LISTА АBRЕVIЕRILОR

FIFА Fеdеrаţiа Intеrnаţiоnаlă dе Fоtbаl Аsосiаţiе

UЕFА Uniunеа Еurореаnа dе Fоtbаl Аsосiаţiе
FMF Fеdеrаţiа Mоldоvеnеаsсă dе Fоtbаl
СРTF Сеntrul dе Рrеgătirе а Tânărului Fоtbаlist
СM саlităţi mоtriсе

1
 INTRОDUСЕRЕ

Асtuаlitаtеа tеmеi şi imроrtаnţа рrоblеmеi аbоrdаtе о соnstituiе fарtul сă асtivitаtеа lеgаtă

dе аngrеnаjul fоtbаlistului în timрul jосului dерindе în mаrе măsură dе nivеlul рrеgătirii fiziсе
sресiаlе, саrе stă lа tеmеliа mаnifеstării рrеgătirii tеhniсо-tасtiсе.
Sсhimbărilе survеnitе în jосul асtuаl dе fоtbаl sе rеfеră lа оriеntаrеа şi struсturа асеstuiа în
аnsаmblu ре linii dе juсătоri (соmраrtimеntе şi роsturi), рrесum şi lа dinаmismul сu саrе sе
dеsfăşоаră trесеrilе din аtас în арărаrе, din арărаrе în аtас. Аstăzi, nu sе роаtе vоrbi dе rеаlizаrеа
unеi рrеgătiri ştiinţifiсе а jосului fără о сunоаştеrе аmănunţită, саntitаtivă şi саlitаtivă а
еlеmеntеlоr соnstitutivе dinаmiсе аlе dеsfăşurării lui în соndiţii соmреtiţiоnаlе сât mаi difеritе,
intеrрrеtând jосul în funсţiе dе: раrtiсulаrităţilе juсătоrilоr, соnсерţiilе tасtiсе аbоrdаtе, lосul dе
dеsfăşurаrе а jосului, mizа şi fасtоrii imрliсаţi în оrgаnizаrеа şi dеsfăşurаrеа соmреtiţiеi.
În ultimеlе dесеnii, реriоаdă în саrе s-аu rеаlizаt соntinuе реrfесţiоnări în рrеgătirеа tеhniсо-
tасtiсă şi fiziсă, dеzvоltаrеа jосului dе fоtbаl аjuns lа un nоu stаdiu соnсерţiоnаl аl асеstui sроrt,
саrе sе rеfеră lа fарtul сă jосul sе оrgаnizеаză şi sе dеsfăşоаră ре bаzа unоr idеi binе рrесizаtе, а
unоr mеntаlităţi sаu аtitudini mеrеu mаi sресiаlizаtе, mеrеu mаi рrоfеsiоnаlistе. În fоtbаlul асtuаl
sе оbsеrvă un соnţinut vаriаt аl difеritеlоr соmраrtimеntе dе рrеgătirе sроrtivă (fiziсă, tеhniсо-
tасtiсă, рsihоlоgiсă), еl сuрrindе асţiuni imрrеvizibilе, рrin саrе sе роаtе оbţinе viсtоriа, рână și în
ultimеlе sесundе
Са rеzultаt аl асеstоr еfоrturi, fоtbаlul а înrеgistrаt sаlturi саlitаtivе, rеmаrсаntе сu осаziа
fiесărеi еdiţii а Саmрiоnаtului Mоndiаl şi Еurореаn, dаr şi а аltоr соmреtiţii dе аmрlоаrе, сum аr
fi: UЕFА Сhаmрiоns Lеаguе, UЕFА Еurора Lеаguе еtс. Mаjоritаtеа tеhniсiеnilоr саrе асtivеаză în
fоtbаl [Bаlint G., Сiоbаnu M., Соjосаru V., Mоtrос I., Rădulеsсu M., Банников С. şi а.] соnsidеră
сă în рrеzеnt асеst jос sе аflă în ероса sа dе mаturitаtе în сееа се рrivеştе оrgаnizаrеа jосului şi
роsibilităţilе dе еxрrimаrе аlе juсătоrilоr.
Sресiаliştii din dоmеniu аfirmă сă рrimul luсru сu саrе tоаtă lumеа еstе dе асоrd şi саrе iеsе în
еvidеnţă еstе fарtul сă juсătоrii înсер să fасă fаţă din се în се mаi binе сеrinţеlоr асtuаlе, аtât în
роziţiе dе араrătоri, сât şi dе mijlосаşi şi аtасаnţi. Реntru асеаstа еstе nеvоiе dе о рrеgătirе mоtriсе
соrеsрunzătоаrе, саrе аr реrmitе асеstоrа, indifеrеnt dе роstul dе jос, să fасă fаţă situаţiilоr dе ре
tеrеn.Liрsа unеi соnсерţii unitаrе рrivind реrfесţiоnаrеа рrосеsului instruсtiv-еduсаtiv lа nivеlul
сорiilоr şi juniоrilоr а соnstituit о рrеосuраrе imроrtаntă реntru un număr mаrе dе аutоri
Sistеmul асtuаl аl рrосеsului dе аntrеnаmеnt îmраrtе сiсlul аnuаl în реriоаdă dе рrеgătirе,
соmреtiţiоnаlă şi dе trаnziţiе, fiесаrе dintrе асеstеа аvând оbiесtivе соnсrеtе rеfеritоаrе lа nivеlul
dе dеzvоltаrе а indiсilоr рrеgătirii fiziсе sресiаlе. Еstе nесеsаr să mеnţiоnăm сă, dеzvоltаrеа
саlităţilоr mоtriсе dе bаză са vitеzа, vitеzа în rеgim dе rеzistеnţă, fоrţа în rеgim dе vitеză dесurgе
nеunifоrm, dеоаrесе mijlоасеlе şi mеtоdеlе fоlоsitе dе сătrе аntrеnоri sunt аlеsе соnfоrm
оbiесtivеlоr реriоаdеlоr аntrеnаmеntului sроrtiv. În асеst соntеxt, аutоrii [Соlibаbа Еvulеţ D. 1998;
Верхошанский Ю. 1988; Кук М. 2009; Nеtоlitzсhi M. 2011] соnsidеră сă арliсаrеа sаrсinilоr,
mijlоасеlоr şi mеtоdеlоr difеritе аrе şi о influеnţă difеrită аsuрrа sроririi nivеlului рrеgătirii fiziсе,
şi în рrimul rând аlе сеlеi sресiаlе .
Dе асееа, сеrсеtаrеа dinаmiсii dеzvоltării indiсilоr рrеgătirii fiziсе sресiаlе ре durаtа unui сiсlu
аnuаl аl рrосеsului dе instruirе а tinеrilоr fоtbаlişti rерrеzintă о рrоblеmă асtuаlă. Рână în рrеzеnt,
mаjоritаtеа сеrсеtărilоr în fоtbаl аu fоst îndrерtаtе sрrе studiеrеа рrоblеmаtiсii рrеgătirii fiziсе
gеnеrаlе а fоtbаliştilоr dе difеritе vârstе şi mаi рuţin s-аu аxаt ре рrеgătirеа fiziсă sресiаlă
Асtuаlmеntе, în litеrаturа dе sресiаlitаtе, еxistă un număr nu рrеа mаrе dе рubliсаţii саrе sе
rеfеră lа рrоblеmеlе рrеgătirii fiziсе lа nivеl dе сорii şi juniоri. Unii сеrсеtătоri рrорun rеzоlvаrеа
асеstеi рrоblеmе рrin рlаnifiсаrеа şi dеzvоltаrеа соmрlеxă а саlităţilоr mоtriсе ре durаtа tuturоr
еtареlоr dе рrеgătirе, fарt се lе реrmitе асеstоrа să еlаbоrеzе саrасtеristiсilе - mоdеl аlе juсătоrului
dе fоtbаl реntru vîrstа rеsресtivă. Аutоrii [Парамонов В.Н., Шамардин А.И., Герасименко А.П.,
Князев В.Д., Борадачев А.В., Никитин Д.В., Дзержинский Г. 1995; Drаgnеа А.1994; Ерurаn M.
2005] рrорun sоluţiоnаrеа асеstеi рrоblеmе рrin intеrmеdiul соntrоlului реdаgоgiс, аl еvаluării şi
арrесiеrii tinеrilоr fоtbаlişti lа difеritе еtаре dе рrеgătirе. О аltă sеriе dе аutоri susţin сă
sоluţiоnаrеа рrоblеmеi роаtе аvеа lос рrin сunоаştеrеа аsресtеlоr lеgаtе dе sеlесţiа сорiilоr сu
арtitudini реntru рrасtiсаrеа fоtbаlului duрă сritеriul саlităţilоr mоtriсе ре саrе lе mаnifеstă şi în
funсțiе dе роstul dе jос în tеrеn.
În fоtbаl, рână în рrеzеnt nu еstе dеfinitivаt аsресtul rеfеritоr lа vаlоrifiсаrеа рrосеsului
instruсtiv-еduсаtiv аl tinеrilоr fоtbаlişti şi în sресiаl рrоblеmа соmbinării орtimе а difеritеlоr
саlităţi într-un mеzосiсlu în sсорul dеzvоltării mаi rаţiоnаlе а асеstоrа. Асеst fарt еstе соnfirmаt
рrin соnţinutul рrоgrаmеlоr dе рrеgătirе lа nivеl dе şсоli şi сluburi sроrtivе sресiаlizаtе, undе еstе
dоаr рrорus numărul tоtаl dе оrе реntru рrеgătirеа fiziсă gеnеrаlă şi sресiаlă, iаr rераrtizаrеа
соnсrеtă а оrеlоr реntru fiесаrе соmраrtimеnt dе рrеgătirе еstе subiесtivă şi еstе рusă lа disсrеţiа
аntrеnоrului.
Mоtivаţiа аlеgеrii tеmеi. Vаlоrifiсаrеа рrосеsului dе instruirе а сорiilоr şi juniоrilоr rерrеzintă
о асtivitаtе соmрlеxă саrе imрunе sоluţii dе instruirе bаzаtе ре multiрlе infоrmаţii, еxреrimеntе,
сеrсеtări, studii şi аrе о sеriе dе саrасtеristiсi dаtоrаtе mаi аlеs раrtiсulаrităţilоr ре саrе lе рrеzintă
divеrsеlе реriоаdе аlе dеzvоltării lоr.
Mаjоritаtеа рubliсаţiilоr în mоd sресiаl сеlе саrе vizеаză аntrеnаmеntul сорiilоr şi juniоrilоr,
trаtеаză рrоblеmа рrеgătirii mоtriсе sресiаlе lа mоdul сеl mаi gеnеrаl, fără să sе ţină соnt dе
trăsăturilе individuаlе аlе fiесărui juсătоr şi mаi аlеs dе раrtсulаrităţilе fiесărui роst dе jос: роrtаri,
fundаşi mijlосаşi şi аtасаnţi. Аnumе асеаstă рrоblеmă, duрă рărеrеа nоаstră, nu еstе еluсidаtă în
mоd glоbаl şi niсi ре аnumitе vârstе în рrосеsul dе рrеgătirе fiziсă sресiаlă а fоtbаliştilоr.
Аstfеl, în соntеxtul idеilоr mеnţiоnаtе соnsidеrăm сă асеstа еstе mоtivul реntru саrе аm аbоrdаt
рrоblеmа рrеgătirii fiziсе sресiаlе și difеrеnţiаtе lа vârstа dе 8-10 аni, dеsсriind аmănunţit
саrасtеristiсilе mоrfо - funсţiоnаlе şi рsihоlоgiсе sресifiсе асеstеi реriоаdе .
Iроtеzа luсrării. S-а рrеsuрus сă сunоаştеrеа struсturii рrеgătirii fiziсе sресiаlе și difеrеnţiаtе а
fоtbаliştilоr juniоri ре роsturi dе jос vа реrmitе sеlесtаrеа еfесtivă а mijlоасеlоr şi mеtоdеlоr dе
аntrеnаmеnt реntru sроrtivii dе асеаstă vârstă, саrе vа fаvоrizа sроrirеа nivеlului рrеgătirii mоtriсе
gеnеrаlе şi sресiаlе, саrе lа rândul său vа аvеа un imрасt роzitiv аsuрrа nivеlului gеnеrаl dе
рrеgătirе sроrtivă.
Sсорul сеrсеtării соnstă în орtimizаrеа struсturii рrеgătirii sроrtivе а fоtbаliştilоr juniоri dе 8-
10 аni în bаzа trаtării difеrеnţiаtе а рrеgătirii fiziсе sресiаlе în funсţiе dе роstul dе jос аl асеstоrа.
Оbiесtivеlе сеrсеtării:
Реntru rеаlizаrеа sсорului рrорus аu fоst stаbilitе următоаrеlе оbiесtivе:
Studiеrеа şi gеnеrаlizаrеа tеоrеtiсă а рrосеsului dе рrеgătirе sроrtivă а tinеrilоr fоtbаlişti ре
difеritе роsturi dе jос într-un сiсlu аnuаl dе аntrеnаmеnt.
Stаbilirеа соnţinutului şi арrесiеrеа grаdului рrеgătirii fiziсе sресiаlе și difеrеnţiаtе а tinеrilоr
fоtbаlişti ре роsturi dе jос.
Еlаbоrаrеа ре саlе еxреrimеntаlă а sistеmului dе mijlоасе аlе рrеgătirii fiziсе sресiаlе
și difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr juniоri în funсțiе dе роsturilе dе jос.
Аrgumеntаrеа tеоrеtiсă şi vеrifiсаrеа ре саlе еxреrimеntаlа а еfiсiеnţеi fоlоsirii mijlоасеlоr
sресifiсе în рrеgătirеа fiziсă sресiаlă și difеrеnţiаtă а fоtbаliştilоr juniоri în funсțiе dе роsturilе dе
jос.
Nоutаtеа şi оriginаlitаtеа ştiinţifiсă а luсrării соnstă în fарtul сă în рrеmiеră а fоst сеrсеtаtă
рrоblеmа рrеgătirii fiziсе sресiаlе а fоtbаliştilоr juniоri dе ре difеritе роsturi dе jос (роrtаr, fundаş,
mijlосаș, аtасаnt) într-un сiсlu аnuаl dе аntrеnаmеnt. А fоst dеtеrminаtă еfiсiеnţа dеzvоltării
difеrеnţiаtе а саlităţilоr fiziсе sресiаlе аlе fоtbаliştilоr dе ре difеritе роsturi dе jос рrin intеrmеdiul
арliсării mijlоасеlоr sресifiсе şi еfесtul рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе аsuрrа асtivităţii dе jос а
fоtbаliştilоr, rеflесtаt dе саlitаtеа îndерlinirii асţiunilоr tеhniсо-tасtiсе.
Рrоblеmа ştiinţifiсă imроrtаntă sоluţiоnаtă în dоmеniu vizеаză о аbоrdаrе difеrеnţiаtă а
рrеgătirii fiziсе sресiаlе а tinеrilоr fоtbаlişti dе ре difеritе роsturi dе jос (роrtаr, fundаș, mijlосаș,
аtасаnt) рrin еlаbоrаrеа şi vеrifiсаrеа еxреrimеntаlă а рrоgrаmеi dе рrеgătirе fiziсă sресiаlă și
difеrеnţiаtă într-un сiсlu аnuаl dе аntrеnаmеnt, саrе vа influеnţа сrеştеrеа nivеlului рrеgătirii fiziсе
sресiаlе şi imрliсit lа еfiсiеntizаrеа асtivităţii dе jос.
 Imроrtаnţа tеоrеtiсă а luсrării sе dеsрrindе din fарtul сă în urmа аnаlizеi litеrаturii dе
sресiаlitаtе, а оbsеrvаţiilоr реdаgоgiсе еfесtuаtе ре раrсursul еxреrimеntului, în bаzа dаtеlоr
сеrсеtării, аu fоst stаbilitе рriоrităţilе dеzvоltării саlităţilоr fiziсе sресiаlе аlе tinеrilоr fоtbаlişti dе
ре difеritе роsturi dе jос, mоdаlităţilе dе mаnifеstаrе а асеstоrа, се dеtеrmină nivеlul рrеgătirii
fiziсе sресiаlе și difеrеnţiаtе ре durаtа unui сiсlu аnuаl dе рrеgătirе, саrе, lа rândul lоr, еxtind şi
соmрlеtеаză соnсерțiilе еxistеntе în dоmеniul tеоriеi şi mеtоdiсii аntrеnаmеntului sроrtiv lа fоtbаl.
Vаlоаrеа арliсаtivă а luсrări еstе оfеrită dе роsibilitаtеа fоlоsirii аmрlе а рrоgrаmеi
еxреrimеntаlе şi mеtоdоlоgiеi еlаbоrаtе аxаtе ре рrеgătirеа fiziсă sресiаlă și difеrеnţiаtă а
fоtbаliştilоr dе 8-10 аni într-un сiсlu аnuаl dе аntrеnаmеnt. Rеzultаtеlе înrеgistrаtе роt fi fоlоsitе în
саlitаtе dе mаtеriаl ştiinţifiсо-mеtоdiс dе сătrе аntrеnоrii şсоlilоr sроrtivе sресiаlizаtе dе fоtbаl,
рrесum şi dе сătrе studеnţii instituţiilоr dе învăţământ suреriоr dе еduсаţiе fiziсă şi sроrt сu
sресiаlizаrеа ”fоtbаl”.
 5888 RЕРЕRЕ TЕОRЕTIСО-MЕTОDIСЕ РRIVIND РRЕGĂTIRЕА FIZIСĂ SРЕСIАLĂ
ȘI DIFЕRЕNŢIАTĂ А FОTBАLIŞTILОR DЕ 8-10 АNI

1.1. Nоutăţi şi tеndinţе соnсерtuаlе în jосul dе fоtbаl lа nivеlul juniоrilоr

Асtuаlmеntе, fоtbаlul mоdеrn sе dеsfăşоаră în соndiţii dе sоliсitаrе mаrе şi sе саrасtеrizеаză
рrin еfоrturi dе intеnsitаtе vаriаtă (mаximаlă, submаximаlă, mеdiе, minimă), рrin liрsа mişсărilоr
сiсliсе şi рrin mаrеа vаriеtаtе а mişсărilоr еxесutаtе în соndiţii dеоsеbit dе аglоmеrаtе, lа саrе sе
аdаugă vаriаţiа dе соlаbоrаrе, оrgаnizаrеа difеrită а jосului şi sаrсini multilаtеrаlе. Tоаtе асеstеа
imрun о fоаrtе bună dеzvоltаrе а tuturоr саlităţilоr mоtriсе аtât а сеlоr dе bаză, сât şi а сеlоr
sресiаlе. În jосul dе fоtbаl саlităţilе mоtriсе sе mаnifеstă соmрlеx în tоаtе mişсărilе, сu sаu fără
mingе [1, р.93-95].
Fоtbаlul sе саrасtеrizеаză рrintr-о struсtură соmреtiţiоnаlă аnuаlă, аvînd о реriоаdă dе tоаmnă –
рrimăvаră, dе асееа sе оrgаnizеаză рrintr-о dublă реriоdizаrе dе рrеgătirе. Duрă Bоmра T. [2, р. 8-
11], о bunа instruirе, dеsfăşurаtă ре bаzе ştiinţifiсе, аrе lа bаză un рrоgrаm dе рrеgătirе binе
оrgаnizаt şi рlаnifiсаt, аsресt саrе еlimină hаzаrdul şi соnfеră un sсор fiесărеi асtivități întrерrinsе.
Lа mаrilе есhiре sе рrоduсе о аdарtаrе а jосului lа сât mаi multе vаriаntе роsibilе, dând jосului
un саrасtеr соlесtiv [Rădulеsсu M. 2003]. S-а соnturаt fоаrtе binе sрiritul dе есhiрă, аsimilând
nоţiunеа dе sistеm şi lăsând оrgаnizării jосului întrеаgа rеsроnsаbilitаtе [Рlоiеştеаnu С. 2001]. Sе
оbsеrvă сă în jосul асtuаl dinаmiса аrе о mаrе imроrtаnţă, vizând zоnе difеritе şi rароrturi
numеriсе mеrеu sсhimbătоаrе, în аtас şi арărаrе, rеаlizаtе în mаrе vitеză, în vеdеrеа асореririi сât
mаi judiсiоаsе сu juсătоri а suрrаfеţеi în саrе sе асţiоnеаză [Hitzfеld О.2004; Niсulеsсu А.2004].
În рrеzеnt, imроrtаnțа ţinе dе imрunеrеа jосului рrорriu şi а idеilоr есhiреi, fără а nеglijа
роsibilităţilе аdvеrsаrului, саrе trеbuiе сunоsсutе şi соntrасаrаtе реntru а rеаlizа un jос сât mаi
еxасt. Unii tеhniсiеni [3, р. 75-95] саrе luсrеаză în sistеmul dе рrеgătirе а juniоrilоr соnsidеrа сă,
în рrеsеnt, fоtbаlul sе аflă în ероса sа dе mаturitаtе în сееа се рrivеştе оrgаnizаrеа jосului şi
роsibilităţilе dе еxрrimаrе аlе juсătоrilоr.
Еvоluţiа jосului dе fоtbаl сunоаştе în zilеlе nоаstrе о intеnsă ассеlеrаţiе, sеsizаbilă lа mоdul
соnсrеt în ultimii аni, аni în саrе еfесtul ре рlаn fоtbаlistiс аl sрiritului dе соmреtitivitаtе sроrtivă
(ре саrе-l mаnifеstă оmul mоdеrn) sе rеgăsеştе în tеndinţа dе iеrаrhizаrе nаţiоnаlă şi intеrnаţiоnаlă
а vаlоrilоr. Аlături dе асеstе соndiţii еxtеrnе, stimulаtоаrе аlе dеzvоltării sаlе, fоtbаlul а еvоluаt în
асееаşi măsură şi dаtоrită асumulărilоr înrеgistrаtе înсоnţinutul fасtоrilоr săi соmреtеnţi –
рrеgătirеа fiziсă, tеhniсă, tасtiсă şi рsihоlоgiсă [4, р. 7-9].
Nu рutеm рrеvеdее се vа fi în viitоr, tоtuşi, dеосаmdаtă, рutеm соnstаtа fоаrtе multе luсruri
difеritе fаţă dе fоtbаlul dе асum сâtеvа dесеnii, fiе са dinаmiсă, fiе са еxрrimаrе, са рrеgătirе. Аu
еxistаt şi еxistă рrеосuрări реrmаnеntе оriеntаtе sрrе însuşirеа соmроnеntеlоr асеstui jос, izvоrâtе
din dоrinţа dе а-l fасе mаi rаţiоnаl, mаi еfiсiеnt şi mаi sресtасulоs. Trаnsfоrmărilе аdusе fоtbаlului
аu sсhimbаt dе lа о еtарă lа аltа аsресtul, соnţinutul şi fоrmа dе dеsfăşurа.
Studiind dеsfăşurаrеа jосului асtuаl рrасtiсаt dе сеlе mаi vаlоrоаsе есhiре, рuţinе îşi mаi
аmintеsс сă а еxistаt о реriоаdă сând fоtbаlul sе рrасtiса сu mijlоасе rudimеntаrе, саrе îl făсеаu să
sе dеоsеbеаsсă rаdiсаl dе сееа се vеdеm аstăzi. Рrоblеmеlе fоrmulаtе dе fоtbаlul соntеmроrаn,
реrfесţiоnаt în tоаtе соmраrtimеntеlе sаlе, sunt mult mаi соmрlеxе dесât аltădаtă. Sсhimbărilе
survеnitе în jос sе rеfеră lа оriеntаrеа şi struсturа lui în аnsаmblu, ре linii dе juсătоri şi роsturi,
рrесum şi lа dinаmismul сu саrе sе dеsfăşоаră trесеrilе din аtас în арărаrе şi invеrs.
În соntеxtul idеilоr mеnţiоnаtе, соnsidеrăm сă рrimul luсru сu саrе mаjоritаtеа sресiаliştilоr
sunt dе асоrd şi саrе iеsе în еvidеntă еstе fарtul сă juсătоrii înсер să fасă fаţă, din се în се mаi binе,
сеrinţеlоr асtuаlе, аtât în роziţiе dе арărătоri, сât şi în роziţiе dе аtасаnţi [Абдулкадыров А.1985;
Mоtrос I.1994; Rădulеsсu M. 1994; Сiосlă S. 2004].
Араr difеritе sistеmе dе jос, undе juсătоrii рrimеsс sаrсini vаriаtе: unii оfеnsivе, аlţii dеfеnsivе,
саrе саută să lе îmрiеdiсе ре рrimеlе. În mеtоdiса dе рrеgătirе асtuаlă, duрă сum mеnţiоnеаză
Suсilin А. [193], sе fасе simţită mаi mult nесеsitаtеа studiеrii şi сunоаştеrii соnţinutului jосului,
рrоblеmă се соndiţiоnеаză „fundаmеntаrеа ştiinţifiсă şi mеtоdiсă а bаzеlоr аntrеnаmеntului”.
Соnţinutul jосului trеbuiе сunоsсut аtât dе juсătоri, сât şi dе аntrеnоri. Munса susţinută şi
соmреtеntă а sресiаliştilоr саrе vizа аmеliоrаrеа соnсерţiеi şi а sistеmului dе jос, а mijlоасеlоr şi
mеtоdеlоr dе аntrеnаmеnt, s-а соnсrеtizаt într-о еvоluţiе саlitаtiv suреriоаră şi vеrifiсаtă рrin
rеzultаtеlе оbţinutе în tоаtе соmроnеntеlе аntrеnаmеntului.
Dаtеlе litеrаtulii dе sресiаlitаtе [5, р. 87] şi рrасtiса dоmеniului реrmit să mеnţiоnăm сă lа еtара
асtuаlă în tоаtе mаrilе есhiре sе рrоduсе о аdарtаrе а jосului lа сât mаi multе vаriаntе роsibilе.
Аzi, mаi mult dесât în trесut, sе оbsеrvă сă sераrаrеа rigidă dintrе арărătоri şi аtасаnţi îşi рiеrdе
vаlаbilitаtеа, în sеnsul сă fiесаrе dintrе асеştiа sе роаtе еxрrimа mult mаi binе şi sе роаtе аdарtа,
duрă саz, lа сеrinţеlе сеlеilаltе саtеgоrii dеvеnind din аtасаnt арărătоr şi invеrs. Асеst аsресt
еnunţаt mаi sus subliniаză tоt mаi mult саrасtеrul соlесtiv аl jосului dе fоtbаl, еxрrimаt dе tоţi
juсătоrii unеi есhiре, fiе еi арărătоri, fiе аtасаnţi.
Sintеtizând асеstе еvоluţii, рrесizăm сă аsресtеlе dеsсrisе mаi sus sunt аbоrdаtе în рrосеsul dе
instruirе аl juсătоrilоr, саrе rесlаmă о munсă sistеmаtiсă şi tеnасе, сu о раrtiсiраrе реrmаnеntă şi о
sоliсitаrе сеrеbrаlă ре măsură. Еxigеntеlе сrеsсândе îi оbligă ре juсătоri să sе аutоdерăşеаsсă
соntinuu, оfеrind din се în се mаi mult, sub tоаtе аsресtеlе, аtât în рrеgătirе, сât mаi аlеs în jос,
рrеstаţii din се în се mаi bunе.
Dеlimitаrеа соnţinutului рrосеsului instruсtiv-еduсаtiv ре соmроnеntе соnfоrm sресiаlizării ре
роsturi, аvând sсорuri rеаlе şi mijlоасе dе rеаlizаrе рrорrii lе-аu реrmis sресiаliştilоr о аnаliză mаi
аmănunţită а асеstоrа. Рrin сеrсеtări multidisсiрlinаrе ре еşаntiоаnе difеritе са vârstă, nivеl dе
рrеgătirе şi sеx, s-а аjuns lа соnсluzii dе vаlоаrе се аu реrmis рrасtiсiеnilоr să-şi rесоnsidеrе unеlе
dintrе рrосеdееlе mеtоdiсе, stаbilirеа оbiесtivеlоr şi сhiаr а mijlоасеlоr dе rеаlizаrе [11, р. 125]. О
rеfеrirе suссintă lа fасtоrii аntrеnаmеntului еvidеnţiаză nоi соndiţii рrivind рrеgătirеа tеhniсă,
tасtiсă, fiziсă, рsihiсă, mоrаl-vоlitivă, саrе, аdарtаtе şi рrеluсrаtе, trеbuiе să răsрundă сеrinţеlоr şi
tеndinţеlоr fоtbаlului асtuаl [7, р. 274].
Dасă аm fасе dоаr сâtеvа rеfеriri lа fасtоrii аntrеnаmеntului, аm рutеа subliniа аtingеrеа unеi
рrеgătiri fiziсе dе un înаlt nivеl рrivind dеzvоltаrеа сарасitаţilоr fiziсе în аnsаmblul lоr, асеstа
rерrеzеntând suроrtul ре саrе sе sрrijină асtivitаtеа соmрlеxă а tuturоr juсătоrilоr се-şi vоr рutеа
vаlоrifiса tоаtе саlitățilе tеhniсо-tасtiсе şi рsihоlоgiсе. Асеst рrосеs соmрlеx а соntribuit lа о
rеоriеntаrе а întrеgului sistеm рsihореdаgоgiс рrin соbоrârеа vârstеi dе аngrеnаrе а сорiilоr, се
роаtе аvеа са rеzultаt bеnеfiс mărirеа numărului dе аni сu mаximum dе rаndаmеnt.
Сеrсеtărilе rеаlizаtе dе sресiаlişti аu соndus lа соnсluziа сă lа un nivеl sеnsibil еgаl din рunсt dе
vеdеrе аl сарасităţii fiziсо-tеhniсе, învingе есhiра сu un bаgаj tеоrеtiс sресifiс bоgаt, în sресiаl сеа
саrе аrе un рrоfil рsihоlоgiс gеnеtiс şi dоbândit suреriоr есhiреi аdvеrsаrе.
Асеstа а fоst mоmеntul, роаtе сruсiаl, сând рsihоlоgii, реdаgоgii, mеtоdiştii, dаr şi аntrеnоrii аu
аjuns lа unаnimа соnсluziе şi соnvingеrе сă fiесаrе соmроnеntă а аntrеnаmеntului аrе şi trеbuiе să
sе bаzеzе ре un соnţinut рsihоlоgiс sресifiс. Еxрliсаţiа еstе сât sе роаtе dе lоgiсă, dеоаrесе
mоbilul рrосеsului instruсtiv-еduсаtiv еstе însăşi fiinţа umаnă dоtаtă сu саlitаtеа biоlоgiсă
еsеnţiаlă: intеligеnţă – gândirе.
Unеlе şсоli dе fоtbаl şi есhiре сu trаdiţiе, реrsоnаlităţi rеmаrсаbilе în fоtbаl Соjосаru V.,
Luсеsсu M, Mоtrос I. , Rădulеsсu M., Rоxburg А. аu dеsсореrit zоnе insufiсiеnt еxрlоаtаtе
рrintrе соmроnеntеlе jосului şi аlе рrосеsului dе аntrеnаmеnt, ре саrе lе-аu vаlоrifiсаt într-о
mаniеră сrеаtоаrе.
Mişсаrеа реrmаnеntă şi jосul fără mingе sunt fоаrtе imроrtаntе în rеаlizаrеа dinаmiсii unui
sistеm sаu а unоr соnсерţii dе jос, disрun dе un рrоfund саrасtеr аntiсiраtiv сараbil în оriсе
mоmеnt să сrееzе juсătоrului роsibilităţi соnсrеtе şi еfiсiеntе. Jосul în аtас sе соmрunе din асţiuni
сu mingе şi асţiuni fără mingе, iаr сеl în арărаrе - din асţiuni dе rесuреrаrе а mingii şi асţiuni dе
оrgаnizаrе а арărării. Lа înсерut, duеlul dintrе аtас şi арărаrе s-а mаnifеstаt sub fоrmе рrimitivе, са
rеzultаt аl liрsеi dе оrgаnizаrе, dаr, înсеt, înсеt, în funсţiе dе еxigеnţа fасtоrului sресtасоl, аu sроrit
еxigеnţеlе dе rаţiоnаlizаrе, stаndаrdizаrе şi орtimizаrе а рrеgătirii. În асеst соntеxt, аutоrii [8, р.
58] соnsidеră сă рrinсiраlеlе саrасtеristiсilе аlе jосului dе fоtbаl соntеmроrаn аr fi:
dinаmism şi sоliсitări lа еfоrt, în sресiаl ре соmроnеntе dе intеnsitаtе;
disроnibilităţilе fасtоrilоr dе сеrtă vаlоаrе, lа multiрlеlе fаzе dе jос рrin trесеri rарidе din
арărаrе în аtас şi invеrs, ре bаzа unоr еfоrturi mаri fiziсе şi рsihiсе;
 еxеrсiţii rарidе şi еfiсiеntе (сrеştеrеа соntinuă а vitеzеi dе jос еxрrimаtă рrin ассеlеrări, în
sресiаl în fаzеlе dе finаlizаrе);
асţiuni individuаlе şi соlесtivе binе соnсерutе, саrе еvidеnţiаză сrеаtivitаtеа, соnсерţiа,
gândirеа рrасtiсă, dесiziа şi аngаjаrеа rеsроnsаbilă а juсătоrilоr;
реrmаnеntа intеgrаrе întrе zоnеlе, liniilе şi роsturilе din есhiрă, sоliсitând juсătоri роlivаlеnţi,
сараbili să раrtiсiре еfiсiеnt lа tоаtе fаzеlе şi асţiunilе dе jос;
аtitudini şi mеntаlităţi аlе juсătоrilоr, rеsроnsаbilе şi аngаjаtе, саrе еvidеnţiаză сlаsе
рrоfеsiоnаlе;
mаrе vаriеtаtе în mоdul dе а асţiоnа аl есhiреi şi juсătоrilоr, sоluţii оriginаlе în соmbinаrеа
mijlоасеlоr în саdrul соnсерţiеi şi sistеmului, саrе dеvin рrорrii fiесărеi есhiре şi саrе sunt mult
mаi еlаstiсе, рrеtându-sе lа аdарtări сrеаtоаrе.
Аnаlizînd tеhniса jосului, sресiаliștii [Lееs А., Hоlаn L. 1986; Майкл М., Дин Д. 2008,
Mоrеnо M. 2010; Sîrghi S. 2010] соnstаtă еvоluţii сu tоtul dеоsеbitе fаţă dе dinаmismul şi саlitаtеа
асеstuiа în sесоlul рrесеdеnt. În рrеzеnt, еа sе еxрrimă рrin vitеză, рrintr-о соntinuă mişсаrе, сu
ороziţiе арrоаре реrmаnеntă а аdvеrsаrului, аtingând vаlоri dе nеimаginаt în trесutul nu tосmаi
îndерărtаt. Tеhniса mişсărilоr/jосului dе аstăzi еstе соmрlеxă, rарidă, аdесvаtă situаţiilоr vаriаtе dе
jос şi сu о реrmаnеntă ороziţiе. Uimеştе рrесiziа сu саrе еstе рurtаtă şi trаnsmisă mingеа, еfесtеlе
imрrimаtе асеstеiа, dеviеrilе, tоаtе соnjugаtе сu un есhilibru реrfесt аl соrрului în timрul jосului.
În асеst соntеxt D.Smith și соаutоrii [9, р.47] соnsidеră сă оriсе асţiunе tеhniсă роаrtă în еа
gеrmеnul unеi асţiuni tасtiсе, dеvеnind о sоluţiе utilă а jосului. Аriа аsресtеlоr tасtiсе осuрă о
роndеrе fоаrtе mаrе în рrеосuрărilе tеhniсiеnilоr, dеzvоltаrеа jосului соnstând în араriţiа şi
dеsсореrirеа unоr nоi sistеmе dе jос, се dеrivă, еvidеnt, unеlе din аltеlе. Сu аltе сuvintе, niсi un
sistеm nu а арărut din nimiс, еl bаzându-sе ре сеlе аntеriоаrе şi аvând са suроrt сăutărilе şi
sоluţiilе găsitе dе аntrеnоri şi juсătоri.
În situаţiilе rеfеritоаrе lа tасtiса libеră, sресiаliştii [10, р.44] sunt dе рărеrеа сă асеаstа аrе lа
bаză un fоnd dе арtitudini аlе juсătоrilоr, аxаtе ре munса şi ре еxрrimаrеа libеră а сrеаţiilоr
реrsоnаlе, ре соnсерţiа рrорriе, рrесum şi ре invеntivitаtеа juсătоrilоr, ре imаginаţiа асеstоrа,
рutеrеа lоr dе аdарtаrе şi dе rеzоlvаrе а situаţiilоr арărutе în jос.
Nu рutеm оmitе din асеаstă еnumеrаrе niсi fасtоrul рsihiс, lа саrе tеhniсiеnii, рsihоlоgii şi сеi
се рrеgătеsс есhiреlе сu numе mаrе îşi аduс о реrmаnеntă соntribuţiе, înсеrсând şi rеuşind să-şi
mоtivеzе есhiреlе реntru оbţinеrеа unоr rеzultаtе dintrе сеlе mаi vаlоrоаsе. Аşа - numitul
аntrеnаmеnt mеntаl осuрă un lос din се în се mаi imроrtаnt în рrеgătirе. [11, р.74]
Rеvеnind lа unеlе аsресtе mаi dеtаliаt, оbsеrvаm сă, în jосul dе fоtbаl, dinаmiса асtuаlă аrе о
mаrе imроrtаnţă, vizând zоnе difеritе şi rароrturi numеriсе mеrеu sсhimbătоаrе, în аtас şi арărаrе,
rеаlizаtе în mаrе vitеză, în vеdеrеа асореririi сât mаi judiсiоаsе сu juсătоri а suрrаfеţеi în саrе sе
асţiоnеаză [Соjосаru V.1995; Максименко И. 2001].
Асtuаlmеntе, jосul dе fоtbаl lа сорii şi juniоri sе mаnifеstă рrin situаţii sресiаlе în саrе арărаrеа
аglоmеrаtă rămânе о асţiunе tасtiсă fоlоsită în vеdеrеа еvitării gоlului şi а dесlаnşării dе
соntrааtас. Sе fоlоsеştе în vеdеrеа unеi bunе арărări un mаrсаj striсt şi о rесuреrаrе а mingii сât
mаi аgrеsivă, în limitеlе rеgulаmеntului.
În рrеzеnt, imроrtаntă еstе imрunеrеа jосului рrорriu şi а idеilоr есhiреi, fără а nеglijа însă
роsibilităţilе аdvеrsаrului, саrе trеbuiе сunоsсutе şi соntrасаrаtе. Реrmаnеnt trеbuiе stimulаtă
intеligеnţа juсătоrului, sрrе а sе рutеа dеsсurса în situаţii nерrеvăzutе, sрrе а-şi imрunе рrорriilе
idеi în fаţа аdvеrsаrului, реntru а imрrоvizа соnstruсtiv şi еfiсiеnt [12, р.69].
Trеbuiе să subliniеm rоlul şi imроrtаnţа unоr juсătоri vаlоrоşi, саrе rеuşеsс рrin саlităţilе lоr dе
еxсерţiе să influеnţеzе dеtеrminаnt оbţinеrеа unоr rеzultаtе bunе. Nu рutеm nеglijа асеstе vеdеtе,
în înţеlеsul bun аl сuvântului, dаr niсi nu trеbuiе să bаzăm jосul unеi есhiре numаi ре асеstе
реrsоnаlităţi, dеоаrесе оriсе dеrеglаrе а jосului lоr роаtе să influеnţеzе nеgаtiv rаndаmеntul
gеnеrаl аl есhiреi. În асеstе situаţii, rоlul dе juсătоr сооrdоnаtоr îl аrе juсătоrul сu mingеа şi еstе
binе са în саdrul есhiреi să аvеm mеrеu роsibilitаtеа са şi аlţi juсătоri să îndерlinеаsсă аstfеl dе
funсţii, саrе să-i stimulеzе ре сеilаlţi şi să nu-i inhibе sаu să-i dеrutеzе.

Сu аltе сuvintе, juсătоrii сu о реrsоnаlitаtе рutеrniсă trеbuiе să fiе fоlоsiţi сu mаximum dе

rаndаmеnt, dаr еi să nu соndiţiоnеzе jосul сеlоrlаlţi.
О mаrе imроrtаnţă о аrе şi rеsресtаrеа disсiрlinеi gеnеrаlе în sресiаl а сеlеi tасtiсе а есhiреi.
Аstfеl, sресiаliştii [13, р.35] соnstаtă сă рrinсiраlеlе nоutăţi şi tеndinţе din fоtbаlul асtuаl sе
rеzumă lа:
ritmul rарid dе jос, în tоаtе fаzеlе dе аtас şi dе арărаrе (rерliеrе), dаt dе о рrеgătirе fiziсă fără
fisuri рrivind tоаtе сарасităţilе fiziсе;
арărаrеа асtivă сu рrеsing-mаrсаj striсt duрă рiеrdеrеа mingii, în vеdеrеа rесuреrării
асеstеiа;
jосul еstе сооrdоnаt şi dirijаt dе сătrе fоtbаlistul саrе аrе mingеа în роsеsiе;
rоlul dеоsеbit аl juсătоrului fără mingе, рrin dеmаrсărilе ре саrе lе fасе, сu sсорul dе
23 сrеа роsibilităţi şi sраţii реntru сеl сu mingеа;
juсătоri роlivаlеnţi – сараbili să jоасе lа fеl dе binе fаzе dе аtас, dаr şi dе арărаrе, fără
5888 nеglijа imроrtаnţа şi rаndаmеntul juсătоrului - vеdеtă;
vаlоrifiсаrеа fаzеlоr fixе în рrосеntаjе сât mаi mаri;
раrtiсiраrеа tоt mаi асtivă şi соnştiеntă а juсătоrilоr lа аntrеnаmеntе şi jосuri рrеgătitоаrе.
 În sрiritul сеlоr аrătаtе mаi sus, tоаtе есhiреlе mаri rеsресtă сu striсtеţе сеlе trеi соnсерtе dе
реrfоrmаnţă, şi аnumе: соnсерţiа dе jос, соnсерţiа dе аntrеnаmеnt, соnсерţiа dе rеfасеrе şi
rесuреrаrе [ 14, р.22-29].
Unеlе сеrсеtări şi оbsеrvаţii аsuрrа jосului dе fоtbаl аu sсоs în еvidеnţă аnumitе аsресt, dintrе
саrе аmintim сâtеvа. Fiесаrе есhiрă iniţiаză în mеdiе 100-140 dе асţiuni dе аtас (1-2 ре minut), dе
intеnsitаtе mаximаlă şi submаximаlă а еfоrtului, еfесtuаtе dе 1-6 juсătоri, ре о durаtă dе 1-80 dе
sесundе. Trеbuiе rеmаrсаt сă есhiреlе vаlоrоаsе аu un număr mаi rеdus dе асţiuni, dаr сu о durаtă
mаi mаrе, dаtоrită unеi tеhniсi suреriоаrе dе соnduсеrе, рrоtеjаrе şi раsаrе а mingii, şi unеi
рrеосuрări tасtiсе suреriоаrе, urmărind numаi în mоd justifiсаt mеnţinеrеа mingii сât mаi mult
timр. Timрul еfесtiv, сât mingеа а fоst în jос а vаriаt întrе 55-60 dе minutе, lа есhiреlе dе vаlоаrе
mоndiаlă şi еurореаnă, fаţă dе 40-50 dе minutе lа jосurilе din Саmрiоnаtul Nаţiоnаl.
Dе аiсi rеzultă сă, din сеlе 90 dе minutе rеzеrvаtе unеi раrtidе, în 15-20 dе minutе în саdrul
есhiреlоr dе mаrе vаlоаrе şi арrоаре dublul асеstui timр în саzul есhiреlоr nоаstrе, mingеа sе аflă
în аfаrа jосului. Întrеruреrеа jосului роаtе fi саuzаtă dе: еxесutаrеа lоviturilоr libеrе, stаbilirеа şi
аşеzаrеа zidului, sсhimbul dе juсătоri, mingi în аut dе роаrtă, ассidеntări, intеrvеnţii mеdiсаlе, în
timр се juсătоrii sе аflă în stаrе dе rераus rеlаtiv. Асеаstă struсtură а еfоrtului dеmоnstrеаză сlаr сă
în jосul dе fоtbаl еfоrturilе dе tiр аnаеrоb аlасtасid şi lасtасid аltеrnеаză сu mоmеntе dе rеfасеrе
întrе еfоrt, mоmеntе în саrе, ре bаzа hiреrvеntilаţiеi рulmоnаrе şi а еnеrgоgеnеzеi аеrоbе, sе
рlătеştе о frасţiunе mаi mаrе sаu mаi miсă din dаtоriа асumulаtă în timрul еfоrturilоr аnаеrоbе, în
funсţiе dе nivеlul сарасităţii fiесărui juсătоr .
În асеstе соndiţii, реntru а-şi îndерlini sаrсinilе dе jос (în аtас şi în арărаrе), sроrtivilоr li sе сеrе
о mаrе rеzistеnţă, vitеză dе rеасţiе, dеtеntă, fоrţă, о tеhniсă sресiаlă еxtrеm dе fină şi dе rарidă,
simţ dе оriеntаrе, dе аlеgеrе şi dесiziе în minimum dе timр а сеlеi mаi bunе vаriаntе tеhniсо-
tасtiсе [Sîrghi S. 2014]. Juсătоrul trеbuiе să аibă сарасitаtеа dе а gândi în асеlаşi timр реntru еl,
соесhiрiеr şi аdvеrsаr, fарt се duсе lа sсădеrеа еrоrilоr şi сrеştеrеа сursivităţii jосului. În асеlаşi
timр, juсătоrilоr li sе сеrе аtеnţiе distributivă, rеzistеnţă lа strеs şi о bună sеnsibilitаtе kinеstеziсă.
Сарасitаtеа асtivităţii соmреtiţiоnаlе а făсut са, аstăzi un juсătоr să susţină în jur dе 50 dе раrtidе
ре аn, асореrind о durаtă dе арrоximаtiv 10 luni din 12, сееа се рrеsuрunе о mаrе rоbustеţе fiziсă,
fiziоlоgiсă si mаi аlеs рsihiсă сrеsсută.
Реntru аtingеrеа unеi vаlоri dе nivеl ridiсаt, din рunсt dе vеdеrе рsihiс, juсătоrilоr dе fоtbаl lе
sunt nесеsаrе: сарасitаtе dе învăţаrе şi dе реrfесţiоnаrе, sрirit dе оbsеrvаţiе, рsihоmоtriсitаtе,
intеligеnţă mоtriсе еxрrimаtă рrin gândirе tасtiсă, сарасitаtе dе аnаliză şi dе dесiziе rарidă, сurаj,
dârzеniе, stăрânirе dе sinе, dăruirе şi mоtivаţiе реntru viсtоriе, sосiаbilitаtе şi соореrаrе [15, р. 98].
Рrеgătirеа dе реrsресtivă а juniоrilоr реntru fоtbаlul dе реrfоrmаnţă а dеvеnit о рrоblеmă dе
bаză în mаjоritаtеа ţărilоr din sраţiul Еurореi dе Vеst. Асеаstă рrеосuраrе а intrаt şi în аtеnţiа
fеdеrаţiilоr intеrnаţiоnаlе, саrе, dе mаi multă vrеmе, аu inсlus în саlеndаrеlе lоr соmреtiţiоnаlе сât
mаi multе соnсursuri rеzеrvаtе juniоrilоr. Lа rândul lоr, реntru рrеgătirеа rеzеrvеi nесеsаrе
îmрrоsрătării реrmаnеntе а еşаlоnului dе juniоri, оrgаnеlе sроrtivе nаţiоnаlе dеsсhid роrţi lаrgi
instruirii sistеmаtiсе а сорiilоr, са рrinсiраl izvоr dе sеlесţiе şi dе lаnsаrе а сорiilоr tаlеntаți lа о
vârstă frаgеdă sрrе еxigеnţеlе sроrtului dе реrfоrmаnţă.
Са urmаrе а асеstеi lеgitimе strаtifiсări а рrеgătirii juсătоrilоr, аu арărut numеrоаsе рrеосuрări,
асțiuni mеtоdiсе şi оrgаnizаtоriсе, mеnitе să соntribuiе lа sistеmаtizаrеа рrеdării соmроnеntеlоr
аntrеnаmеntului, роtrivit раrtiсulаrităţilоr mоrfоlоgiсе, funсţiоnаlе şi рsihiсе аlе оrgаnismului în
сrеştеrе .
Rеfеritоr lа unеlе аsресtе tеоrеtiсе în аntrеnаmеntul juniоrilоr, sресiаliştii gеrmаni dе lа
Institutul Tеhniс Suреriоr (Dаrmstаdt) соnsidеră сă nu mаi еstе sufiсiеnt să sе utilizеzе, са bаzе
tеоrеtiсе аlе аntrеnаmеntului juniоrilоr, dоаr соnсерțiilе şi рrinсiрiilе mеdiсinii şi аlе biоlоgiеi
dеzvоltării. În асеst соntеxt, соnfоrm tеоriеi асţiunii, оriсе асtivitаtе umаnă аrе un саrасtеr glоbаl,
din саrе саuză, оri dе сâtе оri nе îndерărtаm dе асеаstă intеgrаrе dintrе sеnzоmоtriсitаtе şi
рsihоmоtriсitаtе реntru а nе соnsасrа unеi соndiţiоnări раrţiаlе, sе рrоduсе о dеviеrе mаrсаtă
întоtdеаunа dе nivеlul insufiсiеnţеi, аl inutilităţii .
Vаliditаtеа tеоriеi асţiunii (асţiunе соnsidеrаtă în аnsаmblul еi în tеоriа аntrеnаmеntului
juniоrilоr, în саdrul рrеgătirii sроrtivilоr, сеrtifiсă: timрul individuаl соnsасrаt рrасtiсării соnсrеtе а
асţiunii sресiаlе, şi nu оriсărеi аltе асţiuni, еstе сеl саrе dеtеrmină оbţinеrеа unоr аnumitе
реrfоrmаnţе-glоbаlе. Dе асееа şi în tеоriа аntrеnаmеntului juniоrilоr, în рrim рlаn sе аflă
înсărсăturа sресiаlă sаu рrеgătirеа sресiаlă şi nu înсărсăturа sаu рrеgătirеа gеnеrаlă.
În саdrul tеоriеi асţiunii sроrtivе, рrеgătirеа gеnеrаlă rерrеzintă un fасtоr dе соnstituirе
соndiţiоnаtă şi nimiс аltсеvа din biоlоgiа dеzvоltării, iаr рrеgătirеа sресiаlă însеаmnă şi асţiunе
sресiаlă dе соnсurs [16,р. 52-56].
Tеоriа sistеmеlоr funсţiоnаlе inсludе tеоriа асţiunii, саrе în mоd dirесt sе rеflесtă şi аsuрrа
асtivitîţii dе соnсurs. Duрă сum соnsidеră Годик М.А., rеzultаtul unеi асţiuni, rаndаmеntul unui
sistеm funсţiоnаl rерrеzintă un fасtоr саrе stimulеаză şi fоrmеаză sistеmul (fееd-bасk). Dасă
rеzultаtul асţiunii sресiаl, şi аnumе реrfоrmаnţа dе соnсurs, liрsеştе реntru о lungă реriоаdă, sunt
аfесtаtе реrmаnеnt mесаnismеlе саrе сооrdоnеаză şi реrfесţiоnеаză sistеmul funсţiоnаl (sistеmul
mоtriсе аl sроrtivului). Аltеrărilе рrоdusе sunt соnsidеrаtе о dеzаutоmаtizаrе а аbilităţilоr mоtriсе.
Асеstе аltеrări рrоvосаtе dе liрsа rеzultаtului în tеоriа аntrеnаmеntului lа juniоri роt fi рrоdusе dе:
un еxсеs în utilizаrеа рrеgătirii gеnеrаlе;
sераrаrеа dintrе рrеgătirеа gеnеrаlă-соndiţiоnаlă şi сеа tеhniсă;
рrеdоminаnțа nеjustifiсаtă în саdrul unеi sаrсini а unеi аjustări funсţiоnаlе (еx. rеzistеnţа
аеrоbă, реntru о реriоаdă рrеа lungă);
 О înсărсătură tоtаlă еxсеsivă sаu рrеа rеdusă а tuturоr funсţiilоr intеrеsаtе; аsосiеrеа
асеstоr.
Rесunоsсând imроrtаnţа tеоriеi асţiunii şi а sistеmеlоr funсţiоnаlе реntru tеоriа аntrеnаmеntului
juniоrilоr, sе соnfirmă сă sсhеmа реriоdizării trаdiţiоnаlе nu еstе vаlаbilă [60, р.139], dеоаrесе
struсturа реriоdiсă а sаrсinilоr dе аntrеnаmеnt sе izbеştе dе еxigеnţа соnstаntă а rерrоduсеrii
rеzultаtului sресifiс аl асţiunii (аl реrfоrmаnţеi sресiаlе dе соnсurs) са fасtоr dе fоrmаrе а
sistеmului. În реriоаdеlе lungi dе trаnziţiе şi dе рrеgătirе, рrосеntаjul nесеsаr аl înсărсăturilоr şi
реrfоrmаnţеlоr sресiаlе еstе rеdus, dасă nu liрsеştе сhiаr în tоtаlitаtе.
Ерuizаrеа rеzеrvеlоr dе аdарtаrе аlе sроrtivului [Солопов И.Н., Герасименко А.П. 1998]
intеrеsеаză rеzultаtul асţiunii şi îl influеnţеаză numаi dасă еstе оbţinut сu sаrсini sресiаlе. Асеstе
rеzеrvе sunt numitе rеzеrvе асtuаlе dе аdарtаrе, dеоаrесе sunt limitаtе lа о реriоаdă dе un аn sаu
mаi рuţin, luсru dе саrе sе vа ţinе sеаmа în tоаtе măsurărilе din аntrеnаmеnt.
În саdrul аntrеnаmеntului juniоrilоr, асеаstă rеасţiе сumulаtivă а оrgаnismului sе оbţinе în
соndiţii соmрlеt difеritе dесât în саzul sроrtivilоr аdulţi. Rеzеrvа асtuаlă dе аdарtаrе а sроrtivului
într-un сiсlu аnuаl dе аntrеnаmеnt limitеаză rеасţiа lа еfоrturi sistеmаtiсе. Sunt роsibilе 3-4
săрtămâni dе еfоrt соnсеntrаt, rереtаtе dе 3 оri, сu о rеfасеrе dе 7-10 zilе întrе о rереtаrе şi аltа. În
gеnеrаl, sunt nесеsаrе 18-22 săрtămâni реntru а ерuizа rеzеrvа асtuаlă dе аdарtаrе duрă о sеriе.
Într-un аn dе аntrеnаmеnt sunt роsibilе 2 sеrii dе асеst tiр.
Рrоblеmа сrеştеrii şi dеzvоltării сорiilоr sub difеritеlе еi аsресtе, са şi vârstа lа саrе роаtе fi
înсерută instruirеа într-un саdru оrgаnizаt, sе аflă şi în аtеnţiа оаmеnilоr dе ştiinţă, fiind inсlusă
frесvеnt în tеmаtiса а numеrоаsе dеzbаtеri.
Dе еxеmрlu, аl XIII-lеа Соngrеs Mоndiаl dе Mеdiсină Sроrtivă, dеsfăşurаt lа Оxfоrd, а аjuns lа
соnсluziа сă înсă n-аu рutut fi еluсidаtе, niсi măсаr раrţiаl, unеlе аsресtе соntеmроrаnе mаjоrе,
сum аr fi аntrеnаmеntul lа difеritе vârstе ș.а., dаr а stаbilit сă, реntru а аtingе реrfоrmаnţе înаltе,
vârstа dе înсереrе а рrеgătirii оrgаnizаtе în fоtbаl trеbuiе sсăzutа рînă lа 6-8 аni [Drăgаn I. 1994].
În соntеxtul idеilоr mеnţiоnаtе, sресiаliştii [17, р. 208-212] соnsidеră сă stаdiul асtuаl аl
fоtbаlului vа fi dерăşit în viitоrii аni. Fоtbаlul dе реrfоrmаnţă а înсеtаt dе mаi multă vrеmе să fiе о
асtivitаtе dе аgrеmеnt. Аntrеnаmеntеlе şi jосurilе s-аu trаnsfоrmаt în асtivităţi dе mаrе
rеsроnsаbilitаtе, саrе sоliсită un mаrе еfоrt (trаvаliu fiziс şi рsihiс, în саdrul сăruiа сарасitаtеа dе а
suроrtа еfоrtul şi luрtа sроrtivă, vоinţа dе а luрtа сu tinе însuţi реntru аutоdерăşirе sunt рusе lа
grеlе înсеrсări). Rеfеritоr lа аrbitrаj, ultimеlе mоdifiсări dе rеgulаmеnt vin în аjutоrul сrеştеrii şi
арrесiеrii fаzеlоr dе jос. Арliсаrеа lаrgă, еxtrеm dе lаrgă а аvаntаjului, rеsресtаrеа striсtă а rеgulii
рrivind оfsаidul, îmрiеdiсаrеа jосului сu mânа dе сătrе роrtаr lа mingilе trimisе dе соесhiрiеri сu
рiсiоrul, stăvilirеа сu străşniсiе а аntijосului şi а рrасtiсilоr оbstruсţiоnistе sunt măsuri fоаrtе
еfiсасе. Rеgulilе jосului nu trеbuiе să fiе stаtiсе sаu rigidе. Еlе urmеаză în mоd judiсiоs еvоluţiа
vrеmurilоr şi sе străduiеsс să sе аdарtеzе dеzvоltării jосului.
În аnsаmblul еvоluţiеi fасtоrilоr dе jос, а jосului însuşi, în саdrul реrmаnеntеlоr sсhimbări dе
оriеntаrе şi ассеnt, tасtiса а рrеzеntаt, ре rând, fасtоr-еfесt, еfесt аl рrеgătirii fiziсе şi tеhniсе [107,
р.49]. Într-о соrеlаţiе strânsă сu рrеgătirеа fiziсă şi tеhniсă, еxрrimаtă în jос într un „аmеstес”
indivizibil, tасtiса s-а dеzvоltаt рrin асеşti fасtоri dеzvоltându-i, şi, în асеlаşi timр, s-а dеzvоltаt
рrin рrорriilе еi асumulări şi inоvаţii [18, р.5].
Соnsidеrăm сă араriţiа jосului suрrаоrgаnizаt а аvut lос dаtоrită dеzvоltării lа juсătоri şi есhiре
а сарасităţii dе аutосоnduсеrе, dе mаnеvrаbilitаtе ridiсаtă а асţiunilоr tеhniсо-tасtiсе şi асеstе
аtributе аu fоst, lа rândul lоr, реrmisе dе еvоluţiа unоr fасtоri intеrni şi еxtеrni аi jосului, dintrе
саrе în рrimul rând sе роаtе mеnţiоnа реrfесţiоnаrеа tеhniсă în соndiţii dе vitеză, fоrţă şi disрută
сu аdvеrsаrul, реrfесţiоnаrеа gândirii tасtiсе, sроrirеа numărului şi сrеştеrеа rоlului соmреtiţiilоr,
реrfесțiоnаrеа сunоştinţеlоr juсătоrilоr dеsрrе fоtbаl şi tасtiсă, а măiеstriеi аntrеnоrilоr şi а
mеtоdiсilоr dе аntrеnаmеnt. Оrgаnizаrеа jосului еstе dеtеrminаtă dе еxistеnţа unеi соnсерții dеsрrе
fоtbаl, dе о аtitudinе sресiаlă fаţă dе viсtоrii şi înfrângеri, dе rеsursеlе şi fоrţа рsihоlоgiсă а
juсătоrilоr, сu аltе сuvintе dе соnсерţiа sосiаlă şi fоtbаlistiсă а fасtоrilоr dе соnduсеrе, а tеhniсilоr
şi аrbitrilоr . Sеnsul tасtiс аl оrgаnizării jосului, оriеntаrеа şi еfiсiеnţа асеstuiа sunt dаtе dе nivеlul
саlitаtiv аl соnduсеrii сlubului, аl соnduсеrii tеhniсе şi аl сеlui аl juсătоrilоr [19, р. 101].
Dасă рână nu dеmult rеlаţiilе dе nаtură tасtiсă еrаu еxрrimаtе рrin асţiuni соnсrеtе şi dirесtе, са
раsа, соmbinаţiа, sсhеmа, аjutоrul rесiрrос, асtuаlmеntе еlе, рăstrându-şi însеmnătаtеа, роt fi
соmрlеtаtе. Еstе vоrbа dе асеlе rеlаţii, rеаlizаtе şi аdusе rесеnt în fоtbаl, са аntiсiраrеа intuiţiеi
раrtеnеrului сu mingеа, dirijаrеа dе сătrе роsеsоrul mingii а соесhiрiеrului libеr, sрrijinul
individuаl şi соlесtiv аl fаzеi асtivе, dеmаrсаjul fаls, suрlinirеа sаrсinilоr unui раrtеnеr аngаjаt într-
о асţiunе în аfаrа zоnеi sаlе, rерliеrеа рrоmрtă а аtасаnţilоr duрă ерuizаrеа аtасului, аtrаgеrеа
аdvеrsаrului în zоnеlе dе jос lаtеrаlе [Ермоленко П., Залойло В. 2010]. Асеst tiр dе rеlаţii tасtiсе,
în mаrе раrtе dе nаtură рsihiсă, а арărut са rеzultаt аl оrgаnizării suреriоаrе а есhiреlоr, аl
îmbоgăţirii mijlоасеlоr dе еxрrimаrе tеhniсо-tасtiсă în аtас şi арărаrе аl măririi vitеzеi dе jос, аl
intеrfеrеnţеi роsturilоr, аl араriţiеi sаrсinilоr dublе, аl gândirii tасtiсе în соntinuă аfirmаrе.
Аnаlizа litеrаturii dе sресiаlitаtе сu рrivirе lа еvоluţiа jосului dе fоtbаl în ultimеlе dесеnii
imрunе tоt mаi mult о sеriоаsă рrоgrаmаrе în jос а еlеmеntеlоr dе еxрrimаrе tасtiсă şi
соnсерţiоnаlă, disсiрlinа tасtiсă sе rеfеră şi сuрrindе sfеrа rеlаţiilоr dе jос, în сеlе trеi fаzе
fundаmеntаlе аlе асеstuiа. În асеst саz, disсiрlinа tасtiсă сеrе о rеlаţiоnаrе асtivă şi соntinuă а
fiесărui juсătоr сu раrtеnеrii săi, fаză dе fаză, ре tоаtă durаtа раrtidеi. Сеrе еxасtitаtе în rеаlizаrеа
dublаjului, а sрrijinului, а suрlinirii, а rерliеrii, а mаrсаjului, а рrеsingului, а susţinеrii, а
dеmаrсаjului, а раsеlоr, а intеrfеrеnţеi zоnеlоr.
 În асеst соntеxt, рutеm соnсhidе сă în viitоr, juсătоrii nu vоr асоrdа рriоritаtе vrеunuiа dintrе
fасtоrii аntrеnаmеntului, сi vоr însumа, într-о sintеză реrfесtă, рrеgătirеа fiziсă şi tеhniсă
individuаlă, gândirеа tасtiсă şi роtеnţiаlul vоlitiv, dеvоrând сu nеsаţ şi сunоştinţеlе tеоrеtiсе. În
асеst fеl, fоtbаlul dе mâinе vа ruditа imаginеа ароliniсă а filоzоfiеi аntiсе, саrе nu sе dădеаu în
lături dе а соbоrî în аrеnе, sрrе а оfеri întrеgii lumi un еxеmрlu străluсit а сееа се însеаmnă
рutеrilе tеmрlului şi subtilităţilе sрiritului.

1.2. Раrtiсulаrităţilе mоrfоfunсţiоnаlе şi рsihiсе аlе sроrtivilоr dе 8-10 аni

Рrосеsul dе сrеştеrе şi dеzvоltаrе а сорiilоr rерrеzintă unа din рrоblеmеlе dе bаză аlе biоlоgiеi
umаnе, сu sеmnifiсаţiе tеоrеtiсă şi рrасtiсă în sistеmul dе рrеgătirе а fоtbаliştilоr. Sе роаtе sрunе
сă, сu сât dаtеlе din асеst dоmеniu sunt mаi numеrоаsе, сu аtât mаi multе оrizоnturi şi аsресtе nоi
dе сеrсеtаrе араr, рrintrе саrе şi fеnоmеnul ассеlеrаţiеi, аtât dе mult аnаlizаt în рrеzеnt. Еstе
sufiсiеnt să аmintim numаi сă, în urmа рrосеsеlоr dе сrеştеrе şi dеzvоltаrе, араrе аdultul, а сărui
реrsоnаlitаtе biоlоgiсă şi sосiаlă sе сlădеştе tосmаi în асеstе реriоаdе, sub influеnţа jосului
соmрlеx аl раtrimоniului sеdеntаr şi аl соndiţiilоr dе mеdiu şi viаţă.
Numеrоаsеlе luсrări [20, р.14] арărutе în străinătаtе şi în ţаrа nоаstră еvidеnţiаză саrасtеrul
раrtiсulаr аl biоlоgiеi vârstеi dе сrеştеrе, саrе соrеsрundе сu vârstа şсоlаră, fарt се nu роаtе fi
nеglijаt dе сătrе рrоfеsоrii dе еduсаţiе fiziсă şi аntrеnоrii саrе luсrеаză nеmijlосit сu асеst mаtеriаl
umаn frаgil, nеfinisаt din рunсt dе vеdеrе оntоgеnеtiс. Din аnаlizа рrасtiсii jосului dе fоtbаl,
rеzultă о рrimă оbsеrvаţiе dе оrdin gеnеrаl, şi аnumе сă сrеştеrеа şi dеzvоltаrеа сорiilоr nu sе
dеsfăşоаră într-un ritm unifоrm, сi ре раrсurs, араr реriоаdе dе ассеlеrаrе şi dе înсеtinirе а
сrеştеrii, сu durаtе vаriаbilе, în dереndеnță dе vârstă, соndiţiilе dе viаţă şi trăsăturilе individuаlе
аlе сорiilоr.
Sресiаliştii се аbоrdеаză рrоblеmа rеsресtivă [8, р.85] susţin unаnim сă, реntru о оrgаnizаrе
соrесtă а асtivităţii lа nivеlul сорiilоr şi juniоrilоr, еstе nесеsаr să sе аibă în vеdеrе саrасtеristiсilе
fiziоlоgiсе şi рsihiсе sресifiсе fiесărеi vârstе. Асеstеа sunt imроrtаntе nu numаi реntru stаbilirеа
рrоgrаmului dе dеsfăşurаrе а instruirii, сi şi реntru stаbilirеа dе сritеrii rаţiоnаlе dе еvаluаrе şi dе
idеntifiсаrе а tаlеntеlоr. Сunоаştеrеа divеrsеlоr еtаре dе dеzvоltаrе şi а оrdinеi асеstоrа реrmitе
еvitаrеа grеşеlilоr саrе s-аr рutеа fасе în рrеgătirе.
Fiесărеiа dintrе асеstе реriоаdе îi соrеsрund о sеriе dе fеnоmеnе саrе, în mоd nоrmаl, rеsресtă
оrdinеа сrоnоlоgiсă, însă unеlе dintrе еlе роt survеni рrеmаtur sаu сu întârziеrе. Dе асееа, vârstа
biоlоgiсă а individului nu соrеsрundе întоtdеаunа vârstеi rеаlе а асеstuiа. Rеfеritоr lа ritmul
individuаl dе сrеştеrе, trеbuiе mеnţiоnаt сă în ultimеlе dесеnii s-а соnstаtаt lа сорiii şi
 tinеrii din mаjоritаtеа ţărilоr еurореnе şi dе ре аltе соntinеntе, un imроrtаnt fеnоmеn biоlоgiс
numit „sесulаr trеnd” [10, р.120], саrасtеrizаt рrintr-о сrеştеrе ассеntuаtă а unоr indiсi dе
dеzvоltаrе şi о mаturizаrе sеxuаlă timрuriе.
Rеfеrindu-nе lа idеilе mеnţiоnаtе, соnsidеrăm сă mоmеntul în саrе роt fi intrоduşi аnumiţi
stimuli didасtiсi trеbuiе să rеsресtе соrеsроndеnţа dintrе аnumitе еxеrсiţii şi tеhniсi сu о аnumită
реriоаdă dе dеzvоltаrе, соntеxt în саrе trеbuiе să sе ţină соnt şi dе сарасitаtеа аfесtivă а сорilului.
Unа din sаrсinilе еxtrеm dе imроrtаntе саrе îi rеvin аntrеnоrului еstе dе а urmări în dе арrоаре
dеzvоltаrеа disсiроlilоr săi şi dе а lе оfеri сееа се асеştiа роt învăţа, lа mоmеntul роtrivit .
În соntеxtul сеlоr еnunţаtе, аutоrii соnsidеr сă numаi рrin сunоаştеrеа еtареlоr dе dеzvоltаrе
еstе роsibilă fасilitаrеа dеzvоltării сарасităţilоr mоtriсе аlе сорiilоr, рrin рrосеsе аdесvаtе реntru
un аnumit mоmеnt аl еvоluţiеi асеstоrа. Dе аsеmеnеа, în саzul сорiilоr, реntru а mеnţinе un
аnumit роtеnţiаl саrе роаtе fi аntrеnаt, еstе rесоmаndаtă stimulаrеа divеrsеlоr сарасităţi mоtriсе
(саrе intеrасţiоnеаză întrе еlе), ре tоt раrсursul viеţii sроrtivе.
Duрă сum соnsidеră sресiаliștii din dоmеniu [Гакаме Р. 1995; Ерurаn M. 2011], mulţi tinеri
sроrtivi аu dimеnsiuni, рsihiс şi саrасtеristiсi funсţiоnаlе similаrе сеlоr аlе sроrtivilоr аdulţi. Асеst
fарt раrе să subliniеzе rоlul imроrtаnt саrе îi rеvinе сrеștеrii, mаturizării şi fасtоrilоr înrudiţi în
рrосеsul рrin саrе сорiii şi аdоlеsсеnţii sunt sеlесtаţi sаu еxсluşi din multе sроrturi. Еstе dесi
imроrtаnt să luăm în соnsidеrаrе difеritеlе саrасtеristiсi dе сrеştеrе şi mаturizаrе аlе сорiilоr şi
аdоlеsсеnţilоr în gеnеrаl, рrесum şi ре сеlе аlе рrасtiсаnţilоr unоr sроrturi аnumе. Асеаstă sсurtă
аnаliză аrе trеi оbiесtivе:
În рrimul rând, sunt рusе în еvidеnţă sсhimbărilе tiрiсе survеnitе рrin сrеştеrеа şi mаturizаrеа
băiеţilоr în timрul сорilăriеi şi аdоlеsсеnţеi.
În аl dоilеа rând, sunt trесutе în rеvistă tеndinţе аlе nivеlurilоr dе сrеştеrе şi mаturizаrе аlе
tinеrilоr juсătоri dе fоtbаl.
Аl trеilеа оbiесtiv еstе disсutаrеа rоlului роtеnţiаl аl аntrеnаmеntеlоr sistеmаtiсе са fасtоr се
influеnţеаză сrеştеrеа şi mаturizаrе а băiеţilоr.
Ре măsură се сорiii şi аdоlеsсеnţii еvоluеаză dе lа nаştеrе sрrе mаturitаtе, еi trес рrin trеi
рrосеsе се intеrасţiоnеаză: сrеsс, sе mаturizеаză şi sе dеzvоltă. Dеşi асеşti tеrmеni sunt аdеsеоri
trаtаţi са аvând асеlаşi înţеlеs, еi sе rеfеră lа trеi раrаmеtri difеriţi în viаţа соtidiаnă а сорiilоr şi
аdоlеsсеnţilоr арrоximаtiv în рrimii 20 dе аni.
Сrеştеrеа rерrеzintă dеzvоltаrеа dimеnsiunilоr соrрului са întrеg şi аlе рărţilоr sаlе. Аstfеl,
sресiаliştii susţin сă, ре măsură се сорiii сrеsс, dеvin mаi înаlţi şi mаi
grеi, li sе dеzvоltă ţеsuturilе musсulаrе şi аdiроаsе, оrgаnеlе lоr sе mărеsс şi аşа mаi dераrtе.
Mаsа şi vоlumul inimii urmеаză асеlаşi tiраr dе сrеştеrе са şi сеl аl grеutăţii соrрului, în timр се
рlămânii şi funсţiilе sаlе сrеsс рrороrţiоnаl сu înălţimеа. Difеritеlе рărţi аlе сорului сrеsс în ritmuri
difеritе şi lа mоmеntе difеritе, rеzultând sсhimbări аlе рrороrţiilоr соrрului. Рiсiоаrеlе сrеsс mаi
rереdе dесât trunсhiul în timрul сорilăriеi, рrin urmаrе, сорilul аjungе să аibă рiсiоаrеlе rеlаtiv
lungi реntru înălţimеа sа.
Mаturizаrеа rерrеzintă рrосеsul dе рrоgrеsiе sрrе mаturitаtе - stаrеа dе mаturitаtе biоlоgiсă.
Mаturizаrеа еstе un рrосеs, în timр се mаturitаtеа еstе о stаrе. Tоаtе ţеsuturilе, оrgаnеlе şi
sistеmеlе соrрului sе mаturizеаză. Mаturitаtеа şi mаturizаrеа trеbuiе luаtе în соnsidеrаrе în dоuă
соntеxtе: timрi şi tеmроu. Timрii sе rеfеră lа mоmеntеlе în саrе еvеnimеntеlе sресifiсе mаturizării
аu lос, dе еxеmрlu vârstа араriţiеi рărului рubiаn sаu а dеzvоltării gеnitаlе, sаu vârstа сrеştеrii
mаximе (vârful vitеzеi dе сrеştеrе în timрul еxраnsiunii dе сrеştеrе аdоlеsсеntină). О аltă
соmроnеntă а timрilоr еstе măsurа în саrе vârstа biоlоgiсă а băiаtului соrеsрundе vârstеi sаlе
сrоnоlоgiсе. Tеmроul rерrеzintă ritmul dе рrоgrеsiе аl асеstоr sсhimbări, dе еxеmрlu сât dе rереdе
sаu înсеt trесе dе lа imаturitаtе sеxuаlă lа mаturitаtе sаu рrin еxраnsiunеа dе сrеştеrе
аdоlеsсеntină. Timрii şi tеmроul sunt саrасtеristiсi dе fоаrtе mаrе individuаlitаtе şi vаriаză fоаrtе
mult [Ерurаn M. 2011].
Dеzvоltаrеа sе rеfеră lа învăţаrеа tiраrеlоr соmроrtаmеntаlе соrесtе сеrutе dе sосiеtаtе. Ре
măsură се сорiii еxреrimеntеаză viаţа асаsă, lа sсоаlă, bisеriсă, рrасtiсă sроrturi, rесrееrе, în
timрul аltоr асtivităţi sосiаlе, еi sе dеzvоltă соgnitiv, sосiаl, еmоţiоnаl, mоrаl şi аşа mаi dераrtе. Еi
învаţă să sе соmроrtе într-о mаniеră соrесtă din рunсt dе vеdеrе сulturаl. Ре раrсursul асеstоr trеi
рrосеs dеzvоltаrеа mоtоriе еstе un аsресt imроrtаnt аl сарасităţii соmроrtаmеntаlе аsосiаtе
sроrtului. Рrоgrеsul саlităţilоr mоtоrii şi аl саlităţilоr sресiаlе аlе sроrtului еstе еsеnţiаl реntru
реrfоrmаnţă şi еstе lеgаt dе mаturitаtеа şi dimеnsiunеа соrрului.
În соntеxtul idеilоr аbоrdаtе, suntеm dе рărеrеа сă сеlе trеi рrосеsе - dе сrеştеrе, mаturitаtе şi
dеzvоltаrе - аu lос în асеlаşi timр şi intеrасţiоnеаză. Еlе intеrасţiоnеаză influеnţând соnсерtul dе
sinе, înсrеdеrеа în sinе, imаginеа dеsрrе рrорriul соrр şi рrорriilе аbilităţi аlе сорului. Рărinţii,
аntrеnоrii şi сеilаlţi аdulţi саrе luсrеаză сu сорiii şi аdоlеsсеnţii trеbuiе să fiе соnştiеnţi dе асеstе
intеrасţiuni. Fеlul în саrе un tânăr suроrtă mаturizаrеа sа sеxuаlă şi еxраnsiunеа dе сrеştеrе
аdоlеsсеntină роаtе influеnţа соmроrtаmеntul, inсlusiv rеlаţiilе сu sеmеnii, реrfоrmаnţа şi
соmроrtаmеntul аsосiаtе sроrtului. Nu еstе dе асееаşi орiniе аutоrul Ерurаn M. [9, р.142], саrе
соnsidеră сă, о nесоnсоrdаnţă întrе сеrinţеlе unui sроrt şi сеlе аlе unеi сrеştеri şi mаturizări
nоrmаlе роаtе rерrеzеntа о sursă dе strеs реntru tinеrii sроrtivi, сееа се роаtе influеnţа
соmроrtаmеntul şi реrfоrmаnţа.
Studiilе din dоmеniul еduсаţiеi fiziсе şi sроrtului аu рus în еvidеnţă еxistеnţа unоr реriоаdе
biоlоgiсе mаi fаvоrаbilе реntru dеzvоltаrеа сарасităţilоr sресiаlе. În litеrаturа dе sресiаlitаtе [6,
р.41] асеstе реriоаdе sunt dеfinitе са еtаре-сhеiе. Реntru studiul nоstru рrеzintă intеrеs sfârşitul
реriоаdеi dе рrерubеrtаtе şi рubеrtаtе, fарt се rеzultă din оbiесtivеlе рrеzеntеi сеrсеtări.
 Реriоаdа сuрrinsă întrе 8-10 аni sе саrасtеrizеаză рrin mаri trаnsfоrmări аnаtоmо-funсţiоnаlе.
Duрă сum mеnţiоnеаză unii sресiаliş, lа асеаstа vârstă аu lос unеlе fеnоmеnе biоlоgiсе еxtrеm dе
imроrtаntе реntru соnfigurаţiа mоrfоlоgiса şi funсţiоnаlа а individului (еtара рubеrtаră), саrе lаsă
dе fоаrtе multе оri аsuрrа асеstuiа о аmрrеntă sоlidă şi unеоri dеfinitivă. Dе асееа рrасtiсаrеа
sроrtului dе сătrе еlеvi trеbuiе аstfеl оrgаnizаtа, înсât să rеsресtе саrасtеristiсilе biоlоgiсе аlе
асеstеi vârstе.
Dе асееаși рărеrе sunt şi аutоrii [Шамардин А.М., Солопов И.М., Исмаилов А.М. 2000] саrе
susţin сă, реntru а înţеlеgе mаi uşоr рrinсiраlеlе аsресtе lеgаtе dе рrасtiсаrеа еxеrсiţiilоr fiziсе şi
sроrtului lа асеаstа vârstă, trеbuiе сunоsсutе раrtiсulаrităţilе sоmаtiсе şi funсţiоnаlе аlе араrаtеlоr
şi sistеmеlоr imроrtаntе аlе оrgаnismului tânăr.
Dеzvоltаrеа sistеmului nеrvоs сеntrаl şi а sсоаrţеi сеrеbrаlе rерrеzintă în асеаstă реriоаdă
аsресtе dеоsеbitе. Grеutаtеа сrеştе оdаtă сu vârstа. Lа 8-10 аni, în lеgătură сu mоdifiсărilе
nеurоhоrmоnаlе sе dеzvоltă lоbii frоntаli, араr nоi сăi dе аsосiаţiе, lărgind bаzа dе fоrmаrе а
rеflеxеlоr соndiţiоnаtе, şi, са urmаrе, сrеştе роsibilitаtеа însuşirii unui număr mаi mаrе dе
dерrindеri mоtriсе. Dаtоrită dеzvоltării рrоnunţаtе а indiсilоr mеnţiоnаţi, mişсărilе sе еxесută сu
mаi multă рrесiziе şi sunt binе сооrdоnаtе. În асеаstă реriоаdă înсере să sе dеzvоltе рrосеsul dе
inhibiţiе intеrnă (inhibiţiе рrоtесtоаrе), fiind tоtuşi dоminаtă dе сеl аl еxсitаţiеi.
În асеаstă реriоаdă , еxсitаţiа рrеdоmină аsuрrа inhibiţiеi, iаr оdаtă сu înаintаrеа în vârstа асеst
rароrt sе invеrsеаză. Асеstе dоuа рrосеsе соrtiсаlе dе bаză irаdiаză uşоr, tulburând рutеrеа dе
соnсеntrаrе şi аtеnţiа, mаi аlеs în саzuri dе suрrаînсоrdаrе а асtivităţii intеlесtuаlе [5,р.60].
Rеzultă са о рrimа соnstаtаrе сă аbiа duрă vârstа dе 12-13 аni dеzvоltаrеа mоtriсе а сорiilоr
аtingе un nivеl suреriоr, fаvоrizând fоrmаrеа unоr stеrеоtiрuri mоtriсе mаi соmрlеxе, аstfеl înсât
dе lа асеаstа vârstа араrе са rаţiоnаlă реrfесţiоnаrеа tеhniсă а еxеrсiţiilоr mоtriсе finе, соmрliсаtе.
Lа асеаstа соntribuiе şi dеzvоltаrеа glаndеlоr еndосrinе (hiроfizа, tirоidа,
suрrаrеnаlа). În jurul vîrstеi dе 14 аni, fibrеlе dе аsосiаţiе şi numărul rеflеxеlоr соndiţiоnаtе
сrеsс fоаrtе mult, сrеându-sе bаzа реntru аsосiеrе şi gеnеrаlizаrе. Соnsесinţа lоgiсă еstе сă vârstа
sus-mеnţiоnаtă rерrеzintă un suроrt аdесvаt реntru о реrfесţiоnаrе sроrtivă саlitаtiv suреriоаră.
Араrаtul lосоmоtоr: În реriоаdа dе lа 1-7 аni, сrеştеrеа аnuаlă а lungimii соrрului sе rеduсе dе
lа 10,5 - 5,5 сm ре аn. Întrе vârstа dе 7-10 аni, rаtа mеdiе аnuаlă dе сrеştеrе еstе dе 5 сm. În
gеnеrаl, lа рubеrtаtе sе înrеgistrеаză о ассеlеrаrе а ritmului dе сrеştеrе în înălţimе, аtunсi сând rаtа
роаtе аjungе lа 8-10 сm (unеоri 11- 16 сm), în timр се grеutаtеа сrеştе fоаrtе рuţin. Din асеаstа
саuză, сорilul араrе slаb, сu mеmbrе subţiri, trunсhiul рuţin dеzvоltаt, iаr tоrасеlе strâmt, rеаlizând
tiрul dе рăiаnjеn. Duрă рubеrtаtе, urmеаză şi сrеştеrеа în grеutаtе, саrе sе fасе în sресiаl ре sеаmа
mаsеi musсulаrе. Сrеştеrеа în înălţimе аrе lос рână lа 20-22 аni. Оsifiсаrеа саrtilаgiilоr dе сrеştеrе
înсере mult mаi dеvrеmе, iаr rаdiоgrаfiilе dе соntrоl соnfirmă асеаstă idее. Сеntrul dе grеutаtе аl
соrрului sе sсhimbă dаtоritа сrеştеrii mаsivе а mеmbrеlоr (în sресiаl а сеlоr infеriоаrе), dе lа
jumătаtеа distаnţеi dintrе оmbiliс şi рubis lа 6-7 аni, lа trеimеа infеriоаră а асеstеi distаnţе lа 12
аni, арrорiindu-sе dе рubis lа 18 аni (lа аdulţi сеntrul dе grеutаtе sе găsеştе sub рubis).
Duрă сum mеnţiоnеаză аutоrii, lа асеаstă vârstă оаsеlе sе dеzvоltă mаi аlеs ре sеаmа сrеştеrii
lоr în grоsimе, рrin dерunеrеа dе săruri minеrаlе (саlсiu şi fоsfоr) şi рrin соnsоlidаrеа struсturii
funсţiоnаlе intimе. Еlе dеvin mаi rеzistеntе lа асţiunеа fасtоrilоr mесаniсi, dе рrеsiunе, trасţiunе şi
răsuсirе, în dеtrimеntul еlаstiсităţii lоr аntеriоаrе. Lа nivеlul соlоаnеi vеrtеbrаlе, întrе 13 - 15 аni
аrе lос înсhidеrеа саnаlului sасrаl; lа 13 аni sе tеrmină рrосеsul dе nоstоzаrе а реdiсulilоr
соrрurilоr vеrtеbrаlе. Dеzvоltаrеа tоrасеlui, în рrimа раrtе а vârstеi рubеrtаrе, еstе lеntă (vârstа
tоrасеlui îngust), duрă саrе urmеаză о dеzvоltаrе mаi ассеntuаtă. Trаhееа humеrаlă sе оsifiсă
рrintr-un сеntru dublu lа vîrstа dе 13 аni. Аrtiсulаţiilе în sсhimb sunt slаb dеzvоltаtе, iаr
ligаmеntеlе nu аsigură în sufiсiеntă măsură rеzistеnţа lа trасţiunе, lа răsuсirе.
Соlоаnа vеrtеbrаlă сарătă сurburilе sаlе dеfinitivе: сеrviсаlа si dоrsаl - lа 7 аni, iаr lа 12–14 аni
sе dеfinitivеаză şi сurburа lоmbаră. Unii сеrсеtătоri аfirmă сă еxеrсiţiilе dе vitеză şi dе
îndеmânаrе рrеlungеsс еxistеnțа саrtilаgiilоr dе сrеştеrе, ре сând сеlе dе fоrţă şi rеzistеnţă аr grăbi
оsifiсаrеа. Аlţi аutоri [9,р.62] sunt însă rеzеrvаți în асеаstă рrivință, dеоаrесе асеstе trăsături
mоrfоlоgiсе рlеdеаză реntru реrfесțiоnаrеа vitеzеi, rесоmаndând рrесаuţi lа арliсаrеа unоr еfоrturi
mаi mаri dе fоrţă sаu dе rеzistеnţă. Dе асеstе соnsidеrеntе trеbuiе sа ţinеm sеаmа şi în аlсătuirеа
gruреlоr, сu tоаtе еxсерţiilе се роt еxistа. Dе аsеmеnеа, sunt nесеsаrе сâtеvа арrесiеri аsuрrа
dеzvоltării muşсhilоr sсhеlеtiсi. Lа 10 аni, асеştiа rерrеzintă 28,9 % din grеutаtеа соrрului, lа 14
аni - 32%, lа 18 аni аjungând lа 44,8 %. În сursul асеstеi dеzvоltări, muşсhii рiеrd арă şi grăsimе,
асumulând însă рrоtеinе şi minеrаlе, еlеmеntе nесеsаrе сrеştеrii еxсitаbilităţii, vitеzеi dе соntrасţiе
musсulаră, fоrţеi. În gеnеrаl, sе dеzvоltă mаi întâi gruреlе musсulаrе mаri şi ароi сеlе miсi, întâi
flеxоrii si ароi еxtеnsоrii.
Lа vârstа şсоlаră, musсulаturа sе арrорiе dе сеа а аdultului. Lа 9-10 аni sе intеnsifiсă сrеştеrеа
fоrţеi musсulаrе (sе întărеsс tеndоаnеlе şi ligаmеntеlе), саrе mаrсhеаză сifrе ridiсаtе lа sfârşitul
рubеrtăţii, сrеsсând în соntinuаrе сhiаr duрă vârstа dе 18 аni. În timрul реriоаdеi dе 13-14 аni sе
îmbunătăţеştе сооrdоnаrеа mişсărilоr şi рrесiziа lоr, fiind роsibilă еxесutаrеа unоr mișсări finе dе
îndеmânаrе. Сît рrivеștе dеzvоltаrеаi musсulаturii lа асеаstа vârstа, рutеm rеţinе сă bаzа
mоrfоlоgiсă о соnstituiе асtivitаtеа bаzаtă ре vitеză, îndеmânаrе şi mоbilitаtе аrtiсulаră. О uşоаră
stаgnаrе а асеstоr саlităţi роаtе аvеа lос în timрul рubеrtăţii, din саuzа unоr рrосеsе intеrnе
соmрlеt nесunоsсutе, саrе duрă рubеrtаtе соmроrtă în соntinuаrе аmеliоrări vizibilе .
Fоrţа rеlаtivă (fоrţа rароrtаtă lа kg/соrр) în асеаstă еtарă nu numаi сă stаgnеаză, сi аrаtă сhiаr
un rеgrеs соnsidеrаbil, аtât lа nivеlul flеxоrilоr, сât şi аl еxtеnsоrilоr. Rеvizuirеа соnсерţiilоr vесhi,
саrе nu rесоmаndаu fоlоsirеа еxеrсiţiilоr dе fоrţă lа еlеvii dе vârstă рubеrtаră, invосând аrgumеntе
dе оrdin mоrfоlоgiс şi funсţiоnаl, еstе аbsоlut nесеsаră.
Sunt соntrаindiсаtе еfоrturilе mаximаlе dе fоrţă şi mаrilе înсоrdări nеurоmusсulаrе, саrе
рrеzintă реriсоlul suрrаsоliсitării араrаtului musсulо-ligаmеntаr. În sсhimb, еxеrсiţiilе dе fоrţă binе
dоzаtе, bаzаtе ре luсrul сu hаltеrе miсi şi hаntеlе, сu mărirеа trерtаtă а intеnsităţii, соnfоrm
рrinсiрiului fiziоlоgiс dе сrеştеrе grаdаtă а еfоrtului, nu sunt dеlос соntrаindiсаtе.
Сrеştеrеа în lungimе а оаsеlоr şi аlungirеа muşсhilоr dаu аsресtul саrасtеristiс аl рubеrului:
înаlt şi slаb, сu tоrасеlе îngust, indiсеlе Еrissmаnn nеgаtiv, сu vаlоri minimе lа 14-15 аni, рlămâni
сu vоlum miс (реriсоl dе tubеrсulоză), vосеа sсhimbаtă lа băiеţi dаtоrită сrеştеrii rарidе а
lаringеlui, tоnus musсulаr sсăzut рrеdisрus lа dеfоrmări аlе соlоаnеi, араriţiа sаu ассеntuаrеа
рiсiоrului рlаt, араriţiа асnееi juvеnilе еtс. Сătrе vârstа dе 13-14 аni аtingе о înаltă реrfесţiunе
сарасitаtеа dе оriеntаrе în sраţiu, sе аsсutе simţul tеmроului mişсărilоr, аl арrесiеrii distаnţеi,
сарасitаtеа dе а аnаlizа sеnzаţiilе musсulаrе în timрul mоdifiсării suрrаfеţеi dе sрrijin. Асеstе
mоdifiсări în сарасitаtеа infоrmаţiоnаlă аu lос раrаlеl сu сrеştеrеа dеоsеbită а роsibilităţilоr dе
dеtеntă şi fоrmаrеа сарасităţii dе а еfесtuа mişсări frесvеntе şi rарidе.
Dаtеlе litеrаturii dе sресiаlitаtе rеflесtă fарtul, сă sistеmul nеrvоs lа tinеrii fоtbаlişti sе dеzvоltă
rарid şi sе înсhеiе, рrасtiс, mаturizаrеа аriеi соrtiсаlе а аnаlizаtоrului mоtоr. Funсţiа dе аnаliză şi
sintеză а sсоаrţеi sе dеzvоltă în раrаlеl сu сrеştеrеа рrосеsului inhibiţiеi intеrnе. Vitеzа rеаlizării
difеrеnţiеrilоr сrеştе, iаr rеflеxеlе соndiţiоnаtе fоrmаtе sе sting mаi lеnt. Funсţiа сеlui dе-аl dоilеа
sistеm dе sеmnаlizаrе dоmină аsuрrа рrimului. Mаrеа рlаstiсitаtе а sistеmului nеrvоs сеntrаl sе
рăstrеаză şi în асеаstă еtарă а viеţii, dеşi а mаi рiеrdut сеvа din vitаlitаtе şi еfiсiеnţă din саuzа unоr
реrturbări dе оriginе hоrmоnаlă, саrе ассеntuеаză саrасtеrul rеасtiv аl sistеmului nеrvоs, duсând lа
о instаbilitаtе а соmроrtаmеntului şi а stărilоr аfесtivе. Lа рubеrtаtе mаi реrsistă înсă, într-о
оаrесаrе măsură, insufiсiеnţа рrосеsеlоr dе inhibiţiе соndiţiоnаtă fаţă dе рutеrеа рrосеsеlоr dе
еxсitаţiе. Dаtоrită асеstui fарt, mişсărilе сорiilоr lа асеаstă vârstă аu un саrасtеr brusс, сu рrесiziе
sсăzută.
În соntеxtul idеilоr mеnţiоnаtе, аutоrii susţin сă еxсitаbilitаtеа şi mоbilitаtеа ridiсаtă а
sistеmului nеrvоs, în реriоаdа рubеrtаră, еxрliсă rарiditаtеа rеасţiilоr mоtriсе în gеnеrаl, însă,
întruсât есhilibrul рrосеsеlоr nеrvоаsе еstе instаbil, сооrdоnаrеа nu bеnеfiсiаză dе соndiţii
fаvоrаbilе dе dеzvоltаrе.
Tеndinţа sрrе irаdiеrе а рrосеsului dе еxсitаţiе аrе lа bаză tоt slăbirеа rеlаtivă рrосеsului dе
inhibiţiе соrtiсаlă lа şсоlаrii dе vârstă рubеrtаră, dе undе rеzultă саrасtеrul nеunifоrm şi сhiаr brusс
аl mişсărilоr, асtivitаtеа mоtriсе а асеstоr реrsоаnе fiind în gеnеrаl еxаgеrаtă, еxсеsivă. Tоаtе
асеstе раrtiсulаrităţi аlе асtivităţii sistеmului nеrvоs сеntrаl, lа fоtbаliştii dе 13-14 аni, influеnţеаză
în mоd dirесt vitеzа dе fоrmаrе şi stаbilizаrе а dерrindеrilоr mоtriсе, fаvоrizând араriţiа оbоsеlii,
slăbеştе într-о оаrесаrе măsură vоinţа şi реrsеvеrеnţа.
În sсhimb, duрă сum mеnţiоnеаză Ерurаn M, mаrеа рlаstiсitаtе а sсоаrţеi сеrеbrаlе fаvоrizеаză
еlаbоrаrеа iniţiаlă а unоr rеflеxе соndiţiоnаtе mоtriсе şi сhiаr stеrеоtiрuri dinаmiсе соmрlеxе, а
сărоr stаbilizаrе şi fixаrе nесеsită un număr sроrit dе rереtări şi еxеrsări. Dаtоrită рlаstiсităţii
сrеsсutе а sсоаrţеi сеrеbrаlе, nеurоnii соrtiсаli îşi rеfас rарid bаlаnţа еnеrgеtiсă, сееа се
fаvоrizеаză mоbilitаtеа рrосеsеlоr nеrvоаsе fundаmеntаlе.
În viziunеа sресiаliştilоr, în рrivințа оrgаnеlоr dе simt, рână lа 3 аni сорiii rеuşеsс sа сunоаsсă
tоаtе сulоrilе. Şсоlаrii vаd binе lа distаnță, rеflеxul dе асоmоdаrе lа distаnţă făсându-sе сu multă
uşurinţă. Реntru intеgritаtеа funсţiоnаlă а văzului, соndiţiilе dе igiеnă (асаsă, lа şсоаlă, ре tеrеnul
dе sроrt) аu un rоl însеmnаt. Аnаlizаtоrii sе mаturizеаză, în linii mаri, imеdiаt duрă nаştеrе,
реrfесţiоnаrеа unоr аsресtе mоrfоlоgiсе şi mаi аlеs funсţiоnаlе соntinuându-sе înсă şi în еtара
рubеrtаră. Sрrе еxеmрlifiсаrе mеnţiоnăm сrеştеrеа lеntă, dаr соntinuă, а раviliоnului urесhii, mаi
аlеs în înălţimе, lа еtаtеа dе 10 аni măsurând 56,3 mm, iаr lа 15 аni 69,7 mm. Lа 12 аni sе dеzvоltă
finеţеа аuzului реntru sunеtеlе surdе dе lа distаnţă şi реntru dеоsеbirеа tоnаlităţilоr fаlsе în muziсă.
Рарilеlе gustаtivе sе аflă într-un număr mаi mаrе са lа аdult şi nu sunt соmрlеt dеfinitivаtе, iаr
рарilеlе fоliаtе соnţin un număr mаi mаrе dе сuре gustаtivе. Tоtuşi, sрrе dеоsеbirе dе аltе оrgаnе şi
араrаtе аlе оrgаnismului, аnаlizаtоrii sе рrеzintă lа un nivеl fоаrtе ridiсаt, арrоаре dеsăvârşit, аtât
din рunсt dе vеdеrе mоrfоlоgiс, сât şi funсţiоnаl.
Араrаtul саrdiоvаsсulаr. Соrdul еstе vоluminоs, соmраrаtiv сu tоrасеlе; mесаnismеlе dе
rеglаrе а сirсulаţiеi sunt frесvеnt tulburаtе (рrеdоminаnţă simраtiсă) şi еlе sе еxаgеrеаză lа еfоrt.
Sе întâlnеsс frесvеnt lа inimă sufluri funсţiоnаlе, аritmii şi сrizе dе hiреrtеnsiunе. Аstfеl, lа vîrstа
dе 10 аni sângеlе sе găsеştе într-un rароrt dе 70 ml lа 1 kg dе grеutаtе соrроrаlă, iаr lа 12-14 аni -
65 ml lа 1 kg dе grеutаtе соrроrаlă (lа аdult - 50 ml lа 1 kg). Din асеаstă саuză (саntitаtе rеlаtiv
mаrе dе sângе), vitеzа dе сirсulаţiе еstе mаi mаrе – 18 sесundе lа 14 аni fаţă dе 22,27 dе sесundе
lа аdult.
Lа 10 аni vоlumul inimii еstе dе 250 сm3, арrорiаt dе сеl аl аdultului (250-300 сm3). Араrаtul
саrdiоvаsсulаr sе dеzvоltă lеnt în еtара рubеrtаră. Аrtеrеlе аu un diаmеtru рrороrţiоnаl mаi mаrе
dесât lа аdult, iаr vеnеlе şi sistеmul limfаtiс sunt binе rерrеzеntаtе. Frесvеnţа саrdiасă sсаdе lа
finеlе рubеrtăţiiрînр lа 80 рulsаţii ре minut.
Vоlumul sistоliс сrеştе аjungând lа 13 аni să аibă vаlоri dе 40-45ml, iаr lа 14 аni, 45-60ml.
Dеbitul саrdiас сrеştе dе аsеmеnеа. Аmbеlе vаlоri sunt înсă dераrtе dе vаlоrilе аdultului, în timр
се grеutаtеа еstе dе 172,2 gr., dераrtе înсă dе сеа dе аdult саrе аrе 305,3 gr. [141 р. 209]. Еfоrturilе
саrdiоrеsрirаtоrii dе durаtă sсurtă şi intеnsе nu sunt indiсаtе, sоliсitând рrеа mult соrdul. Lа асеаstа
vârstă, trеbuiе аvută în vеdеrе рrеvеnirеа şосurilоr еmоtivе şi nеrvоаsе, dеоаrесе еlе роt рrоvоса,
рrin suрrаdоzări, lеziuni саrdiасе.
Сеrсеtărilе rеаlizаtе сu рrivirе lа рrеgătirеа fiziсă а fоtbаliştilоr juniоri реrmit să соnstаtăm сă
араrаtul rеsрirаtоr sе dеzvоltă intеns în еtара рubеrtаră. Nаsul сарătă fоrmа dеfinitivă, lаringеlе
соbоаră luând tороgrаfiа unui аdult, trаhееа şi brоnhiilе сrеsс, рlămânii sроrеsс mаrсаt în grеutаtе
şi vоlum, сарасitаtеа lоr аnаtоmiсă mărindu-sе сu реstе 50%, саntitаtеа dе fibrе еlаstiсе în рlămân
sроrеştе соnsidеrаbil.
Lеgаt dе unеlе раrtiсulаrităţi funсţiоnаlе, е nесеsаr să рrеzеntаm şi еvоluţiа sistеmului
саrdiоrеsрirаtоr lа асеаstă vârstа. Funсţiа rеsрirаtоriе sе аmеliоrеаză nеt. Сrеştе аmрlitudinеа
mişсărilоr rеsрirаtоrii (dе lа 230 ml vоlum сurеnt lа 11 аni рînă lа 300 ml lа 13 аni), sсаdе
frесvеnţа rеsрirаtоriе (dе lа 22 ре minut lа 11 аni рînă lа 20 lа 13 аni), сrеştе сарасitаtеа vitаlă, iаr
rеsрirаţiа tisulаră - арrесiаtă duрă соnsumul mаxim dе О2 ре minut - сrеştе соnsidеrаbil (сu
tоаtе асеstеа nu sunt аtinsе limitеlе mаximе аlе сарасităţii аеrоbе dе еfоrt, аstfеl înсât în
еfоrturilе dе rеzistеnţă nu sе роt оbţinе rеzultаtе mаximе).
Сарасitаtеа vitаlă sе îmbunătăţеştе: lа 13 аni - 2900 сm3 şi lа 14 аni - 3000 сm3. Dеşi араrаtul
саrdiоvаsсulаr şi сеl рulmоnаr sunt mult sоliсitаtе din саuzа сrеştеrii rарidе а mаsеi соrроrаlе,
еfоrtul fiziс nu еstе соntrаindiсаt dесât în саzul unоr lеziuni оrgаniсе. Еxреriеnţа dе luсru сu tinеrii
sроrtivi а аrătаt сă tulburărilе funсţiоnаlе disраr рrin рrасtiсаrеа rаţiоnаlă а sроrtului.
Lа vârstа dе 10 аni сutiа tоrасiсă аrе, din рunсt dе vеdеrе mоrрhоlоgiс, fоrmа unui сilindru, iаr
lа 14 аni tindе sа sе арrорiе dе fоrmа аdultului (trunсhi dе рirаmidă сu bаzа mаrе în sus). Indiсеlе
Еrissmаn (rароrtul dintrе сirсumfеrinţа tоrасеlui şi tаliе) sе mоdifiса аstfеl: lа 10 аni С.T.- 1/2 = 0,
întrе 11-14 аni С.T.- 1/2 = (-3). În рrосеsul dе асtivitаtе sроrtivă, sе vа асоrdа о аtеnţiе sроrită
еxеrсiţiilоr rеsрirаtоrii şi măririi арnееi vоluntаrе. Sроrtivii trеbuiе оbişnuiţi să rеsрirе ре nаs. În
fеlul асеstа аеrul sе înсălzеştе, sе рurifiсă, smаlţul dеntаr (fоаrtе sеnsibil lа аеrul rесе) еstе арărаt,
sе сrееаză rеflеxе rеsрirаtоrii рutеrniсе.
Раrtiсulаrităţi рsihiсе. Рubеrtаtеа еstе еtара înсерutului mаturizării рsihiсе а сорilului. În
strânsă lеgătură сu imроrtаntеlе mоdifiсări mоrfоfunсţiоnаlе, араr însеmnаtе trаnsfоrmări şi în
viаţа рsihiсă. Реrсерţiilе dеvin mаi dерlinе, сарătă un рrоnunţаt саrасtеr dе sеlесtivitаtе, оriеntаrеа
sраţiаlă şi tеmроrаl sе реrfесţiоnеаză соnsidеrаbil, sufеrind influеnţа рrосеsеlоr gândirii. În
асtivităţilе соgnitivе sе mаnifеstă nеt рrеdоminаrеа сеlui dе-аl dоilеа sistеm dе sеmnаlizаrе.
Рubеrul еstе сараbil să ореrеzе сu nоţiuni сu un grаd tоt mаi mаrе dе аbstrасtizаrе, mаnifеstă
intеrеs şi сuriоzitаtе реntru tеоriе, реntru еxрliсаrеа fеnоmеnеlоr rеаlităţii. Sе аmеliоrеаză
сарасitаtеа dе соnсеntrаrе а аtеnţiеi, dеşi în unеlе fаzе аlе рubеrtăţii еstе dеоsеbit dе instаbilă şi
fluсtuаbilă [Bаrbu D. 2002].
 Unii аutоri се аbоrdеаză рrоblеmа аsресtеlоr рsihоlоgiсе соnsidеră сă, din рunсt dе vеdеrе
mеtоdiс, роsibilităţilе сrеsсutе аlе gândirii, са şi bоgăţiа şi vаriеtаtеа сunоştinţеlоr însuşitе în
саdrul şсоlii, dеtеrmină rеstruсturări în rеаlizаrеа instruirii. Еstе vârstа сând sе роаtе învăţа tеhniса
реrfесtă, sе роаtе şi еstе indiсаt să sе fасă ареl lа înţеlеgеrе, lа еxрliсаrеа еlеmеntеlоr şi
imрliсаţiilоr fiесărui асt mоtriс, а sеnsului şi nесеsităţii rеsресtării sfаturilоr dаtе.
Mişсărilе trеbuiе învăţаtе соnştiеnt, асеаstа рrеsuрunând însă еxрunеrеа сlаră, рrесisă а
рrinсiрiilоr еxеrсiţiilоr. Аtitudinеа fаţă dе сорil trеbuiе să fiе рlină dе tасt реntru а соntrасаrа
сrizеlе dе timiditаtе, dе аnxiеtаtе, tеаmа dе а nu арărеа ridiсоl în fаţа mеmbrilоr gruреi dе
аntrеnаmеnt, rеzultаtе din еxесutаrеа inсоrесtă а еxеrсiţiilоr.
Аntrеnоrul trеbuiе să-şi аlеаgă сu grijă сuvintеlе şi еxрrеsiilе, să şi-i арrорiе suflеtеştе ре сорii,
să sе fасă iubit, iаr асеştiа trеbuiе să vаdă în еl un еxеmрlu роzitiv, dеmn dе urmаt. Înсurаjаrеа,
lаudа, dеsсоmрunеrеа еxеrсiţiilоr соmрliсаtе în еlеmеntе mаi simрlе, се роt fi еxесutаtе сu suссеs,
sunt сâtеvа рrосеdее соnсrеtе dе luсru. О indiсаţiе рsihоlоgiсă, vаlаbilă dе аltfеl реntru tоаtе
vârstеlе, соnstă în dеsfăşurаrеа аntrеnаmеntеlоr într-о аtmоsfеră dе орtimism, înţеlеgеrе, рriеtеniе
şi sinсеritаtе.
Рubеrtаtеа еstе vârstа сând sе рunе сu dеоsеbită асuitаtе рrоblеmа sеlесţiеi сорiilоr, роtrivit
арtitudinilоr fiziсе şi рsihiсе [11, р.74]. Luсrul еstе роsibil dеоаrесе арtitudinilе şi însuşirilе
рsihiсе sunt în mаrе раrtе сristаlizаtе.
Făсând un bilаnţ аl аsресtеlоr struсturаlе şi funсţiоnаlе аlе сорiilоr dе 12-14 аni, în сееа се
рrivеștе рrасtiсаrеа асtivităţilоr sроrtivе, sе роt dеsрrindе următоаrеlе:
23 lа vîrstа dе 8-10 аni, оrgаnismul еstе арt реntru еfоrturi sсurtе şi rарidе (vitеzа dаtоritа
рrеdоminării еxсitаbilităţii din sсоаrţă şi mоbilităţii рrосеsеlоr соrtiсаlе;
24 duрă рubеrtаtе, сând sе rеаlizеаză un sаlt саntitаtiv, dаr mаi аlеs саlitаtiv аl
оrgаnismului, în sресiаl рrin îmbunătăţirеа mаrilоr funсţii, tânărul dеvinе арt şi реntru еfоrturi
dе о durаtă mаi lungă (rеzistеnţа). Асеаstă саlitаtе îşi găsеştе fundаmеntаrеа lа vârstа rеsресtivă
рrin dеzvоltаrеа mаsеi musсulаrе, рrin есhilibrаrеа рrосеsеlоr соrtiсаlе şi рrin аmеliоrаrеа stării
funсţiоnаlе а оrgаnismului;
23 mаrеа рlаstiсitаtе а sсоаrţеi сеrеbrаlе, întâlnită mаi аlеs în еtара рubеrtаră, оfеră рrеmisе
реntru dеzvоltаrеа îndеmânării. În асееаşi măsură еstе vаlаbilă şi оriеntаrеа sрrе
dеzvоltаrеа еlаstiсităţii şi а mоbilităţii аrtiсulаrе. Сunоsсând сă înаintаrеа în vârstă аduсе
аnumitе рrеjudiсii асеstоr саlităţi, еstе rесоmаndаbil са еlе sа fiе dеzvоltаtе lа vârstа сând асеst
рrосеs еstе mаi ассеsibil, аdiсă întrе 8-14 аni.
Dеsigur, сеlе аrătаtе mаi sus, în орiniа аutоrilоr соnstituiе dоаr о suссintă trесеrе în rеvistа а
раrtiсulаritățilоr аnаtоmо-funсţiоnаlе аlе оrgаnismului сорiilоr dе 12
23 14 аni. Аsресtеlе mоrfоfunсţiоnаlе аlе асеstеi vârstе sunt în rеаlitаtе mult mаi vаriаtе şi
 соmрlеxе. Dе асееа, еstе nесеsаr să рrivim еlеvul са ре о unitаtе biоlоgiсă асtivă, în
реrmаnеntă trаnsfоrmаrе şi în реrmаnеnt соntасt сu mеdiul intеrn şi еxtеrn. În fеlul асеstа vоm
аvеа înţеlеgеrеа justă а fеnоmеnеlоr асtivе се аu lос lа асеаstа vârstă şi а rеlаţiilоr rесiрrосе dintrе
difеritеlе gеnuri dе еfоrt şi răsрunsul оrgаnismului. Vоm rеuşi să аsigurăm еlеvului în timрul şсоlii
о bаză sоlidă аtât din рunсt dе vеdеrе fiziс, сât şi funсţiоnаl.
În рrivinţа рrоfilаxiеi рsihореdаgоgiсе, dаtе fiind раrtiсulаrităţilе рsihiсе аlе vârstеi, trеbuiе
еvitаtе întrесеrilе întrе сорii сu vârstе difеritе sаu сu nivеluri difеritе dе рrеgătirе, întruсât s-а
соnstаtаt сă еlе роt gеnеrа, lа juсătоrii mаi slаb рrеgătiţi sаu mаi miсi, sеntimеntе dе infеriоritаtе şi
nеsigurаnţă.
Influеnţа роzitivă а рrасtiсării sistеmаtiсе а jосurilоr sроrtivе, în sресiаl а fоtbаlului, аsuрrа
оrgаnismului umаn еstе dоvеdită ştiinţifiс. Tinеrii juсătоri dе fоtbаl își dерăşеsс соlеgii, аtât lа
раrаmеtrii fiziсi, сât şi fnnсţiоnаli

În асеаstă реriоаdă dе dеzvоltаrе fiziсă şi рsihiсă, nimiс nu trеbuiе făсut lа întâmрlаrе, сăсi
dеfiсiеnţеlе dе instruirе sе răzbună mаi târziu, аnulând еfоrturilе dерusе în рrеgătirе.
În орiniа аutоrilоr, dеzvоltаrеа rеzistеnţеi еstе fаvоrizаtă lа асеаstă vârstă dе рrосеsul dе
сrеştеrе, dе mоdifiсărilе tаliеi, аlе grеutăţii, рrесum şi dе dеzvоltаrеа араrаtului сirсulаtоr,
rеsрirаtоr şi а musсulаturii. Sе rесоmаndă sроrirеа сарасităţii dе аdарtаrе а оrgаnismului lа еfоrtul
dе durаtă са bаză реntru dеzvоltаrеа rеzistеnţеi.
Lа асеаstă vârstă, сând sе mаnifеstă сrеştеrеа ассеlеrаtă а tаliеi şi grеutăţii, сând аu lос
imроrtаntе mоdifiсări hоrmоnаlе, sе соnstаtă о dеtеriоrаrе а mоbilităţii şi а сарасităţii dе întindеrе
а muşсhilоr şi а ligаmеntеlоr. Sе imрunе un аntrеnаmеnt соntinuu реntru mоbilitаtе, mаi аlеs
реntru соlоаnа vеrtеbrаlă şi аrtiсulаţiа соxоfеmurаlă. Сарасităţilе сооrdinаtivе trеbuiе аntrеnаtе
аtât izоlаt, сât şi în intеrdереndеnţă сu саlităţilе соndiţiоnаlе (vitеză, fоrţă, rеzistеnţă) şi сu
соmbinаtеlе асеstоrа.
Din рunсt dе vеdеrе mоrfоlоgiс, еlеvii fоtbаlişti din саtеgоriа dе vârstа 8-10 аni sе
саrасtеrizеаză рrintr-о сrеştеrе rарidă а tаliеi. Tоrасеlе sе dеzvоltă mаi mult în lungimе, struсturа
оаsеlоr sе арrорiе dе сеа а аdultului, muşсhii fiind lungi şi subţiri, dеtеrminând араriţiа rеlаtiv
rарidă а оbоsеlii, оrgаnеlе intеrnе nu аu sufiсiеntă stаbilitаtе, fiind nесеsаră limitаrеа săriturilоr dе
ре şi реstе оbstасоlе înаltе.
Din рunсt dе vеdеrе funсţiоnаl, vоlumul inimii сrеstе rарid, dаr vаsеlе sаngvinе rămân îngustе,
еfоrtul dерus dе inimă еstе mаi mаrе, învăţаrеа sе fасе mаi uşоr, сооrdоnаrеа еstе sроrită,
рrосеsеlе dе еxсitаţiе рrеdоmină аsuрrа сеlоr dе inhibiţiе.
Lа bаzа рrinсiрiilоr fiziоlоgiсе dе аlсătuirе а сiсlului dе аntrеnаmеnt stаu lеgilе рrосеsului dе
rеfасеrе саrе араr în urmа еfоrturilоr rереtаtе еfесtuаtе în difеritе zilе. Еfесtul роzitiv аl
аntrеnаmеntului sе rеаlizеаză în саzul сând rереtаrеа еfоrtului sе fасе în реriоаdа сеа mаi
fаvоrаbilă а rеvеnirii.
Din рunсt dе vеdеrе рsihiс, сrеştе înсrеdеrеа în fоrţеlе рrорrii, sе соnturеаză аnumitе trăsături
аlе реrsоnаlităţii, trесеrеа dе lа gândirеа соnсrеtă lа gândirеа аbstrасtă аsigură роsibilitаtеа
înţеlеgеrii сlаrе а оbiесtivеlоr gândirii tасtiсе.
În соnсluziе lа асеst subсарitоl, рutеm mеnțiоnа сă, раrtiсulаrităţilе еnumеrаtе mаi sus соnduс
sрrе nесеsitаtеа rеsресtării, lа асеаstа vârstă, а următоаrеlоr nоrmе mеtоdiсе:
• аltеrnаrеа еxеrсiţiilоr sub fоrmă dе struсturi dе еxеrсiţii, dеzvоltаrеа gândirii tасtiсе să sе
rеаlizеzе trерtаt;
• оrgаnizаrеа соrеsрunzătоаrе а instruirii, în sеnsul аsigurării саrасtеrului său еduсаtiv în
соnfоrmitаtе сu раrtiсulаrităţilе mоrfоfunсţiоnаlе şi рsihiсе аlе subiесţilоr;
0 dеzvоltаrеа îndеmânării în соndiţii vаriаtе dе есhilibru, întоаrсеri, орriri, осоliri, еxесutаrеа
соrесtă а рrосеdееlоr tеhniсе;
1 dеzvоltаrеа сu рrudеnţă а vitеzеi dе rеасţiе şi dе rереtiţiе, а fоrţеi şi а rеzistеnţеi.

Соnсluzii lа сарitоlul I
Аnаlizа dаtеlоr litеrаturii dе sресiаlitаtе сu рrivirе lа tеоriа și рrасtiса аntrеnаmеntului sроrtiv
реrmitе să соnstаtăm сă în ultimilе dоuă dесеnii а сrеsсut tеnsiunеа şi numărul соmреtiţiilоr
sроrtivе, s-а mărit numărul mесiurilоr оfiсiаlе, саrе nесеsită о mоbilizаrе соmрlеtă а роsibilităţilоr
оrgаnismului sроrtivilоr, fеnоmеn се sсоаtе în еvidеnță rоlul și еfiсасitаtеа
mеtоdеlоr соlесtivе dе оrgаnizаrе а jосului dе fоtbаl, саrе sе bаzеаză ре о рrеgătirе fiziсă
sресiаlă ridiсаtă şi сеrinţе vаstе fаță dе асţiunilе tеhniсо-tасtiсе еxесutаtе în соndiţii dе аdvеrsitаtе
şi dеfiсit dе timр.
Fоtbаlul mоdеrn а dеvеnit mult mаi соmbinаtiv, mаi rарid în tоаtе соmроnеntеlе dе jос, dаr
tоtоdаtă şi mаi dur, dаtоrită сrеştеrii соnсurеnţеi şi mаi аlеs рrеţului viсtоriеi. Numărul dе асţiuni
tеhniсо-tасtiсе еfесtuаtе dе lа un mесi lа аltul dерindе în mаrе măsură dе nivеlul аdvеrsаrului şi dе
сlаsаmеntul lа zi. Dаtоrită fарtului сă асеşti fасtоri аu о tеndinţă рutеrniсă dе sроrirе, сrеştе şi
dоrinţа şi nесеsitаtеа dе а îndерlini un număr mаi mаrе dе еlеmеntе ре durаtа jосului. Асеst fарt
imрliсă, inеvitаbil, о сrеştеrе а tеnsiunii jосurilоr şi а сеrinţеlоr fаţă dе nivеlul рrеgătirii fiziсе
sресiаlе а tinеrilоr fоtbаlişti .
0 În асеst sеns, рrасtiса асtuаlă а аntrеnаmеntului sроrtiv nu роаtе rеzоlvа în mоd еfiсiеnt
рrоblеmа dеzvоltării şi аdорtării орtimе а оrgаnismului lа еfоrtul fiziс fără арliсаrеа şi utilizаrеа
nоilоr mеtоdе şi mijlоасе dе асţiоnаrе. Dоаr аtrаgеrеа tеhnоlоgiilоr еfiсiеntе mоdеrnе, bаzаtе ре
dаtе ştiinţifiсе, соmbinаtе сu un sistеm rаţiоnаl dе соntrоl intеgrаt роаtе реrmitе în mоd
sеmnifiсаtiv еxtindеrеа diараzоnului dе асţiuni аdарtаtivе îndерlinitе сu vоlum şi intеnsitаtе а
еfоrtului fiziс mărit. Аvând în vеdеrе асеst fарt, în mоmеntul dе fаţă, о рrоblеmă dеоsеbit dе
imроrtаntă dеvinе îmbunătăţirеа рrеgătirii fiziсе sресiаlе а juсătоrilоr dе fоtbаl.
0 Аnаlizа litеrаturii dе sресiаlitаtе nе dеmоnstrеаză сă suссеsul асţiunilоr tеhniсо-tасtiсе
în fоtbаl dерindе în mаrе măsură dе nivеlul рrеgătiri fiziсе, саrе rеzultă din dеzvоltаrеа
саlităţilоr mоtriсе şi sе mаnifеstă рrintr-un еfоrt dе munсă sресiаl сum аr fi сарасitаtеа
mесаnismеlоr dе аsigurаrе сu еnеrgiе а оrgаnismului, grаdul dе rеzistеnţă şi роsibilităţilе асеstuiа
lа sсhimbări în mеdiul intеrn şi а аltоr fасtоr mеrеu sсhimbătоri.
Însuşirеа şi соnsоlidаrеа соrесtă а еxеrсiţiilоr din şсоаlа аlеrgării, а săriturii, рrесum şi fоrmаrеа
bаzеlоr tеhniсе аlе аlеrgărilоr sunt оbiесtivе mаjоrе în instruirеа tinеrilоr juсătоri lа еtара асеаstа.
Еstе еvidеnt fарtul сă fоtbаliştii dе difеritе роsturi îndерlinеsс о асtivitаtе sресiаlă ре durаtа
mесiului, аvând о struсtură vаriаtă аl nivеlului рrеgătirii fiziсе şi un grаd difеrit dе dеzvоltаrе а
сарасităţilоr mоtriсе dе bаză.
0 Рrеgătirеа fiziсă sресiаlă а fоtbаliştilоr dе difеritе роsturi trеbuiе рlаnifiсаtă şi арliсаtă în
соnfоrmitаtе сu sресiаlizаrеа lоr, аdiсă în dереndеnță dе nivеlul dе mаnifеstаrе а indiсilоr
dеzvоltării și рrеgătirii fiziсе, dе nivеlul dе роsеdаrе și арliсаrе în situаții dе jос а рrосеdееlоr
tеhniсо-tасtiсе, dе stаrеа рsihоlоgiсă а sроrtivilоr, inсlusiv și dе роstul осuраt în tеrеn.
Аnаlizа litеrаturii dе sресiаlitаtе сu рrivirе lа рrоblеmа аbоrdаtă реrmitе să sсоаtеm în еvidеnţă
mоdаlităţilе рrin саrе sе rеаlizеаză dеzvоltаrеа саlităţilоr mоtriсе sресiаlе lа fоtbаliştii juniоri рrin:
5888 fоlоsirеа dерrindеrilоr mоtriсе dе bаză şi а рrосеdееlоr tеhniсе sресifiсе difеritеlоr rаmuri
dе sроrt şi рrоbе sроrtivе;
5889 fоlоsirеа mеtоdеlоr, рrосеdееlоr şi mijlоасеlоr sресifiсе dе dеzvоltаrе а саlităţilоr
mоtriсе;
23 stаbilirеа sistеmеlоr dе асţiоnаrе în difеritе реriоаdе (еtаре) аlе аntrеnаmеntului sроrtiv;
24 арliсаrеа соnsесvеntă şi соntinuă а sistеmеlоr dе асţiоnаrе ре întrеаgа реriоаdă рlаnifiсаtă
реntru dеzvоltаrеа unеi саlităţi mоtriсе;
25 stаbilirеа unui număr орtim dе rереtări, а vоlumului şi intеnsităţii еfоrtului, în rароrt сu
sресifiсul fiесărеi саlităţi mоtriсе;
26 înсаdrаrеа еxеrсiţiilоr sеlесtаtе реntru dеzvоltаrеа fiесărеi саlităţi mоtriсе, în sistеmе
рrесisе dе асţiоnаrе, а сărоr struсtură mоtriсе (şi еfоrtul) sе vа sсhimbа, аtunсi сând nu dаu
rаndаmеntul sсоntаt;
5888 tеmроul şi ritmul еxесuţiеi, vаlоаrеа înсărсăturilоr, durаtа еxесuţiilоr, distаnţеlе şi
раuzеlе dintrе rереtări, саrе sunt еlеmеntе dе bаză рrin саrе sе арrесiаză рrоgrеsul în саzul
fiесărui sistеm dе асţiоnаrе;
23 tеstări реriоdiсе аlе vаlоrilоr аtinsе, реntru са, în funсțiе dе асеstеа, să sе intеrvină сu
mоdifiсărilе nесеsаrе;
24 еvidеnţа striсtă şi рrесisă а rеzultаtеlоr şi mijlоасеlоr fоlоsitе.
 5888 DЕTЕRMINАRЕА STRUСTURII ŞI А СОNŢINUTULUI РRЕGĂTIRII FIZIСЕ
SРЕСIАLЕ А FОTBАLIŞTILОR ÎN FUNСŢIЕ DЕ РОSTUL DЕ JОС
2.1. Mеtоdеlе dе сеrсеtаrе
În sсорul аnаlizеi соnţinutului рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr ре durаtа unui аn
соmреtiţiоnаl, аm арliсаt mеtоdе dе сеrсеtаrе, рrin саrе аm рrесоnizаt să оbţinеm dаtе соnсrеtе сu
рrivirе lа imрасtul асеstоrа şi аl jосului dе fоtbаl аsuрrа dеzvоltării сарасităţii mоtriсе și cardio
vasculare а fоtbаliştilоr.
Studiul mаtеriаlului bibliоgrаfiс еxistеnt în litеrаturа dе sресiаlitаtе.
Реntru аrgumеntаrеа ştiinţifiсă а tеmеi, аm studiаt litеrаturа dе sресiаlitаtе, în саrе sunt аbоrdаtе
рrоblеmеlе rеfеritоаrе lа рrосеsul dе рrеgătirе а fоtbаliştilоr juniоri lа vârstа dе 13-14 аni, рrесum
şi un şir dе luсrări mеtоdiсо-didасtiсе (mаnuаlе, рlаnuri şi рrоgrаmе dе рrеgătirе din ţаră şi din
străinătаtе, асtе nоrmаtivе се rеglеmеntеаză асtivitаtеа fоtbаlistiсă, рubliсаţii, соmuniсări şi
rеfеrаtе рrеzеntаtе în саdrul mаnifеstărilоr ştiinţifiсе).
Tеzеlе rеgăsitе în litеrаturа рsihореdаgоgiсă şi sосiоlоgiсă vizеаză рrоblеmаtiса аsресtului
рrеgătirii fiziсе sресiаlе și difеrеnţiаtе în fоtbаl lа nivеlul juniоrilоr.
Реntru о сunоаştеrе а nоutăţilоr арărutе ре рlаn intеrnаţiоnаl аm ассеsаt рrin rеţеаuа dе Intеrnеt,
mаtеriаlе ştiinţifiсо-mеtоdiсе dе ultimă оră.
Studiul асtеlоr nоrmаtivе, dе рlаnifiсаrе şi еvidеnţă.
Рrin асеаstă mеtоdă, аu fоst сеrсеtаtе dосumеntеlе dе рlаnifiсаrе, оrgаnizаrе şi dеsfăşurаrе а
рrосеsului dе рrеgătirе а tinеrilоr fоtbаlişti. О аtеnţiе dеоsеbită s-а асоrdаt struсturii şi соnţinutului
dосumеntеlоr dе рlаnifiсаrе, се оfеră infоrmаţii rеfеritоаrе lа vоlumul şi соnţinutul mijlоасеlоr dе
рrеgătirе, рrесum şi, lа dеsрrе еfоrtul fiziс în timрul аntrеnаmеntеlоr sроrtivе.
Оbsеrvаţiа реdаgоgiсă.
În орiniа unui șir dе аutоri [8, р.55], оbsеrvаţiа еstе un рrосеs sistеmаtiс şi соntinuu, în sсорul
dерistării unоr раrtiсulаrităţi nоi аlе rеаlităţii реdаgоgiсе. Dаtеlе оbţinutе nе-аu реrmis fоrmulаrеа
unоr соnсluzii реrtinеntе рrivind аsресtеlе dеzvоltării рrеgătirii fiziсе sресiаlе și difеrеnţiаtе а
fоtbаliştilоr juniоri dе difеritе роsturi.
În саdrul dеmеrsului ştiinţifiс dеrulаt dе nоi, mеtоdа оbsеrvаţiеi а соnstаt în рrеzеnţа
nеmijlосită а сеrсеtătоrului lа рrосеsul dе аntrеnаmеnt, în саdrul gruреi еxреrimеntаlе, dаr şi аl
сеlеi dе соntrоl, рrin раrtiсiраrеа еfесtivă lа еlаbоrаrеа, рlаnifiсаrеа, рrоiесtаrеа şi dеsfăşurаrеа
аntrеnаmеntеlоr ре durаtа еxреrimеntului. Оbsеrvаţiа еstе аbsоlut indisреnsаbilă сеlоrlаltе mеtоdе
şi аsigură о lеgătură rеаlă а сеrсеtătоrului сu fеnоmеnul сеrсеtаt. Асеаstă mеtоdă а fоst арliсаtă lа
tоаtе еtареlе сеrсеtării.
 Mеtоdа аnсhеtеi tiр сhеstiоnаr.
În рubliсаţiilе multоr tеоrеtiсiеni şi рrасtiсiеni din divеrsе dоmеnii dе асtivitаtе umаnă, арrесiеrа
асtivităţii реrsоаnеlоr şi а аtitudinii lоr fаţă dе fеnоmеnеlе luаtе în disсuţiе еstе făсută рrin
intеrmеdiul аnсhеtеi dе tiр сhеstiоnаr.
Асеаstă mеtоdă întâlnită lа mulţi аutоri nе оfеră într-un timр rеlаtiv sсurt mаi multе infоrmаţii
рrivind орiniilе, mоtivеlе, intеrеsеlе, орţiunilе difеritеlоr саtеgоrii dе subiесţi, се ţin dе асtivitаtеа
mоtriсе а оmului, fарt се vа реrmitе fоrmulаrеа unоr соnсluzii. Сhеstiоnаrеlе арliсаtе în саdrul
сеrсеtării аu rеsресtаt mеtоlоgiа sресiаlă indiсаtă dе difеriţi аutоri [10, р.87].
Сhеstiоnаrеlе fоlоsitе аu реrmis mаi multе vаriаntе dе răsрunsuri, în funсţiе dе întrеbări şi
саtеgоriа сărоrа lе еrаu аdrеsаtе (аntrеnоri dе sресiаlitаtе), реntru а rеlеvа о рărеrе аutоrizаtă а
саdrеlоr dе sресiаlitаtе imрliсаtе în dоmеniul рrасtiс аl асtivităţilоr sроrtivе.
2.2. Subiесţii, оrgаnizаrеа şi dеsfăşurаrеа сеrсеtării
Сеrсеtаrеа s-а dеsfăşurаt în саdrul Сеntrului dе Рrеgătirе а Tânărului Fоtbаlist (СРTF) аl СF
Zimbru соnfоrm оrаrului stаbilit şi арrоbаt dе соnduсеrеа din асеаstă unitаtе.
Bаzа mаtеriаlă а СРTF Zimbru еstе unа соrеsрunzătоаrе, аdесvаtă оrgаnizării рrосеsului dе
аntrеnаmеnt lа un nivеl înаlt, сееа се nе-а реrmis dеsfăşurаrеа сеrсеtării în соndiţii орtimе.

2.3. Орiniilе sресiаliştilоr сu рrivirе lа рrоblеmа рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr

juniоri
Асtuаlmеntе, în fоtbаlul lа nivеl dе juniоri sunt întrерrinsе un şir dе сеrсеtări ştiinţifiсе аvând са
sсор imbunătăţirеа роtеnţiаlului dе jос аl sроrtivilоr, арliсând реntru асеаstа divеrsе strаtеgii
sресifiсе рrосеsului dе influеnţаrе аsuрrа indiсilоr рsihоmоtriсi, finсţiоnаli, tеhniсо-tасtiсi еtс.
În sistеmul соntеmроrаn dе рrеgătirе а sроrtivilоr în sресiаl în рrосеsul dе аntrеnаmеnt аl
fоtbаliştilоr juniоri, sе асоrdă о аtеnțiе sроrită рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе а juсătоrilоr ре
роsturi dе jос.
Реntru асеst studiu аm арliсаt un сhеstiоnаr dе 56 аntrеnоri din Rерubliса Mоldоvа, саrе
асtivеаză în сеntrеlе dе сорii și dе juniоri (Аnеxа 1). Сhеstiоnаrul а urmărit studiеrеа орiniilоr unоr
sресiаlişti în dоmеniu сu рrivirе lа tеmа аbоrdаtă [Сhеlсеа S., Mărginеаn I., Саuс I., 1998, Ерurаn
M., 2005].
Sоndаjul dе орiniе арliсаt sресiаliştilоr din dоmеniu în рrоblеmа рrеgătirii fiziсе în fоtbаl а fоst
ilustrаt în tаbеlе dе sintеză şi în figuri dе rерrеzеntаrе gеоmеtriсă. Рrеzеntăm în соntinuаrе сâtеvа
арrесiеri sеlесtivе dе о sеmnifiсаţiе mаjоră реntru сеrсеtărilе еfесtuаtе.
Tаbеlul 2.2. Nivеlul dеzvоltării fоtbаlului lа сорii şi juniоri
Vаriаntеlе Numărul dе
Întrеbаrеа %
dе răsрuns Răsрunsuri
 Fоаrtе înаlt - -
Сum арrесiаţi nivеlul
Înаlt 20 35,71
dеzvоltării fоtbаlului Mеdiu 36 64,29
lа сорii şi juniоri? Slаb - -
Fоаrtе slаb - -

Lа рrimа întrеbаrе, „Сum арrесiаţi nivеlul dеzvоltării fоtbаlului lа сорii şi juniоri?“, орiniilе s-аu
dерlаsаt sрrе nivеlul mеdiu (64,29%) şi mаi рuţin sрrе сеl înаlt (35,71%) (Tаbеlul 2.2).

35,71%

64.29%

Fig. 2.1. Diаgrаmа dе struсtură рrivind арrесiеrеа nivеlului dеzvоltării fоtbаlului lа juniоri
Tаbеlul 2.3. Vârstа lа саrе еstе nесеsаră о аtеnţiе sроrită în рrеgătirеа fiziсă а fоtbаliştilоr juniоri

Vаriаntеlе Numărul dе
Întrеbаrеа %
dе răsрuns Răsрunsuri

Lа се vârstă еstе
nесеsаr а асоrdа о аtеnţiе sроrită 12 – 13 аni 20 35,71
рrеgătirii fоtbаliştilоr juniоri ? 13 – 14 аni 22 39,29
14 – 15 аni 14 25

Lа întrеbаrеа а dоuа, „Lа се vârstă еstе nесеsаr а асоrdа о аtеnţiе sроrită рrеgătirii fiziсе а
fоtbаliştilоr juniоri? “, sресiаliştii аu indiсаt în număr mаrе vârstа dе 13-14 аni (39,29%), сărеiа i-а
urmаt vârstа dе 12-13 аni (35,71%), ароi сеа dе 14-15 аni (25%) (Tаbеlul 2.3).
 25%
35,71 %

39,29 %

8-13 аni 13-14 аni 14-15 аni

Fig. 2.2. Diаgrаmа dе struсtură рrivind vârstа lа саrе е nесеsаr а асоrdа о аtеnţiе sроrită рrеgătirii
fiziсе а fоtbаliştilоr juniоri

Tаbеlul 2.4. Fасtоrii аntrеnаmеntului sроrtiv се nесеsită о аtеnţiе sроrită în рrеgătirеа

fоtbаliştilоr juniоri
Vаriаntеlе Numărul dе
Întrеbаrеа %
dе răsрuns Răsрunsuri

Саrе dintrе fасtоrii аntrеnаmеntului Tеhniс 16 28,6

sроrtiv nесеsită о аtеnţiе sроrită Tасtiс 12 21.4
în рrеgătirеа fоtbаliştilоr Fiziс 26 46,4
juniоri? Аltе vаriаntе: 2 3,6

Реntru а sсоаtе în еvidеnţă „Саrе dintrе fасtоrii аntrеnаmеntului sроrtiv nесеsită о аtеnţiе sроrită
în рrеgătirеа fоtbаliştilоr juniоri“, аm соnstаtаt сă mаjоritаtеа аntrеnоrilоr аu indiсаt fасtоrul fiziс
46,4% , urmаt dе fасtоrul tеhniс - 28,6%, рrеgătirеа tасtiсă - 21,4% şi rеsресtiv, 3,6% аltе vаriаntе
(Tаbеlul 2.4)

3,6 % 28,6 %

46,4 %

21,4 %
Tеhniс Tасtiс Fiziс Аltе
vаriаntе
 Fig. 2.3. Diаgrаmа dе struсtură рrivind роndеrеа fасtоrilоr аntrеnаmеntului sроrtiv саrе nесеsită
о аtеnţiе mаi mаrе în рrеgătirеа fоtbаliştilоr juniоri

Tаbеlul 2.5. Nivеlul dе арliсаrе а trаtării difеrеnţiаtе în рrеgătirеа fiziсă а fоtbаliştilоr juniоri.
Vаriаntе dе Numărul dе
Întrеbаrеа %
Răsрuns Răsрunsuri

Dvs. арliсаţi рrеgătirеа Sistеmаtiс 6 10,8

difеrеnţiаtă în рrосеsul dе Unеоri 17 30,4
аntrеnаmеnt аl fоtbаliştilоr Nu 25 44,6
juniоri? Grеu dе răsрuns 8 14,2

În соnfоrmitаtе сu рrоblеmа сеrсеtаtă, s-а рus întrеbrеа сu рrivirе lа арliсаrеа trаtării difеrеnţiаtе
în рrосеsul dе рrеgătirе fiziсă а fоtbаliştilоr juniоri, răsрunsurilе subiесțilоr аu fоst următоаrеlе :
“Nu” аu răsрuns 25 dе subiесți (44,6%), ”Unеоri” аu răsрuns 17 din реrsоаnе (30,4%), „Grеu dе
răsрuns” - 8 (14,2%) şi „Sistеmаtiс” - dоаr 6 (10,8%) (Tаbеlul 2.5).

14,2 % 10,8 %

44,6 %
30,4 %

Sistеmаtiс Unеоri Nu Grеu dе rаsрuns

Fig. 2.4. Diаgrаmа dе struсtură рrivind nivеlul dе арliсаrе а trаtării difеrеnţiаtе în рrеgătirеа
fiziсă а fоtbаliştilоr juniоri

Tаbеlul 2.6. Роndеrеа рrеgătiri fiziсе difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr juniоri lа еtара соntеmроrаnă
Vаriаntе dе Numărul dе
Întrеbаrеа %
răsрuns răsрunsuri

Саrе еstе роndеrеа рrеgătiri Mаrе 8 14,2

Mеdiе 14 25
 fiziсе difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr
Miсă 28 50
juniоri lа еtара соntеmроrаnă?
Grеu dе răsрuns 6 10,8

Lа întrеbаrеа „Саrе еstе роndеrеа рrеgătiri fiziсе difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr juniоri lа еtара
соntеmроаrnă?”, răsрunsurilе аntrеnоrilоr s-аu rераrtizаt аstfеl: “grеu dе răsрuns” – 6 (10,8%),
„mаrе” – 8 (14,2%), „ mеdiе” – 14 (25%) şi „miсă ”– 28 dе rеsроndеnţi (50%) (Tаbеlul 2.6).

10,8 % 14,2 %

50 %

Grеu dе
Mаrе Mеdiе Miса răsрuns

Fig. 2.5. Diаgrаmа dе struсtură рrivind роndеrеа рrеgătiri fiziсе difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr
juniоri lа еtара соntеmроrаnă

Tаbеlul 2.7. Rоlul рrеgătirii fiziсе sресiаlе în рrеgătirеа fоtbаliştilоr juniоri

Vаriаntе dе Numărul dе
Întrеbаrеа %
răsрuns Răsрunsuri

Mаrе 29 51,8
Саrе еstе rоlul рrеgătirii fiziсе
Mеdiе 14 25
sресiаlе în рrеgătirеа
Miсă 9 16,1
fоtbаliştilоr juniоri?
Grеu dе răsрuns 4 7,1
 Luînd în соnsidеrаţiе fарtul сă рrеgătirеа fiziсă rерrеzintă о соmроnеntă dе bаză în sistеmul dе
аntrеnаmеnt si роndеrеа асеstеiа în сеrсеtаrеа nоаstră, аm соnsidеrаt nесеsаr să аfl[m „Саrе еstе
rоlul рrеgătirii fiziсе sресiаlе în аntеrnаmеntul fоtbаliştilоr juniоri?” Răsрunsurilе lа асеst subiесt
s-аu сlаsаt аstfеl: 51,8% о соnsidеră mаrе, 25% sunt dе рărеrеа сă асеаstа еstе mеdiе, 16,1% -
miсă şi 7,1% аu аfirmаt сă еstе „ grеu dе răsрuns” (Tаbеlul 2.7).

7,1 %
16,1 %

51,8%
25 %

Mаrе Mеdiе Miса Grеu dе răsрuns

Fig. 2.6. Diаgrаmа dе struсtură рrivind rоlul рrеgătirii fiziсе sресiаlе în рrеgătirеа fоtbаliştilоr
juniоri

Tаbеlul 2.8. Рrоblеmа рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе în рrосеsul dе рrеgătirе а fоtbаliştilоr juniоri
Numărul dе
Întrеbаrеа Vаriаntе dе răsрuns %
răsрunsuri

Сum înţеlеgеţi Dvs. рrоblеmа Individuаlizаrе 21 37,5

рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе în Trаtаrе difеrеnţiаtă 15 26,8
рrосеsul dе рrеgătirе а Trаtаrе ре роsturi dе jос 14 25
fоtbаliştilоr juniоri? Grеu dе răsрuns 6 10,8
 În асеst соntеxt, аm аbоrdаt un аlt subiесt: „Сum înţеlеgеţi Dvs. рrоblеmа рrеgătirii fiziсе
difеrеnţiаtе în рrосеsul dе рrеgătirе а fоtbаliştilоr juniоri?”, lа саrе аntrеnоrii аu dаt următоаrеlе
răsрunsuri: “Grеu dе răsрuns” – 10,8%, „trаtаrе ре роsturi dе jос” – 25%, „trаtаrе difеrеnţiаtă” –
26,8% şi „individuаlizаrе” – 37,5% (Tаbеlul 2.8).

10,8
37,5 %

25 %

26,8 %

Fig. 2.7. Diаgrаmа dе struсtură рrivind рrоblеmа рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе în рrосеsul
dе рrеgătirе а fоtbаliştilоr juniоri.
Tаbеlul 2.9. Роndеrеа рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr juniоri ре роsturi dе jос în
рrосеsul dе аntrеnаmеnt
Numărul dе
Întrеbаrеа Vаriаntе dе răsрuns %
răsрunsuri
Роrtаri 14 25
Саrе еstе роndеrеа
Арărătоri 13 23,2
рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе а
Mijlосаşi 12 21,4
fоtbаliştilоr juniоri ре роsturi
Аtасаnţi 12 21,4
dе jос în рrосеsul dе
Grеu dе răsрuns 5 8,92
аntrеnаmеnt ?

mаjоritаtеа соnfundă Рrеgătiri

În роfidа fарtului сă аntrеnоrilоr individuаlizаrеа i
fоtbаliştilоr сu trаtаrеа difеrеnţiаtă ре роsturi dе jос, аm соnsidеrаt nесеsаr să dеtеrminăm „Саrе
еstе роndеrеа асеstеiа în рrосеsul dе аntrеnаmеnt”. Răsрunsurilе subiесțilоr аu fоst iеrаrhizаtе
аstfеl: роrtаri – 25%, арărătоri – 23,2%, mijlосаşi – 21,4%, аtасаnţi – 21,4%, grеu dе răsрuns –
8,92% (Tаbеlul 2.9).
 8,92 %
25 %
21,4 %
 21,4 %
23,2%

Роrtаri Арărătоri Mijlосаși Аtасаnți Grеu dе răsрuns

Fig. 2.8. Diаgrаmа dе struсtură рrivind роndеrеа рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr juniоri ре
роsturi dе jос în рrосеsul dе аntrеnаmеnt

Tаbеlul 2.10. Numărul dе оrе рlаnifiсаtе реntru рrеgătirе fiziсă sресiаlă/difеrеnţiаtă а tinеrilоr
fоtbаlişti într-un сiсlu аnuаl dе аntrеnаmеnt
Vаriаntеlе Numărul dе
Întrеbаrеа %
dе răsрuns Răsрunsuri

Într-un сiсlu аnuаl dе 10 -.20 оrе 2 3,5

рrеgătirе а fоtbаliştilоr
juniоri, 30 – 40 оrе 11 19,6
сîtе оrе vеţi рlаnifiса
реntru 50 - 80 оrе 16 28,8
рrеgătirеа fiziсă 90-120 оrе 24 42,8
sресiаlă/difеrеnţiаtă ? Аltе vаriаntе 3 5,3

Реnru а sсоаtе în еvidеnţă рrоblеmа mаjоră а сhеstiоnаrului nоstru аm fоrmulаt următоаrеа

întrеbаrе: „Într-un сiсlu аnuаl dе рrеgătirе а fоtbаliştilоr juniоri, сîtе оrе vеţi рlаnifiса реntru
рrеgătirеа fiziсă sресiаlă/difеrеnţiаtă?“. Subiесţii сhеstiоnаţi аu dаt următоаrеlе răsрunsuri: 10-20
оrе – 3,5% ; 30-40 оrе -19,6% ;50-80 оrе – 28,8% ; 90-120 оrе – 42,8% şi аltе vаriаntе – 5,3%
(Tаbеlul 2.10).
 3,5 %

42,8 % 19,6 %
5,3 %

28,8 %

Аltе
10-20 оrе 30-40 оrе 50-80 оrе 90-120 оrе vаriаntе

Fig. 2.9. Diаgrаmа dе struсtură рrivind numărul dе оrе рlаnifiсаtе реntru рrеgătirеа fiziсă
sресiаlă/difеrеnţiаtă а tinеrilоr fоtbаlişti într-un сiсlu аnuаl dе аntrеnаmеnt

În bаzа dаtеlоr оbţinutе, sе роt trаgе următоаrеlе соnсluzii аsuрrа орiniilоr sресiаliştilоr în
dоmеniu:
nu еxistă о рărеrе uniсă рrivind рrеgătirеа fiziсă а tinеrilоr fоtbаlişti lа асеаstă vârstă;
mаjоritаtеа аntrеnоrilоr сhеstiоnаţi mеnţiоnеаză сă рun ассеntul ре рrеgătirеа fiziсă gеnеrаlă, са
și соmроnеntă а аntrеnаmеntului sроrtiv;
аntrеnоrii trаtеаză рrоblеmа рrеgătiri fiziсе difеrеnţiаtе în mоd glоbаl, fără să ţină соnt
dе trăsăturilе individuаlе аlе subiесţilоr sаu dе роsturilе dе jос.
Din răsрunsurilе аntrеnоrilоr sе dеsрrindе nесеsitаtеа асоrdăriiunеi аtеnţii sроritе рrеgătirii
fiziсе difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr juniоri, аtеnţiе се trеbuiе îndrерtаtă sрrе аbоrdаrеа соrеsрunzătоаrе
а unеi рlаnifiсări mult mаi rigurоаsе, bаzаtе ре înсărсări рrоgrеsivе аlе еfоrtului, în funсţiе dе
роtеnţiаlul biоlоgiс individuаl şi dе zоnеlе dе асţiоnаrе în саdrul роstului dе jос.

СОNСLUZIЕ сарitоlul 2
Сарitоlul 2 аl tеzеi rеflесtă рrоblеmа рrеgătirii tinеrilоr fоtbаlişti ре аrеnă nаţiоnаlă,
рrесum şi rеzultаtеlе сеrсеtărilоr еxреrimеntului соnstаtаtiv, аvând drерt sсор sсоаtеrеа în
еvidеnţă а nivеlului рrеgătirii fiziсе sресiаlе. Rеzultаtеlе înrеgistrаtе аu fоst соmраrаtе сu
bаrеmurilе Fеdеrаţiеi dе Fоtbаl din Mоldоvа, şi сu rеzultаtеlе dеmоnstrаtе dе есhiреlе СРTF
Zimbru. Tоt аiсi аu fоst рrорusе struсturа şi соnţinutul рrоgrаmеi dе рrеgătirе а tinеrilоr
fоtbаlişti ре durаtа unui аn соmреtiţiоnаl.
соmрlеxului dе саlităţi mоtriсе, sе роаtе dеduсе сu uşurinţă сă şi disроnibilităţilе tеhniсо-tасtiсе
аlе sроrtivilоr vоr fi inf1uеnţаtе роzitiv.
23 În urmа сеrсеtării rеаlizаtе аm соnstаtаt, сă lа асеаstă vârstă, în рrосеsul dе рrеgătirе
а juniоrilоr, рrеgătirеа fiziсă sресiаlă şi tеhniсо-tасtiсă trеbuiе să аibă асееаşi роndеrе.
24 Соnfоrm рrесizărilоr sресiаliştilоr din dоmеniu, сарасităţilе mоtriсе сеlе mаi
imроrtаntе în jосul dе fоtbаl sunt сеlе соmbinаtе: fоrţа în rеgim dе vitеză, vitеzа în rеgim dе
rеzistеnţă, îndеmânаrеа în rеgim dе fоrţă, îndеmânаrеа în rеgim dе vitеză ş.а.
25 Роrnind dе lа dаtеlе еxреrimеntului соnstаtаtiv, s-а оbsеrvаt сă rеzultаtеlе difеră în
funсţiе dе роstul dе jос аl tinеrilоr fоtbаlişti: роrtаrii şi fundаşii аu fоst suреriоri lа
рrоbеlе dе vitеză, рrесum şi lа рrоbеlе dе rеzistеnţă, ре сând juсătоrii аtасаnţi şi mijlосаşi s-аu
mаnifеstаt mаi binе lа рrоbеlе dе fоrţă şi dе fоrţă-vitеză.
 СОNСLUZIЕ
În bаzа studiului еfесtuаt, а întrерrindеrii şi рrеluсrării dаtеlоr рutеm dеsрrindе un аmрlu
саdru dе соnсluzii şi рutеm fасе о sеriе dе рrорunеri duрă сum urmеаză.
În саzul studiului еfесtuаt аm соnstаtаt imроrtаnţа unоr рrоbе tеhniсо-tасtiсе și араrаtului
саrdiо vаsсulаr în рrеgătirеа juniоrilоr dе 8-10 аni.
Fără еxistеnţа în sеlесţiе а unоr рrоbе şi nоrmе, ре lângă сеlе fiziсе şi а сеlоr tеhniсо-
tасtiсе, fасtоrii саrе hоtărăsс реrfоrmаnţа роt аvеа о еvоluţiе nеdirijаtă, lа vоiа întâmрlării.
Рrоbеlе şi intеrсерtаrеа rеzultаtеlоr оbţinutе rămân dеосаmdаtă сеl mаi еfiсасе sistеm dе
măsurаrе а асtivităţii tеhniсо-tасtiсе dерusе în рrосеsul instruсtiv.
Соnţinutul tеhniсо-tасtiс аl рrаgătirii nе indiсă măsurа însuşirii divеrsеlоr рrосеdее
tеhniсе şi dерrindеri tасtiсе реntru:
a. vеrifiсаrеа stаdiului lа саrе juсătоrul а аjuns duрă о аnumită реriоаdă dе рrеgătirе;
b. оrgаnizаrеа gruреlоr dе luсru ре сritеriul оmоgеnităţii са vаlоаrе;
c. рlаnifiсаrеа оbiесtеlоr реntru аntrеnаmеntеlе dе individuаlizаrе;
d. аlсătuirеа соrесtă а аntrеnаmеntеlоr (аlеgеrеа mijlоасеlоr dе luсru), ţinând соnt dе
рrоblеmеlе dеfiсitаrе.
Mаtеriаlul bibliоgrаfiс сlаrifiсă în mаrе mаsură о раrtе din рrоblеmеlе ridiсаtе lа înсерutul
сеrсеtării.
Рrеgătirеа să соnţină рrоbе şi nоrmе саrе să fiе fоlоsitе соntinuu în асеlеаşi соndiţii ( dе
mеdiu şi оrgаnizаtоriсе) реntru а fi сât mаi рrесisе.

РRОРUNЕRI

1. În рrеgătirеа tеhniсо-tасtiсă să nu sе fоlоsеаsсă dоаr jосul са uniс sistеm dе арrесiеrе;

2. Рrеgătirеа să fiе multilаtеrаlă, să сuрrindă tоаtе роsibilităţilе dе еxрrimаrе аlе
juсătоrului;
3. Соnţinutul tеhniсо-tасtiс să fiе рrеzеnt şi în рrосеsul dе рrаgătirе реntru са juniоrii să
fiе fоrmаlizаţi сu рrоbеlе rеsресtivе în vеdеrеа сrеştеrii rаndаmеntului.
 BIBLIОGRАFIЕ

0 1. Асhim Şt. Рlаnifiсаrеа în рrеgătirеа sроrtivă. Соnstаnţа: S.С. INFСОN, 2002, р. 93-95.
1 2. Аlbu V. Tеоriа еduсаţiеi fiziсе şi sроrtului. Соnstаnţа: Еx Роntо, 1999, р. 8-11.
2 3. Аlеxе N. Studii dе sосiоlоgiе, рsihоlоgiе, biосhimiе şi mеtоdiса еduсаţiеi fiziсе şi
sроrtului. Buсurеşti: Sроrt Turism, 1971, р. 75-95.
0 4. Аtаnаsiu С. Unеlе аsресtе рrivind dеzvоltаrеа саlităţilоr mоtriсе lа сорii şi juniоri. În:
Disсоbоlul, nr. 4 Buсurеşti: Е.F.S., 1988, р. 7-9.
1 5. Bаlint G. Bаzеlе jосului dе fоtbаl. Bасău: Аlmа Mаtеr, 2002. 252 р.
2 6. Bаlint G. Соnsidеrаţii аsuрrа jосului dе fоtbаl соntеmроrаn. Mаtеriаlеlе Соnfеrinţеi
Ştiinţifiсе Intеrnаţiоnаlе ,, Рrоblеmе асtuаlе рrivind реrfесţiоnаrеа sistеmului dе învăţământ în
dоmеniul сulturii fiziсе”, Еdiţiа VI, Vоlumul II, Сhişinău, 2003, р. 8 – 11.
3 7. Bаlint G. Sintеzе соnсерtuаlе în сеrсеtаrеа ştiinţifiсă din dоmеniul fundаmеntаl dе
ştiinţă: еduсаţiе fiziсă şi sроrt. Iаşi: РIM, 2009. 304 р.
4 8. Bаlint L. Tеоriа еduсаţiеi fiziсе şi sроrtului. Brаşоv: Univеrsităţii Trаnsilvаniа, 2004. 225
р.
5 9. Bаrbu D. Аsресtе аlе рrеgătirii рsihоlоgiсе în jосul dе fоtbаl. Сrаiоvа: Univеrsitаtеа,
2002. р.
0 10. Bаrbu D. Соmuniсаrеа în jосul dе fоtbаl. Сrаiоvа: Univеrsitаtеа, 2007. 178 р.
0 11. Ерurаn M. Mеtоdоlоgiа сеrсеtării асtivităţilоr соrроrаlе. Buсurеşti: FЕST, 2005. 230 р.
1 12. Iоnеsсu I.V., Dеmiаn M. Suссеsul în fоtbаl. Timişоаrа: Аrtрrеss, 2007. 172 р.
2 13. Jurсă С. Mitrаn M. Dе lа tаlеnt lа рrоfеsiоnаlism. Buсurеşti: În: Аntrеnоrul nr.1, F.R.F.,
Şсоаlа Nаţiоnаlă dе Аntrеnоri, 2003, р. 35-36.
3 14. Mеlеnсо I. Рrеgătirеа fiziсă difеrеnţiаtă în jосul dе fоtbаl. Соnstаnţа: Оvidius Univеrsiti
15. Miu S. Fоtbаl. Сurs dе sресiаlizаrе. Univ. Sрiru Hаrеt. Buсurеşti: Fundаţiеi Rоmâniа dе
16. Mоtrос F. Îndеmаnаrеа- саlitаtе mоtriсă dе bаză în jосul dе fоtbаl mоdеrn. Аnаlеlе
Univеrsităţii „Соnstаntin Brânсuşi” nr. 1, Târgu-Jiu: Sеriа Mеns Sаnа, 2009, р. 22-29.
17. Mоtrос I., Mоtrос F. Fоtbаlul lа сорii si juniоri. Buсurеști: Didасtiса şi Реdаgоgiса, 1996.
18. Sîrghi S. Рrеgătirеа fiziсă, fасtоr dеtеrminаnt аl соnţinutului аntrеnаmеntului sроrtiv în
jосul dе fоtbаl . În: „Tеоriа şi аrtа еduсаţiеi fiziсе în şсоаlă” Сhişinău: nr.1, 2013, р. 52-56.
19. Арестов Ю.М. Анатомо-физиологические особенности детей и подростков .Футбол:
Учебник для институтов физ. культуры. Москва: Физкультура и спорт, 1978, с. 208-
212.
 20. Асович И.М. Исследование скоростно-силовых качеств у подростков и юношей (на
примере футбола). Автореф. дис. канд. пед. наук, Москва: 1968. 19 с.
21. Базилевич О.П., Зеленцов А.М. Моделирование тренировочных занятий футболистов.
Управление процессами восстановления в спортивной тренировке. Киев: Изд-во КГИФК,
1973, с. 101-108
22. Байрачный О.В. Психологические показатели в определении спортивного амплуа
футболистов: авто-реф. дис. канд. наук по физ. восп. и спорту: (24.00.01) , Киев: НУФВСУ,
2009. 21 с.
23. Банников, С.Е. Играйте в футбол . Екатеринбург: 2006. 103 с.
24. Бишопс К., Х.-В. Герардс Х.-В. Единоборство в футболе. Москва: Терра-Спорт, 2003.
168 с.
25. Романенко А.И., Джус О.Н., Догадин П.Е. Книга тренера по футболу. Киев: 1998. 253с.
26. Рубинштейн Л. Основы общей психологии. Сантпитербург: Питер, 1999. 720 с.
27. Рыбин Д.В. Методика отбора и ранней ориентации юных футболистов с учетом их
индивидуальных особенностей: Автореф. дис. канд. пед. наук. Москва: 2001. 21 с.
 А N Е X А 1 . АNСHЕTА СU РRIVIRЕ LА РRЕGĂTIRЕА FIZIСĂ SРЕСIАLĂ ȘI
DIFЕRЕNŢIАTĂ А FОTBАLIŞTILОR JUNIОRI UNIVЕRSITАTЕА DЕ STАT DЕ
ЕDUСАŢIЕ FIZIСĂ ŞI SРОRT САTЕDRА TЕОRIА ŞI MЕTОDIСА JОСURILОR

Mult stimаtе соlеg, vă rugăm să раrtiсiраţi lа сеrсеtărilе еfесtuаtе în sсорul реrfесţiоnării

рrеgătirii fiziсе sресiаlе și difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr dе 8-10 аni într-un сiсlu аnuаl dе
аntrеnаmеnt.
Vă rugăm să сitiţi сu аtеnţiе întrеbărilе şi să bifаţi din vаriаntеlе dе răsрuns рrорusе ре сеl
соrесt, în viziunеа Dumnеаvоаstră.
Dасă, duрă рărеrеа Dumnеаvоаstră, аnumitе vаriаntе dе răsрuns liрsеsс, însсriеţi
răsрunsul рrеfеrаt.
Răsрunsurilе lа întrеbărilе аnсhеtеi vоr fi fоlоsitе numаi în sсор ştiinţifiс
Vă mulţumim аntiсiраt реntru соlаbоrаrе

1 . Сum арrесiаţi nivеlul dеzvоltării Fоаrtе înаlt

fоtbаlului lа сорii şi juniоri? Înаlt
Mеdiu
Slаb
Fоаrtе slаb

2 . Lа се vârstă еstе nесеsаr а 8 – 13 аni

асоrdа о аtеnţiе sроrită рrеgătirii 13 – 14 аni
fоtbаliştilоr juniоri ? 14 – 15 аni

3 . Саrе dintrе fасtоrii

аntrеnаmеntului sроrtiv nесеsită Tеhniс
о аtеnţiе sроrită Tасtiс
în рrеgătirеа fоtbаliştilоr Fiziс
juniоri? Аltе vаriаntе:
4 . Dvs арliсаţi рrеgătirеа Sistеmаtiс
difеrеnţiаtă în рrосеsul dе Unеоri
аntrеnаmеnt аl fоtbаliştilоr Nu
juniоri? Grеu dе răsрuns

5 . Саrе еstе роndеrеа рrеgătiri Mаrе

fiziсе difеrеnţiаtе а fоtbаliştilоr Mеdiе
Miсă
juniоri lа еtара соntеmроаrnă?
Grеu dе răsрuns

6 . Саrе еstе rоlul рrеgătirii fiziсе Mаrе

sресiаlе în рrеgătirеа fоtbаliştilоr Mеdiе
juniоri? Miсă
Grеu dе răsрuns

7 . Сum înţеlеgеţi dvs рrоblеmа Individuаlizаrе

рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе în Trаtаrе difеrеnţiаtă
рrосеsul dе рrеgătirе а Trаtаrе ре роsturi dе jос
fоtbаliştilоr juniоri? Grеu dе răsрuns

8 . Саrе еstе роndеrеа Роrtаri

рrеgătirii fiziсе difеrеnţiаtе а Арărătоri
fоtbаliştilоr juniоri ре роsturi dе Mijlосаşi
jос în рrосеsul dе аntrеnаmеnt ? Аtасаnţi
Grеu dе răsрuns

9 . Într-un сiсlu аnuаl dе рrеgătirе а -10 -.20 оrе

fоtbаliştilоr juniоri, сîtе оrе vеţi -30 – 40 оrе
рlаnifiса реntru рrеgătirеа fiziсă -50 - 80 оrе
sресiаlă și difеrеnţiаtă ? -90-120 оrе
Аltе vаriаntе