intalnirea hotarului Po-
pitcanilor cu a Cosa§ti1or.
Din 1817, Oct. 7), avem foaia de zestre, ce caminarul Nastasa Scortascul cid fiicei
sale Smaranda, in care, in afara de mo§ia Carste§tii, dela tin. Carligaturil, bez partea
raza§ilor, impreunä cu trupurile de mosie unite cu mosia aceasta, ii mai cla qparti din
mosia Popiscanii, de la tinutu Carligaturii, cat sä va alegi, cari esti cumpärata de mine,
fiind mosiia aceasta aldturatei cu Coscis(ih.
In catagrafia Carligaturii din 1819, 1820 8), Popiscanii sant a gmanastirii Dolje§ti
(cealalta era alaturata de Criste§ti si considerata ca facând parte din el) §i are 3 liuzi

1). Acad Rom. Ms. 3336.


2). Arh. stat Ia§i Tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501 §i urm. V. A. Ureche,
Miron Costin I, 187. Vezi hotarnica la Cristesti, sub anul acesta.
3). Arh stat. Iasi, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17.
4). Uricarul VIII, 332.
5). Arh. stat. Iasi, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 7.
6). Arh. stat. Iasi, Tr. 1357, op. 2039, dos. 343, fila 29.
7). Arh. stat. la§i, Tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 502,
8). Arh. stat. Ia§i.

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI §i BARBESTI 29

birnici : Vasale Mocan, Rauta Mocan, Costandin Ungurian (1 mijloc, 2 coada), §i 6


bejanari din Cordun, farä bir, poslusnici a manastirii (doi se numesc Ungureanu).
In Catagrafia Carligaturii din 1831 i), satul apare sub numele de Draga, stapânit
de manästirea Doljastii, vechil vatavul Ion. In sat sant 3 vacluve si alti 7 oameni eslu-
gile si alli oameni fara bir, supusi la unii si altii ), Intre ei si Gheorghe Cotuna.
In 1847, Nov. 13 9, caminarul loan Fucs e rAnduit hotarnic pentru mosiile Cris-
testi, Berbesti, Cosasti si poenile Calugarului, toate intrun hotar. Mosia Popi§canii era
a Man. Doljasti. Spatarul Teodor Vasiliu, proprietarul Cristestilor, cerea ca mosia Po-
pi§canii «ce laras de la un loc sä incepe cu mosia Berbestii §i merge In gios, in des-
partire paraului Ciunca, poreclit §i Plotonita, sa sa margineasca intinderea ei la capul
din gios, unde sa inpreuna cu hotarul Cristestilor, lamurit acest punct prin hotarnica
Cristestilor, din 7271, lunie 24, facuta de raposatul pahar. Alexandru Neculce §i de
unde sa incepe §i adevaratul hotar al Cosastilor, ce merge in gios, dandu§ coaste cu
Cristestii, iaras prin despartirea pArAului aratatD. Inginerul sustine ca «nici mosiia Po-
piscanii, nici mosia Moicestii nu§ au inceputul stapAntrii lor, din aratata movila a ho-
tarului Targului FrumosD. Din hotarnice, se dovedeste, spune el, cA : 1) «mosiile Ber-
bestii si Popitcanii, In cal:Mut de sus, sa incep de la un loc, in despartire lor, paraul
Ciunca, poreclit si Plotonita, cu 60 de stAnj. mai in sus de o ezatura veche, unde este
colt a 4 mosii Prigorenii, Buzne, Berbestii §i Popitcani, netagaduit acest punct de nici
unul din proprietari... ; intre Buzne si Popitcani urmeaza unirea arbitrilor, dupa jurnalul
din 1844, iunie 25...p. 2) «ca pe malul stAng a aratatului pArau stau cap in cap mo-
siile Berbestii si Cristestii... iar pe malul drept, asamine, cap in cap mosia Popitcanii
a mnrei Doljastii si mosia Cosastii.. (Aici drept si stang este privit de la miazanoapte
spre miaza zi, dinspre Targul Frumos spre Cristesti). 3) «Ca dupa fireasca si nein-
doelnica intalegere, mosiile Berbestii si Popitcanii ca sa incep dela un loc, ca niste
surori, trebue sa stee bra§ la un loc, potrivit randuelilor din invechime pazite, la ho-
tarituri».
Pricina, pentru despartirea mosiei Popitcanii a manastirii Doljasti, despre CrAs-
testi, cu silistile ei, a spatarului Teodor Vasiliu, a fost i in 1848, Fevr. 3 8).
0 hotarnica intre Popitcani i Cosasti avern din .1853, Mai 11 4 . «Hotarile intre
mosiia Popitcanii, ce acum se afla In proprietaoa dum. hatmanului Mavrocordat,
luatel In schimb de la m6neistirea Dolj4tii §i intre mosiia Co4tii, dela tinut. Esii,
proprieta a dum. spatr. Vasaliu, sau invoit de buna voi si cu multamire amanduror
par(ilor... ca de astazi inainte si in veci, din neam in neam, stapanirea intre aceste
doua mosii sa sa urmezi, dui:A chipul urmatoriu si anume : din piatra delanga fdnItIna
Borcii, ci esti punct viu si netagaduit, sa se masoare patru sute stanj. domnesti, in
sus, pe granita stapAnirei ce desparte Cosastii de Ganesti si unde sa vor inplini, sa
sa statorniceasca piatra si =vita. lara la parte despre rasarit, adica parAul Plotonita,
sa sa masoare patru sute zaci stanjani domnesti, in linie driapta, cu incepire masurii
acestor stanjani din ezatura uechi, ce sc7 afIcY In para.& Plotonila, la capul dialului
Comorii, punct asamene viu si netagaduit si mergand in gios spre Cosasti, acolo unde
sa vor inplini acesti patru sute zaci stanj domnesti, sa sa statorniceasca falls piatra
si movila, aceste douA petri si movili, de la o margine si dela alta, statornicite pe
printipul masurii stanjanilor aratat mai sus, vor sluja de doua puncturi statornice si

1). Arh. stat. Iasi, Tr. 644, opis 708, No. 339, tom IX, fila 9 verso,
2) Arh. stat. Iasi, Tr. 1357, opis 1453, dosar 213, fila 17.
3). Arh. stat. Iasi, Tr. 1788, opis 2039, dos. 734.
4), Arh. stat, Iasi. Anaforale 136, fila 4,

www.dacoromanica.ro
30 M. COSTACHESCU

vecinice §i apoi dela o movila, WA la alta, sa sa traga pe piscu linie dreapta cu


brazda §i cu pietrile trebuitoare, spre vecinica despartire Popi§canilor de Co§a§ti, slu-
jind masurile stanjanilor pomeniti mai sus, in printip, linie, pe planurile topografice,
a carie aplicatie §i operatie, pe fata pamantului, sa sa faca, la 24 a lunii April, anul
cu rgatoriu
Pe la 1849, locuitorii, call se mai aflau in Popitcani sau Draga au fost stramu-
tali in satul vecin Buznea, de catra proprietarul mo§iei Mavrocordat 1).
Din tot ce a fost, azi n'a mai ramas, cleat amintirea batranilor de Draga §1
locul cra§mei, ale carei ruine mai erau acum vre-o 30 de ani.
§ 6. CoAtii. In veacul al XV-lea. In trupul de azi al Criste§tilor, in capul de
miazazi al Popi§canilor, avand la rasarit Criste§tii §i la apus Gäne§tii, era din vechiu
satul Co§a§tii.
Satul e mai vechiu decat stefan cel Mare.
Numele satului vine de la Co§escul. Sate, cu acest nume, avem In judetul Vaslui
§1 Musce1.2)
Cea mai veche amintire a satului o avem in uricul din 6974 (1466), Dec. 8 3),
prin care aratandu se hotarul locului pustiu, din Carligatura, la Fantana lui Stiubeiu,
intre Popa6cani, Ruscani §i Gane§ti, cumparat de Moica §i Custea, se spune : «pe dru-
mul cel mare ce merge catre Gäne§ti, iar de la drumul cel mare, peste camp, 'Ana la
hotarul Cwscului: cAo Korrairk KSIlleCKClid>> 4).
In uricul din 6975 (1467), Ghen. 1 5), aratandu-se o alta cumparatura a lui Moica
§i Costea, Seli§tea 4Fantana lui stiubeiu», o apaza intre Gane§ti, Ruscani §1 C(w0i
(cmeaca rzueipiti H memui poycKnuiti a MEN. K011161011)>. Satul era in stapanirea lui Co-.
§escul sau a urma§ilor lui directi,.caci asta insemneaza: Ao Ko-rnlyk KSIIIsmona §1 Koinetpiti,
Alte §tiri din acest veac lipsesc, cum lipsesc i §tirile, pentru intregul veac al XVI-lea.
§ 7. In secolul al XVII-lea. La inceputul veacului acestuia, satul Co§e§ti a fost in
stapanlrea Pobratei. Cine 1-a dat §i and ? Manästirea in veacul trecut, in a doua ju-
matate a veacului avusese, aläturi cu Co§e§tii, §i stapanirea satului Criste§tii. Oricum,
in ispisocul lui Alexandru Lapu§neanu, din 7062 (1554), Mart 20, dat manastirii, pentru
satele sale, nu sant pomeniti Co§e§tii 6). Va fi intrat in stapanirea mänästirei, dupa a-
ceastä data.
De la Vasilie, Voevodul Midovei, c. 1642 (Vezi doc. urmator) avem uricul 7), prin
care, ermonahul Gherasim, egumenul dela Pobrata, vinde Banului visternic §i lui Simeon
Mihailescu, pentru 40 de oi §i 3 cai, seli§tea Co§e§tii, de la linutul Cariigaturii 8).

1). Diet. geogr. al jud. Ia§i, 104.


2). Vezi Diet. geogr. al Romaniel, sub cuvânt. Despre cel din Vasluiu, cp. M.
Costachescu, Observari istorice (extras din Anuarul *coalei Normale Vasile
Lupul", Ia§i 1927) §i Bogdan, DSt. I, 432.
3). Bogdan D*1. 1, 114-116 Vezi satul Popaecani, sub anul acesta §i nota.
4). Vezi satul PopUcani, pag. 24 nota 6.
5). Vezi satul Popaecani, sub anul acesta.
6). N lorga, Studii VI, 75.
7). Acad. Rom. L11/29,
8). Pentru Ba'nul §i neamul lui, cp. satul Ruscanii §i Gäne§tii, in Bul. loan Ne-
culcea, fasc. 6 (1926 27), 89 §i nota 7. Cp. §i Movila Banului, in hotarnica
din 7181 (1673), Nov. 23 (satul Popi§cani). Pentru neamul tut Mihailescu,
cp. satul Ruscanii §i Gane§tii, cit. pg. 90, nota 3. Unul din ei este §i lo-
na§co Talmaci, pentru care, vezi jupaneasa Talmacioae, in 7183 (1675), April
2 (Satul Popa§cani). Asemenea prisaca lui Talmaciu, in 7181 (1673), Nov.
23, Ruscanii §i Gane§tii, loc. cit. 90,

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTEST1, cu trupurile sale POPISCANI, COSEST1 §i BARBEST1 31

In 7150 (1642), April 6)), Vasilie Voevod intAre§te lui Vasile Banul, biv medel-
nicer §i sotiei sale Alexandra, mo§iile Moice§tii, Co?Wii §i Zberoaia §i allele, de la
CarligAturA.
Din 7177 (1699), Iu lie 11 2), avem zapisul, scris in Targul Frumos, prin care
Anita mArturise§te cA rAposata sora sa, BAneasa (Alexandra) a dat nepotului sAu (BA-
nesei) Constantin mo§ia Co§e§tii §i hele§teul.
Prin hotarnica GAne§tilor §i Moice§tilor, din 7181 (1673), Nov. 249), se aratA
despartirea intre aceste dou5 sate §i Popitcani §i Co§A§ti (partea intre Popitcani §i
Moice§ti, vezi-o la Popi§cani, sub anul .acesta). ...SA inpreunA hotarul GAne§tilor §i cu
a Moice§tilor §i cu a Co§A§tilor, un stalpu, iar di acole, di la acel stalpu sd fncepi
pi holarul GclneOilor, aldture cu hotarul Cos4tilor §i allture cu drumul §i pe o
adiugd, ;Ana la Fdrztdria Borciului, di la Fantana Borciului, drept pistl §As, la vadul
costi§at, in Plotonild §i peste PlotonitA in ceia parte la un stalpu §i de acole la deal
la Cuibu Stdrcului 4) pe deal sämnu intrun stejar, in costi§A, undi sA pogoara la Pre-
ludce §i prin Preludce la deal, pe un drum vechiu, panA in Dealul CoOscului, langA
lacu, la un stalpu, undi sA inpreunA cu hotarul Crdstetilor §i in codru, panA undi sA
inpreunA cu hotaru Hondreii/or.,.»
In 7205 (1697), Mai 6 5), Antioh Constantin Voevod, intAre§te stApanirea lui Ma-
nolache Ruset, postelnic mare 6), peste intreg satul Co§e§tii, din CarligAturA, cu iaz,
camp, tarini, fanat, pAduri §i cu tot venitul din hotarul acestui sat.
§ 8. In secolul XVIII-Iea. Nici in acest veac, §tirile nu sant multe.
In 7211 (1703), Oct. 17 7), printrun zapis, Manolache Rusat, ce a fost postelnic
mare, §i sotia sa Irina, dAruesc Saftei, nepoatei lor de fiicA, hele§teul cel mare dela
Co§A§ti, tinutul CarligAturii.
Interesant, pentru istoricul proprietAtii satului Co§e§ti, este zapisul din 7253 (1745)8):
cUn zapis dela Costache Lazul biv vel jic., la man ginerilui sAu, lui Stefan Bosie
camAra§, precum de bunA voia lui au vandut CoWii, sat intreg, la tin(u)tul CarligA-
turn. A§ijdere au vandut §i a patra parte din sat din GAne§ti §i din toat(e) hotarale,
cari sintu inpreunate cu satul GOne§tii, cari aceastA mo§ie, satul GAnea§tii au fostu du-
misale zAstri de mo§ul nostru Manolache Ruset, vornicul cel mari, fiicei sale, mAtu§ii
lui Costache Lazul, anumea Nastasiia, Zau tinuto giupAniiasa Costandin Miclescul pAh.,
car(e) intamplanduisA de sau sávAr§it §i nerâmAindui copii, au rAmas sA o inpArtim nol
frAtente, adicA o parte fiii dumsali vor. Stefan Ruset §i o parte mAtu§isa CostAchioai
§i o parte mAtu§easa Silioneasa §i o parte maica lui Costache Lazul, fiind eai top fi-
tori vor. Manolachi. 5i a6asta parte a mumii lui Costachi Lazul, inpreunA §i cu salui

1) Acad. Rom. Cr. col. 1909, 42, Bul. loan Neculce, fasc. 6, 104.
2). Acad. Rom. VII/166.
3). Arh. stat. Ia§i, Tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 67 verso ; ibid. Tr. 1357,
opis 1543, dos. 213, fila 240 verso (are numai hotarnica intre Moice§ti §1
Popitcani) ; ibid. Tr. 1788, opis 2039, dos. 343, fila 30 verso (necomplecta).
Originalul la Acad. Rom., Cr. col. 1910, 108-109. Satul Ruscanii §i GA-
ne§tii, cit. 107.
4). Aici gre§it ccuibu Stanculub, dar cp. N. lorga, Studii VI, 108 : (Cuitbul Star-
. culub, cum e in adevAr.
5). Acad. Rom. VH/174. Arh. stat. Ia§i, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 18 verso.
6). El stApanea §i in satul vecin, Gäne§tii. Satul Ruscanii §i GAne§tii, Bul. loan
Neculce, fasc. 6, 106-109.
7). Acad. Rom. 11/280, Cr. col. 1907, 210.
8). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 17. Satul Ruscanii §i GAne§tii, cit. 108-109.

www.dacoromanica.ro
32 M. COSTACHESCU

fntreg Copeaptii li-au vandut Costachi Lazul ginerilui s6u, lui 5tefan Bosie, drept 300
lei §1 sint iscAlit §i Sandul Toma vist. i Gligori Crupenschi päh.».
Din acest zapis se vede c satul Co§e§tii, de la Manolache Ruset, vornic mare,
prin zestre a trecut in stapanirea fiicei sale, Nastasicäi, sofa paharnicului Costantin
Miclescu, dela care trece in stApAnirea unei alte fiice a lui Manolache Rusgt, maica lui
Costachi Lazul §1 acesta II vinde ginerelui sAu, Stefan Bosie amära§.
5tefan Bosie apare insä ca ginere §1 lui Sandul Toma visternic i chiar in acela§
an. Se vede cä Costache Lazul §i Sandul Toma erau rude apropiate, cumnati sau veri,
ca amandoi sl-1 poata socoti pe Stefan Bosie ginere.
Din acela§ an cu 7253 (1745) '), avem zapisul prin care Sandul Toma visternic
vinde, intre altele, ginerelui ski Stefan Bosie §i helepteul Copeptilor: «A§ijderea §1
pentru hAle§teul Co§A§tilor, andul danie dumlui Manolache Ruset, 6au fost vornic mare,
nepoatei sale Safti, nevestii meale, dupl cum aratä §1 zapisul acel de danie, toate a-
ceste par(t... §i hale§teul Co§ä§tilor, li-am vândut dumsale ginerelui meu, lui Stefan
Bosie...N 2). Ca martur isdle§te §i Costachi Lazul biv vel jitnicer §1 Grigorie Crupenschi.
Din 7254 (1746)9, avem documentul urmAtor, ce vorbe§te de cearta pentru he-
le§teul Co§e§tilor. loan Neculai Vvd cAträ Sturza vel logft. : cpentru un hale§teu, de la
Co§ea§ti dela tinutul CarligAturii, 'eau fost a räposatului vorc. Ruset Mihalachi, deci fiind
§1 satul Co§ea§tii §1 satul GAne§tii amandoa a vornicului Manolache, au socotit räpo-
satul vor. Manolache, Impreunä cu gupaneasa sa §1 lau dAruit acest häle§teu intreg ne-
poatei lor Saftii, filch sulgeriului Neculai Lazul, cu zapis, in cari zapis hotArea§ti §1 de-
osAbe§ti pe alti fiori i nepot ai vorc. Manolache, ca sä naibA treat:4, cAci numai
Saftii sau dat... 5i Safta avand gineri pe 5tefan Bosie iau dat satul Co§ea§tii, in stApAnirea
sa §i cu hAle§teu intreg, cari hale§teu lau §i prinsu §1 lau intimiiat cu ezAturA §i vrând al
stapftni, iar freorii lui loan Salon, nepotii vorc. Manolache, nu tau ingAduit, tiind eai
satul Gänea§tii, ci au cerut giudecatä, pricinuindu cä giumgtate de apa acelui hAle§teu
vine pre locul Ggne§tilor.. Sturza vel logft. ,a§ea au gäsit cu cale, cA sä cade sä
stea daniia acelor boeri nestrAmutatä... §i sau hotärât pricina sai dea paci filorii lui
Ion Salon häle§teului acestuia.. Am dat aeastA carte la man lui 5tefan Bosie am(4)-
ra§u sä aibä a stäpani acest hAle§teu intreg, cat va cuprinde lumina apib).
Din 7271 (1763), lunie 24 4), avem hotarnica fäcuta de paharnicul Alexandru Ne-
culce, pentru satul Criste§ti. In ea se spune intre altele : gap s'au stAlpit mo§ia Cars-
te§tii, partea dsale medelnicerului Bosie, de cAtrA râze§i, puindu-se hotar o peatrá despre
apus, in marginea Cdrsteptilor, longd hotarul Copeptii, fnfrun pisc, cu bour, Intrun
stejaro)
Din 1784, April 23, avem zapisul lui Matei Milo sulger, prin care cumpara ve-
nitul pe un an, din Copepti §1 mo§iile alAturate, CrAste§ti, Berbe§ti, Poiana Calugärului,
de la pitarul Chiriac Cröstian 5).
Nu cunosc hotarnica Co§A§tilor, din 1791, Aug. 24 6). La aceastA (lath, mo§ia era
a clucerului Anastasie Scortescul.

1). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 13.


2). Vezi Berbe§tii §i Criste§tii, sub acest an.
3). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 17 verso. Cr. col. 1907, 218. Ruscanii §1 Gane§tii,
cit. 109.
4). Arh. stat. Ia§i, Tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501. V. A. Ureche, Miron
Costin, I, 189. Arh. stat. la§i. Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17. Vezi
Criste§tii, sub acest an.
5). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 204.
6). Arh. stat. la§i, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17, Acad. Rom. Cr. col. 1907, 223.

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, CO$E$TI §i BARBE5TI

0 altA hotarnicA a femo§ii Co§A§ti §i Criste§tib din 1795, April 14,1), incredintatA
de proprietarul lor, dum. AnastasA Scortascu, la 1817, Avg. 1 prin care... sA lAmure§te
cA atAt movila Banului, precum §1 rAdiul Mutului sau cunoscut §i sau dovedit la ace
hotAriturA..
§ 9. Secolul al XIX, are putine §tiri pentru Co§e§ti.
Din 1801, August 10,2), cunosc porunca CAimAcAmiei, cAtrA ispravnicii tinutului
CArligAtura, sA cerceteze pricina sArdarului AnastasA ScortAscu, ce are cu stolnicul
Constantin Gheuca, pentru fAnul cosit, de pe vatra iazului, aflat pe mo§ia sa, Co§e§ti.
Nu am o hotarnicA din 18125): cunde trebuie a sA intAlni hotarul Popitcanilor
cu a Co0Oilor,.
In 1816, Sept. 134), cAminarul Anastasie Scortescu roagA pe Domn, ca sA se a-
§eze pricina de hotare, ce are la mo§iile sale Co§e§tii §1 Poenile CalugArului, cu cA-
minarul Manolachi Radu.
Co§e§tii nu sAnt pomeniti nici in Condica Liuzilor din 1803, nici in Catagrafiile
CArligAturii, din 1820 §i 1831, ceia ce inseamnA, cA erau numai sili§ti.
In 1847, Noemv. 13 5), cAminarul loan Fucs e rAnduit hotarnic mo§iilor Criste§tii,
Berbe§tii, Co00ii §i Poenile CAlugarului, toate intrun hotar, a spatarului Teodor Vasiliu.
In 1853, Mai 11 9, Co§e§tii erau tot a spatarului Teodor Vasiliu. Pentru hotarut
intre Co§e§ti §i Popitcani, urmeazA o intelegere intre stApAnii amAnduror mo§iilor.
§ 10. Satul Bórboti. La rAsArit de Popi§cani, avAnd Ruscanii la miazA noapte,-
Prigorenii §i Ciunce§tii la rAsArit §i Criste§tii, la miazAzi; venea din vechiu satul Bar-
be§ti. Din cele ce urmeazA, vom vedea cA numele apare §i sub forma Berbe§ti.
Numele vine dela Barba 7), sau de la un radical Berb.
Nici o §tire nu am despre acest sat, care trebue sa fie foarte vechiu, din secolul
XV-lea §i al XV1-lea. Uricile vechi vor fi pierit, odatA cu Balica, cel dintAi stApAn al
satului, ce-1 cunosc, dupA documente.
In secolul XVII-lea. Cel mai vechiu stApftn, cunoscut, al satului este Isac Balica,
hatmanul §i pArcalabut Sucevei. Aceasta o aflu dintrun uric, din 7130 (1622), Aprilie 1 '5)

1). Arh stat Ia§i, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, iila 7; ibid. Tr. 1788, opis
2039, dos 343, fila 29.
2). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 206.
3). Arh. stat. Ia§i, Tr. 1788, opis 2039, dos. 662, fila 30 verso
4). Acad. Rom., Cr. col. 1907, 227.
5). Arh. stat. la§i, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17. Vezi Popi§canii, sub
acest an.
6). Vezi Popi§canii, sub anul acesta.
7). Un alt sat BArbe§ti, mai des BArbo§i, la CArligAturA, a fost larva PAu§e§ti,
azi in trunul Pau§e§tilor Printrun uric c. 1426, Alexandru Voevod intare§te
fiilor lui $tefan Stravici, Toder §i Petru, vislujenia tatAlui lor rim c(i,14 11,1
Koznura,T$M1 ti !MAN r,S,6 err iiiia naSulectit+Az ii maopc rou r,3,6 Err
wkrx naonocu u Atidromniuc xACUAsill1/4, TOCTie IZARII,,111,11>) i altele. Acad Rom.
Pecete 215. Cp. Satele Baltati, Codre§ti etc., in Bill. loan Neculce, fasc. 7
(1928), 39, Nota 11 Alt sat Barbe§tii, pe Prut, avea uric dela Alexandru
cel Bun, citat in 7035 (1527), Mart 12, Acad. Rom. Cl2 Coriolan, Petru
Rare§, Bucure§ti, 1909, 37-40, Ghib. Surete I, 223-5, XVIII, 122-124.
Un sat BArbo§i, al nepotilor lui Mic Barbosul. este pomenit in 7082 (1574),
Dec. 21, Ghib. Surete II, 274--276. Intrun uric dela Alexandru LApu§neanu
se pomene§te un Barbosul, §i satul Berbe§ti (in Bucovina de azi), ce avusese
urice de IntAriturA de la Ilia§ §i $tetan Voevozi, Ghib. Surete V, 10.
8). Acad. Rom. Pecete 124, Uricarul V, 378, V. A. Ureche, Miron Costin I,
198, 688.
Buletinul Muzeului Municipal 'loan Necu1ce 1ai 5

www.dacoromanica.ro
14 M. COSTACHESCU

Stefan Tom§a Voevod milue§te pe Vasilie Ro§ca stolnic (feu un sat anume Berbe§tii,
ce-i in tin. CarligAturii, cu hele§teie §I cu loc de mori, pe acele parae, care acel sat
de mai sus scris au Jost direaptd cumpdrdturd lui Balica hatmanul si 1-au prapddit
tn a sa hainie, atuncea cdnd s'au ridicat el cu mullime multd de oaste lesascd si
cu Constantin Vodd asupra Domniei mete si asupra schiptrului cinstitului tmpdrat
si care rdzbol idcdnd cu ddnpii, la apa prea milostivul Dumnezeu i-au dat
pre &fist!, sub sabia Domniel mete, unde si oasele zac fag, tntru vecinica mdr-
turie"1). Hotarele vechi,

1). Isac Balica era cAsAtorit cu Nastasia, fiica lui Nistor Ureche [M. CostAchescu,
Neamul de boeri moldoveni Ureche, in Cercethri istorice (1. Minea), Anul IV, I (1928)
43. Pomelnicul Sucevitei, in Dan, MAnAstirea Sucevita 178, 39 §i nota 1]. Era fiul lui
Melentie (Leontie) Balica §1 al sotiei sale Ana sau Scheuca [Dan, Manastirea Sucevita,
178, Nota 2, 171, 38]. Ana sau Scheuca era sora lui leremia MovilA lIbid, 171, nota
9]. Important, pentru aceasta, este uricul din 7091 (1583), Avg. 6 [GhibAnescu, Surete
XIX, 175]: fr r 6 p r enticKnz paAwEcKiii ii c gpaTli1A11.1 cRQHhtkI TOO,Hcl H EfteMiNs Agep-
HHIelt H CHMHWIt alipoA H e6CT(It1 11X tIJK1I<4 KI1kfl1Hr lititt KAAFIll,K1 rETAUF1.1 H CECTTA HX^
rirkica AtTH MOrlili il0r02156T1A. Melentie Balica era fiul vitrig al lui loan MovilA, care
se cAsAtorise cu Maria Balica [cp. Dan, Sucevita 38, 171, nota 9 ; N Iorga, 1st. lit.
religioase, pg CXIV, Studii V. 572, Hurmuzachi, Doc. XI, pag. XLIV, IV, prefata
CI-II; S. Zotta Arhiva genealogicA II, 242 ; V. A. Ureche, Miron Costin I, 726; Ghi-
bAnescu, Uricarul XVIII, 387 nota 3, 493 494, Surete XIX, 180, etc ] Melentie Balica,
cred cl e tot una cu Balica cea§nic din 7085 (1577), Noemvrie 8: iiiipa nmia lii11-11C4
1141111-1HKAD [Ghib. Sur. XIX, 100] din 7085 (1577), Dec. 5 : ex. n. MIKA, [Ghib. Sur.
V. 229], in 7087 (1579), April 8: cx. n. gclitlint1 nopTairk cstiagoiaro, [Ghib. Sur. XIX,
115], in 7087 (1579), April 27: ex. n. Cammi nopTawk alittenklp [ibid. 203], in 7087
(1579), April 26: cii. n GAMMA nopTap cto1mmikui.$3 [Ghib. Sur. II, 32] in 7087 (1579),
Mai 28: (ca. n. cantiKel nopTap.k 034,iacidua [Ghib. Sur XIX, 1181, in 7088 (1580), Mart
20: (it n. camitca liopTap ctithutou, [Ghib. Isp. P, 155], in 7038 (1580), Sept. 21, la
fel, [Ohib. Sur. XIX, 124], In 7088 (1580), Nov. 12: cit. n. naanca norrawk cSgaRcKaroz
[ibid. 127], in 7089 (1581), Fevr. 20, la fel, [Ghib. Sur. V, 154], in 7089 (1581), April
21, .[Ohib. Sur. XIX, 143], in 7089 (1581), Mai 8 : K. H. R,tHI ye,TmaHA H norrap-k
c84eRcictwo), [ibid. 147]. in 7091 (1583), Mai 10: ex. n. iiitia IlOpT.1(rk ditlattelittroz,
[Ghlb. Isp. Ii, 1621, in 7091 (1583), Avg. 6: culn'ktigel torkrunm nII g1,11111,11 16TMal1d"
§i g. n. Kamm,' riopTisp diligent!, [Ohib Sur. XIX, 175, 176], in 703 (1585), April 2:
ea. n. CAAHli ItOpTnirk atiaimarox. [ibid. 183], in 7093 (1585), April 7, la fel, [ibid. 188].
Aceasta este cariera politica a lui Melentie Balica, roman, din Tara MunteneascA [Dan,
cit. 38].
El a murit in 7094 (1586), Avg. 9 cca biv ghetmatm, [Ohib. Uricarul XVIII, 401].
El nu trebue confundat cu fiul sAu Isac Balica hatmanul [ibid. 401, 493]. Pentru cariera
lui Balica, cp. §i Ghib. Divanurile domne§ti, in Bul. loan Neculce, fasc. 7 (1928), 28
§i urm. CA Balica de mai sus, e Melintie, ne dovede§te uricul din 7138 (1630), April
2 [Arh. stat. la§i, Tr. 379, opis 410, dos. 1, divanul domnesc, fila 24]: eMeletie Ba-
lica hatm[an] fn zitele lui Petre Vvod». El a zidit triAnAstirea Balica, azi Frumoasa,
de la la§i, cum se vede din documentul din 7177 (1669), April 8 [ibid. 22]: mdneisfire
din kos de Galata, ziditd de Melinfie Balica hatm. undei hramul sfintilor Arhangheli
Mihail §1 Gavriil §i celorlalte fArA de trupuri puteri», mAnAstire, care in uricul din 1630,
April 2, e numitA csJdnta mandstire, ce se numeste Balicova, unde este hramul a
sfantului Arhistratig Mihail si Gavril i altor fArA trupuri puteri,. MAnAstirea Balica este
intemeiata intre 1582 §i 1586 (anul mortii hatm. Balica). In 1630, April 2, cit. Miron
Barnovschi Moghila Vvd. ii intAre§te clocul ci are de danii §i miluire de la Petru Vvod s
Ibid. Satul Borce§tii, din lin. Soroca, dat mAnAstirii de .Gheorghi Moghila Mitropolit
§i Melefie Balica hatm(an) In zilele lui Pare Voevod,D [Deci, Gheorghe MovilA a
fost mitropolit §i inainte de 1587, Dec. 20, N. lorga, 1st bis. rom. II, 3351. Ibid. satul
Ulmii, din tin. HarlAului 41 este danii §i miluire sfintii mAnAstiri dela Petre Vvod.»
[anul 1582, dat mai sus, reprezintA inceputul domniei a treia a lui Petru Schiopul, N.
lorga, Histoire des Roumains, Buc. 1922, III].

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POMCANI, COSETI §i BARBWrI 35

Si fiul lut Melentie Balica, Isac Balica, a fost hatman §i parcalab Sucevii. El joaca
rol insemnat sub ruda sa, Constantin Movila. Voevod. [domne§te 1 Dec. 1607-20 Nov.
1611, N. lorga, Histoire des Roumains, III]. Ultimul document, ce cunosc de la acest
domn este din 1611, Nov. 23 [Acad. Rom. XXXII/105]. In 7116 (1608), lunie 10 [Acad.
Rom. XL1/8] este mare visternic. In 7116 (1608), Nov. 27 1Ghib. Sur. XXI, 168] este
asemenea mare visternic: f<licarc saAtma REA H PICT -*011HKY. In 7112 (16041, Nov. 1 [Ghib.
Sur. XXI, 144] e simplu boer : «K-kplIOMS 1.10A1311118 Icaiat nammoRuz. In 7117 (1609),
lanuar 26 [Acad. Rom. XLI/13] e hatman §1 parcalab de Suceava. In 7117 (1609),
Ghen. 23 [Ghib. Sur. XXI, 172]: «ritlill1lit1 KHTMAH H HAKI/1,16 CSLIAKCKIH)). In 7117 (1609),
Fevr. 4 [Ghib. Sur. II, 366]: eickrin H411.1 MIKA EtIAHRH KETAUHLI H HOZIalti6,1 CSLIAKCICArl.
In 7117 (1609), lulie 24 [Ghib. Sur. II, 133]: wg. H. HCMCA fiAilliKA reTMAHA H nozKznau
CSHARCKAP020. In 7117 (1609), Avg. 25 [Ghib. Sur. XXI, 177], la tel In 7118 (1610), Sept.
11 [Ghib. Sur. XX, 181] : Isac Balica hatman. In 7118 (1610), Nov. 17 [Ghib. Sur. II, 2661:
dicarc liaaib:a KeTMAH,. In 7118 (1610), Nov. 29 [Ghlb. Sur II, 246]: Cull IcaK licIAHICA KETAUH
H HPSKSAAH CSHAKCI:klz. In 7118 (1610), Dec. 27 [Ghib. Sur. II, 268] : 'dm 1iani1c4 reTAMHI.
In 7119 (1611), lunie 25 [Ghib. Sur. XX, 1921: .rimiS licmc Elmuige r6TManS u nommiun
athutocom8». In 7119 (1611), Avg. 9 [Ghib. Sur. XXI, 186]: dim utIAIIKA pi' AIM' Stains
El reu§ise, in scurta vreme, sa-§i faca o frumoasä avere, compusä din sate, §i,
cu siguranta §i-ar fi marit-o, daca Intamplarile politice nenorocite nu i-ar fi sfar§it
zilele, cum vom vedea mai jos. In cele ce urmeaza, voi cauta sä reconstitui, dupa do-
cumente, satele lui Isac Balica (unele ale lui Melentie Balica). Cumpara in 7112 (1604),
Nov. 1, sub Eremia Vvod., drept 300 ughi, satul Borle§ti pe Siret, ce se numesc TA-
a

maduianii. [Ghib. Sur. XXI, 144]. In 7116 (16081, Nov. 27 [Ghib. Sur. XXI, 168],
Domnul, Costantin Moghila Vvod, II da csatul lubane§tii, pe apa lubaneasa, cu loc de
helesteie §i de mori §1 iezere de pe§te... sat fost domnesc... ascultator de ocolul Doro-
hoiului, pentru credincioasä slujba ce a slujit catra noi, intai, parintelui Domniei mele,
räposatului lo Eremia Voevod §i Tarii noastre §1 apoi §i Domniei mele, când am mers
Domnia mea, cdtrd scaunul Domniei mele, la Iasi, din Cetatea Hotinului... Cp. §l
7125 (1617), Nov. 15 [Ghib. Sur. II, 100 -104]. In 7116 (1608), lunie 10 [Acad. Rom.
XL1/8], Constantin Movila ii intlre§te lui Isac Balica mare visternic, §i altora, satul
Iuca.,u1. In 7117 (1609), lanuar 26. [Acad Rom. XLI/13], Constantin Movila Vvod. In-
tare§te lui Isac Balica cumparatura a 16 ogoare in lucasu. In 7118 (1610), Mal 11
[Acad. Rom. XVII/36], Constantin Movila Vvod, ii intare§te 'Agile de mo§ie, cumpa-
rate in Itica§. In 7118 (1610), Nov. 17 [Ghib. Sur. II, 266] Constantin Voevod ii in-
tare§te in ili§eul de sus, loc de doul case §i loc de moara in Jijia, cumparate, drept
60 taleri de argint, §i un loc de casä, in acela§ sat, drept 30 de taleri. Asemenea in
acela§ sat, Sili§eul de sus, de la tinutul Dorohoiului, un loc de doul case §i vad de
moara in Jijia §i alt loc de casä §i cu loc de moara, in Jijia, toate drept 90 de taleri,
in 7118 (1610), Dec. 27 [Ghib. Sur. II, 268]. El avusese jumatate de satul Pietrisul,
din tinutul Romanului, cum arata documentul din 7139 (1631), Mai I [Ghib. Sur. II,
352-356]. Avusese parti din satul Pomarla, de la tin. Dorohoiului, cum arata doc. din
7155 (1647), lulie 13 [Ghib. Sur. III, 74-75] §i 7152 (1644), Avg. 1 [Ghib. Sur. V,
3051. Avusese parti din satul Hertea, dela tin. Cernautului, cum arata doc din 7147
(1639), Ghen. 26 [Ghib. Sur. III, 323-324] Avusese vii la Cotnari si parti din satul
Dade§ti, ce sant in hotarul Targului Frumos, cum arata zapisele din 7150 (1642), Mart
23 §i 30 [Ghib. Sur. 112, 20, 21]. Avusese satul Parlitii, din tin. Sorocai, cum arata
doc. din 7139 (1631) Avg. 5 [Ghib Sur. V. 156]. Doc. din 7150 (1642), lulie 21 [Ghib.
Sur. IX, 139] arata ca avusese parti in Unchite§ti, tin. Sorocai. In uricul din 7121
(1613), Ghenar 15, dela $tefan Voda Tom§a, caruia Balica Isac ii fusese potrivnic po-
litic - Isac comi§elul se jälue§te Domnului, cum ca « cand a Jost fn zilele lui Cos-
tantin Voevod s'a sculat Balica hatman si i-a luat... jumotate din satul Poscani,
jun-là/aka de jos si cu jumOtate din poiana tntre Sireturi, cu silo si cu mare asu-
prire si i-a aruncat 60 de taleri, dar jOrd uoia luiA, [Ghib. Sur. XXI, 189]. Docu-
mentul este foarte important, cad ne-ar arata felul cum boerii timpulul isi mareau
averile, daca n'ar veni dela tefan Tom§a, du§manul lui Constantin Movila Voevod ci
al boerilor ce 1-au sustinut §i pe multi i-a ucis, confiscandu-le averile, cum s'a petrecut

www.dacoromanica.ro
36 M. COSTACHESCU

st cu Isac Balica. Cele spuse mai sus erau poate numai un pretext, pentru a intoarce
o vanzare. La fel e si doc. din 7121 (1613), Mart 26 [Ghtb. XX, 208], dela acelas
Domn, Stefan Voda Tomsa: Vin inaintea Domnului nepotii lui Albota biv dvornlc si se
jaluesc cu mare jaloba contra lui Isac Balica fost hatman (care era mort din vara a-
nului trecut) csi au adus inaintea noastra multä märturie de boeri si osteni de mai
inainte, de la Curtea domneasca si megiesi de prin prejur, ca atunci cand a fost In
zilile lui lo Constantin Voevod, le-a jacut lor ptIrd si nevoie si le-a lost luat, cu
putearea sa, jumatate de satul $ipoteanii, care acum se numesc Viddenil, pe Jijia
§i cu mori gata in Jijia §i a treia parte din satul Corldtenii, asemenea cu loc de moara
in Jijia, care-i in tinutul Dorohoiului si le-a dat pentru acea jumatate de sat de Vla-
deni, jumatate de sat de Rugósesti, pe Siret, in tinutul Sucevei si aceasta jumatate de
sat Rugasesti, iarasi o luase Balica de la Dochia Dracioae si de la fiii lui Mateias,
WA de voia lor ; [tar pentru acea a treia parte de] Corlateni, le-a dat satul Durnesti,
care fusese luat ...de catra Toader Mohila, iarasi cu puterea, in zilele lui Eremia Voevod
§i le-a zvärlit 450 de taleri .o. Al hatmanului Balica fusese si satul Racintii, pe Nistru,
cum se vede din 7139 (1631) Mart 23 [Ohib. Uricarul XVIII, 398], Isac Balica avusese
si jumatate din satul Mogo§asti, din Uarligatura, cum se vede din doc. 7138 (1630),
Aprilie 2 [Arh. stat. Iasi, Tr. 379, opis 410, dos. 1, fila 24]. Avusese, asemenea, satele
Verejenii §i Heciul, din tinutul Sorocii, cum se vede din doc. din 7177 (1669), April 8
[Arh. stat. Iasi, ibid. fila 221. Din doc. din 7131 (1623), lulie 23 [Ohib. tsp. 12, 156] se
vede Ca avusese satele Visternicenii, Rogojenti si Roiecii, pe Raut, cu loc de moara in
Raut i helesteu si satul Mascani, pe apa Nistrului [cp. si Foaia pentru minte, inima
si literatura, 1845, 49]. Pentru aceste din urma si in 7132 (1624), Nov. 29 [Ghib. tsp.
12, 158] si 7131 (1623) Aprilie 9 [Uricarul V, 221-2221. El avusese si parte din Bra-
esti, din tin. Harlaului, cum se vede din doc. din 7127 (1619), tulle [M. Kogalniceanu,
Arhiva romaneasca, ed. II, 54]. A avut si satul Barbesti, din tin. Carligatura, de care
e vorba in studiul de fata.
Amestecat, dupa moartea lui Eremia Movila Voda, in luptele pentru ocuparea sca-
unului Moldovei, de catra urmasii sai, inrudit de aproape cu aceasta familie, el si-a
pierdut capul. Spune letopisetul lui Miron Costin [Cogalniceanu, ed. I, vol. 1, 229-231]:
«Apropiindu-se Stefan Voda Tomsea de teara, Constantin Voda. cu mumasa §i cu fratti,
sei au purces la Lest, i cu cativa din boieri, intre carii era si Nistor Urechm Stefan
Pototchi, cumnatul lui Constantin MovIla Voda, strangand oaste, ca sese mii de oa-
meni, cu Constantin Voda si cu fratesau Alexandru Voda, au plecat asupra lui Stefan
Tomsea. Acesta avea oastea tarit toata, apoi unii din capitanit lui Mihai Voda, veniti
din Tara ungureascä si multime de 'Mari Nohai, cu Cantemir. Lupta s'a dat la Cornul
lui Sas. «La acel loc, Cornul lui Sas, este cotit Prutul, insa cotul se prinde in partea
despre rasarit, earl de aceasta parte, unde era tabara leseascA, este esita apa Prutului,
pept la camp. Intracela loc au facut ostile lui Stefan Voda si Tatarii nAvalA asupra
Lesilor, si n'au tinut razboiul nimica Lesii, cat intracela razboiu asa desirg s'au spai-
mantat si s'au amestecat Lesii, denice tunurile n'au apucat odata sa sloboadA,>. Con-
stantin Voda si cu un comis Mihailescul, cazand pe mãnele unor tatari, care vrand sa-1
duca Hanului, s'au inecat in Nipru. «Perit-au si boierii toll, coli s'au prilejit de ve-
nisd cu oastea, tot oameni de casa leremiei Vodd, anume: Vasilie Stroici logo-
jotul Balica hatmanul, Chirila postelnicul, Miron stolnieul h ,,Fost-au acest razboiu,
la Cornul lui Sas, in anul 7120 (1612).,) Cp. si N. lorga, Studii XIX 22-23.
Unele din documentele vremit pomenesc despre aceasta peire a boerilor. Un do-
cument din 7125 (1617), Fevr. 1, dela Radul Voevod [Uricarul V. 219] spune urmatoa-
rele: «Si au fost acel sat (Variatorii pe Bikrita) inainte dame i mi uire lui Chirila
postelnicul, dela Constantin Vv,, carele l'au perdut din vicleniea lui, and sau sculat
cu multime de lesi si de cazaci, cu Costantin Vvod. si au venit asupra lui Stefan Vv.
Tomsa si asupra pamantui acestuea si au facut mare razboiu cu dansii la Dorohoi pe
sos, intre Prut si intre Biea, unde ei insusi toll s'au prapadit cu toate ostile lor,
unde si oasele lor de fata se putrezesc, pentru vecinica marturistre).
Despre Balica hatmanul, in afara de cele date in istoricul Barbestilor, cunosc un-
matoarele stir!. In doc. din 7127 (1619), luli [M. Cogalniceanu, Arhiva romaneasca, ed.
II-a, I, 54] de la Gaspar Vvd. se spun urmatoarele «acele parti de ocina (din satul

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTEST1, cu trupurile sale POP1SCANI. COSESTI si BARBESTI 37

Printrun document din 7130 (1622), lulie 171), Stefan Tomsa Voevod intareste,
din nou, lui Vasile Rosca, mare arma§, satul Berbestii, de la Carligatura, ce I-a pier-
dut Isac Balica hatman, in viclenie.
Tot in acelas an 7130 (1622), Dec. 18 2), Stefan Voda Tomsa darueste lui Vasile
Ro§ca medelnicerul satul Berbesti, la Carligatura, care fusese al lul Balica hatmanul §1
1-a pierdut, cand s'a sculat, cu o multime de Lesi si de Cazaci, cu Constantin Vocia,
asupra Domnului si a tarii 3). Nu a§ putea explica, care e cauza acestei intariri repe-
tate, sub acela§ domn si acela§ an.
In 7132 (1624), Martie 244) Radu Mihnea Voevod intareste boerului Vasilie Ro§ca
vel medelnicer -gun sat, anume Barbestii, in tinutul Carligaturii, din uric de danie §i
de miluire, pentru a lui dreapta slujba, de la Stefan Tomsa Yoda, care acesta a fost
mai inainte a lui lsac Balica hatman si 1 a praptclit intru a sa hainie, and s'a ridicat,
cu Constantin Vocla §i cu multime de lesi §i de cazaci si a venit in Ora Domniel mete
si au facut razboiu mare, cu Stefan Tomsa Vvd , iar Dumnezeu atot puternicul 1-a
dat sub sabia luix-. Tot Radu Voevod, in 7133 (1625), Fevr. 16 '), intareste lui Vasilie
Rosca medelnicer satul Berbesti, la Carligatura. .

Important este hrisovul din 7135 (1627), Fevruarie 23 9 prin care Miron Bar-
novschi Moghila Vvd, ,cam miluit a noastra sfantá ruga ce-i zidita din temelie, ma-
nästirea din Hangu, unde este hramul sfintei Vovidenii a preasfintei si curatei nasca-
toare de Dumnezeu ..cu un sat, anume Barbestii. in tinutul Carligaturii, care acel sat
a fost dreapta cumparatura unchiului Domniei mete lui Isac Balica hatman7), §;

BrAesti, dela tinutul Harlaului) ce au fost a Mai hatmanul, s'au fost luat pe sama
Domniei, inca. inaintea noastra de Stefan Vv. Tomsevici, pe dud insusi Balica au perit,
cand au fost venit cu osti lesesti, asupra lui Stefan Vv si care razboiu s'au facut pe
apa Jijiei, si in drumul Sasul, la vii, pe Prut». In uricul din 7127 (1619), April 15 [U-
ricarul XVIII, 289] de la Radul Vvd se spune, despre satul tuba iestii, din tin. Doro-
hoiului, fost domnesc: ql-a rapit de acolo, Isac Balica batman, in zilele sale si I-a fost
luat pentru sine, iar dupa aceia 1-a pierdut in hiclenie, cand a venit cu sabie si cu
multime de Lest, asupra acestei tari si asupra lui Stefan Voevod.), In uricul din 7131
(1623), lulie 23, dela Stefan Tomo Vvd. [Glib. tsp. 11, 1561 se spune despre satele
Visterniceni, Rogojani si Rosiecii, de pe Raut si Mascani, de pe Nistru, din tin. Sorocii:
-tacele sate au fost a lui Isac Balica hatm. si li-'au prapadit la a lui viclesug, cand s'au
legat ei si cu alii boeri pribegiti din Tara Lesasca, cu multa oaste lesasca si Cazaci
cu sabii si jacuri s'au venit asupra domnii mele §i pamantulul nostru si mare razboi
s'au facut cu domnia me la apa Jajai, si tot puternicul Dumnezau i-au adus supt sabia
domniei mele, uncle si oasele lor fata sant pentru vecinica marturim In uricul din 7132
(1624) Nov. 29 [ibid 158] dela Radul Vvd., vorbindu-se de aceleasi sate, se spune :
au fost a lui Isac Balica hatm. si le-au prapadit din viclesugul lui, cand s'au legat cu
domnul lor Costantin Moghild Vod(d) §i cu multame de Lesi §i Cazaci, asupra lui
Stefan Vvod. s'au picat toti supt sabia tub>.
1). Acad. Rom. VII 171, Cr. col. 1907, 217.
2). Acad. Rom. VII/175, Radu Rosetti, Pamantul 139, nota.
3). La Rosetti, cit. gresit: casupra Domnului sau Constantin Vvc1).
4). Acad. Rom. Pecete 152, Uricarul V, 381-383, V. A Ureche, Miron Costin I,
199-200.
5). Acad. Rom. IV/285.
6). Uricarul V, 383-386, V. A. Ureche Miron Costin I, 200-202, Cr. col. Acad.
Rom. 1907, 217.
7) 'fatal lui Miron Barnovschi Vocla e Dumitru Barnovschi, iar mama Domnului
era Satta (Elisaveta), sora lui Isac Balica, Dan, Sucevita 38, 172 (Aid nota
2, gresit, ca Elisaveta era soil cu Melentie Balica, and in realitate era
fiica lui Melentie Balica.

www.dacoromanica.ro
38 M. COSTACH ESCU

mai inainte de aceastA vreme, ar fi miluit cu acel sat, Stefan Voda Tom§a , in domnia
dintaia, slugii noastre, Vasilie Ro§ca vel arma§, pentru hainie, de vreme ca a avut
razboiu Stefan Vocla Tom§a cu Con5tantin Voda §i cu alli boer1, §i alunce $1 [sac
Balica a peril f i cu ddnsul mull hoer!, $1 toate moVile lor le a impdrlit in mina
boerilor sell. lar pe urmd &elan Vodd cdruia 1-a Den!! steag de Domnie, de la
cinstitul impárat, sel domneascd el a socolit cu tot slatul sdu $1 n'a aflat nici
pre unul hain $1 a intors toate mo$111e lor In mdnele Jeciorilor $1 a neamului acelor
boerl, care au azut ham acel rdzboiu. Si and a daruit Domnul Dumnezeu mie
Domnie, in mo0a Domniei mele, strans-am parintii §1 rugatorii arhierei ai Domniei
mele §i boeri mari §i mici §1 feciorii boerilor §i i-am intrebat pre dan§ii, pentru a-
cest lucru, cade-se a stapani acele ocine acei boeri, oameni straini §i de alt neam ?
lar ei toti, cu un glas, au raspuns, ca nu se cade a stApani oamenii cei straini, ci sa
alba a stapani cine va fi fecior §i neam acelor boeri. Pentru aceia Domnia mea am
luat toate mo§iile unchiului Domniei mele, a lui Isac Hatman §i le-am dat pe la ma-
nastiri §i I-am scris pe dansul in sfantul pomelnic cel mare. Luat-am li acest sat, ce
scrie mai sus Barbe§tii, in tinutul Carligaturii, §i 1-am dat la a noastra ruga, ce scriem
mai sus §i i-am facut lui pomenire mare, din an in an, de vreme ca nu s'a aflat ni-
mine mai aproape ruda, fara de Domnia mea §i am dat pentru acel sat 270 taleri, lei
Wulf, credinciosului §i cinstitului nostru, Lupul vel vornic, pentru ca a fost pus la
dansul zalog, de Vasilie Ro§ca arma§u, pentru a lui nevoe, §i am luat de la dansul §1
zapisul ce i-a fost facut Lupului vornic, §i zapisul dela Lupul vornic, iara§i 1-am luat
pentru credinta. Pentru aceaia, ca sa fie acel sat Barbe§tii, dela Domnia mea, ce scrie
mai sus, manastirli Hangului, danie §i miluire §i uric, cu tot venitul... ,
Din 7135 (1627), Fevr. 24 1), avem zapisul Lupului vel vornic. cEto az Lupul vel
, dvornic, gorneai zemli dau §tire §i marturisescu cu scrisoarea mia, de randul satului
Berbe§tii, ce iaste in tanutul Carligaturii. care sat fost-au dat de rapoosatul Stefan Vocla
Tom§ea Dumnadzau-1 pomeneasca lui Vasilie Ro§cai vornicul §i Vasilie Ro§ca fostu-
1-au zalogit la mine, drept doao sute *i §eaptedzeci de lei. Care sat fost-au driapta
cumparatura Mai hatmanul Dumnadzau-1 pomeneasca. Intraceia Maria sa Domnu
nostru lo Miron Barnovschi Moghila Voevoda, hiind de-o cas(A) §1 de un sange cu
Balica hatmanul, n'au vrut sa lase mqia dumisal(e) pre manule altora, ci-au rascum-
paratu-o. Si mi-au dat in manule meale dinnaintea Divanului acei doao sute §i §apte-
dzeci de lei. Si dreasele de dare §1 de miluire ci-au avut Vasilie Ro§ca dela Stefan
Voda §i dela Radu Voda, Inca le-am dat in man marii sale lui Vodb> 2),

1). Acad. Rom IX/21. V. A. Ureche, Miron Costin I, 689, loan Bianu, documente
romane§ti, Tom. 1, fasc. I, 134
2). Acest Lupul vel dvornic este, cred, Lupu Haba§escu, aratat ca mort in 7150.
(1642), Mart 30 [Ghib. !sp. 112, 21, V §i N. lorga, Studii VI, 572]. El e
tatal lui Ion Haba§escu [doc. 7128 (1620) Nov. 20 Ghib Sur. II, 229 301,
care, ca fin al lui Vasile Banul biv vornic, capata, dela acesta, in hotarul
Cacace§tilor (azi in mo§ia Buznea), apropiati, o prisaca cu 20 matce [satul
Ruscanii §i Gane§tii, Bul loan Neculce, fasc. 6. 90 Si nota]. Sotia Lupului
Haba§escu vornic e Mariea Prajescu, fiica lui Stefan Prajescu stolnic [7166
(1658), lunie 12, in Ghib. Isp. III', 99, Arhiva soc. §t. §1 lit. la§i, anul XI,
4321. Pentru vornicii de Tara de jos, cu numele de Lupu, vezi Uricarul XVIII,
477, Ghib. Sur. 11, 161, 359 (intre anii 1631-1632). In 1631, amandoi vor-
nicii, §1 cel de Tara de sus §i de jos, se numesc Lupu. Unul din vornicii
Lupu, din acest timp, este viitorul Domn al Moldovii, dupa April 1634,
Vasile Lupu. Letopisetul lui Miron Costin, Cogalniceanu, ed. I, vol. I, 267,
270, 272.

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI §i BARBESTI A
In 7145 (1637), lanuarie 18 9, Vasilie Voevod imputerniceste pe calugaril dela
mänästirea Hangu, sa-§i tie satele Berbe§tli, din CArligatura, si Pascanii, din Suceava.
In hotarnica satului Avramesti, din 7146 (1638), Mart 22 2), gäsim urmatoarele despre
Berbe§ti : «Iar hotarul acelui sat Avramestii sa inciape din matca Plotonitm, dreptu spre
soare räsare, intro movilä sapata, deasupra BerbeOdor, iar de acolia in riadiul Hul-
turului...z
Din documente tarzii, din veacul al XVIII-lea, aflu ca manastirea Hangu nu §i-a
stapanit mosia. Se vede ca neamurile lui Balica, cu pad, vor fi scos-o dela manastire.
Stirile asupra proprietarilor, urmatori lui Miron Barnovschi Movila, lipsesc. Incurcatura
poate fi cu atat mai mare, cu cat §tirile se pot amesteca, daca nu procedezi cu cea
mai mare bagare de seama, cu cele privitoare la satul Barbo§ii, din Carligatura, de
langl Pau§e§ti.
In 7170 (1662), Mai 22 '), o parte din Barbe§ti, la Carligaturä, o are Ilie Smuncila.
In 7173 (1665), Julie 25 4), in alegerea hotarului intre Ciuncesti si Avrameni, a1A-
turi cu marturi din Ganesti, Popiscani, Madarjaci, Scorta§ti, Frateni, sate toate vecine,
gasim si pe Nica §i Stanciul de Barbe§ti.
Zapisul din 7185 (1677), Fevr. 16 5), de danie a unei parti din Romanesti, in
Carligatura, lui Ion, feciorul lui Miron Costin, e scris in Berbe§ti.
In 7185 (1677), lunie 45), satul Barbe§ti era in stapanirea lui Miron Costin. In
lista multelor sate aflam §i Barbe§tii, la Carligatura.7)
Miron Costin a dat aceasta movie zestre, fiicei sale Tudosca, mar-Rata cu Gri-
gora§ spatar 8).
§. 11. In secolul XVIII-Iea vi XIX-Iea. In 7222 (1 14), Aprilie 21 9), Lupul Costachi
vel vornic de Tara de jos cumpara, cu 250 lei, de la Tudosca, giuparteasa raposatulul
Grigoras, ce a fost spatar, fata raposatului Miron Costin, biv vel logft. mo§iile, satul
intreg Berbestii §i parte din Crastesti, zestre dela parintele ski.
Important, pentru istoricul Barbestilor este zapisul din 7253 (1745)0), prin care
visternicul Sandu Toma vinde ginerelui sau Stefan Bosie «satul Berbestii, ce iaste la
tinutul Carligaturii, sat intreg cu iazuri, care sat de bastina lui au fost a manastirei
Hangului si facand schimbatura manästirea Hangul cu dmlui Miron Costin, eau fost
vornic mare de Tara de gios, (land Miron Costin alta movie anume.... au luat satul
acesta Berbestii §i mai cumparand Miron Costin §i alte Orli de mosie din Carste§ti,
care sa hotarasc cu Berbe§tii §1 dupa moartea lui Costin vornic, dumneaei 4-upaneasa
lui Miron Costin ") toate aceste Orli de mo§ie §i din Carstesti §i din Barbe§ti li-au
vandut dumsale vornicului Lupului §i vornic Lupul li-au vandut socrumeu lui Neculai
Lazul biv vel sulger §i socrumeu mi li-au dat mie zastre. Asijderea §i pentru hale§teul
Co§A§tilor dandu-1 danie dumlui Manolache Ruset ci-au fostu vornic mare nepoatei sale

1). Acad. Rom. IX, 20.


2). Ghib. Sur. III, 144. Satul Prigoreni, in Bul. loan Neculce, fasc. 5 (1925), 47.
3). V. A. Ureche, Miron Costin 1, 730.
4) Ghib. Sur. 1V, 34. Aici gre§it, Babe§ti in loc de Barbesti.
5). Ghib. Sur. XIII, 13.
6). V. A. Ureche, Miron Costin I, 132-133. Vezi la Popi§cani, sub anul acesta.
7). Rosetti, Pamantul 249, Hasdeu, Arh. ist. III, 282.
8) Uricarul V, 388. Arh. ist. cit. 282 (Tudoscai spAt. Zmuci1.1A, V. A. Ureche,
M Costin, I, 212.
9). Acad. Rom. 11/300. Ibid. Ms. 3336, fila 14.
10). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 13.
11). In realitate, fata lui Miron Costin, Tudosca.
www.dacoromanica.ro
46 M. cosTACHEscu
Saftl, nevestli meale, dupa cum arata §i zapisul acel de danie, toate aceste Orli §i
Berbe§ti, sat intreg §I partile din Craste§ti §i häle§teul Co§a§tilor li-am vandut dumsale
ginerelui meu lui Stefan Bosie, drept 500 lei batuti...,)
In hotarnica Criste§tilor din 7271 (1763), lunie 24 '), Berbe§tii se arata aläture
cu Criste§tii.
Pentru trecutul mo§lei Barbe§ti, este foarte important documentul din 1765, Iulie
212). gDIn luminata peronca Mariei Tale, de iznoava am luat sama intre sfintia sa
Partenie, egumenul de la manastirea Hangu, cu lonita Bosie ot visterie, vechilu din
partea Ilincai jicniceroaie, giupaneasa lui Stefan Bosie jigniceru, pentru pricina mo§iei
Berbe§tii, de la tinutul Carligaturei, ce o cere numitul egumen dela Bosieasa, cu tin
hrisov de la Miron Barnovschi Voda, din let 7150, care de atunce §i papa acum au
trecut 165 de ani, care hrisovu intare§te manastirei pe multe mo§ii §i scrie §i pentru
aceasta mo§ie Berbe§tii, la care intrebandu noi pe vechilul Bosieasai ce are sa ras-
punda inpotriva acestui hrisov §1 cu ce stapane§te acea mo§ie, el ne-au aratat ca a-
ceasta mo§ie Barbe§tii au fost a Balical hatmanu §1 a Mirone§tilor 8) §i intamplanduse
de au murit Balica hatmanul fiind hain §i Mirone§tii lipsind de aicea, s'au luat aceasta
mo§ie de Stefan Voda Tom§a §I au dat-o danie lui Vasilie Ro§ca ce au fostu arma§
mare §i Vasilie Ro§ca au zalogit-o la Lupul vornicu, drept 270 taleri §1 apoi cazand
Domnu Miron Barnovschi Vocla §i fiind neamu Balicai hatmanu au rascumparatu mo§ia
Barbe§tii dela Lupu vornicul §i au dat- o la manastirea Hangul. Pe urma viind in tara
neamul Movile§tilor §i a Mirone§tilor, toate mo§iile lor ce au avut ei, care le-au fost
luat Stefan Voda Tom§a §i Barnovschi Voda, de le-au fost dat danie, pe la manastiri,
le-au luat inapoi, dupa cum §i Miron Costin logofatul §i-au luat mo§ia Barbe§tii find
a lor 4), §i rau le-au fost dat danie, neavand treaba cu mo§iile. 5i la aceasta s'au cu-
noscut §1 din scrisorile ce au fost pe aceasta mo§ie... §i cand §i-au luat Mirone§tii
mo§iile au luat §i scrisorile. Deosabit ne-au mai aratat §i inpartala ce au facut Miron
Costin logof. de mo§ii, feciorilor sai, in care inpartala este §i mo§ia Berbe§tii dela Car-
ligatura, data zastre fiicei sale Tudoscai, ce au tinut-o Grigora§ spatar §i Tudosca
au vándut aceastá mosie Berbe0ii Lupului Costachi vornicu i Lupul Costachi
vornicu au vandut-o lui Neculdi Lazu sulger t Neculai Lazu sulger au dat-o zestre
gineriseu Sandu, jeciorul Tomii negulitorul i Sandul au vandut Berbetii gineriseu
lui Stefan Bosie jigniceru, care de cond au luat Stefan Bosie mo0a Berbe0ii sant
20 ani mai bine. Am intrebat §i pe numitul egumen ce raspunde inpotriva acestor
dovezi de mai sus aratate, sau de au stapanit manastirea aceasta mo§ie vreodata. Egu-
menul alta dovada de stapanire sau scrisori, Mara dintracel ispisoc a lui Barnovschi
Von, in care intare§te pe multe mo§ii, cum ,i pe aceasta mo§ie Berbe§tii, dar a sta-
!Atli n'au stapanit niciodata acele mo§ii, alta n'au aratat. Si scrisorile ce sant la mana
Bosaesei, care acele scrisori cunoscut este, ca s'au luat dela manastire cu vreo giu-
decata, care eine poate sa §tie de 165 de ani, dupa cum §i alte mo§ii ce arata Intracel
ispisoc, nu le-au stapanit, nici le stapane§te, ce numai Baicenii §i mo§ia de langa
manastire, iar alte mo§ii, toate s'au luat dela manastire cu giudecata domneasca... Care
dupa atatea scrisori §i dovezi ce-au aratat numitul vechil al Bosaesei, stand noi de am
luat sama §i de vreme ca aceasta mo§ie niciodata n'au stapanit-o manastirea de 165 ani,

1). Vezi Criste§tii, sub acest an.


2). Cr. col. Acad. Rom. 1907, 222, V. A. Ureche, Miron Costin I, 202-204,
Uricarul V, 387 391.
3). Neamul lui Miron Barnovschi Movila. Ori a lui Miron Costin ?
4). Dupa un document dat mai sus, o avea schimb de la Manastirea Hangu.

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTE$T1, cu trupurile sale POPl$CANI, COSE$T1 t BARBE$TI 41

macar de au §i fost dat danie §1 au trecut atatia ani §1 au umblat pentratatea maul,
ce scriu mai sus, cu toate scrisorile cele vechi, ce au fost la mAnAstire, care se vAd
la man Bosaesei §i de atuncea §i Ora acum mAnastlrea n'au stäpanit niciodatA cu
acel ispisoc, ce-1 aratA egumenu. Al doilea cl la ispisocul ce au arAtat egumenul, Berle
cum cl hainindu-se Balica hgtmanu, au luat mo§ia §1 au dat-o danie lui Vasilie Ro§ca
arma§u, dar nu pomene§te ce hainlacu au Mut §1 mai ales trecandu §i atatia ani la
mijloc, peste 160 ani mai bine §i fiindu §i atatia egumeni, cum §1 patriarcul Alecsan-
driei Wind aice, de-ar fi avut mAnAstirea vreo dreptate, §i-ar fi cAutat dreptatea lui.
Ce no!, prea inaltate Doamne, dupl a noastrl cun4inta §i cercetare ce am fAcut, pe
scrisori §i dovezi, ce ne-au arAtat Bosieasa, prin vechilul sAu, pe aceastA mosie Ber-
be§tii §1 dupl stápanirea veche ce au trecut atatia ani, a§a am socotit, cl numitul egu-
men de Hangu rAu se acolise§te de mo§ia Berbestii §i a§a am giudecat: Ilinca Bo-
sieas6... s6-si stdpániasul mosia Berbestii cu band paces. IscAlesc : Ion Paladi vel
vornic etc.
In 1765, August 11 1), Domnul Moldovei, Grigorie Alexandru Ghica intAre§te ana-
foraua de mai sus: «bine §1 cu cale au judecat velitii boeri §1 de vreme CA aceastA
mo§ie BArbe§tii, decand au e§it de sub stápanirea manastirel este vreme trecutA peste
160 §i mai bine de ani §1 cu ce chip s'au instreinat de la mcimIstire nu se stie,
fiinda egumenul acei vremi n'au cAutat pricina aceasta, cum 0 singur fericitul pa-
triarh, nu de multA vreme fiind aicea, de ar fi avut mAnAstirea vre- o dreptate, n'ar fi
lasat-o necAutatA §1 mai vartos cA aceastA mo§ie BArbe§tii, dela Tudosca, fata lui Miron
Costin logofat §i panA la Stefan Bosie jigniceriu, cu vanzarea au umblat in cinci maul
§1 de cand se stApane§te de Bosie, Inca sant 20 de ani, dupl dreptate, Domnia mea
am hotArit, ca sA stApaneascA jupaneasa lul Bosie mo§la BArbe§tii, cu bunA pace §i
despre igumenu de Hangu, supArare mai mult sA nu anal».
Mo§ia o dA Linn sotia jicnicerului Stefan Bosie, zestre fiicei sale, cum se vede
in hotarnica Craste§tilor, partea lui ulordache ginerile jicnicerului $tefan Bosaip despre
rAz4, din 1771, Sept. 30 2). In ea se spune cdin capul Craste§tilor, din hotarul Ber-
be§tilor...». La aceastA datA, Criste§tii, Co§A§tii, Berbe§tii §i Poiana CalugArului erau
tot o proprietate, cum se vede din doc. din 1784 April 23 3) StApanul mo§iei, in acest
an era pitarul Chiriac Crastian, de la care cumpArA Matei Milo, drept 130 lei, venitul,
pe un an, al mo§iilor din CarligAtura, anume Craste§tii, Co§A§tii, Berbe§tii §i Poiana
CalugArului.
Berbe§tii sant pomeniti §i in hotarnica din 1791, Avgst 25 4) chotarale disparta-
toare Creistestilor si Berbestilor di cAtrA Ciunce§ti §i BrAe§ti ). In acest an Berbestii
erau ai clucerului Anastasie Szortescul, care stapanea §i Co§A§tii §i Criste§tii 6). Nu
sant pomeniti nici in Condica Liuzilôr, din 1803, nici in Catagrafiile din 1820 §i 1831,
dovadA cA erau numai seli§te.
In 1817, Oct. 7 6), prin foaie de zestre, cAminarul Anastasie Scortescu, inpreuna
cu Criste§tii, ii dA zestre fiicel sale Smaranda §i Berbe§tii.

1). V. A. Ureche, Miron Costin, 1, 202, Uricarul V, 386.


2). Arh. stat. 14, Tr. 1357, opls 1543, dos. 163, fila 66 §i urm. Vezi hotarnica
aceasta la Criste§ti, sub anul acesta.
3) Cr. col. Acad. Rom. 1907, 204.
4). Arh. stat. cit. Vezi-o la Criste§ti, sub acest an.
5) Vezi Co§a§ti, sub 1791, Aug. 24 §i Criste§ti 1790, Noemvrie 20. Cr. col.
1907, 223
6). Vezi Criste§tii, sub anul acesta. 6
Buletinul Muzeului Municipal (loan Neculcei la§i
www.dacoromanica.ro
42 M. COSTACHESCU

Mo§la este pomenita in 1845, lunii 24 1) cu ocazia unei neintelegerl de hotar /litre
Prigoreni i Brae§ti si Ciunce§ti: e intro piatra unde sa disparte astazi Berbe§tii de PrigoreniD.
In 1847, Noemv. 13 1'), and caminarul loan Fucs e randuit hotarnic, mo§iile Cris-
testii, Berbestii, Co§g§tii §i Poenile Calugarului erau toate intrun hotar, a spatarului
Teodor Vasiliu.
§ 12. CristeVii. In hotarul mo§iel Cristesti, de azi, intre Co§asti, la apus, Bar-
be§ti, la miaza noapte, BrAesti, la rasarit §i Handre§ti, dela tinutul Romanului, la miazgzi,
era de demult mo§ia §i satul Criste§ti. Numele satului la inceput a fost Craste§ti §i
Carste§t1, az insa nu se aude cleat Craste§ti3). Numele satului vine dela stramo§ul
Crastea sau Carstea, (itoyaTii, imorr-k) 4) mai .vechiu de cat Stefan cel Mare, WA sä pot
hotari cine anume este.
1). Arh. stat. 1a§i, Tr. 1788, opis 2039, dos. 437, fila 47.
2). Arh. stat. Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17. Vezi Popi§canil sub
acest an.
3). Sate cu acest nume sant multe in tara : Carstesti, Iii jud. Olt, Criste§ti, in
judetele Boto§ani, Iasi (in comuna Brae§ti unul §1 altul in corn. Holboca),
Suceava, Tutova. Cp. Dict. geogr al Romaniei §i Dict statistic al Romaniei,
1915, II, 666, I, 114, 472, 480, II, 860, 974.
4). Mai deasä in Moldova, e pronuntarea Crastea (§1 Craste§ti), din care s'a dez-
voltat Cristea si Cristesti, azi general, in Moldova, dar, cred, ca nici cea de
a doua n'a lipsit, cum se vede, din uricul din 6998 (1490), Mart 17 [Bogdan,
D$t I, 432]: ffrAe sual icitprrk). Un sat stravechiu Craste§tii, tot in Carli-
gatura, 15 ktn. in linie dreapta de cel din coin. BrAe§ti, era intre Madraje§ti,
Narote§ti (Lungani), Codresti §i Belcesti. Pentru el, vezi documentul de la
$tefan eel Mare, de mai sus, din 1490, Mart 17, ce0,0 114 KOZAHrSTS01 11,1
HAVk rA6 min KPCTt,7, prin care jumatate, partea de sus (despre apus), despre
Lungani cimnirkia LIACT rwrint suporiincii [sotia lui Narotä, de sub Mexandru
cel Bun, stapanul Narotestilor, a Lunganilor] tvrr nOTOR TMIKVVIi IVA:. Ma-
TIARA §i fratele sat, Danul §i surorile lor Zoica §i Nastea, fiii lui lurle Davi-
descul, nepolii lui David comisul [acesta trgeste sub Alexandru cel Bun,
Radu Rosetti, Pam. 176] o vand lui Negrila Bätarescul, intrand in satul Ba-
targ§ti, azi in trupul Sanestilor [Bul. loan Neculce, fasc. 4 (1924), 26 §i arm.],
iar cealaltä parte s'a pastrat cu numele de Craste§ti §1 a ajuns mai tarziu
in stapanirea manastirii Galata [Uricarul V, 210, Hurmuzachi, Doc. XI, 232,
Nota 2, Arh. stat. Iasi, Anaforale 108, 44 verso]. Vezi §i Bul. loan Neculce,
fasc. 7 (1928), 85, nota 6, 86 etc. Alt sat Craste§ti a fost la Bacau, pe apa
Calna§ului, dui:4 cum se vede din doc. din 6979 ( I471),' 2 Noemvrie [Bogdan,
D$t. I, 165], prin care se intare§te acest sat lui Danciu Bolda§. Acesta
avusese privilegiu dela Alexandru cel Bun, care insa arsese, cum se vede
din uricul din 7026 (1518 , Dec. 26. [Hasdeu, Arh. ist. I', 271 In 7001 (1493),
Noemvrie 4 [Bogdan, Dt. II, 31] se intgre§te Nastasiei, fiica Mgrinii, nepoata
lui Crastea crWTHHH8 A*A4 CU KACT*... mizrretirrin Het %VII4,Wk rA6 RUl
nuipocnaity. Atte sate, cu acest nume, intre cele mai vechi, anterioare lul
5tefan cel Mare, cunosc 'Inca bi urmatoarele. In 6955 (1447), Fevr 11 [Di-
rectia fond. rel. Cernauti, 3, Wick. Moldovita, 61- 62]: gedi10 qio err OV
gukrrit rAe tki 3i8A6 mnscr.k». In 6963 (1455), lulie 2 [Ulianitchi, Mater.
84-85, Uricarul XI, 9-11, 79-811, «HA Ovrri6 nonpaTrk rAe err W8A6
moovrk H AatititInz ws* HWA.6616.. Din aceiasi familie a cuvantului sant sa-
tele : Cristintli §1 Crastianesti. De ex. in 6945 (1437), Dec. 20 [Bul. loan
Neculce, fasc. 6 (1926-1927), 347] intre satele lui Mihai dela Dorohoi este
§i cceno Kp8CTIME11,14, [satul Cristine§ti, corn. Ibänesti, jud. Dorohoi] In
6935 (1427), Sept. 14 [Arh. stat. Bucure§ti, man. Neamtul, pac. 21/2, Arh.
soc. $t. lit. Iasi, XXIII, 337]: (HA oveTti WkA11.0 Hrl HAIRt ROSCTi111641IID. Acela§
In 6954 (1446), Mart 11 [ibid. 211[4, in 6955 (1447), Aug. 22: ticostCTIEHelpil)
[ibid. Nicolaescu, Doc. slave, rom. 221], in 6958 (1450), Aug. 22 [ibid. 21/6],
in 6962 (1454), Dec. 8 [ibid. 21/7] :clatific,i,i6n6iiinz. In 6941 (1633), Noemv.
[3 Acad. Rom. V[95: ICKOICTTAHEIIIK, (la notin).
www.dacoromanica.ro
SATUL CR1STE$TI, cu trupurile sale POPISCANI, CO*E$T1 ci BARBETI 43

Pentru pronuntarea Carstecti, aläturi cu Crastecti, e dovada aimicrkz. §i «Kkorr-ka,


de mai sus. In sprijinul i a acestei pronuntdri, aduc exemple Ca : a..A 6 KIMAAIlkls, la
Carlani sau Carlana, dintrun uric din 6937 (1429), Fevr. 10 [Acad. Rom. 1 Bogdan,
Ms. 126], clIA 10.1(1AHry.T8pHP, intrun uric din 6939 (1431) Iunie 15 [Acad. Rom. LXXXV/42],
§i Intrunul din 6942 (1434), Mai 25 [Arh. stat Bucurecti] : gun KKIpiowaTSpn) aici §i
<Cr A e KCT K1,10111111,V., alaturi cu eutt KORAHI'ATSOIAD, intrun Uric din 6934 (1436), Aug 12
[orig. fost la Alexandru Cantacuzino Paccanu], coin KonlirZATS1111, intrun uric c. 1427
[Acad. Rom. Pecete 215] : «144 Koznurrrsp.k», intrun uric din 6964 (1456), Fevr. 18
[Acad. Rom.], gun KoznurnTenc», intrun uric din 6917 (1409), Ghen. 28 [Acad. Rom. Pe-
cete 1, Bul. loan Neculce, fasc.. 7, 191] Apoi mai e dovada «ce(10... KpRIIHHAHH (Car-
niceni)D, intrun uric din 6956 (1448), Oct. 10 [Ghib Sur. V, 1P3], etc. etc.
Dna intemeetorul nu este vreunul din cnezii citati mai sus, poate fi unul din urma-
torii boeri, mai vechi decat *tefan cel Mare : in 6919 (1411), Sept. 22 [Ghib. Arh. soc.,
§t., lit., 14, XIV, 465, Surete I, 1] : (cit. n. Roam cupivrxmoro H Kpirrn Er0 HAIM Komi%
tIAHIHHKAD. La fel, in 6919 (1411), Sept. 22 [Hasdeu, Arh. ist. 12, 12]. La fel, in 6920
(1412), April 3 (N. lorga, Studii V, 530-1). In 6922 (1414), Avg. 2 : Vlad dela Siret
V fratele sail Hriste [Acad. Rom. LXIVII, N lorga, Viata agrara la Romani 70]. In
6923 (1415), April 13: «R. II RAAAA H IckliA KIM'TA 61'0 HAIM KIIRCTHD [Acad. Rom.
LXXXV/41]. In 6926 (1418), Ghen. 15 : 'IT/Ara/Hi HA KMAA 1-1 HA KORCTIO WT COAKk1D-
au parit pe Vlad §I Crastea, din SolcaD. [Oreste Popescu, Cateva doc. mold. 3 -4].
Acest Carstea cennic, din Solca, in uricul din 7010 (1502), Mart 7 /Bogdan, DSt. 11,
198-200] unde sant amintiti nepotil sal este numit a Carstea Goraet, [cOyliSICORH Komi
ropnen,n, l'00.1611,1% 'cowl-big, fiul boerului Goraeta, Horaita
Crastea cea§nicul este acela§ cu Criste, din 6918 (1410), Martie 15 [Acad Rom. LXIII/
221 ; fail boeri, publicat in An. Acad. Rom. seria II, istotica, t. XXVII 252]. In 6922 (1414),
Dec. 20 [Bogdan, Album pal. mold. XVIII, Ghib. in revista Teodor Codrescu I, 65];
cll. nail Koccrrk (alaturi cu citmAn cp.k-retiorc,,) In 6929 (1421) : «nal' Korrk) [Bogdan
album. cit, XIX Ulianitchi, Mat. No. 25] In 6930 (1422), Avg. 20 [Hasdeu, Arh. ist. l',
132] «K. n. KACTH2.. In 6936 (1428), lulie 8 [ibid. P 121]; CH. n. Korriv In 6936 (1428).
Sept. 3 [Acad. Rom. Cr. col. 1908, 55] : «K n. KoRCTH*. In 6937 (1429), Sept. 24 [Acad. Rom.
Pecete 2] : «K. n lit7.CT11,. In 6938 (1430), Dec. 23 [Acad. Rom. 4606, fila 13 ; in Ghib. Sur. ,
XVIII, 29-32, lipse§te], la fel. La fel, in 6941 (1433), lunie 15(?) [Arh. stat Bucure§ti], In
6942 (1434) Ghen. 29 [Arh. stat, Buc. pac. XXVII/1], Fevr. 10 [Wick. Putna 149], April 24
[Hum Doc. 12 , 852, Uricarul XVIII, 4-8], 6942 (1434), April 24 : «K. n. KpCTHI [Hurm.
Doc. P, 853, Uricarul XVIII, 8, Ulianitchi, Mat. 42]. In 6942 (1434) Oct 8 [Arh. stat. Bucu-
re§ti, fost a lui Hasdeu]: «K. n. KORCT-b. Aici §i ((HAIM KORCTA ReplisTAliz. In 6943
(1435). April 14 [Ohib. Sur. XIX, 51]; «a. n. KocTu». In 6944 (1436), Aug. 11 [Acad.
Rom. XXXIV/1]: CFC n. Kpxurk». La fel in 6944 (1436), Dec. 7 [Hurm. Doc. 12 , 868,
Ulian. Mat. 53] In 6945 (1437), Fevr. 24 [Wick. Sct. Onufri 173-5, Woronetz und
Putna II, 151]. In 6945 (1437), Avg. 19 : «K. n. Kprrn» [Ulianit:hi, Mat. 54 -55, Uri-
carul XI, 4, 46-48]. La fel in 6946 (1438). Fevr. 17 [Hasdeu, Arh. ist. P, 4-5]. In
6946 (1438), Martie 5 [Acad. Rom. 273, Ghib. Sur. XVIII, 36 -38]: 4K. n. Korrk».
In 6946 (1438), Aug. 21 : K. n. Korrts [Arh. stat. 14, Pac. XXXI1I, 1, Ghib. T. Co-
drescu II. 1-3]. In 6947 (1439), Mart 12: «K. n. Komi» [Arh. stat. Ia§i, Uricarul
XVIII, 13-16, Uricarul X, 124-6]. In ( 947 (1439), April 3 : «K. n. Komi) [Acad.
Rom XLVII/227]. In 6947 (1439), Mai 10: ct. II. glic-r-k» [Universitatea de 14, Ghib.
Uricarul XVIII, 17]. In 6937 (1439), Iulie 2 [Hurm. Doc. 12, 876, Ulian. Mat. 57-58],
lulie 15 [Ghib. Sur. XVIII, 48-49], lulie 30 [Acad. Rom. Pecete 268, Ghib. T. Codrescu
I, 145 -148, Sur. XVIII, 43-45], Oct. 26 [Ghib. Arh. soc. V. lit. Ia§i, XXV, 178 Sur.
XVIII, 46]. In 6950 (1442), Aug. 30 [Arh. sf. Spiridon Ia§i, Dume§ti, IV, No. 1, Ghib.
Isp. P, 13-16]: CK r1. Korrk». In 6951 (1443), Mart 6 [Hurm. Doc. 12, 880-1, Ulia-
nitchi, Mat 60-61, Uricarul XI, 51-53]; dK, II. KIVACTI-12.. La fel, in 6951 (1443), Mai
7 [Hasd. Arh. ist. II, 123], Mai 14 [Hurm. Doc. P. 882-3, Ulianitchi, Mat. 61 621.
In 6951 (1443), Mai 18 : as. 11. KpKc-rk) [Arhiva sf. Spiridon, Ia§i, RoVe§ti-Brebu VIII/1,
Ghib. Isp. li, 17]. In 6951 (1443), Mai 28 : «K. n. Kosvraz [Ghib. Sur. V, 1-15] La fel
in Mai 31 [Ghib. Sur. X, 1]. In 6953 (1445), Aug. 8 : IR. U. KOSCTI10
Acest boier Korrk este acela§ cu «Crastea marele», ce apare In 6950 (1 4 2),
Fevr. 24, drept la locul unde apare §i celalt, in lista boerilor martori: a K. ii. 4Kprr

www.dacoromanica.ro
44 M. COSTACHESCU

LAmurit nu §tiu nimic despre Criste§ti, in secolul al XV-lea,


$tirile Neap,. cu date scoase din documente, cu Inceputul secolulul al XVI-lea.
Astfel In uricul din 7062 (1554', Martie 201), se spune, intre altele, ca satul CrAstestii,
din tinutul CarligAturii, ca fost cumpArAtura..., [lui] Cozma vel postelnic. Deci, cel mai

1). N. lorga, stun VI, 75,


Keinisoro* [Hurm. Doc. 12, 878, Ulianitchi, Mat. No. 53] si April 5 [Bogrea, in Anuarul
de ist. nationala, Cluj, III (1926', 532 Ghib. Sur XVIII, 120-121. Pentru acela§ motiv,
aratat mai inainte. este acelas cu uCrAstea bAtrAnul., din 6951 (1443), Mai 30: us. n.
torrii CTAporo). [Hurm. Doc. 12. 884-5, Ulianitchi, Mat, 62] §i lunie 8: i. n Kprrn cTnporo
[Acad Rom. 1/2, Ghib Sur. XVIII, 52- 54].
Poate ca este acelasi cu c94118 spacTt), care, In 6956 (1448), Oct. 10 [Ghib.
Sur. V, 1181 cla mAnAstirii Neamtului satul CiptHIPIANN iu nosoaTira.
Este acelasi si cu Cristea dvornic, din 6944 (1436), April 21 [Ghib. T. Codrescu
I, 88-891, In lunie 13: ug. 11. KpraTH AliNINI114,1) [Acad Rom, XL/2]. lunie 15: alt. II.
KORCT* AKOMIRKJ) [Arh. stat. Buc. Episcopia Hui, Pac XXV/ 1], lulie 17, la fel [Hurm.
Doc. 12, 869, Ulianitchi, Mat. 48], pentru cA In lista boerilor martori apare exact In
locul celuialalt.
Din cele de mai sue, reiese cl pan Cristea ceasnicul, pan Cristea, Cristea marele,
Cristea BAtrAnul §i Cristea dvornicul este una §i aceiasi persoanA.
Un alt boher Cristea, al acestor timpuri, este Cristea Negrul El nu e acela§ cu
Cristea de mai inainte, de vreme ce, In unele urice, apar amandoi. Cristea Negrul apare
In 6943 (1435), Noemvrie 25 [Arh. stat. Bucuresti] ci. n. KOCTR t1001iOrc Apare in
6944 (1436), Mai 23 [Wick. Putna 150-151]. In 6944 (1436), lulie 24: ug 11 Knrrn
gopnorez [Arh. sf Sdirldon, Iasi, Blage§ti, V11/1, Ghib. Isp. 11, 9, etc.]. In 6944 (1436),
lulie: cK. ci. KNICT* t1001-10[10] [Acad. Rom. IX/76]. In 6944 (1436), Sept. 8: ug tr.
ISPRCTH 40014:1'01 [Acad, Rom. LXX1X/147]. In 6945 (1417), Fevr. 24, apare si Cristea
si Cristea Negrul [Wick. Sct. Onufri 173-5, Woronetz und Putna II, 151]. In 6945
(1437), Iulie 20, Intarindu-i-se lui Cristea Negrul iazerul Cerlenul, se arata ca a slujit §i
sub Alexandru cel Bun [Ghib. Sur. IX, 1 2]. In 6946 (1438), Fevr. 23: c3. n. Komi
tiopnoro, [Arh. stat. Buc. R. Rosetti, Bohotin, 2], In 6946 (1438), Mart 5: pe lângA
c r. ci. KlcTi ilopnor, apare si Koscr* [Acad. Rom. Pecete 273, Ghib. Sur, XVIII, 36
38/, In 6946 (1438). lunie 20, apare Cristea Negru §i Cristea [Wick. Bochotin Solca
11, 205]. In 6947 (1439), Martie 12, apare eg. ci. K(IXCTFI goinoroz §i rconamna [Arh.
stat, Iasi, Ghib. Uricarul XVIII, 13-161. La fel In 6947 (1439) lulie 2 [Hurm. Doc. 12,
876, Ulianitchi, Mat. 57 58], lulie 15 [Wick Horodnik, 201-3], April 3 [Acad. Rom.
XLVII/22i], Octomvrie 26 [Ghib. Arh. soc. st. si lit. Iasi, XXV, 178, Sur. XVIII, 46.
In 6948 (1440), Aug. 6: cK. a. Kprrn alonnow [Acad. Rom. Pecete 6]. In 6950 (1442),
Fevr. 24: s. n. RpeTts tioonoro, $i CrAstea marele. [[-lurm. Doc. I', 878-9, Ulianitchi,
Mat. No. 53]. La fel In April 5 [Anuarul de ist, nat. Cluj, Ill, 532, Ghib. Sur. XVIII,
120-1]. In 6951 (1443), Mart 6 : arc. R. KORCTH LIORROPOz, §j C/CpICTII, [Hurm. Doc. 12,
880 -1, Ulianitchi, Mat. 60- 61], La fel in Mai 7 [Haul. Arh. ist. P, 123], Mai 18
[Arh. sf. Spiridon, Iasi, Rosiesti-Brebu V111/1, Ghib. !sp. l', 17]. In Mai 30: all 11.
MICT1-1 ,10111101`0,3, §i tot aici cspern crapor ,Hurm. Doc. P, 884-5, Ulianitchi, Mat.
62]. In Mai 31: aR, U. Kp8CT`k LICipH06., §i tot aici 0%ffp) [Ghib. Sur. X, 1], In lunie
8; ay. P. ICTH tlO3110re) §i tOt aid capyrn cTapor,:,» [Acad. Rom. 1/2, Ghib. Sur. XVIII,
52-54]. In August 24: ua, n. Komi tioonorc) [Ghib. Sur XX, 196]. La fel in Noem-
vrie 29 [I. Bogdan Album paleogr. pl. 36]. Asemenea In 6954 (1446), Ghenar 25
[Ulianitcht, Mat. 68], tulle 20 [Arh. stat. Buc. Pac. XXI/5]: as. n. 1:11XCTH 400110MI,
Un alt Cristea e Cristea lucAseanul U.:0%ff* tosamir.s., cAruia in 6950 (1442), Mart 8
[Hasd. Arh. ist. 1', 74] I se IntAresc sate. Intre boerii martori nu aflu vreun Cristea.
Alt Cristea e Cristea Vurnutai ori Vornutar, ((RAMS KOSCTA Kopn8T,ut, cAruia in
6942 (1434), Oct. 8 [Arh stat Bucuresti, fost al lui Hasdeu, Ghib. Sur. XIII, 2] i se
Intareste satul RomAnesti, din CArligatura.
Alt Cristea e pisar Acesta apare in 6949 (1441', April 23 [I. Bogdan, Album pal.
mold, pl. 35]: cmic KirArrk». Ca pisar, e aratat si In 6960 (1452), Oct. 27 [Ulianitchi,
Mat. 77-78].

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPI5CANI, CO5E5TI §i BARBE5TI 45

vechiu stapan cunoscut al satului a fost neastampäratul boier, Cozma 5arpe postelnicul.
Documentul nu Inseamnä de la cine §i cand a cumparat satul Comma 5arpe postelnicul.
Aceasta n'a putut fi decat intre 1501-1523, cand acest boier a fost postelnic ').
El era frate cu Costea Gänescul, pärcalabul de Neamt2, §i avea o sorA, Magdalina,
Toti erau, poate, fiii lui Ion Ganescul, care i§i avea numele de la satul Ganelti, de

1). Cel intli document, In care il aflu pomenit e documentul din 7009 (1501),
April 25 [Bogdan, D5t. II, 181, urma§ in postelnicie, lui Dum§a, nepotul de soil al
Domnului. Este pomenit ca postelnic, cu numele intreg : Rogma 11140116 sau numai 111,10116,
pana la apusul lui 5tefan cel Mare. [Ibid 11, 181-241. Este postelnic In toata domnia
lui Bogdan Vvd. 1504 2 lulie pana la 1517, April 18. A§a in 7014 (1506), Mart 22
[Acad. Rom. LXXV11/3], 7015 (1507), Fevr. 22: 0.:?, rt. 111.10fle HOCTHAMIKA Ghib. !sp. 11,
44!, aceia§i data [Ghib. Sur, XVIII, 94 originalul la mine], Fevruar 28 [Ghib. Sur. XVIII,
98, 102], Mart 1 [Ghib. Uricarul XVIII, 82], In Mart 22 : ui. 11. soam4 mole flOreeil-
iiuw [Ghib. Isp. P, 48], in 7016 (1508), Fevr. 16 [Ghib. Sur. X, 8], Mart 2 [Ghib,
Sur. 1, 65], Decembrie 14 [Ghib. Sur. XVIII, 105, IX, 131,, 7017 (1509), lulie 13 [Acad.
Rom. Pecete 266], In 7021 (1513), Mart 5 [Hasdeu, Arh. ist. I. 120], In 1515, April
20 [Hasdeu, Arh. ist. 11-, 157], in 7024 (1516), Dec 10 [Ghib. Sur. XIX, 54], In 7025
(1517), Ianuar 17 [N. Iorga, Studii V, 550 -1] 1§i pastreaza functia de postelnic §1
sub Stefaniia Von (domne§te de la 1517, 18 April, !Ana la 1527, lanuarie 14). Astfel,
II Intalnim in 7025 (1517) Dec. 8 [N. lorga, Studil VI, 74], Decembrie 15 [Bogdan,
Album pal. mold. pl. 75]. In 7026 (1518), Ghenar 23 [Ghib. Sur. XVIII, 173], Ghenar
28 [Ghib. Sur. I, 180], in 7026 (1518), Dec. 26 [Hasdeu, Arh. ist P, 127, Ghib. Sur.
1, 258], in 7027 (1519!, Ghenar [Hasdeu, Arh. ist. It, 38], Dec. 27 [Ohib. Sur. V, 219",
in 7028 (1520), April 23 [Ghib. lsp. 1', 54, Uricarul XVIII, 87] : cR n. Koama 11160ne..,,,
lulie 15 [Ghib. Sur. XVIII, 1111 in 7029 (1521), lunie [Glib. Sur. XVIII, 115], in
1

7030 (1522), Fevr. 4 [Uricarul XVIII, 92], in lunie 24 [Ghib. SAr. I, 159], Julie 2 [Ghib.
Sur. XVIII, 177] Octomvrie 29 [Ghib. Sur. I, 245]. In uricul din 7031 (1523), Martie
15 [Ghib. Sur. 1, 371] nu mai figureaza in lista boerilor martori. Se va fi indepartat,
sub un pretext oarecare, iar In g7031 (1523), Martie 20, pribegit-au 5arpe postelnicul,
de frica lui $tefan Voda, in tam le§asca» [Giurescu, Let. Tarii Moldovel, pana la Aron
Voda, 128. Vezi §i Bul. loan Neculce, f. 7 (1928), 4-11.
2). N. To ga, Studii VI, 74 Intrun uric din 7025 (1517), Decemvrie 8. dela $tefan
cel Tank. Vin cAupanul Ganescul, parcalabul de Niamtu §i giupanul Cozma postelnicul
§i sora lor MagdaIina, §i impart mo§iile lor. Documentul face parte din actele Gáne§-
tilor, din Carligatura. Ganescul parcalabul de Neamt nu poate fi decat Costea, Ora-
labul de Neamt.
In aceasta vreme, sant doi parcalabi de Neamt, cu numele Costea: unul e Costea
Cada §i altul Costea.
Costea Cada este acda§ cu Costea Cada slolnicul din 7016 (1508) Fevr. 2
[Wick. Woronetz 189], Fevr. 16 [Ghib. Sur. X, 9, Uricarul XXIII, 166]: gKOCTI3 tossme),
Mart 2 [Ghib. Sur. I, 67], Decemvrie 14 [Ghib. Sur. IX, 13, XVIII, 105], din 7021
(1513), Mart 5 [Hasdeu, Arh. ist. 12, 120], in Mart. 7: cCostea stolnicA, [Acad. Rom.
Pecete 149, lulian Marinescu, Bogdan III cel Orb, 111 -112] din 1515, April 20 [Ibid.
P, 157]: gCostea Cada stolnic. In 7024 (1516), Dec. 10 [Ghib. Sur, XIX, 55]: fg. 11.
KOCTF, R. H. KOHMill itaimmas IIHM611.111X . In 7024 (1516) Dec. 10: Costea Carje §i Con-
drea, parcalabi de Neamt [Acad. Rom. Pecete 87, Marinescu, Bogdan III, 114-5.
Aceasta e deci tot una cu celalt. Intrun document cu data nesigura, 7024 (1516) (?)
Dec. 18 [Ghib. Sur. XVIII, 169] §i pastrat numai In o copie, gasim: ig, n. KOCT6 Kpzuo
II iintrn Kotimiti naptC,141MIC136...) Acest Costea Cada stolnic §i apoi in 1516 parcalab de
Neamt impreuna cu Condrea, apare iard0 din 1525 (din 1524 lipsesc documentele),
ca parcalab de Namt. A§a In 7033 (1525), Fevr. 12 [orig. la .Arh. stat. Chi§inau, pu-
blicat de I Minea, in Cercetari istorice, Anul IV, partea a II-a]: cii. n. KW/CH H K. n.
aottnico HillS,K.MARVVIC 11E,H611,1061), in Sept. 9 [Acad. Rom. LXXII/2, Coriolan, Petru Rare§
32-34]. Apoi, la fel. din 1527, sub Petru Rare§. In 7035 (1527), Martie 15 [Ghib.
Sur. I, 120, XVIII, 123, 125]: cg. n. Komge Ii g. KontS HOZKAAAROKH HEA1611,CICHX),. In 7035
(1527) Mart 13 [Gill!), Sur. I, 359]. La fel in multele urice din 1528. In 7036 (1528),

www.dacoromanica.ro
46 M. COSTACHESCU

MO Criste§ti '). Acest Ion Ganescul, care i§i avea numele dui:A satul Gane§ti, se numea,
poate, §i $arpe §1 e acela§ cu Ion $arpe, de sub $tefan cel Mare 2).
Chestiunea, In aceasta privinta, ramane deschisa, in a§teptaree datelor ce le vor
da documente, pe care eu Inca nu le cunosc.
Prin tradarea lui Cozma $arpe postelnicul §1 Costea Gänescul parcalabul, mo§iile
le-au fost luate de domnie. Tarziu, cred dupa Petru Rare§, mo§iile s'au inapoiat ur-
ma§ilor, In a caror stapanire le aflam.
E necesar a vedem eine sant urma§iii acestor boeri.
Uri flu, cunoscut, al lui Costea parcalabul este Vascan 8).
Sotia lui Cozma $arpe postelnicul se numea Draga §i era fiica vestitului parcalab

Mart 4 [Uricarul XVIII, 104], Mart 13 [Ghib. Sur. XVIII, 128], Mart 19 [Ghib. Sur. I,
204], Mart 22 [ibid. 363, II, 337], Mart 28 [Ghib. Sur. XVIII, 131], April 4 [ibid. 135],
April 8 [Uricarul XVIII. 114], in 7037 (1529', Mart 11 [Ohib. Sur. XVIII, 1381 Mart
20 [Ghib. Sur. IX, 181, Mart 23 [Ghib. tsp. li, 56], Mart 25 [Ghib. Sur. 1, 231], in
7038 (1530), Mart 3 [Hasdeu, Arh, ist. 11, 133]. Aceasta este ultima data, dupa docu-
mentele ce cunosc, in care intalnesc pe Costea Cade, parcalabul de Neamt.
In 1515-1524, parcalab de Neamt, alaturi cu Condrea, este Costea, fail indoiala
Ganescul. A§a apare in 7023 (1515), Dec. 21 [Acad. Rom. XCV/9, Marinescu, Bogdan
III, 114, Wick. Woronetz 105] 7025 (1517), Ianuar 17 [N. lorga, Studii V, 550-1], in
Decemvrie 15 11. Bogdan, Album pal. mold, 751: ca. n. KocTe n n. KonAon niimanann WI,
nsmua., in 7026 (1518), Ghenar 22 [Ghib. Sur. 1, 173], Ghenar 23 [Ghib. Sur, XVIII,
171], Ghenar 28 [Ghib. Sur. I, 179], Decemvrie 26 [Hasdeu, Arh, 1st. li, 28], in 7027
(1519), Ghenar 9 [ibid. 38], in Decemvrie 27 [Ohib. Sur, V, 219], in 7028 (15_0), April
23 [Ohib. -Is!). 11, 54, Uricarul XVIII, 86], lulie 15 [Ghib. Sur, XVIII, 111], in 7029
(1521), lunie 1 [Ghlb. Sur. XVIII, 115!, in 7030 (1522), Fevruar 4 [Uricarul XVIII, 92],
lunie 24 [Ghib. Sur. I, 158, Uricarul XXIII 24], tulle 2 IGhib. Sur. XVIII, 177], Oc-
tomvrie 29 [Ghib, Sur. I 245], in 7031 (1523), Martie 15 [Ghib. Sur. I. 371]. In toate
documentele apare cu numele de Costea. El a fost ucis de $tefanita Voda in Roman,
in 7032 (1524), Septemvrie 7, precum spune cronicarul. aVa za n d boerii... moartea lui
Arbure hatmanul... cu totii s'au intristat de vrajma§ia lui $tefan Voda.,. cu totii s'au
ridicat asupra lui, ce nimica n'au folosit... s'au räsipit printralte tar', lasandu-§i oci-
nlle §1 mo§iile, Mil pre Costea pdralabul §i pre Iva§co logofatul §I pre Sima vis-
ternicul §I pre altil pre multi i-au prins vii §i le-au Mat capetele in targ in Roman)
[Giurescu, Let. Tarli Moldovil 'Ana la Aron Voda, 129-130].
1). Intrun uric din 7105 (1597), lunie 25 [Acad. Rom. Cr. col. 1908, 59], Nastasia,'
sotia lui Mustea Uricarul (fiii lor : Toader Boul stolnicul, Gavril diacul, Patra§co, Du-
mitru, 1ona§co §1 surorile lor Antimia §1 Efrosina) se arata nepoata lui $earpe postel-
nicul. In 7129 (1621), April 8 [Ghib. Sur. II, 157] se spune: cTanasie ci sotia lui Ti-
tiana, fiica lui Gligorie Mustea... nepoata Anei, stranepoata lui Ion Gänesculx.. Intrun
document din 7125 (1617), Noemvrie 25 [Suret al mau] Patraccu Ciolpan §i fratele
sau Dumitru $uvárav (vezi doc. de mai sus, din 1597) se arata feciorii Nastasiei, ne-
poti Todosiei, giupaneasa lui Dan hatman, stranepoti lui Cozma $erpe vel postelnic.
2). Acad. Rom. Ms. 111, fila 17, intrun document din 7098 (1590), lulie 2, popa
Tonna, feciorul popii Hie ci cu nepotil aratä ca mocil lor [rupt] §i fratele sau Ion
$erpe aveau privilegiu dela batranul $tefan Voevod, de cumparatura pe o parte din
satul Dersca.
3). Arh. ist. 11, 35. Este pomenit intrun document din 1545 (August ?), prin care
Petru Rare§, care a urmarit cumplit pe boerii ce se rasvratisera in potriva lui $te-
fanita Voda, prin solul sat!, gramaticul Avram Banilovschi, cere dela Sigismund Au-
gust, principele Litvaniei, sa-i extradeze intre alti boeri refugiati in Litvania §i pe
eVascan, nepotul de frate al lui $erpez. Nici o altä Vire nu mai am, din documentele
de tpa aceasta, despre urma§ii lui Costea Gänescul parcalabul.

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTE5TI, cu trupurile sale POPI5CANI, CO$E$TI §i BARBE$T1 e
de sub Stefan cel Mare, HArman 1) §1 al Nastei, fiica lui Costea, nepoata lui OanA dvor-
nicul, de sub Alexandru cel Bun 2).
Un fiu al lui Cozma arpe, care a fugit cu tatAl sAu In Po Ionia, se numea Nicoarl
§i care se vede era un Milt' de mare valoare a).
Cozma 5arpe postelnicul a mai avut 4 fiice: Anghelina, Nastasia, Maria §i Sofia 4).
El ii avea a§ezarea in satul 5cheia, azi VAleni, din tinutul Romanului, unde este §I o
bisericA, Muth de el, In 1519 5).
El reu§ise sa-si aibA o avere frumoasA, care consta din urmAtoarele sate, unele
ale sotiei sale Draga : 5che1a 5) la Roman, Hodore§tii, la CArligAtura 5), ce I-a schimbat
apoi pentru satul Homiceni, de la Neamt 5), VlAdenii la Roman 7), CrAste§til pe Calni§,
la Bade), patru [Ali din Ilie§e§ti 5), satul unde a fost casa OancAl, pe CracAu 8), MA-
nAst(rea Turbatului, «care se nume§te acum [1518] Brusturii 8) satul Tatomire§ti, la gura
Orbicului 5), seli§tea PAule§til, pe Prut satul DrAgu§e§til, care acum se nume§te Mi-
hAile§tii [1555] pe Bahlui, la Ckligatura 1!), satul Latcanii, pe Bahluiu, la CArligAtura 1s),

1). Intrun uric din 7082 (1574), Aprit 13 [Ghib. Sur. XIX, 831: callreAHH4 MONA..
fia Aogca Apznilin Aogike naea Kpismaea nplscsAasa». Asemenea in doc. c. 7144 (1636),
Ghen. 24 [Ghib. Isp. IP, 213] : cci4Temim cirkreem K-kplyk owe HACTACilA HHSKA APR-
MINH KHtillwk KOHAAA intone HOCT64HHK H (VT ZHI% ems 48118n mac ppmae) etc.
2). Uricul din 6997 (1489), Mart 13 [Bogdan, D5t. I, 373] : CHave-k H spaT Ku
ChlHOHEI KOCT6 OVHOIrKoH6 WAHH Acoptinca..., §1 din 6998 (1490), Noemv. 26 [Bogdan,
cit. 436 440]: a...HACT* HAHHH MIA KAMAHA,,, CKIHOKK KoCTHHH...)
3). Hurmuzachi, Doc. 113, 600, pentru anul 1527 : gMgce dne amice sincere nobis
dilecte. Revertitur ad vram Mgclam et terram Moldaviensem Nicor Scharpa, optimus
juvenis, qui fugiens crudelitatem et summam injustitiam Stephan!, waivodae, nuper de-
functi, venerat, cum patre suo ad nos, quem nos propter ejus virtutes fovimus et gratia
nostra prosecuti sumus.... postulamusque ut illum et benigne excipiat ad bonaque ejus
paterna restituab. Cp. ibid. 440-441, pentru rolul lui 5arpe In Polonia. Asemenea N.
lorga, Convorbiri lit. pe 1901, Despre rAzboaele lui Petru Rare§.
4). Documentul din 7062 (1554), Mart 20 IN. lorga, Studii VI, 75]. Asemenea In
7063 (1555), April 9 [Wickenhauser, Homor, 98-100] ; c(Dan portar de Suceava §i
sotia sa Todosia, fiica Mariei, nepoata lui Cozma 5arpe postelnicul..;
' ...Ispisoc de
mArturie §i de InpArtall ce 1-a avut dela Domnia mea [Alexandru LApu§neanu] Anghe-
lina, Nastasia 4i nepoata lor Todosia, fiica Mariei Doc. din 7082 (1574), April 13
[Ghib. Sur. XIX, 8* CANNAHHA monaVA Aotica Apsreeti Aotitke [MU KIDSMAHA nplicsmsa
H CfCTp14[HHIIEHH IH AASSpiHKA H 4,0MM AO LIKII HACTACIN MOHdfil H 8H8K4 11K H4CT4Ci4 A011101
TSAOCiH IISK4 ALIA! II THHC ,A,0401 Apzreen A(4H,H RANA Krammia HAKAAASA...3. Cp. pentru
urma§i Ghib. Sur. II, 157, Acad. Rom. Cr. col. 1908, 59, Ghib. Isp. IP, 213, Ghib. Sur.
XXI, 109-111,
5) N. lorga, Inscriptii I, 18: .H3HoniHimi, H nomotpia ra GS pack catie nauk-cosma
HliflpHE HoCTIAHHKk cksm cke Kpamk Kh CKOTI AIWA WT H1KA1H ...lipH uroclipirkm rAph
IW CTE$(1114 ROfKoAH H HALIAT 344T K (ITO HRH MCIO NWT A H ChROKIHH CIA TOHSA,i AiTA MeH,4
IOH KV>, asemenea Melchisedec, Notite 130. Dict. stat: al RomAniel, 1915, II, 796, aratA
ca la VAleni este o gArlA numitA a «5arpelui».
6). Ghib. Isp. P, 82.
7). Ghib. Isp. IP, 213
8). Hasdeu, Arh. ist. I', 27-28, Ghib. Sur. 1, 258-262.
9). Ghib. Sur, V, 217.
10). Ghib. Sur. XIX, 83.
11). Wick. Homor 98-100.
12) Acad. Rom. Pecete 87, lulian Marinescu, Bogdan III cel orb, 111-115.

www.dacoromanica.ro
46 M. COSTA CHEscu

satul Poenile, la tinutul Romanului §i satul Dobru§a 1), apoi un sat langl Visterniceni §i
langA Chi§inAu 2). Unele din aceste sate au fost schimbate drept altele.
A avut apoi, prin cumpArAturA, cum am vAzut mai-sus, satul Criste§t1, din CarligAtura
In 7062 (1554), Mart 20 8), satul era al mAnAstiril Pobratei, numArat intre celelalte
sate ale mAnAstirii, pe care le intAre§te Alexandru LApu§neanu Craste§tii, In tinutul
arligAtura, dat de Anghelina, Nastasia §i Todosia (soil §1 nepoatA) §i pentru sufletul su-
rorilor sale) Maria, Sofia, care acel sat au fost cumpArAturA tatAlui lor, Cozma vel postelnicz.
Nu §fiu prin ce imprejurare satul CrIste§ti s'a intors iarA§i in stApAnirea fiicelor
lui Cozma Sarpe postelnicul.
In 7093, (1581), April 54), Petru Voevod Moldovei intAre§te vânzarea fAcutA de
Nastasia, a satului Carste§tii, lui PAcurariu, Iona§co Nistor, Dumitrn §1 Vasile.
Asemenea in 7095 (1587), April 5)5), Petru Voevod intAre§te stApanirea lui PA-
curar, lona§co §I Nistor, pentru mo§ia Carste§ti, ce a fost cumpAratA de la Nastasia.
Se vede cl mai dinainte vreme avea i mAnA stirea Neamtului o parte de stApa-
nire in Carste§ti, cAci printrun zapis din 7105 (1597) lunie 18)8), Isala egumenul §i tot
soborul de la mAnAstirea Neamtului mArturisesc cu sufletele lor cA a venit inaintea lor
PAcurar, din satul Carste§t1 §i ei i-au vandut o prisacA a mAnAstirii Neamtulul, din
hotarul CrAste§tilor, drept 24 taleri intregi.
Acest loc al mAnAstiril Neamtului nu poate fi deck Poiana CalugArului sau CA-
1u2Arul, cum se nume§te §1 astAzi 7).
§ 13. Criste§tii In sec. XVII-lea. Stirile din acest secol sant multe.
In 7143 (1635), lulie 6 8), Vasilie Voevod Moldovii intAre§te stApAnire lui Anton
din PA§cani, In satul Carste§ti, cumpArat dela Nastasia, fata lui Iona§co.
StApanirea in o parte cel putin din Criste§ti nu e destul de lgmurita, la sfAr§itul
secolului al XVI-lea §i inceputul celui de al XVII-lea, cum se vede din documente de
mai tarziu. Din 7149 (1641), Decembrie 17 9) am cartea de la Vasile Voevod, care ne
vorbe§te de alti proprietari, cleat cumpArAtoril din 1585, April 5. In ea se spune cA a
venit inaintea Domnului §1 a sfatului sAu cDavid §i sora sa [Anita], fiii lui Iona§co
Titul, nepotil lui NicoarA Liciul §1 s'au pArit de fail cu boerul Domniei mete Iona§co
CujbA, blv vel vornic, pentru jumatate de satul Cdrste0i, partea de jos, zicand ei
1). Acad. Rom. LX1V/185.
2) I. Bogdan, Album paleogr. mold. pl. 75 Ghib. Sur, X, 196, 197, 200, 216.
3). N. Iorga, Studil VI, 75.
4). Acad. Rom. Pecete 114.
5). Acad. Rom. IV/250.
6). Acad. Rom. V11/165. Asemenea ibid. Ms. 3336, fila 5, vo, cu data gre§itA 7190,
lunie 18.
7). Harta stat. major, pl. Targul-Frumos.
8). Acad. Rom. Vl1/178.
9). Acad. Rom. V1I/176. Ibid. Ms. 3336, fila 9,tvat nifinAoule np-kA team
H flptA CRIS*TA A4RHA H MTN% ero [alum] CHOK I Hum 411110 I1,11 RSA Klink
II81111ró
HHKOAP WHOA H Tf MI 34 4HII, CA noAptue rcnAgaiute HWHAIIIK0 KnICIVA RI% RM BOP MIK
PAH I1CI4QKHH4 CMO KXCT11H tIACT HflHh11 PfKIIPH WHN KAKI) AZPINIT K SHCEZ AKOPHHK TA4
nOAORHIldCMA CR RMHKA EIPICMOKAFFIf. 4 soApena renAltam SKA3OR4A Hpf,A, HAM Emu; mu
coec&1 KIIKSI1MHif WT HISON EtApHORCKtiti RRA4 KAKO Wil CFRf K8111111 WT ranpunam H WT
MTN% fr aHTlMi4 CNRI rnuropuitt H WT AVAINTP4IIIKO H ROAT Ir COAOM011 cum AnsspuRssie
RICH INN Ft HICOAPR 11114 FOlt pAAi AKA CTO H WCHM Af CtT BAdTH mum MRpFt. T*M NAT
rcuARmue cesAuxom IIA 11 Fiz I10 npanss,oto u no %MOHO SIMCKON H uisfrkToicom Kt% HCTHH K4K0
emstmunee leptAkuuKoete(?) ,A,AKFIA TOTH MINH RICH %VT (1SKII G0,1101111 ronArteau ectrams AROIl-
FMK, iia BOCTAAN AARNA, H CICTIJA f r [MINNA] WT RFC 3.11011 a Roirkpute rcuAnamte neumucau
811p4KHAC* WT nptA Hanoi H HOCTARHA CORN *IfPfH. WT TOA* 1I4 rip k,L I14 III HAVIAlT MAN
ToraTu AmtHA H cerrpa Fro HA IROA*11 NH ronmamu HWIIMIIKO KSKRI 34 Cid TtM...4

www.dacoromanica.ro
S'Af UL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI si BARBESTI 46

ca tine CujbA dvornic aceasta jumAtate de sat, cu mare inpresurare. lar boerul Domniel
mete unde a aratat Inaintea noastrA un ispisoc de cumpArAtura dela Miron Barnovschl
Voevod, cum el si-a cumpArat dela Gavrilas si dela sora lui Antemia, fiii Gligorcil §i dela
Dumitrasco §1 fratele lui Solomon, fiii Maricai, toti nepotii lui Nicoarl Liciu1,1) drept
280 zloti, bani buni. Deci Domnia mea i-am judecat dupA drept si dupA legea tad! §i
am aflat in adevAr cA au luat inaintasii lui David toti acesti bani din manele boerului
Domniei mele CujbA dvornic. $i au ramas David §1 sora lui [Anita] de toatA legea.
lar boerul Domniei mele mai sus scris s'a indreptat dinaintea noastrA §1 §i-a pus fieral.
De aici inainte sA nu mai aibg David §i sora sa a se plange contra boerului Domniei
mele Ionasco Cujba, pentru aceastA park niciodatA in veci*.
Din 7158 (1650), Avg. 4 2), avem zapisul, prin care Iftinca, fata Rusului, nepoata
lui PAcurar si lonasco, feciorul IftincAi §i Chilsiia asemenea fata lftincai, \rand a lor
driapta ocinA §i movie, din sat din Carste§ti, din tot locul ce s'ar alege, partea Iftincgi,
§i cu loc de prisaca, lui MihAila Harutul, ginerele surorii sale Costandii, drept 35 galbeni.
Cam din acelas an 3), Ghenar 6, avem zapisul, prin care Costanda, fata lui lacob,
nepoata lui PAcurar, vinde partea ei de mosie, din Carstqti, lui MihailA Harutul, din
Balasine§ti, drept 10 ughi ro§ii de aur.
Tot cam de la aceiasi data 4), avem zapisul, prin care Ignat §i Costanda §i Stefan
si nepoatele lor Irina §i Antimiia §i Nastasia, \rand a lor driapta ocina, cata parte au
avut In sat in Carste§ti, din pomet §i din helesteu §i din fanat §1 din tot locul, din
partea lui Pacurar, lui Mihaila iHarutull, din Balasinesti, drept 15 galbeni de aur.
Din 7166 (1658), lulie 10 5), avem zapisul scris in Targul Frumos, prin care To-
dosia, cu feciorii ei Gavril §i Catrina, da jupanesil TudoscAi un loc de prisacA in
Carstesti, drept 20 lei bard gata, care-i este de la parintii sai.
Din 1661 Incepe a cumpara Orli de mosie, in Cristesti, Miron Costit.
Din 7169 (1661), April 28 6), avem zapisul prin care Gavril Metco §i marng-sa
Tudosiia, nepoata lui Jonasco, dinpreuna cu surorile lui Catrina si Uliana, vand a lor
driaptA ocing §i mosie, ci au de pe mosii lor, la sat la Carstesti, cat/ li se va alege
de pe mosul lor Ionasco §i cata parte li se va veni din mosii cei sterpi, care s'au in-
partit la toll fratii, lui Miron Costin, biv parcalab de Hotin, drept 75 lei batuti.
Din 7170 (1662), April 3 7), Todosia, fata lui Drägan, nepoata lui Ionasco §i cu
feciorul ei GavrilA Marco vand parcile lor din sat din Carstesti, tinutul Carligaturii,
partile ce se vor alege ale mosului lor lonasco, cu loc din vatra satului, din camp, din
fan*, din poeni, din cutatituri, din radiu ce este asupra satului si partea ce se va
alege din poiana Cólugdrul, asemenea si partea din o mosie stearpa, le vand lui Mi-
ron Costin, parcalab de Hotin, drept 70 lei Wulf. Intre boerii martori: logofatul, Ne-
niul si Gavrilasco Neniul §i Stefan parcalabul, Toderasco comisul §i Talmaciu ce a fost
comis §i Rosca ce a fost visternic. cSi nime dentru frail sau samintlile noastre sa
naiba amestec, cAci am intrebat de toll pre randu si le-am pus §i zi). La tocmalA au
mai fost si toti raze§ii, anume Arsenie din Prigoreni §1 lonasco Prebici tij din Prigo-
reni si Pentelei feciorul lui Costantin din Carstesti si Goe din Munteni2).
1), NicoarA Liciul era fiul lui lonasco Liciul si nepotul Liciului celui batran. Pentru
neamul acesta, ca si al lui Ionasco Cujba, vezi Uricaru1 XIV, 97, 224 226.
2). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 3
3). Acad. Rom. cit. f 3.
4). Ibid. fila 3.
5). Acad. Rom. 11/289. Ibid. Ms. 3336, fila 8.
6). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 6.
7). V. A. Ureche, Miron Costin I, 89.
8). E satul Jora, de langg Targul Frumos,
Buletinul Muzeului Municipal rIoan Neculce, Ia§i 7
www.dacoromanica.ro
M. COSTACHESCU

Din 7170 (1662), April 30 1), avem ispisocul lui Evstratie Dabija Voevod, prin
care se spune cA Agahia, fata Sohiicai, nepoata lui Iona§co §i feciorii ei Gavril §i Vasile
§1 all! feciorl §1 fete ale ei, vand din a lor dreaptA ocinA §1 mo§le, din jumatate de
sat de Carste§ti, la tinutul Carligaturii, a treia parte, cu loc In vatra satului §i in Orilla
§1 cu tot locul, lui Miron Costin, parcAlabul de Hotin, drept 60 lei, bani gata. Asemenea
todosaia, nepoata lui Iona§co, cu feciorul sat: Gavril Marco 2) §i fetele Catrina §i U-
liana, vand din acela§ sat, partea lor cata se va alege de pe mo§ul lor Iona§co §1 cat
11 se Va Veal din partea unor nio§i sterpi, a caror parti au ramas Impartitoare pe frati,
aceste pArti liau vandut iara§i lui Miron Costin, parcalabul de Hotin, drept 75 lei
bani gata §i din poiana ce se cheaml Calugarul, cat se va veni partea acestor parti.
Din 7170 (1662), lulie 4 3), avem un zapis de la TAnasie §i fratii lui Toader §i
Nicolai §i surorile lor Nastasia §i Maria, feciorii Ursului de Carste§ti, prin care valid
partea lor de ocinA din Carste§ti, jumAtate de moe, partea lui Miron. Asemenea §:
din poiana CAlugArului iara§i au vandut partea lui Miron, din camp §i din tot locul,
cu tot venitul, lui Miron Costin, vel vornic de Tara de jos, drept 60 de lei.
Din 7172 (1664), Ghenar 29 4), avem zapisul Nastasiei, fata Lupului Copilului de
RomAne§ti 9) §i feciorului ei Pentelie, prin care valid o prisaca, ce au avut la Carste§ti,
fn tinutul Carligaturii, cu casd §i cu zemnic §i cu pomet cum e obicina prisdcilor,
lul Iordache marele spatar, drept 25 lei bani de argint, de fata cu Miron Costin, par-
cAlab de Hotin.
Din 7176 (1668), April 15 6), cunosc zapisul, prin care Toader sin TrincAi, gine-
tele lui Costa§ ot Carste§ti, din tin. Carligatura, vinde un loc de prisaca la sat Carste§ti,
din tin. Carligatura, Alexandrei Iordachioaei spätaroae, drept 181 ei bAtuti, bani gata.
Zapisul cel de cumpArAturA, ce au avut de la parintii lor l-au pierdut In cele resme-
rife ce au lost.
In 7176 (1668), Septemvrie 14 7), Pintilie, fiul lui Costantin din Craste§ti, ia 10
lei, dela Miron Costin vel vornic, ca sA tocmiasca cu dumnealui, cu o mo§ie, ce le
este cumparaturA, anume Goiana, ce se cheamA Calugórul §i sa o vanda dumnealui
vornicul.
Din 7176 (1618), Oct. 6 9), cunosc zapisul, prin care Pintilie §i surorile sale Por7
hira §i Alexandra §i vArul sAu Hilotie §i vArAsa Maftina sora lui Hilotie §i alti frail cai
no§tri,, cavand noi triabA sA rascumparam alte pArti de mo§ie de aiureaz,, vand ocina
di poiana din Calugari tyce neau ramas de la parintii no§tri, care le au Jost lor cum-
pdrdlurd de la cdlugdri,, lui Miron Costin, mare vornic, drept 28 lei batuti.
Din 7177 (1669), Ghen. 21 9), avem zapisul dela Ilea §i sorusa Ana, feciorii Nas-
tasii, nepotii lui Toader UsnA, prin care vand a lor driaptA ocinA §i mo§ie ce au avut
de pe mo§ul lor Toader UsnA §1 de la strAmo§ul lor Vasile, din stalpul mo§ului lor lui
Toader UsnA, a treia parte, din vatra satului §i din camp §1 din poeni §i cu loc de
prisacA in read, deasupra satului Carste§tilor §i cu pomet §1 a treia parte a lor din
1). Acad. Rom. L1/9, ibid. ms. 3336, f. 2, V. A. Ureche, Miron Costin 1, 89, Arh.
stat. la§i, tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 66.
2). In Ms. 3336: Gavril Mitco.
3) Acad. Rom. ms. 3336, fila 2 vo.
4). Acad. Rom. V11/161, V. A. Ureche, Miron Costin 1, 95, N. lorga, studii VI, 85.
5). Satul RomAne§ti din tin. Carligaturii.
6). V. A. Ureche, Miron Costin I, 103. Acad. Rom. VII/168.
7). N. lorga, studii VI, 86
8). Acad. Rom. ms. 3336, fila 6, V. A. Ureche, Miron Costin I, 697,
9). Acad. Rom, V11/162. V. A. Ureche, Miron Costin 1, 108-9. Acad. Rom. ms.
3336, fila 5.

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTE5T1, cu trupurile sale POPI5CANI, CO5E5TI §i BARBE5TI 51

stalpul stramo§ului lor, din poiana, ce se chlaina Calugdrul, acestea le-au vAndut lui
Miron Costin, vel vornic de Tara de jos, drept 30 lei batuti.
Din 7177 (1669), Ghen. 23 '), cunosc ispisocul dela Duca Vvd. Moldovii, prin
care se intAre§te lui Miron Costin cumpAratura de mai sus.
Din 7177 (1669), lulie 12), cunosc zapisul, prin care Vasile Albul §i femeia lid
Nastasia §i fratii lor Tanasa §i Toader §1 Nicolai §1 Marica, fecioril Ursului, nepoti lui
Tiron, stranepoti lui Pacurar cel batrAn vand ocina §i mo§ia lor din sat din Carste§ti,
in tin. Carligaturii, o jumatate de batraq, partea mo§ului lor, lui Tiron, feciorul lui Pa-
curar, din vatra satului §i din camp §i din tarina §i din pAdure §i din poiana CAlugl-
reasca, lui Miron Costin, drept 60 lei batuti.
Din 7177 (1669), lulie 23), avem ispisocul lui Duca Vvd., prin care Todosia
fata lui Dragan, nepoata lui Iona§co, vinde partea sa din CArste§ti, tin. Carligaturil
din vatra satului, din camp, din taring, din curaturi, din rediul de deasupra satului §1
din poiana Calugarul, lui Miron Costin, drept 70 lei bAtuti, bani gata. Asemenea PAn-
telei §i surorile Porhira §. a, valid partea lor din poiana Calugarul, cumparatura pa.
rintilor lor de la cAlugari, o vand lui Miron Costin, drept 20 lei.
Din 7177 (1669), lulie 9,4) avem ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care luta-
re§te vornicului de Tara de jos, lui Miron Costin, pe jumatate de bAtrAn din CrAste§ti §1
pe partea ce se va alege din poiana Cellugdrului, ce a cumparat dela Vasile Albul §1
femeia lui Nastasia §i fratii lor Tanasä, Toader, Neculai, Marica, feciorii Ursului, nepoti
lui Tiron, stranepotl lui Pacurar cel batran.
Din 7177 (1669), Iulie 155), avem ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care
!LIM-We vornicului de Tara de jos, Miron Costin, toata partea ce a cumparat, drept
70 lei, de la Tudosaia, fata lui DrAgan, nepoata lui Iona§co §i de la feciorii el Gavril
MitcoM din sat din Craste§ti, ce se va alege, din vatra satului, din camp, din tarina,
din fanat, din poeni, din curaturi §i din radiul ce este asupra satului §1 cat s va a-
lege partea din poiana ce se cheama Calugarul §1 ce le va veni parte dintrun mo§
starpu al lor. Asemenea mai intare§te partea ce a cumparat din poiana Calugarului,
drept 20 de lei, de la Pintilii §i surorile lui, Porhira §i Alexandra §i de la verii lor
Hilotie §i sora lui Maftina §i alti frati ai lor, partea lor, ce se va alege, ce a fost dreapta
cumpAratura parintilor lor dela calugarl.
Din 7177 (1669) Avgust 2 7) este zapisul de la Mariia Harutoae, fata Costandli,
nepoata Rusului, stranepoata lui Pacurar, scriind c'au Mut tocmeala, pentru partea ei
de mo§ie, din Carste§ti, ce se va alege despre alti hap §i pentru alte parti, ce-au mai
cumparat in Carste§ti, inpreuna, cu sotul säu Harutul, partite lui Ignat §i a fratinesau
Costanda §i a lui Stefan §i a unor nepoti ai lor, Irina §i Antemla §1 Nastasiia, nepoli
lui Pacurar, §i partea Iftincai, fata Rusului, nepoata lui PAcurar §i a feciorilor ei, lo-
na§co §i Chelsiia §i pentru partea lui Dumitru Bardila §i a surorii lui [boc gol] din
Hábati8), a fAcut tocmeala cu Miron Costin, vel vornic de Tara de jos §1 au luat
1), Acad. Rom. L1/14, ibid. ms 3336 fila 5, V. A. Ureche, cit. 109.
2). Acad. Rom. LI/18, ibid. ms 3336, fila 3. La V. A. Ureche, cit. 1, 114-115
data lunie 27.
3). V. A. Ureche, cit, I, 117.
4). Acad. Rom. LI/12, V. A. Ureche, cit. I, 115, Arh. stat. Ia§i, tr. 1357, opis
1543, dos. 163, fila 66. Acad. Rom. ms 3336, fila 3.
5). Acad. Rom. LI/15, ibid. ms 3336, fila 6 verso, V. A. Ureche, cit. 116-117,
Arh. stat. la§i, cit.
6). La V. A. Ureche cit. Miron.
7). Acad. Rom. 11/279, ibid. ms 3336, fila 3,
8). Sat peste codru, la tinutul Romanului.

www.dacoromanica.ro
52 M. COSTACHESCU

dela dumnealui 50 de lei ci dupl ce se vor alege acele pArti, pe cat i s'a mai face,
sA-i mai dea. Marturi sant: Gligorac HabAcAscu vel vornic, Gavril Costache vel spatar,
Toderacco lordache spatar, Ion Racovita vel comis, Eremia i Ursul vornici de poartA.
Din 1178 (1670), Oct. 25 1), avem alt zapis de la Maria Harutoae, fata Costandii,
de vanzare pe toate partile cate aratA In zapisul ei de mai sus numit, cA li-a fost pus
zalog, drept 50 de lei, la Miron Costin vornic, apoi li-a vandut toate acele pArti, cu
tocmalA i cu plata deplin, drept 64 lei batuti. Martori Toderacco lordache spatar,
Gavril Costache vel spatar, Ion Racovita vel comis, Contac logofat, Dumitracco Rocca
vornic, Gheorghe i Ciocarlie vornici de poarta.
Din 7178 (1670) Dec. 2 9, avem zapisul dela Pantelei ci surorile lui Porhira ci
Alecsandra, feciorii lui Costantin, nepotii lui Toader Usna, stranepoli lui Vasile CB-
ceicescul4) ci cu verii lor Hilotie i Maftina, feciorii lui lonacco, iar strAnepoti lui
Vasile, scriind c'au vandut a lor dreaptA ocina, mocie, din sat din Carstecti, a patra
parte dintrun mos, care mos a fost a strAmocului lor a lui Vasile CacAcescul, din vatra
satului j cu o casA ce este in salicte ci din campu c1 din poeni i cu partile lor, ce
le au in poenile, ce se chiamA CalugArul, toate li-au vandut lui Miron Costin vel vornic,
drept 40 lei batuti.
Din 7178 (1670), Dec. 12 9, avem ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care
intarecte lui Miron Costin marele vornic, cumpArAtura, a patra parte dintrun astar),
moc, din satul Carstecti, tinutul Carligaturii, cutnpArat, cum ne aratA zapisul de mai
sus, de la strAnepotii lui Vasile CacAcescul.
Cam din 1670 9, avem zapisul, prin care Marica Borcoaia ci neamurile sale vand
lui Miron Costin, vornicul de Tara de jos, partite din fund, din poiana CalugArul, din
Crastecti.
Cam din 1670 7), avem zapisul, prin care Agapia, fata SofiicAi, nepoata lui Io-
naccu ci altii %rand ocina lor, din Carstecti, din tin. Carligaturii, din jumatate de sat,
a treia parte, iar din tot satul vine a cesea parte, lui Miron Costin, drept 60 lei batuti.
Din 7179 (1671), April 13 8) avem zapisul, prin care Marica Todosoae i cu gi-
nerele sat' Toader, se invoesc cu vornicul Habacescul, pentru stApanirea unui loc de
prisacA, de la Carstecti.
Din 7179 (1671), Mai 4 3), cunosc zapisul, prin care Ion Aprodul ci fratesAu TA-
nasie, feciorii Costandii, nepoti Rusului, strAnepoli lui .PAcurar, au vandut a lor drepte
WV de mocie ci de cumpArAturA, din sat din Carstecti, din partea din jos, din jumA-
tate de bAtran, ce se inparte in cese parti, patru pArti, insA douA pArti ce le sant dela
Wit* ci douA pArti de cumparAturA, dela fratele lor MihAilA Pietrariul ci sora lor
MArica, le-au vandut lui Mironacco Costin vornic, drept 40 lei bAtuti.
Din acelac an, inainte de 4 Maim), trebuie sA fie zapisul, fArA veleat, prin care MA-
rica, fata Costandii ci fratesau MihAila (Pietrariul), stranepotii lui PAcurar, din sat din

1). Acad. Rom. VII/159, ibid. ms. 3336, fila 4.


2). In ms 3336, grecit: Costache.
3). Acad. Rom. VII/158, V. A Ureche, cit. I, 121, Acad. Rom. ms 3336, fila 6
verso.
4). Din satul vecin Cacacectii, azi iii trupul Buznii, v satul Ruscanii (Buznea) ci
GAnectii, in Bul. loan Neculce, fasc. 6, 86 ci arm.
5). Acad. Rom. LI/16, ibid. ms. 3336, fila 7, V. A. Ureche, cit. I, 123.
6). Acad. Rom. C/126.
7). V. A. Ureche, Miron Costin 1, 196.
8) Acad. Rom. XLVII/183.
9). Acad. Rom. VII/145, ibid. ms. 3336, fila 40 verso.
10). Acad, Rom, ms. 3363, fila 4.

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCAN1, CO5E5T1 §1 BARBE5TI 53

CArste§ti, au vAndut pArtile lor de movie, din CArstevti, din tot locul vi din poiana
Colugdrului, fratelui lor Ion aprodul, drept 27 lei.
Din 7179 (1671) Mai 7 1), cunosc ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care in-
tAre§te lui Miron Costin, partile cumptrate din sat, din CArste§ti, tin. CArligAturii, drept
40 lei, dela Ion Aprodul vi fratesAu Tanasie, feciorii Costandei, nepotii Rusului, strAne-
potii lui PAcurar §i lui Nistor (v. zapisul din Mai 4).
In hotarnica GAne§tilor §i a Moicevtilor, despre Popi§cani vi Co§A§ti, din 7181
(1673), Nov. 23 2), dupA ce se terminA hotarul dintre GAne§ti vi CovA§ti... cpe un drum
vechiu, panA in dealu CovAscului, l'AngA lacu, la un stAlpu, undi sA inpreunA cu hotaruf
Crdsteftilor fn codru pdnd undi sd Inpreund cu hotarul lidndreVilorz.
Din 7183 (1675), Martie 25 3), cunosc zapisul prin care popa Costantin sin popil
Irimii, din sat' din CArste§ti, prin care spune cA a avut tocmalA cu Miron Costin vor-
nicul sA-i vandA partea lui din sat din Carste§ti §1 din Glureni vi din Muncel, ce I se
va alege partea lui, ce se cheaml Bond4ascd §i i a dat Miron Costin zece lei IA-
tuti arvonA, pftnA va trimete dumnealui vornicul sl vadd locul §i de-i va plAcea sl I-1
plateascA deplin, iar de nu sl-i dea banil inapoi.
Din 7183 (1675), April 204), avem zapisul, scris in Berbe§ti, de la ArsAnie, fe-
ciorul Rusului, dinpreunA cu nepotii lui, Gheorghie, feciorul lui Teabici celui bAtrAn vi
Costantin §i Miiarea l sora lor Märica, feciorii lui Tebiciu vi Marco, ginerele fratelui
Tebici §i Ignat §i Gheorghie, ginerele lui Dumitravco §i Toader TrincA, toti nepoti vi
strAnepoti lui Vasile CAcAcescul din arste§ii, scriind c'au vAndut lui Miron Costin vel
vornic a lor driaptA ocinA §! movie §i cumpArAturA, ce au avut dela alti frati ai lor,
din sat din CArste§ti, dintrun batran, trei pArti, din vatra satului §i din cAmpu vi din
poiana satului vi din poiana ce se chiamA Cdlugárul, drept 90 de lei.
Cam din aceia§ datA este zapisulb) dela Marica Borvoia, dinpreunA cu fata ei
Iftimiia §i cu ginerisAu Toader RotilA vi nepotul säu Toader Trinca vi fratii ei Cos-
tantin vi Gavril vi Anita §1 Catrina. vi Toader Albici §i Porhira §I cu toti nepotli lor,
scriind c'au vAndut lui Miron Costin, vel vornic, a lor dreaptA ocinA §i movie, toate
partile for, ce se vor alege, din fanat vi din poiana CAlugArului, drept 50 lei batuti.
Din 7184 (1676), Mai 12 2), avem ispisocul lui Antonie Ruset Vvd. Moldovii, prin
care intAre§te lui Miron Costin, cumpArAturile din ultimile douA zapise, in CArstevti, la
CarligAturA. Zapisul intAiu spune cl e fAcut dinaintea lui Toader RotilA, ginerele Bor-
§oaei, §i Constantin pArcAlabul §I Anghelache de Popivcani vi Ursul de Ciunce§ti §i
Ion Soltuzul de TArgul Fri, mos §i popa loachim dela biserica domneascA din Targul
Frumos §I Manolache comisul Al doilea zapis (WA veleat) e fAcut §i dinaintea lui
ArsAnie celui bkitrAn.
Din 7184 (1676) Sept. 14 7), cunosc zapisul, prin care popa Vasco din CArstevti,
vinde partea lui §1 a surorii lui, de acolo, lui GavrilAv a LucAi, ce a fost spAtar al
doilea, pentru doi boi §i o vacA.
Din 7184 (1674), Nov. 14 8), cunosc zapisul, prin care popa Vasco vinde partea
lui din CArste§ti, lui Gavril Luca pArcAlab, pentru 2 boi.
1). Acad. Rom, LI/24, ibid. ms. 3336, fila 4 verso, V. A. Ureche, Miron Costin I, 135.
2). Vezi Popivcani §i Covevti sub acest an. Asemenea satul Ruscanii vi GAne§ti,
in Bul loan Neculce, fasc. 6, 107.
3). Acad. Rom VII/164, ibid ms. 3336, fila 8, V. A. Ureche cit. I, 131.
4). Acad. Rom. VI1/160, ibid. ms. 3336, fila 7, V. A. Ureche cit. 131.
5). Acad. Rom. ms. 3336, fila 7 verso.
6). Acad. Rom. LI/21, ibid. ms. 3336, fila 7 verso, V. A. Ureche, cit. I, 150-153.
7). Acad. Rom. LXXIII/15, nesigur.
8). Acad. Rom LXXIII/18, nesigur, ,

www.dacoromanica.ro
54 M. COSTACHESCU

Din 7185 (1677), Fevr. 261), cunosc zapisul, prin care lacob, ce a fost parcalab,
§i femeia lui Nastasia, fata lui Simion din Popi§cani, ce a fost parcalab, au vandut lui
Miron Costin logofatul, un loc de prisaca din sat, din Carste§ti, drept 20 lei, ce I-au
avut §i ei cumparat, tot drept ace§ti bani, acest loc de prisaca, de la Tudosia Mitcoai
§i feciorii ei Gavril §1 Catrina2).
Din 7185 (1677), lunie 43), serfs in Barbe§ti, avem actul de invoialg, pentru un
hele§teu vechiu, in potriva Popi§canilor, la care hele§teu este un tarmure din matca
paraului de Popi§cani, iar alt tarmure de 13Arbe§ti §i de Carste§ti.
Din 7186 (1678), Sept. 154), cunosc zapisul lui Balica de Carste§ti, cu sotia §i
feciorii lui, prin care vand partea lor, de acolo, lui Gavril Luca, capitan din Tara Ro-
mäneasca.
Din 7188 (1680), tunic 23 ), cunosc zapisul, prin care Vasile, feciorul Oonesi,
din Ro§cani, vinde lui Enache gramaticul o prisaca a lui din Carste§ti, pentru o vaca.
Nu cunosc anul cand au incetat cumparäturile lui Miron Costin in Criste§ti. Dar cam
din 1680 este urmatoarea insemnare scrisd de Miron Costin6): cSatul tot Craste§tii,
la tin. Carligaturii, se Inparte in 5 mo§i, carii se pomenesc la urice.
Sementia celora ce sant in urice:
2 mo§i pol, care fac giumatate de sat, au tinut Borpaia, cu oamenii sal, A gahia
cu oamenii sal §I Marco §i Marcuta cu oamenii sal §i mi-au vandut Agahie cu oamenii
sal §i Marcuta cu oamenii sal. Au ramas partea, cat se va alege a Bor§oaei nevan-
duta, ce se va alege, din cinci mo§i pol, partea ei. Deci mai au Pol mo§ au tinut
Harutoaea cu oamenii, cu fratii §i cu feciorii Ursului.
Deci mai au vandut Ursul 1/2 mo§ §i Harutoaea partea sa ce i se va alege 112
mo§ §1 partite a unor surori ale sale, care le-au cumparat iar de la dansele §1 n'au
mai ramas nevandut. a unor frati a ei.
- Pol mo§ au tinut Harutoaea, iar cumparaturi dela alte samintiile sale §i mi-au
vandut mie acel pol mo§.
Un mo§ au tinut Arsanie, cu nepotii sal, in patru pAri. Dentru acestu mo§u
mi-au vandut nepotii lui Arsenie cu voia lor trei parp §i lui Arsenie a 1/4 parte au
vandut ot tam,.
Mo§ii Carste§tilor: Pacurar, Iona§co, Vasilie.
Mo§ii sterpi: Nistor, Dumitra§co.
La ace§ti 2 mo§i sterpi s'au dat sama Arsenie batranul [nedescifrabil] §i lona§co
mo§ul Bor§oael, Marcoaei §i Agahi, insa unul de dân§ii s'au vandut lui Pacurar mo§u-
lui celui dentaiu giumatate de mo§ §1 acel pol mo§ au cazut pe sama Harutului ot Ba-
losane§ti §1 ce mi-au vandut mie Harutoae..
§ 14. In secolul XVIII-lea. *tim, din documente, ca partea din Criste§ti, de cum-
pat-Murk a lui Miron Costin, a fost data zestre fiicei sale Tudosca7), giupaneasa spa-
tarului (irigora§. Alta parte din sat ramasese raze§ilor.

1). Acad. Rom. ms. 3336, fila 8.


2). Vezi mai sus, zapisul din 7166, lulie 10.
3). Vezi Popi§canii, sub acest an.
4) Acad. Rom. LXXIII/16, nesigur,
5). Acad. Rom. 11/287. Nesigur.
6). V. A. Ureche, Miron Costin I, 797-798.
7). Satul nu e trecut intre mo§iile celor 3 fii ai lui Miron Costin: Ion Costin,
Safta stolniceasa §i Tudosca spatarului Zmucila, din actul din 1742, in Has-
deu, Arh. ist, III, 281 283.

www.dacoromanica.ro
ftiTUL CR1STESTI. cu trupurile sale POFISCANI, COSESTI §i BARBESTI

In zapisul din 7221 (1713), Sept. 1 1), Ursul pevetul vinde jupAnului Sandu Tomei
o jumAtate de satul arste§ti, din tin. CArligAturii.
Prin zapisul din 7222 (1714), April 21 2), Lupul Costachi vel vornic de Tara de
jos cumpArA cu 250 lei, dela Tudosca, giupAneasa rAposatului Grigora§ (ZmucilA), ce
a fost spAtar, fata rAposatului Miron Costin, biv vel logofAt, mo§iile, satul Intreg Ber-
be§tii §i park din Crdste0i, ce le are zestre dela pdrintele sdu.
Din 7253 (1745), tulle 10 cunosc zapisul, prin care Stefan Bosie cAmAra§
cumpArA, cu 20 stupi, pArtile din CrAste§ti ale lui MihAlachi, fiul Ilincäi, fata Pevetului.
Din zapisul din 7253 (1745)4), fArA lunA §i zi, dat de Sandul Toma visternicul
ginerelui sAu Stefan Bosie, aflu cd pdrlile de mo0e din Cdrste0i, care se hotdrdsc
cu Berbe0ii, de cumpArMurA lui Miron Costin «clupA moartea lui Costin vornic, dum-
neaei giupftneasa lui Miron Costin9, toate aceste parti de movie §i din arste§ti §1 din
BArbe§ti li-au vAndut vornicului Lupul §i vornic Lupul li-au vdndut socrumieu lui
Necolai Lazul biv eel sluger i socrumieu mi liau dat mie zestre.. toate aceste
pArti §i Berbe§tii sat intreg §i pdrfile din Crdste0i..: iam vandut dumisale ginerelui
meu lui Stefan Bosie drept 500 lei batuti §i miau dat dumlui toti banii deplin §i iam
dat §i zapise vechi pe aceste mo§ii 8).
Din 7257 *(1749), fArA lunA §i zi7), cunosc zapisul, prin care Stefan Bosie cAmAra
cumpArA cu 5 tel pArtile din CrAste§ti, dela Ion Chiribu§ §i Sandal fata Ursului peavet
«de pe moa§a lor Bor§oae,.
Din 7258 (1750), fArA lunA §1 zi 8), avem zapisul prin care Stefan Bosie camaral
cumpArA, cu 13 lei, partile din arste§ti, ale lui Ion sin Lupul peavet «din partea Bor-
§oae., care s'au rAscumpArat dela Sandul Toma visternic.
Din 7259 (1751), lulie 20 9) este catastihul de mo§iile lui Stefan Bosie cAmAra§ul,
dela tinutul CArligAturii, intre care pArtile din CArste§ti, Popi§cani, Berbe§ti i Co§e§ti.
Foarte importantA este hotarnica din 7271 (1763), lunie 24 10), fAcutA de biv vel
paharnicul Alexandru Neculce, dela Prigorenii vecini. ((Din luminat(A) poronca preinaltat
Domnului nostru Ion Grigori Ion Voevod, am mers la sat(u1) CArste§tii, ci iasti In tinut
arligAturii, care mo§ii iast(e) a dumsali Stefan BosAi, biv vel Par., ci au cumpArat de
la socrul dums[a]li Sandul Toma v. vist. §i Sandului Tomii iau fost zAstre dela Neculaiu
Lazul biv vel sulger. Si au mai cumpArat duml(u)i jicniceriul BosAi §i alti pArti din
arste§ti §i di la alt rAzA§ §i mergAnd noi la numita mo§ii CArste§tii, am strAnsu pe
tot rAzA§ii §i megie§ii de penpregiur, anumi Grigorii Pivit rAzA§ din CArste§ti §i Vasill
TAutul zet Ursul cApitan, iarA§ rAzA§ din CArste§ti §i pe Stefan Pascal, mazil ot Scor-
ta§ti §i Costandin CalcAintraur ") mazil ot tam §i Ion Ghinet ot Popi§cani §i Costantin

1). Acad. Rom. VII/152.


2). Acad. Rom. ms 3336, fila 14.
3). And. Rom. ms. 3336, fila 10.
4). Ibid. fila 13.
5). In realitate Tudosca, fiica lui Miron Costin. and Miron Costin a fost ucis,
tocmai ii inmormAnta giupftneasa. V. Ion Neculce in Cogalniceanu, Leto-
pisete ed. I, vol. II, 266.
6). Vezi CosA§tii §i BArbe§tii, sub acest an.
7). Acad. Rom. ms. 3336, fila 10.
8). Acad. Rom. ms. cit. fila 10.
9). Acad. Rom. ms. 3336.
10). Arh. stat. Ia§i, tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501 §i urm. V. A. Ureche
cit. 187 §i urm. Arh. stat la§i, tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17 18 ;
ibid. dos. 163, fila 66 §i urm.
11). CalcA intraiure.

www.dacoromanica.ro
s6 M. COSTACHESed ,

Burciuman post. ot tam §i Vasili Sirbul ot tam §i Ilii Tautul mazil ot Prigoreni §i am
fAcut mAsura funie de triizAci stanjani §1 stAnjinul de 8 palme de om de mijloc §i am
inceput a masura pe dealul Comorii, pen millocul mopii den potriva ezAturii hele--
teului Popi§canii, ce iaste in apa Plotonildi, pe lungul mo§ii, in gios dialul, panA in
hotarul Brdeptilor, in ruptura drumului, din gios, ci mergi la Roman §i au qit §Ap-
tezaci §i nol funii. Si am mAsurat §i margine mopii despre opus, pe apa Plotonitai
§1 sau gAsit optzAci §I doA funii, pan in vAlciaoa ce merge drum(ul) la Roman. Si am
mai masurat §1 vale Cdrsteptilor dispre rasArit, ci mergi aldture cu hotarul Brdeptilor
fl a Clunceptilor, In sus, pan in hotarul Berbeptilor §i sau gAsit 79 funii §i sau pus
plata hotar, despre rasarit, in matca vdii Lacului. 5i mAsurAnd §i capul mo§ii, din
sus, din piatra aceia, pan in iazul Popi§canilor, aldture cu Berbeptii sau gAsit triizaci
funii §1 am pus piatra hotar, in zare dialului, despre apus, de valea Lacului1) i tot
spre apus coasta cu Berbe§tii, pe din sus de fintirimul Cdrsteptilor §i de helepteul
dums(a)li Jiar. Bosdi, ci iasti intraZastA mO§ii §1 tot spre apus, in dialul Comorii
intrun piscu, in potriva iazului Popi§canii §1 sau pus piatrA hotar. Si am mAsurat §i
capul mo§11 din gios §I am gasit 22 funii, 19 stAnjAni. $i am ales pddile dums(a)li
jicniceriului Bosii pe scrisori, ci niau arAtat, 60 funii 14 stAnjAni2) §1 au rAmas §i par-
tite rAza§ilor 18 funii, 16 stanjani3), cu 4 funii, ci au mai dat lipsa, ci nau agiuns 30
funii latu mo§ii din gios. Si a§a sau stalpit mo§ie CArste§tilor, parte dums. jicnicerului
Bosii, di catra rAza§, puindus hotar- o piatrA dispre apus, in margine arste§tilor, lAngA
hotarul Co§a§til, intrun piscu §i bour intrun stejar §i deacole la deal spre rAsArit, in
muchia dialulul, in curmAtura, in rAspintilia drumului sau pus platrA §i de acole la vale,
pe din gios di locul cii de prisaca a dums(a)li Neculcia biv vel pa h(a)r(nic), la vale
spre rAsarit sau pus piatrA langA drum §i spre rAsArit pisti parAu, pan in hotarul Brd-
eptilor §l atata sau inchiat parte hotarului dums. Stefan BosAi jicnicer, dispre pcYrlile
rdthpilor din Cdrstepti. 51 intracesti hotari a dums. jicnkr. Bosii ari si dum[nealu]i
paharnicu Alicsandru Neculce &A locuri de prisAci, cu pomAt, cu scrisori vechi. A§ij-
derea §i Grigoril Pivit iarA§i art un loc de prisacA, cu ispisoc dela Vasili Voda, din
let 7143, tot intracest hotar, cii partia jiar. Bosai. lar in poiana CcIlugdrului rAza§ii
nau triaba, cAs vandut tot, dupA cum scrii mArturie dums. logofAtului Miron, care iasti
la man rAzA§ilor §i toatd poiana iaste Cdlugdr, CAlugarul rAmAni la stapanire dums.
jacniceriului Stefan Bosai, rAza§ii sA naibA a sA amestica. A§ijdere §i pentru hele§teul
din Carste§ti sl ail:4 a sA stapani §i raza§ii peck li sau cuvenit parte din campu, di
vremi cA alt hele§teu nu sA mai afla pe Carste§d. Si a§a sau inchiet tot hotarul Cars-
te§tilor. Si dupA cum am ales §i am hotArit, am dat §i noi aciastA incredintata mar-
turii, cu iscAliturile noastre la man dums(a)li Stefan Bosai ..) Let 7271, lunli 24.
Alta jotarnicA este a jicnicerului Sandu Ilie, din 1771, Sept. 30 4), cuprinzAtoare,
cum au urmat pricinele hike rozepii de Cristefti, cu lordache, ginerele jicnicerului
Stefan Bosai §i cum au mAsurat mo§ia Craste§til, cu odgon de 30 stAnj., din cap in
cap, incepand intai din valea Lacului, din capul CrAste§tilor, din hotarul Berbe§tilor,
alAture cu Ciunce§tii, BrAe§tii, «pan in capul mo§iii din gios, in ruptura drumului, ci
se pogoarA la vale §i mergi la Roman §1 au i§atu 84 odgoane §i sau mAsurat iara§ pe
lungu, alature cu apa Plotonita, din protiva ezAturii iazului vechiu a Popitcanilor, putan
mai gos, panA in drumul ci mergi la Roman, in gura Calugarului, in marginia luncil

1). La V. A. Ureche, cit. gre§it: Valea Cicului.


2). La V. A. Ureche cit. gre§it: 7 funii, 14 stanjeni.
3). La V. A. Ureche, cit. gre§it: 14 funii, 17 stanieni.
4). Arh. stat. la§1, tr. 1357, opts 1543, dos. 163, fila 66.

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPI$CANI, COSESTI §i BARBESTI 57

§i au i§at 74 odgoane, iar capAtul din sus aldture cu Berbe§tii, din valea Lacului, pAnd
in apa Plotonita, in iazul vechi au isâtu 28 odgoane din peatra ci au pus in ruptura
drumului, in deal, "And in vale, in margine luncii, cum pre larg aratd hotarnica aceasta).
In 1781 1), Costantin Pevetul ot CarligAtura vinde vArului sdu Gligorie sin Ursul,
cdpitanu ot Scorta5ti, mo§ia din Carste§ti.
In 1784, April 23 2), avea mo§ie in CArste§ti §i pitarul Chiriac Crastian.
In 1790, Noemvrie 22 9, Cozma TAutul, Postolache Buhul §i logofAtul Anastase
Scortescu se pricinuesc pentru mo§ia CArste§ti, din CarligAtura. Toll ace§tia au Orli
in satul Carste§ti, cum se vede din actul din 1791, Fevr. 14 4).
Din 1791, Aug. 25 9, avem mArturia lui lonita Ene, vornic de poartd, §i Dumi-
tra§cu lanodi, logofAt de taind adi cercetare, ci au fAcut hotarile dispArtatoare Crdste§-
tilor §1 Berbe§tilor, di cAtrA Ciu(n)ce§ti §i Brde§ti, §1 dupd ci aratd aastA dispartare
pdnd la ruptura drumului, ci mergi la Roman, undi hotarnicile vechi opresc capatul
BraeVilor, au cercatu sd afle di mai sântu inainti sAmne a Brde§tilor, dispArtâtoare de
mo§ia CrAste§tii §i poenile Calugarului §i mergAnd inpreund cu post. Costache Sturza
stApan Brae§tilor §i cu marturii ci au fost pin codru, !And la un copaci de stejar, in
cari sau gAsât bour, ci esti in culmea dealului, langa drumul ci mergi la Roman, intri
poiana ci sd nume§ti Iosdpu, ci iaste pe BrAe§ti §i intri poiana numitd Tiron 6), ci
esti pe mo0a clu'eerului AnastasA Scortascu §i di la bourul acesta drumul pe deal, ina-
inti la altu bour intrun stejar, in Dealul mare, iard§ langd drumul ci mergi la Roman,
undi sd sfdr§dscu Brde§tii §i poenile CalugArului, in hotarul HóndreOilor §i di la sat-u-
nite aceste intorcând iard§ inapoi, la peatra hotar, deasupra \rail Buh nii, au pus di au
jeicut Jam la copaciul cu bour, dispre poiana Iosdp §i Tiron, §i dupd praveilul petrii
cAutdnd drept asupra bourilor di la codru sau vAzut ca liniia pietrii cautd dreptu ina-
inti pe ruptura drumului cel din sus, ci mergi la Roman §1 la vale piste drum §i piste
vale Buhnii §i tot inainti la dial, prin codru, Mud in curmeza§, pe un picior di deal
§i apoi la vali, la pardul Ciunca7). §i piste pârAul Ciunca, la deal, pând la copacii acei
cu bouri, asupra cAriia liniei au dat rdspuns post. Costache, cd ari hotarnici vechi §i
dupd ci li va aduci, atunce va rdmâne odihnitu, cum aratd märturiia aceasta).
In 1793, lulie 7 8), Anastase Scortescu clucerul are pricina cu Constantin Gheuca
stolnic, pentru mo§ia CArste§ti.
, Din 1795, April 14 9, gAsesc pomenitA o hotarnicA a mo§iei CoOsti §i Criste§ti,
incredintatd de proprietarul lor AnastasA Scortascu, la 1817, August 1, prin care se
lAmure§te ca atht movila Banului, precum §i Reidiul klutului sau cunoscut §i sau do-
vedit la ace hotAriturd.
In 1798, lunie 17 19, Anisia §i Anita, fetele lui Gligori Pevitul, dau partea lor de
mo§ie din Carste§ti, din tin. Carligaturii, clucerului Anastasie Scortascul.

1). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 204.


2). Ibid.
3). lbid 223.
4). !bid 205.
5). Arh. stat. Ia§i, tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 66 §i urm. ibid. tr. 1357,
opis 1543, dos. 213, fila 17 §i urm.
6). Vezi Harta stat, major, pl. Tdrgul Frumos.
7). Ibid.
8). Acad Rom. Cr. col. 1907, 224.
9). Arh. stat I4i, tr. 1788, opis 2039, dos. 343, fila 29, ibid. tr. 1357, opis 1543,
dos. 213, fila 7.
10). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 224.
Buletinul Muzeului Municipal clean Neculce, Iqi 8

www.dacoromanica.ro
58 M. COSTACHESCU

§. 15. In secolul XIX. In Condica Liuzilor din 1803 1), Carste§tii sant aratati ca
fiind proprietatea serdarului AnastasA Scortescu. Are 21 liuzi.
In sat mai erau si rzi, cAci in 1803, lulie 19 2), Ion sin Gligori cApitanul vinde
surorii sale Ileana, partea sa de mosie din Craste§ti, din tin CarligAturii.
In 1808, Sept. 4 9 Sandul TAutul biv ispravnic de copii §i altii fac jalbä, in pri-
cina stApanirii in Cristesti, din CarligAturä, contra lui Stefan SAcarA §i neamurile lui.
In 1809, lulie 104), Divanul Moldovii intAre§te stApanirea lui Cozma TAutul, fecior
lui Vasile TAutul, peste partea de mosie din Carstesti, tin. Carligaturii.
Din 1811, Noemvrie 1 9, am urmAtoarea notitA, intro carte: .Sä se stie de cand
am venit eu preutul Gheorghie in Crastesti, 1811, Noemv. 1 .
In 1816, lanuarie 129, cAminarul Anastasie Scortascu are mosiile Carstestii si
Poiana CalugArului, dela CarligAtura.
Din 1817, Octomvrie ) avem foaia de zestre, ce cAminarul NastasA Scortascu, dA
fiicei sale Smaranda : (Mosia Carstestii di la tanutul Carligaturii bez parte razdOlor,
InpreunA §i cu trupurile de movie celi unite cu mosiia aciasta [pArti din Popiscani si
Co§Astii], dui:4 cuprindere scrisorilor, ce ni s'au dat §1 mie de zas(re, cu a§Azari,
casA sindilitA §i pe timilie de piatrA si inbrAcati odAile §i alti casA gios, cu douA odai
si cuhne iarAs sindihte, grajdi, surA §i cAsoae, cu scanduri de stejar §i iarAs sindilite,
iazu, viia, biserica de lemn durate) §i crasmA in sat cu casA sindilitA si pivnitä de
piiatrA, cari aceste toati sant Jacuti de mine.. »
Importanta este Catagrafia din 1820 °). In acest an, Cristestii erau ai sArdarului
lanacachi Gherghel, probabil, ginerele cAminarului AnastasA Scortascu. In sat erau 45
liuzi, intre care aflAm nume ca: Ion zAt (ginere) Buzatul, Nechifor san Gavril, Toader
vornic, Ion Cibotaru, Vasale Nistor, Ion CenusA, Samion Buzatul, Cozma Cibotar, Mihai
Rusul, Toader zat Ciuciul, lonita a DI/me/WA Samion Tirogan, Grigori HArAtAu, Io-
nitA Ungureanu, Grigori Bancild, lacob Ungureanu, Zaharia Nistor, Aron Ciobanul,
Ion Saraduc, Hie Balduciuc, Ion Olariul, etc. (10. trunte, 20 mijloc. 15 coad6). Apoi
14 slugi Wä bir, intre care: Stefan BAncilA, Andrii Ciuciul, etc.
In catagrafia din 183110), satul era stApanit de banul Enacachi Gherghel.
In sat era preot la biserica sfintilor apostoli Petra si Pavel, Gheorghi san preotul
Vasali11). Apoi, diaconul Neculai san diaconul Hie. In sat sant 5 nevolnici, iertati de
sat (de bir); intre care: Andrii san Vasali Suciu, Petre san Vasali Rosca. 9 vAduve,
intre cari, Maria lui Ion Ghibuc, Ilinca lui lonitA Rus Tälmaciu, Ilinca lui Ion Dunere.
Apoi 2 dascali la biserica. 12 birnici havalegii, intre cari : Luca san liii Parlea, Ion
são Toader Ungurian, Vasali sari Alecsa Serediuc, lordachi san Luca OnutA, Gheorghi
sin Toader Chistrui. 20 birnici bresla§i: Enachi sat] Alexandru Rusu, lacob sari Du-

1). Uricarul VIII, 332.


2). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 206.
3). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 225.
4). Acad. Rom. Cr, col 1907, 197.
5). In Vietile sfintilor, Septemvrie, ed. Neamt, 1807, proprietatea mea. Acesta este
preutul Gheorghe GAnescu, strAbunicul meu, dupa tatA. A fost, dupa asta,
multA vreme, panA pe la 1850, preot in Ganesti. Era fiul lui Vintild, mocan,
din CAsuni, din Ardeal.
6). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 207.
7). Arh. Stat. Iasi, tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501 si urm.
8). Este §i astAzi.
9). Arh. stat. Iasi, tr. 166, opis 184, dos. 19, fila 47 si urm.
10). Arh. stat. Iasi, tr. 644, opis 708, dos. 339, fila 11 verso.
11). Nu e GAnescu, care in acest an era in GAnesti.

www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPICANl, COET1 §i BARBESTI 59

mitru Ungurianu, lonita Chelban Ungurianu, Toader san Grigori VArAtAiu, Dumitra§cu
zAt [MmHg, Simion zAt Vasa li Pevilu'), TanasA Ciuciu. 18 slugi §i alti oameni fArA
bir, supu§i la unii §i altii: Vasâli Peuifu vatav, Dumitru san Dumitru Ghenuf, Iftodi
san Gavril Onutu, Alexandru san Toacler Miron, Grigori san Andrii Ciuciu. Apoi 4 oa-
meni streini, fArA cApdtAi, 1 jidov orandar.
In 1844, Criste§tii erau proprietatea sArdarului Tudurachi Vasili 0).
In 1846, erau preoti, In CrAste§ti, erei Neculai §i Ere! Gheorghie3).
In 1847, Noemvrie 134), cAminarul loan Fucs e rândult hotarnic al rno§iilor Cris-
te§tii, Berbe§tii, Co§a§tii §i poenile CAlugArului «toate intrun hotar), a spat. Teodor
Vasiliu : «pe malul stang a arAtatului parAu (Ciunca, poreclit §i Plotonita) stau cap in
cap mo§iile Berbe§tii §i Criste§tii (a spat. Vasiliu), iar pe malul drept asAmine cap In
cap mo§ia Popitcanii a Mnrei DoljA§tii §i mo§ia CosA§tii,... «Criste§tii I§ dA coaste cu
Co§ä§tii.
In 1848, Fevr. 3 5), pricinA Intre mAtiAstirea DoljA§ti cu spatarul Teodor Vasiliu,
pentru despArtirea mo§iei Popitcani, despre Craste§ti, cu sili§tile ei.
[UrmeazA schita de hartA].

Mihai Costachescu

1). Din neamul rAze§ilor din trecut.


2). Arh. stat. Ia§i, tr. 1788, op. 2039, dos. 437, fila 19.
3). Arh. stat. Ia§i, Mitrice, dosarul 2450.
4). Arh. stat. la§i, tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17.
5). Arh. stat. la§i, tr. 1/88, opis 2039, dos. 734.

www.dacoromanica.ro