PREDICA SEMESTRIALĂ

Text: Matei 20:1-16

Tema: Credincioșie spre Răsplată
Subiectul: CEA MAI MARE RASPLATA IN LUMINA ISTORIEI PE CARE
UN STĂPÂN A DAT-O LUCRĂTORILOR SĂI
Introducere:
Ilustratia si citatele sunt pentru introducere
Ilustratie (incercarea lui Hrisostom)
Apoi citatul: O viata traita in credinciosie este deseori mai eficienta
decit cea mai buna predica rostita cu gura. – Veronica Babu
Apoi alt citat: Credinciosia este piatra de temelie a caracterului !
apoi alt citat: Nu-i fapta fara rasplata (proverb romanesc)

Textul pe care l-am citit este inclus in contextul apropiat al evangheliei după
Matei. Contextul apropiat se începe de la capitolul 19:1 – 20:34.

In acest context apropiat, Domnul Isus:

1. Călătorește spre Ierusalim (19:1-2) (In drumul pe care-L face,)
2. El îi învață pe oameni cu privire la divorț, (19:3-12)
3. La felul de a fi al copiilor, (19:13-15)
4. La cursa bogățiilor, (19:16-26)
5. Moștenirea vieții veșnice (19:27-30)

Evanghelistul Matei a fost in mare măsură influențat de evanghelia lui Marcu.

Matei a folosit textul scrierii lui Marcu, numai cu anumite evitări din minunile pe
care le-a făcut Isus.
Tema acestei evanghelii este completată prin adăugarea mai multor narațiuni
care nu se găsesc în nici o altă evanghelie.
*Pilda lucrătorilor viei nu se găsește în nici o altă evanghelie, decât numai în
evanghelia după Matei (Matei 20:1-16 )
 Termenul de gospodar , la fel nu se găsește în nici o altă evanghelie, decât numai în
evanghelia după Matei (Matei 13:52; Matei 20:1; Matei 21:33).

- (Matei 13:52)
Şi El le-a zis: „De aceea orice cărturar, care a învăţat ce trebuie despre Împărăţia
cerurilor, se aseamănă cu un gospodar care scoate din vistieria lui lucruri noi şi
lucruri vechi.”
- (Matei 20:1)
Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieşit dis-de-
dimineaţă să-şi tocmească lucrători la vie.
- (Matei 21:33)
Ascultaţi o altă pildă. Era un om, un gospodar care a sădit o vie. A împrejmuit-o cu
un gard, a săpat un teasc în ea şi a zidit un turn. Apoi a dat-o unor vieri şi a plecat în
altă ţară.

Pilda pe care am citit-o are două legături:

1) STRUCTURALĂ – este dată de conectivul (DEX: Cuvânt de relație în propoziție

sau în frază) cauzal (exprimă cauza pentru care se produce acțiunea unui verb din regentă și
care corespunde complementului circumstanțial de cauză): “fiindcă” (cap.20:1), cu care
este începută pilda.
2) TEMATICĂ – este vorba de o pildă a Împărăției Cerurilor.

Fiind folosită conectivul cauzal fiindcă, înțelegem că este legat de ceva anterior, este
strîns legat de întrebarea și de răspunsul pe care Isus i-l dă lui Petru.

CE RĂSPLATĂ VOM AVEA ? DACĂ AM LĂSAT TOT, ȘI TE-AM URMAT...

După Dicționarul Explicativ, cuvântul RĂSPLATĂ, înseamnă:

 Ceea ce se face sau se dă, cu scopul de a recompensa pe cineva pentru o acțiune

săvârșită.

Pe Petru îl interesa ce va primi din toate acestea: el a lăsat casă, lucrul pe care îl avea,
soție, copii, etc .... ce urmează după toate astea ?
Vreau ca sa observăm câteva lucruri:

I. Gospodarul Cheamă Lucrători În Via Sa, Indiferent De Timp - (20:1-7)

 daca suntem atenți, putem observa anumite detalii cu privire la ore, ceea ce este
legat de timp.
- ceasul al treilea (vers. 3) – intervalul de la 9-12
- ceasul al șaselea (vers. 5) – intervalul de la 12-15 (era deja prânzul)
- ceasul al nouălea (vers. 5) – intervalul 15-18, era deja seara
- ceasul al unsprezecelea (vers. 6) – este ceva proverbial și înseamnă ultima
șansă.
Pentru acest gospodar, era mai important culesul recoltei, decât însăși chemarea
lucrătorilor.
Comentatorul McGee spune că: acest stăpân era interesat să strângă strugurii
cât de repede se putea.
Gospodarul a promis fiecăruia, indiferent, la ce ceas din zi a venit fiecare, să
primească ce era de drept: UN DINAR
- Dinarul de argint era o monedă romană care avea imprimat pe ea chipul
cezarului. Dinarul era deci cea mai potrivită monedă cu care bărbaţii evrei din
perioada ocupaţiei romane puteau plăti „tributul“ (Romani 13:7). Un stăpân
le plătea muncitorilor săi un dinar pentru o zi de muncă de douăsprezece ore
(Matei 20:2–14).
Fie că este chemat cineva de dimineață, fie la asfințitul soarelui, lucrătorii primeau un
dinar. (duceți-vă și voi în via și veți primi ce va fi cu dreptul – 20: 7b)

Deci primul lucru pe care îl înțelegem, este că pentru acest gospodar, era foarte
important culesul strugurilor. Ca să poată face acest lucru, gospodarul
întocmește lucrători la patru intervale de timp.

II. Gospodarul plătește la fel pentru fiecare lucrător, indiferent de persoană

(20:8-16)
 După ce au finisat de strâns recolta, gospodarul vine și spune ispravnicului, să dea
plata cuvenită. Aceasta a fost înțelegerea gospodarului cu fiecare lucrător.
 Vreau ca să observam acest mare contrast între acești lucrători, și momentul
în care ei au venit ca să lucreze la acest gospodar.
In primul punct am enumerat ceasurile în care au fost fiecare lucrător chemat la lucru.

Aceste ceasuri erau in ordine crescătoare....

În partea a doua, observăm că răsplătirea este făcută in mod invers...

 Ceasul al unsprezecelea (este ultima șansă) – ei au luat fiecare câte un leu,

dinar, sau răsplata pentru o zi muncită, de douăsprezece ore.
 Când au venit cei dintâi

 Ceasul al treilea - intervalul de la 9-12

 Ceasul al șaselea – intervalul de la 12-15 toți aceștia au cârtit (v. 10-12)
 Ceasul al nouălea – intervalul de la 15-18
Dacă observăm în Matei 19:30 și Matei 20:16, se repetă unul și același verset.
Matei 19:30 Matei20:16

Dar mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă, şi Tot aşa, cei din urmă vor fi cei dintâi, şi cei
mulţi din cei din urmă vor fi cei dintâi. (Matei dintâi vor fi cei din urmă; pentru că mulţi sunt
19:30) chemaţi, dar puţini sunt aleşi.” (Matei 20:16)

In tabloul din 16:30 se începe cu cei dintâi, iar în 20:16, cu cei de pe urmă.
După James Stewart, învățătura care se desprinde din aceasta pilda este ca persoana
care se gândește sa se târguiască cu privire la răsplata finala întotdeauna va greși, iar
bunătatea si indurarea lui Dumnezeu vor avea întotdeauna ultimul cuvânt de spus,
cuvânt care nu va putea fi combătut.

Noi vedem că gospodarul a plătit fiecăruia cu ceea cu ce sau înțeles.

Răsplătirea s-a făcut în ordine inversă venirii în vie.

Oare poate fi ceva nedrept în felul cum a procedat acest gospodar ?

Comentatorul Beniamin Fărăgău spune următoarele idei:

1. Dacă raportăm această pildă la istorie, cei care au lucrat în via
gospodarului toată ziua sunt, probabil, cei din Israel. Iar cei veniți la
ceasul al unsprezecelea sunt neamurile.
 2. Această pildă se aseamănă cu pildele Împărăției din capitolul 13.
 “Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânță bună în
țarina lui „ – spune Domnul Isus in 13:24.

Dar ceea ce este important de evidențiat, este următoarea: după Beniamin

Fărăgău : ....
3. Isus compară Împărăția Cerurilor, cu:
1) Un grăunte de muștar (Matei 13:31)
2) O comoară (Matei 13:44)
3) Cu un năvod (Matei 13:47)
4) Cu un negustor (Matei 13:45)
5) Cu un gospodar (Matei 13:52; 20:1; 21:33)
Ceea ce este important este că: GOSPODARUL este în centrul pildei.

Diferite traduceri:
BVI (Biblia in versuri)- Împărăţie cerului E-asemeni gospodarului, Care, în
grabă, a ieşit, De dimineaţă, de-a tocmit Oameni, la lucru, ca să vie Şi să lucreze-n a
sa vie.
BRC (Biblia Regele Carol)- Căci împărăţia cerurilor este asemenea unui om
gospodar, care a ieşit dis-de-dimineaţă, ca să tocmească lucrători în via sa.

NRT (Новый Русский Перевод) - Небесное Царство подобно хозяину, который

рано утром вышел нанять людей на работу в своем винограднике. (Матфея 20:1)
Pentru că evenimentele descrise de Matei sunt legate unul de altul, capitol cu capitol,
verset cu verset, ....idee cu idee.....
Comentatorii spus că: Domnul Isus ar fi vrut să-i explice lui Petru nu felul în care
se va face răsplătirea, ci semnificația celor spuse în versetele 19:25-26 – Cum poate
ca la Dumnezeu să fie cu putință ceea ce la oameni este cu neputință.

In privința întrebării pe care Petru i-a spus-o lui Isus, Isus mai are ceva de adăugat.
Important:
Să presupunem că Isus este Gospodarul și Stăpânul viei, iar ucenicii Săi au fost
aceia pe care El i-a găsit dis-de-dimineață și i-a chemat la lucru în via Sa. Dar
ucenicii nu erau să rămână singurii lucrători în via Domnului. În urmă lor de-a
lungul istoriei, aveau să vină în lucrarea viei mulți alții, unii la ceasul al treilea,
alții la ceasul al șaselea și chiar și la ceasul al unsprezecelea. Dar toți aceștia aveau
să primească aceeași răsplată: mântuirea sau viața veșnică, care este cu adevărat
cea mai mare răsplată pe care cineva o poate aștepta.
Viața veșnică este darul fără plată a Gospodarului.

Ilustratie (Americanul T. Culen din Texas a oferit un premiu de 1000,000 de dolari

tuturor celor ce pot dovedi ca nu Dumnezeu a facut lumea, ci ca ea s-a format singura
prin evolutie. Pina acum nimeni nu s-a prezentat sa incaseze frumusica suma. De ce ?
Fiind ca nimeni nu are dovezi in privinta aceasta, valabile din punct de vedere
juridic. )

Ce putem învăța din această pildă ?

Isus este cel care ne-a chemat in via Sa, ca sa lucram pentru El.
Indiferent de nationalitate, de limba, Dumnezeu nea chemat
Ceea ce este important este ca Isus ofera ca rasplata pentru fiecare darul cel mai
minunat, si pe care nimeni nu-l putea macar merita. ....
...... (exemplul cu acel american/paralele/ cu ceea ce da Dumnezeu)

Daca Dumnezeu este cel care ma chemat in lucrul Sau, ca lucrător, atunci lucrătorul
trebuie sa se confirme cerintelor celui ce la chemat .....