Muschiul diafragm – reprezinta o formatiune importanta fibro-musculara care separa cavitatea toracica

de cea abdominala incomplete in sensul existentei unor orificii de trecere denumite si hiatusuri
diafragmatice care permit unificari intre cav torac si abd si care pot fi sediul unor difuzii bidirectionale a
unor colectii purulente si prd patologice care sa conduca la acum. Inclsv in cav pleurale sau pericard sau
peritoneale a unor colectii ce netratate cond catre septcicemii resp socuri electroseptice . tamponata
cardiac sau insuficienta resp acuta

Diafragmului in desc 2 fete una sup torac si una inf abd

In cond fizio diafragmul isi modifica forma , avand un aspect concave privit dinspre inf care diminua in
timpul inspirului mai ales cel fortat

Prezinta 2 zone histologice diferite , o zona centrala condensate fibros , denumita si centru tendinos al
diafrg , la niv caruia se obs si stalpii diafragmatici care se mai numesc si pilierii diafr , si crus
diafragmaticii

A doua zona – musculara care este repr de asa zise de foliole diafragmatice , comp centrala este cea care
la niv careia se descriu la limita cu cea musculara hiatusurile diafragmatice

Se obs ca la niv acestor orificii diafr se obs ca o dispozitie particulara a fibrele si fibrelor de collagen care
intaresc aceste zone sis cad posibilitatea hernierilor , cum se intampla in cazurile de hernie hiatala.

Se obs ca cu ex insirului profund cele doua conc stag si dr si aceastea explica pozitiile supramezocolice
visc etaj sup deoarece mezocolon transv travers aceasta dispozitite

Se observa ca spre lateral si superior , fata toracica a diafragmului creeza impreuna cu fascia endotorax ,
niste sinusuri catre inferior

Originea insertionala a muschiului diafragm este pe un contur largit pe marginea inferioara a cutiei
toracice si …….//

Periferic , diafragmul este mult mai mobil ..

Aici se descriu trei sub zone , una sternala una centrala si una lombar

La inspectie – ca limita dintre port tend si cea musc este una neta fara implicari ale fibrelor musc cu cele
conj tend

*dinspre port sternala emerg doua prelungiri care au aspect triunghiular catre procesul xifoid al
sternului ,

Portiunea costala …cu doua zone mari musc inserate pe fetele interne costale

*portiunea lombara prezinta particularitati morfoligice care tin de exist doua form ligamentare cele
mediale sau laterala arcuate care conecteaza muschiul diafragm cu cvadratus lombaris si fata interna a
musch psoas mare

Se obs si aici stalpii drept sis tang care nu a rectitudine si sunt si asimetrici dpdv morf
Se obs ca la niv acestor stalpi , apar frecv scaduri ale contigentului de fibre in bolile musculare cu ar fi
distrofia musc Douchen , sau distrofii musc amiotrofice care care odata cu amp apare si …a diafragmului
care are progresiv si paralizia musch resp de care si mori

 Se obs ca stalpii diafragmatici sunt formatiuni cond longitudinale care iau nastere prin mai multe
fasc fibrilare care aduna si formeaza , lig longitudinal anterior care sustine anterior zona
tendinoasa a diafrg

Exista si un stalp drept lung si care ia nastere in mai multe fibre de origine care se unesc printr un
contigent prin corp al vertebre de la l1-l4 el permite participa la formarea unor formatiuni denumit
hiatusul esofagia , pe de alta parte participa la formarea hiatusului aortic

Se observa ca repr o zona frecv impicata in hernii hiatale sau mai ales in hiatulus hiatala

Se observa ca interventiile de refacere in herniile hiatale permit intarirea stalpilor diafr si mai ales lig
arcuate median care este cu origine l1 l2 si cateva fibre la l3 si cae de asemeni este implicat in
posbile hernia hiatale mai ales esofagiene –

Vasc arteriala- are ca surse imp doua zone anastomotice formate de catre – artera musculo frenica
si pericardicofrenica care sunt ram din toracica – mamara -ram din subclavie cu artere frenice
superioare care se desprind direct din aorta

Se obs ca vasc e mai int periferic decat central si ca dispozitia este neomogena la niv fetei sup a
diafrg

Daca sursele toracice intr amprenteaza fata int a dia , frenicele ampr apraope transv muschiu sip e
fata inferioara se observa ramuri din aorta abdominala foarte subtiri dar si din tr celiac care form 2 3
artere frenice inferioare

Vasc venoasa este data de vene comitante arterelor care sunt venele ….

Si ****!!!!se obs ca venele frenice sup dreneaza in partea dreapta in vena cava inferioara prin int
sist venos azygos pec and in partea stanga si versa azygos dar prin surse date prin hemiazygos

Fata inferioara a diafgram , fata abd , este cea din care sangele dreneaza catre vcs sip e stga 1/3 din
sangle venos ajunge in vena renala stanga

Drenajul limfatic ste asigurat diferit de fata abd si fata toracica

Pe fata toracica nodulii limfattic frenici si diafr sunt grupati unu post si ul ant si de la ei aj limfa din 3
directii

De la ggl mediastinala , parasternali si cei frenici lat stg si lat drea

Inferioara dreneaza partial catre ,,gg….ptr portiunea ant , frenic late si cei lombari superior pentru
portiunea cea mai decliva ce amai de jos

Nervii frenici – cu or c345 sunt nervi care au comp senzitiva cu fibre proprioceptive care pleaca de la
fibrele tendinoasa si care inf asupra starii de contr a m diafragm si fibre nociceptive care transimit
durerea in cazul comprimarii valorecptorilor diafragmatici
 Maj fibrelor sensitive – sunt fibre ce apartini nervilor itercostati ai spatilor 6 7 si intr o mica masura
de la nervii subcostali

I cazul lezarii totale a n frenic ipsilat apare paraliziia si in timp atrofia prin ridi cup de aceeasi parte si
cu misc paradoxale

Sughitul provine prin iritarea nervului frenic si in cond patologice grave , el poate sa apare prin
compresia tumorala fie prin tumori bronhopulm fie prin cancer gastriv compresiv

La ingestia unor cant de alcool foarte iritante in cazul in acc vasc sau care presiuni leziuni prin
pierederea cotr cortical vegativ , si in cazul leziuni traumatice turaco abdominale

Hiatusurile diagramatice sunt zone de trece pentru n vagi esogac cav si la unii canale limfatice

Orificine vene cave inf ant in port centala si se observa o aderenta crescuta la marginile orificiale

Se creeaza un diametru stabil la niv acestui orificiu , pe langa astea trec si nervi frenici de parte dreapta

Cu exc inspire prof , hiatusul vci se afla mai jos decat celelalte

Haitusul esofagian cu ex variantelor anatomice in care este stiuat 30 la suta din cazuri mai spre stg ,
hiatusul se afla in 70 la suta din cazuri la niv stalpului drept

Datorita inflectarii , incurbarii , se obs ca la niv hiatusului , esofagul este acompaniat de catre tr vagale
care vor da nastere , plexurilor vagale subdiafragmatice

Dinspre superior spre inferior , sir amuri esofagiene inf desprinse din art gastrica stg , desprise indirect
din artere cardiotuberozitare si artera splenica din reg post

Planului …

Sfincterul cardial , nu este un sf anatomic ptr ca nu prez muschi const si de aceea ese considerat un
sfincter functional

Hiatusul aortic este situate inte stalpii stg dr .

Situate post fata de lig arcuate median

Calibrul aortei descendente abd nu este influentat de misc fizio ale diafr

Pe aici trece din duct thoracic

*exista si variante anatomice in care acesta trece pe langa hiatus , care trece printr o zona larga fara
perete , o zona ca o dependita

Atunci cand nu trece prin hiatus el este slab format mai mic ca si calibru si se face cu absenta cisternei
chilly s

Si vena azy trece pe partea dre si are traiect asc ,

Plan sup e in dr artei toracale 12

Exista si orificii diafragramtice de mici dimensiuni si care sunt de fapt formate de plici musculare

Aceste spatii sunt foramen sternocostale , ant inte stern si coaste , apoi ptr limfaticele suprahepatice si
pentru vase superioare si precum si zone de trecere pentru tr nerv simpatico in spatii create profund de
lig arcuade mediane

*exista in fiecare pilier (stalp) stg dr , cate doua chiar 3 orificii , la niv carora , trec si nervi spalhnici mare
mic , atunci cand nu exista si cel inconstant , trece lipid de nervul splahnic mic

Actiunea diafragmului – contractia duce la coborare

In mictiun def sex – coboara – orizontalizare

Fav intoarcere venoasa –

In cadrul dispnee din cadrul insuficientei cardiace – mai ales de parte stg , ventricular stg ivs , pacientii
devin ortopneici ,sete de aer ,– prefera pozitia ortostatica – decat cea cliostatica

Iradierea durerii- fie in cazurie pneumoniilor complicate cu pleurezii sau cu bahipleurite – cu sinechii
aerentiale – apar dureri nespecifice – care mai ales la inspire profund iradiaza spre umar dat comp
fibraliare de pe nervii freni care inerveaza diafragmul pe de alta parte , unii pacienti au dureri costale
superficiale si senzatie de hiperestezie , cu o sensibilitate crescuta (amorteala)

Se observa ca in cazul in care apare hiperestezia pe marginea costala – pe t7 t8 t9 t10 apar afectiuni
musc –diafr

Apara rupture de diafragm care apare af ale visc abd in torace

Sau unele pot cobora exagerat depinde cum este planul curburii

Hernia diafragmatica congenitala – defect cand aparare hernierea cont abd in cav toracica

Se observa ca nici o afectiune diafragmatica nu poate sa nu fie insotita de simptome de tipul dispnee-
sughit , fenomene vegetative de tipul dahicardie , anxietate , transpiratilor , tahipnee frecvente mari inp
, si in cazuri de insuficienta cardiac , pacientul adopta o pozitie orto- care asigura resp