Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Ce e Bizantul

    Încărcat de

    solcanu
    27 vizualizări26 pagini
    istorie

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    istorie

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    27 vizualizări26 pagini

    Ce e Bizantul

    Încărcat de

    solcanu
    istorie

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 26
    14920 INSTITUTUL DE STUDII BIZANTINE ' N. IORGA | e CE E BIZANTUL — CONFERINTA LA UNIVERSITATEA LIBERA — (MART 1939) | BUCURESTI i 1939 eRe wa Pee CUE BIZANTUL AREAL EA RNR NY RENE Wart NS > 4 ed | * oa | : ay me s BUCURESTA ; ne Ce e Bizantul — Conferinga la Universitatea Libera, Mart 1939 — Intrand in domeniul conferintii, pe care o datoresc bunavointei doamnei Cantacuzino, care m’a invitat si mia propus sa deschid conferintile privitoare la Bizant, am ales intre materiile care se pot trata una la care eram intrucatva indreptatit prin multe decenii de cand Istoria Bizantului, atat de strans legata de istoria poporului nostru, ma preocupa intr'un chip care poate fi putintel deosebit de felul preocupatiilor multor altor persoane. Pregatit in cea dintaiu tinereta a mea ca medievist occidental, sant deprins sa merg totdeauna la izvoare. Se poate intampla, din cand in cand, sa neglijez lucruri importante care au venit pe urma, si, atunci cand am vreme, caut, natural, sa vad si ceia ce s'a adaus prin cercetarile acelora cari m/au precedat, asa ca sant totdeauna gata, daca este 0 sca- pare din vedere, s’o acopar, dar eu incep totdeauna cu cercetarea izvoarelor. Asa incat a fost un timp. pe atunci aveam patruzeci de ani mai putin ca acuma. cand toate izvoarele istoriei bizantine mi-au trecut supt ochi pentru ca sa scriu o mica istorie bizantina redactata in frantuzeste, care a aparut si in limba englesa si a castigat un numéar foarte restrans de cetitori, dar dintre cei mai buni. Nu s'a vandut complect nici pana acum, de si am o vaga idee ca exemplarele ce se mai vand acuma fac parte din alta editie decat cea d'intaiu. Mai tarziu am N. lonte i 5 rabdarea si . ales ragazul, D avut norocul, si mat nae increderes. de a relua textul Huet fee tea aa transtorma cu desavirsire, Fea aes fod uncle din storia. vietii bizantine". ceasta, ada nce cercetari de amanunte, mau putut rec! Aas pen aceasta conferinta. aug ca, in ce priveste a .Istoria vietit bizantine“, care este in librarie de ani de zile, care a costat je mii de lei gi din care nu ca tipar vreo trei sute de ; n nu Sau vindut nici vreo mie de exemplare in fara $i putin in strainatate, am ramas $i pana in momentul de fata cu impresia ca a fost ignorata de mai toati lumea, dar si cu amintirea sumet cheltuite. Acestea sant, as zice, daca pot sa intrebuintez un termin atat de indrazner. micile mele drepturi de a trata o chestiune de o asa de mare intindere si de o asa de mare greutate cum este -aceia a definitiei Bizantului. Detinitia Bizantului a fost data de mai multe ori, in deosebite epoci si supt influenta unor anu- mite curente si mai ales supt apasarea unor anumite prejudecati. Pizantul este un lucru care s’a_salvat in timpurile noastre. si s’a salvat, nu de istorie, ci de tilologie. Un subiect istoric salvat de filologi se resimte insa de aceasta. Nu stiu intru cat s’ar resimti un subiect filologic tratat de istorici, ma tem ca inca mai mult. Dar Bizantul a fost salvat de filo- log in timpul nostru, dupa ce un numar intreg le istorici il denigrase. Pisa rae consivene dintaiu timpuri, cand Bi- Aceasta s’a facut intruna din, subiect de archeologie svesinGecuralaie na din marile tari europene, care la 1204 a Constanti eal £4 Bizanqul, prin cucerirea IV-a, in care erau vo de cruciatii cruciatei a de Nord, dar erau in om si Lombarzi_din Italia din Franta, din ce se Parte Francesi, Francest , putea numi Franta atunci, ca $1 tru a mi se incredinta carte, cinei inca mai Ce ¢ Rizanqul din regiunile francese de prin imprejurimi; s'a facut in Franta dintr'un interes de eruditie archeologica si supt influenta unui curent de mandrie francesa. Mandria aceasta francesa foarte rare ori trece din- colo de hotarele teritoriului frances, ceia ce este o mare scadere in istoriografia francesa, care se opreste la toate anecdotele de la Curtea regala, rare ori la viata din evul mediu, care si supt raportul artei are o aga de mare importanta, mai rare ori atinge viata provinciilor, care multa vreme au avut o existenta cu totul auto~ noma; se opreste deci asupra unor anumite puncte, mai ales din istoria moderna, neglijand si istoria contemporanii, care dincolo de Napoleon este, fireste, foarte interesanta si totusi si pentru epoca lui Ludovic-Filip si pentru. a lui Napoleon al Il-lea, nu se da tot ceia ce subiectul este capabil sa dea. Dar s’a intamplat ca Ducange, care era si un perfect stapanitor al limbii grecesti medievale, caruia ii datoram si un admirabil instrument de munca in acest domeniu, cu peste doua secole inaintea operei, foarte criticabila, dar foarte practica, a unui Gree din America-de-Nord, care iscaleste Sophokles, s'a intamplat ca Ducange, cu aceasta profunda initiare in toate rosturile vietii bizantine, avand un spririt foarte larg si mai ales acea vigoare spirituali care deosebeste pe cercetatorii francesi din secolul al XVillea, foarte indrazneti in rascolirea domeniilor noi si izbutind sa intereseze 0 societate intreaga prin astfel de lucrari, a inceput gi tiparirea izvoa~ relor narative ale istoriei Bizantului, intro foarte frumoasa editie de Bizantini, din care 0 serie se gaseste si in biblioteca, stransd cu atata truda st gust, in amintirea lui Jon I, Bratianu, de doamna Bratianu. Tntr’o epoca in care se adunau izvoarele acestea, care au fost retiparite pe urma pe o hartie mise- rabila, cu 9 critica insuficienta gi cu 0 traducere * N. lorge 1 de neinteles si in general nu deplin corespunzatoare cu textul, aga incat cercetatorii ro- Ant can nu stiu greceste si cari lucreaza pe traducerea ‘a de la Bonn se expun la cele mai curioase Sa intamplat si cu cineva care na mai traieste Diculescu, care facuse un studiu foarte in~ Gepizi, citind necontenit textul rec, amen, cand|-am rugatsa traduca, a declarat fn masura so faca, de oare ce el nu facuse uinteze traducerea elevilor lui Niebuhr, 3 dea editia aceasta din Bonn. La Bruxelles initiativa admirabila a unui om, < domeniile da lovituri de o indriz- rdinara, si cu resultate mai totdeauna Henri Gregoire de opera filologilor germani de la inainte de opera, care se va putea mar snult tapeziviune, a dela Je traducente ce ne fac Ja Paria Fore sant ane OFF critigate, penta cece margentle tngadutrtt, crocta Taye oF NCO PUL AA vate etere Hey presi] to Conatantiiepalts, ara od fear Fevtnenge TUAt Age mapate thy wraen rectal paitiicler cerceLael ane healagh eee woe satu) bebdent cael i ysutee tet ost cle Tenia TR cane at cos ce oe arn Weve) che ceheetaly abelipualaygh & is tints ota pes ae Ua yiiael a alen ale erat catia lost si je La tne Aun al & $6 HAHN CH oe ae jute att aun ' alate a Hieeput aetlion Lala fdpreupsatit whl nected do deny ate eh fava rae tine tel abe tbe eeretale, cetemiaron ielultel Ieigauitiie, wh taaiuetnl ae in Varta A Bdeapin a toad tnatie ate deste Seat mM iin aa Speed ela taeut te a Larna adese or 6 N. lorga . a nu deplin _ ‘ Jes si in general nu de latina adese ori de neintt “ incat cercetatorii ro- mani cari nu stiu greceste $1 la cele mai curioase edi gee poan “ Peeing care nu maitraieste greseli,— s'a intamplat $! diu foarte in~ c facuse un studiu sc Satin citand necontenit textul | ec, dar, la un examen, cand|-am rugatsa traduca,a a jarat ci nu e¢ in masura s’o faca, de oare ce el nu facuse decai sa intrebuinteze traducerea elevilor lui Niebuhr, insarcinati sa dea editia aceasta din Bonn. La Bruxelles s'a produ: apoi initiativa admirabila a unui om, care in toate domeniile da lovituri de o indraz- neali extraordinara, si cu resultate mai totdeauna fericite, d. Henri Grégoire. Deci, inainte de opera filologilor germani de la 1820, cu un secol inainte de opera, care se va putea tipari candva cu mai mult rapeziciune, a d-lui Grégoire, inainte de traducerile ce se fac la Paris in momentul de fata si care sant une ori criticate, pentru cate o aproximatie care intrece margenile ingaduirii, inainte de aceasta Ducange a inceput sa cerceteze istoria Bizantului, presintand in_,Constantinopolis Christiana“ cu foarte frumoase ilustratii sapate in arama, resultatele putinelor cercetari archeologice ce se facusera pana atunci. Evident ca el nu putea sa prevadi vremea, asa de fericita, in care s'a permis sa se facd lucrari de cercetari archeologice in Sfanta ‘Sofia, precum se fac astazi mai ales de Americani cari au fost si pe la noi, aga incat el se multimia cu ce se putea sti atunci de lauda nici de denne lanai’, Prencupatii_ nici generale, cercetarea Bovis fata niciun fel de idet operei lui in Franta i Er izantine, si rasunetul ‘Aga de mare, incat . St Europa a fost foarte mare. ducerea, foarte buna ic 4ett oPocd s’a facut tra- » foarte buna, in limba francesa, a celor asst Ce Bizanqul 7 mai multe din izvoarele narative ale istoriei bizantine. In Biblioteca Institutului de istorie universala am, printr’o donatie, aceasta traducere, foarte elegant pre- sintata, la care nu trebuie sa recurga cineva pentru cercetari de amanunte, dar, cand vrea sa se informeze in general pentru a ajunge apoi la lucrul cel preocupa, fara indoiala ca este foarte folositoare. Ce s'a intamplat insa de la o bucata de vreme? S'a ivit notiunea asa~numitului ,,Bas-Empire“, care inseamna Imperiul roman ,de mai tarziu“ si s’a trecut la conceptia ca este vorba de un Imperiu degenerat, de un Imperiu conrupt. Notiunea aceasta a tinut foarte multa vreme, pana la, inceputul se- colului al XIX-lea si chiar ceva mai tarziu decat atata. Este, pe langa o alta lucrare care-si pastreaza valoarea si pana acum, a lui Lebeau, care a avut sia doua editie, tot supt acest titlu, o istorie a Imperiului bizantin facuta pentru publicul mare, cu ilustratii frumoase, pe care o aveam eu, cand eram inca in scolile secundare, cartea lui de Segur, foarte cetiti pe vremuri: e un scriitor foarte placut, care a intrebuintat in mare parte traduceri, caci nu avea competenta in domeniul literelor postelenice. Dar si la ei, ca gi la inaintasji lor, conceptia > aceasta: a unei lumi gramadite in jurul unei |, iar Curtea aceasta este degenerata: acolo se nese tot felul de vicii, tot felul de porniri crude, asa cA traieste cineva intr’o vegnica revolutie, pe langa care multi au legaturi pe care nu le ingaduie nici. ortodoxia, nici orice alta forma a credintii crestine. Tot felul de lingusitori, de exploatatori ai slabiciunii despotilor bizantini furnica pe acolo. Un urat amestec de eunuci, de generali grosolani, ridicati. din rangurile cele mai inculte, cele mai brutale ale armatei, de carturari naivi, cari pot sa aiba o importanté in ce priveste domeniul studiilor, cum este sasul lui Peellos, dar, aléturi N. lorga de aceasta competenta 1 domeniul Pa antichitatii clenice st de capacitatea oe nites se intalneste, in ce priveste caracterul, to 7 poate fi mai injositor pentru demnitatea mene \ parere, natural ca tre~ cine impartaseste aceasta ene . ' : lusia ca bine au. facut buie-si ajunga la cone . a cruciatii de la 1204.ca au cucerit Constantinopolul, unde n’au introdus decat jaful fara pareche, in- capacitatea de a intelege societatea ce stapamiau si o astfel de slabiciune, nealimentata prin izvoarele de energie din Apus, de unde veniau, incat la 1261 a fost de ajuns un detasament venit din Asia, intr'un moment cand era o vanatoare langa Constantinopol, pentru ca sa inlature pe Apuseni. lar, pe urma Bizantul a revenit la origine, dar intr’o forma intu- necata, religioasa, fanatica, exclusivista. Sant multe lucruri care se gasesc intr’o. problema istorica, numai cat ce este principalul nu trebuie amestecat cu ce este secundar, caci ceia ce inte- reseaza este sintesa insasi si valoarea ce poate sa aiba ea in desvoltarea civilisatiilor umane. Trebuie sa se tie sama de aceasta pentru a intelege de ce, pe langa noii Bizantini lipsiti de bani, gasim acuma pe toti Italienii acestia, din Venetia, din Geneva, din Pisa, din Florenta, cari tineau toate izvoarele de venit si in mana carora era toata bogatia pe cate n’o stiau exploata represintantii, foarte ames- tecati, ai rasei de sintesa bizantina, cari intindeau mana, imprumutau de ici, de colo, in Italia, se duceau la Avignon si treceau la credinta catolica, impotriva schismei, sau, dupa trecere de aproai un secol, ajungeau la Ferrara si la Florenta +P ij ee E si acolo, in dauna tuturor traditiilor lor, se inchinau inai latinitatii, facand oroare Bisericii lor d Pecan tru ca, intorsi acolo, si se rosteasca © acasa, Pen- acele cuvinte, saportate de izvoare, ca i bi a latinul, decat catolicul, ce es Ve unde 4 Veit aceasta CONceptie, pe Cale fi da avut-o Ducange si traducatorii entusiasti ai izvoarelo privitoare la Bizant? La mijloc este secolul 2 XVIlI-lea. Cand o societate incepe o lupta si lupt aceasta, din causa unor anumite constrangeri, n’ poate duce acasa, atunci cauta undeva un tere: geogzafic strain sau un teren strain istoric, si atacu il da acolo. Prin urmare, precum, pe la 1820, can voia sa se faca opositie lui Ludovic al XVIII-le si nu se putea face in Franta, unde, cu_toat cearta constitutionala, exprimarea cugetarii liber era oarecum impiedecata,— cum fusese impiedecat de foarte multa vreme, Ludovic al XVI-lea intreban« intr'un moment, pe ducele de Richelieu: ,D-ta 4 trait supt trei regi; careeste deosebirea?“, ca sa aud: »Pe vremea lui Ludovic al XIV-lea nimeni nu spune nimic, pe vremea lui Ludovic al XV-lea se spune la ureche, pe vremea Maiestatii Voastre se strig tare“, si supt Ludovic al XVJIL-lea, fratele restaura al lui Ludovic al XVV-lea, se striga in adevar si de | tribuna, de si cu oarecare consecinte—, prin urmare cin vroia sa represinte ideile liberale revolutionare se in scria intre luptatorii pentru libertatea Grecilor, com batandu-se, astfel, regimul din Franta prin aceia ca s “ria cineva in randurile filelenilor simergea sa aper >oporul grecesc in lupta lui pentru independent: secolul al XVIlI-lea era tot asa. Atunci domni -numita filosofie, careia i s’a atribuit un rol foart 'e si care este, de fapt, profund antipatica i soana oamenilor cari-i stau in frunte, caci n’ “

    S-ar putea să vă placă și