Sunteți pe pagina 1din 24

Cărţile pe care le cauţi!

Explicarea coperţii
Mănăstirea Rousanou, pictură de
Pantelis Zografos. Rousanou se află la sud-
est de Marele Meteor, între Mănăstirile
Varlaam şi Sfânta Treime, pe o stâncă
verticală dură şi abruptă a pădurii de piatră.
Trecând pe la poalele acestui imens masiv de
piatră, un puternic sentiment de teama îl
zguduie pe vizitator când privirea sa cuprinde
laturile aproape verticale, atât ale stâncii cât şi
ale mănăstirii. Mănăstirea, mândră, şade pe
vârful stâncii pe o suprafaţă care abia o încape.
Până în anul 1897, la mănăstire urcai pe scări
de sfoară. Mai târziu, două poduri din lemn
serveau atât pe călugări, cât şi pe vizitatori.
Din anul 1936, două poduri pitoreşti solide,
de pe coasta muntelui care reduce înălţimea
stâncii, au acelaşi rol.
Izvoare istorice menţionează că Mănăstirea
Rousanou s-a întemeiat la anul 1288, de către Ai o idee inspirată despre cum ar trebui să
continue mesajul din imaginea de mai sus?
călugării Nicodim şi Benedict. Mănăstirea de
aici este un ansamblu încântător, cu patru
etaje, care a căpătat forma arhitectonică de
bază în deceniul trei al secolului al XVI-lea.
Trimite-ne un mail la orthograffiti@yahoo.com.
Biserica şi câteva chilii se situează la parter, iar Cele mai inspirate 10 idei
la etaj arhondaricul cu camerele de primire,
chilii şi alte încăperi auxiliare. vor fi publicate şi premiate.

GrupArEA rEviSTEi
Ana Abronov, Ierom. Savatie Baştovoi, Ierod. Grigorie
Benea, Gigel Chiazna, Bogdan Nicolae Ciocîrlan, Octavian Dărmănescu,
Pr. Cornel Dragoş, Elena Dulgheru, Laurenţiu Dumitru,
Mădălina Grosu, Radu Hagiu, Miruna Ionescu,
Bogdan Mateciuc, Camelia Mîlcomete, Bogdan MunteanUK,
Ierod. Serafim Pantea, Ramona Pop, Maica Siluana Vlad, Ciprian Voicilă.
Sfântul Martin de Tours, protectorul revistei OrthoGraffiti

2 Revista apare cu binecuvântare arhierească. Materialele trimise spre publicare nu se returnează. Redacţia are dreptul luării deciziei
de publicare şi stabilirii datei şi formei de apariţie, integrală sau parţială, după caz, a materialelor primite.
Editorial
Do something!
uhovnicul mi-a spus cândva că generaţia tânără,
D chiar dacă se lasă uşor prinsă în mreaja păcatului,
are o calitate de aur – nu îmbrăţişează cauze pierdute! Aşa
a fost întotdeauna. Mi-a amintit că Iulian Apostatul, când
a vrut să reînvieze păgânismul, a crezut că se va baza pe
tineri. Însă ei n-au crezut în el. Nu era o cauză care merita
efort.
in păcate astăzi, într-o Românie aflată în bătaia
D crizei şi în derută totală, doar tinerii mai au curajul
să spere, să lupte, să se implice. Asta îmi aminteşte de
superioritatea morală şi efortul lui Don Quijote de a stărui
în lupta pentru atingerea idealului.
evolta tinerilor seamănă a contaminare cu ideea de
R a lupta împotriva răului social şi nu numai, lucru
care i se întâmplă, în cele din urmă şi lui Sancho Panza,
semn că idealul nu moare, ci se transmite de la personaj la
personaj, de la om la om. Este visul către care năzuim şi
noi: contaminarea. Azi tu, mâine altul şi aşa, puţin câte
puţin, vom izbuti în toate. Implicarea este necesară,
esenţială. Laurenţiu Dumitru
ăzuinţa aceasta de a trăi împreună, măcar o clipă,
N în apropierea idealului este un chip al dorului
nostru după Cer şi cumva ne antrenează şi spre alte lupte,
speriate şi se lamentau: „Săracii de noi, cuiburile noastre
distruse, scorburile noastre arse, iarba noastră... copacii
cu noi înşine, cu întâmpinările vieţii, cu neputinţele noştri... ce dezastru, ce dezastru!...”. Doar o pasăre colibri
noastre. nu s-a lăsat cuprinsă de depresia generală. S-a apropiat de
e curând, colaboratoarea noastră, Ramona Pop, a râu şi a luat în cioc un strop de apă.
D tradus o fabulă africană care mi-a mers la suflet
(vezi mai jos). Plecând de la ideea fabulei, aş vrea să scrieţi D upă aceea a zburat deasupra focului şi-a lăsat să
cadă picătura de apă. După primul zbor au urmat
gândurile voastre bune şi să ni le trimiteţi pe adresa de multe alte zboruri, până când unul dintre animalele
mail a revistei. Am dori să publicăm şi să ne molipsim cu plângăcioase a observat-o şi i-a strigat din urmă:
optimismul vostru, cu frânturi de vise frumoase. „Visătorule! Ce mare lucru crezi că faci cu picăturile tale
ată fabula: «În marea pădure a izbucnit cel mai furios de apă împotriva acestui incendiu violent?”. Pasărea
I şi devastator incendiu care a existat vreodată. Toate
animalele şi-au găsit scăparea la marginea râului şi strigau
colibri s-a oprit la mijlocul drumului, cu ciocul plin de apă,
şi i-a răspuns: „Fac ceea ce pot să fac!” ».

3
GRAFFITI ORTHODOXE
Doamne, mi-e dor
de Tine ca de-o fată!
Când eram mai mic, am atâta fericire...”. Dacă m-ar fi întrebat Dar acel timp, care dezgheţându-se,
suferit câteva depresii amoroase cineva cum mă cheamă, nici nu i-aş fi treptat, a revenit în vieţile noastre, acum
adolescentine parcă desprinse din auzit întrebarea. Nu-ţi mai trece nimic a năvălit cu totul peste noi. Acea
filme şi după ce durerea se mai atenuase, prin gând, te pierzi cu totul când eşti „dragoste” care de atâtea ori m-a înşelat,
am putut să cuget puţin la ce înseamnă îndrăgostit. Realmente, pentru tine nu din pricina atâtor minciuni şi
dragostea. Nu înţelegeam ce fel de mai există timp... deşi timpul se scurge dezamăgiri, iarăşi s-a sfârşit. Prietena m-
dragoste e aceea care se termină. Chiar în continuare pentru oamenii obişnuiţi. a părăsit. La fel şi următoarea. Pe
la un nivel superficial de înţelegere, nu Totul devine altfel când iubeşti. Cum cealaltă, probabil că am părăsit-o eu.
poţi să nu te miri cum e posibil ca ceea spunea un scriitor, doar rostind „te Toată beţia mea ca de vin, s-a terminat
ce denumesc oamenii prin cuvântul iubesc”, este ca şi cum ai spune: tu nu într-o mahmureală cumplită. M-am
dragoste să se sfârşească brusc într-o zi. vei muri niciodată. Toată veşnicia o ai în trezit, mă doare capul şi-mi vine să
Ceva mai târziu, am descoperit poate cel această clipă care nu se mai termină a vomit... de la cât am iubit până ieri! Ce
mai frumos fragment scris vreodată dragostei. Rămâi mut şi orb şi surd, iar nefericită absurditate trăiesc. Ce
despre dragoste, în capitolul singurul simţ pe care-l mai ai este acela credeam că era veşnic, s-a terminat. Ce
treisprezece din prima epistolă către al dragostei, cu care captezi precum socoteam a fi viaţă, a murit. Fericirea mi
Corinteni. Am aflat că prorociile se vor captează stetoscopul bătăile inimii din s-a preschimbat în nefericire. Frumosul
desfiinţa, darul limbilor va înceta şi piept, bătăile îngereşti ale inimii îl văd acum ca pe urât. Binele de
ştiinţa se va sfârşi, însă dragostea nu cade îndrăgostite... odinioară mă vatămă atât de mult acum.
niciodată. Sfântul Apostol Asta nu poate fi
Pavel mi-a confirmat, aşadar, dragostea nemuritoare,
părerea că dragostea pe care atâta au cântat-
adevărată nu are sfârşit. o poeţii, ci lepra şi
În toate visele şi speranţele năpasta lui Iov! Am fost
mele care se legau de o fată înşelat, iar o durere mai
sau alta, voiam să nu ne mai mare nici că poate fi.
despărţim niciodată. Nu mă Suferim adesea
gândeam pe atunci la moarte despărţirea, e adevărat.
şi nici măcar la îmbătrânire. Lamentările artiştilor
Nu aveam, deci, o vedere în moderni pe care-i
perspectivă prea dezvoltată. ascultă adolescenţii,
Se poate spune că într-o sunt totuşi un mare
asemenea simţire, eşti orbit: adevăr: „Mi-ai spus că
ai impresia că totul va sta mă iubeşti şi m-ai
într-un echilibru perfect, şi părăsit. M-ai înşelat. Te
tinereţea şi intensitatea urăsc”. Cum se poate
iubirii şi fidelitatea celuilalt, ca doi oameni să nu se
timpul va îngheţa încât vei mai iubească, după ce
putea păstra mereu acea s-au iubit, întreb din
stare de bine pe care o are nou? Din nefericire,
cineva când iubeşte şi când această lume propune
este iubit. „Am o prietenă, un medicament
îmi zic, pe care o îndrăgesc nevindecător, un
acum şi trebuie să sorb şi calmant al decepţiilor
ultima picătură a în dragoste: o nouă
nesfârşitei dulceţi din amorezare. „Mai sunt
această ciudată şi băieţi”, îi zice mama
ameţitoare clipă fetei care plânge. „Lasă,
care a dat peste că lumea e plină de
mine... Aş fete”, îi spune tatăl
putea muri băiatului care nu mai
acum de mănâncă nimic de două
4
zile. Sau „viaţa merge înainte, trebuie să- nepătimaşă şi nemărginită. Cu această sufletul – de răutăţi.

GRAFFITI ORTHODOXE
ţi refaci viaţa (?) alături de altcineva”, dragoste nu vei muri niciodată. Aşa cum se îmbracă mirii în
auzim adesea în jurul divorţurilor. Dar Dar ce să-i faci, că eros, viermele haine albe şi curate la nuntă, la
îmbătându-ne mereu şi mereu cu neadormit, ne serveşte în fiecare clipă fel trupul şi sufletul care îmbracă
această apă rece greşit numită dragoste, un surogat contrafăcut al dragostei. duhul trebuie să fie nepătate,
ajungem într-un fel de comă, ne Precum ne-am revolta împotriva unor pentru a intra în Cămara
pierdem cunoştinţa cu totul şi toate mărfuri expirate, aşa ar trebui să ne Mirelui, la nunta cerească a
puterile sufleteşti şi trupeşti. Ajungem revoltăm împotriva acestui demon al Fiului de Împărat. Dragostea lui
nişte morţi vii, care mai trăiesc doar iubirii pătimaşe dintre bărbat şi femeie, Dumnezeu nu varsă numai
pentru că sunt conectaţi la aparate. Prin cu care se otrăvesc oamenii mai tare ca lacrimi, ci chiar şi sânge, încât n-
urmare, deşi trăim cu trupul, suntem de muşcătura viperei. Căci vremea ar putea-o suferi cineva în trup şi
morţi cu sufletul. Chiar din acest motiv, diavolului a expirat... odată cu Învierea să rămână viu. Aceasta e
Dumnezeu a dat potopul în vremea lui lui Hristos, Cel Care a zdrobit capul adevărata fericire de care nu mai
Noe: „Nu va rămâne Duhul Meu pururea şarpelui şi a călcat moartea cu moartea poţi să trăieşti... ci numai să mori
în oamenii aceştia, pentru că sunt numai Sa. Asemenea unui negustor care înşeală şi să învii în fiecare zi...
trup”. (Facerea 6, 3) la cântar, diavolul îi aduce pe oameni
Despărţirile prin moarte sau banalele odată şi odată, la faliment, adică la
„nepotriviri de caracter”, devenite moartea de veci alături de el în iad.
obişnuinţa zilelor noastre, moderne, nu „Nu mi-e frică de moarte, ci de veşnicia
există în Hristos! Toate aceste răutăţi se ei”, spunea Vlahuţă. Aşa şi eu, vreau să
topesc ca un cub de îngheţat în faţa zic că nu m-a încântat niciodată
Soarelui Dreptăţii, pentru cei care caută dragostea, ci veşnicia ei, de care m-a
mai întâi Împărăţia (şi apoi, toate încredinţat Hristos: acea dragoste
celelalte li se adaugă). adevărată care nu cade niciodată şi este
Doar prin Hristos se poate iubi cu bucuria tuturor. Numai prin Hristos am
adevărat, chiar şi dincolo de moarte. putut iubi vreodată cu adevărat un om...
Împărtăşindu-ne din dragostea lui cu toate calităţile lui, cu toate defectele
Dumnezeu, ne îndrăgostim la rândul lui, bucurându-mă însă doar de adevăr,
nostru, prin Dumnezeu, de oameni: de nu şi de nedreptate. Dragostea este
soţie, de copii, de rude, de prieteni, de Dumnezeu Însuşi care ni se dăruieşte.
vrăjmaşi. Dragostea lui Hristos topeşte Dar nu-L putem primi pe Dumnezeu
toată răutatea şi îmbrăţişează în ea pe decât într-un potir sfinţit ce devenim
toată lumea, pentru că este o dragoste curăţindu-ne toată fiinţa – trupul şi

De ce suntem Pe numele ei cel mai frumos şi mai

nefericiţi
sfânt, fericirea e numită: ÎMPĂRĂŢIA
CERURILOR.
Dumnezeu ne spune că ea este
înlăuntrul inimii noastre şi că Uşa ei
este Iisus Hristos... Şi că numai de noi
depinde să intrăm sau nu, că numai noi
înşine suntem SINGURUL
Poţi reproşa cuiva, toată viaţa, spre originea ei... Şi rana ivită din reculul OBSTACOL în calea fericirii noastre....
nefericirea ta... acuzelor noastre, din VINA tot mai Şi de ce, totuşi, în mod tragic, cei mai
Poţi găsi nenumăraţi „ţapi ispăşitori” respinsă, mai nerecunoscută, mai mulţi dintre noi, refuză să fie fericiţi?
pentru ratarea ta, poţi afla motive foarte neasumată, ne face din ce în ce mai Mi s-a părut că răspunsul l-a dat un
întemeiate logic, pentru eşecul tău... agresivi cu cei din jur şi cu noi înşine... celebru cantautor, membru al faimoasei
Şi totuşi... Adevărul este că celălalt îţi poate face trupe de muzică pop, ABBA. Întrebat de
Trăim într-o lume în care toţi orice: te poate lovi, te poate tortura, te un reporter despre secretul succesului pe
aruncăm vina nefericirii noastre asupra poate înşela, te poate vinde: te poate face care l-au avut compoziţiile sale,
celor din jur: soţi, părinţi, rude, şefi, să suferi în fel şi chip... Dar, nefericit, zâmbind melancolic, a răspuns:
condiţii sociale etc. nu, nefericit nu te poate face nimeni! - E... atât de plăcut... să fii...
Şi totuşi, dacă e să fim, o clipă, lucizi şi Fericirea şi nefericirea nu ţin de nefericit...
sinceri, oricât am face asta, „simţim” că împrejurările exterioare: a fi sau a nu fi
VINA nu se dezlipeşte de noi, de inima fericiţi ţine cu totul numai şi numai de Mai multe texte de acelaşi
noastră... Ci dimpotrivă, se lipeşte şi mai noi înşine. În puşcăriile comuniste, au autor aici: http://oameni-si-
strâns, se afundă în lăuntrul nostru, se fost oameni care erau fericiţi şi în demoni.blogspot.com/
interiorizează: se retrage, tot mai mult, mijlocul celor mai cumplite torturi...

Pagini de Marius Iordăchioaia


5
CânD
niMEni
ESEU

nu CrEDE
în TinE
De multe ori renunţăm la
visele noastre, renunţăm să

Condamnare
mai luptăm pentru că cei din
jurul nostru nu vor să creadă
în reuşita noastră. Nu vor să
creadă în noi. Doar atât

şi compătimire
avem nevoie... de puţină
credinţă pentru a ne
încuraja.
Idealurile noastre se
spulberă atunci când ceilalţi
nu ne lasă să luptăm pentru
ele, descurajându-ne. mat ideea de judecare a aproapelui... a
Indiferenţa şi necredinţa în Mentalitatea actuală a omului a transforface păreri despre cineva, în ideea de a
puterile pe care Dumnezeu cosmetizat-o în inocenta noţiune de a-şi vorbele, îmbrăcămintea sa ş.a.m.d. Pe
ni le poate da, omoară visele învinui omul pentru comportamentul, tru acţiunile noastre, dar suntem traşi la
noastre. Totul se năruie când bună dreptate, suntem responsabili pen noastră atunci când ne concentrăm mai
nimeni nu îţi dă nicio şansă, răspundere mai cu seamă de conştiinţaa ce facem noi. Adică mai pe scurt, când
când nimeni nu crede în mult pe faptele celorlalţi, decât pe cee bârna din ochiul nostru.
tine... şi uşor, uşor, îţi pierzi vedem paiul din ochiul altuia şi nu vedemo părere despre cineva după felul în care
şi tu încrederea în forţele Totul pare corect. E normal să îţi faci cluzii întemeiate pe faptele aproapelui
con
proprii. acela se prezintă; e normal să ajungi la ambiguizarea aproapelui în dorinţa de a-
tău, în fond aceste concluzii duc spre dez ta
De cele mai multe ori,
defini. Însă ace astă dor inţa duc e spre condamnarea aproapelui. Când opinia o
când ratăm fie o manifestare l ată de către oamenii ce au primit deja
în public, fie că ratăm pur şi este formată, cu greu mai poate fi schimblor insignifiante... în general născută din
simplu... nu mai e loc de o a etichetă născută din faptele lor, vorbele
doua şansă. Nimeni nu mai cauze mărunte. mizerabil, iar tu nu poţi să nu îţi faci o
crede în tine dacă ai ratat... Ce vină ai tu că unii se comportă atât dela caracterul lor... la acel mod de „a fi”,
ii
Eşti respins. Atunci părere despre ei, nu poţi să închizi ochatului. Nu poţi să taci, nu poţi să nu vezi şi
ajuns în păturile cele mai de jos ale păc că
deznădejdea te doboară şi îţi
nu con dam ni oam enii pen tru starea de degradare în care au ajuns... aşa uiţi
vine să renunţi la tot. să
Dar oare ne gândim de şi tu eşti la fel. Acelaşi pământ. od a aproapelui... pentru că el este
câte ori Îl respingem noi pe Este justă această ceremonie spre eşaf altora se îndreaptă spre tine, când eşti
Dumnezeu? Oare El renunţă vinovat, e prea clar. Însă când priviriledin jur se lipesc pe fruntea ta, vrând să te
la câta necredinţă avem? Ce arătat cu degetul, când cuvintele celorşi nici nu a fost. Atunci îţi dai seama că
s-ar întâmpla dacă ar renunţa definească... nimic nu mai e drept... inată de lucruri exterioare, fiind prea
şi Dumnezeu la visul Său, aşa imensitatea umană nu poate fi determ i. Atunci izbucneşte în tine ideea şi
cum facem noi cu visele superficiale pentru profunzimea omuluci că omul poate fi caracterizat printr-o
noastre? Ce s-ar întâmpla realitatea că dacă tu ai crezut până atunÎn umbra acestui exterior fugitiv, căruia
dacă ar renunţa la visul de a haină sau prin înfăţişare... te-ai înşelat.află oameni... istorii ale vieţii, suferinţe şi
fi cu noi şi de a împărtăşi noi îi acordăm o importanţă vitală, se freamătă în bezna celorlalţi. Dacă bezna
dragostea noastră cu speranţe întrupate, o sumă de trăiri care u, atunci se naşte în om capacitatea delui
a
este pătr uns ă de lum ina lui Du mn eze
El? a răspunde acestuia, la fel cum ar face-o
simţi ceea ce simte cel de lângă el şi de
însuşi. Compătimirea.

6 Pagină de Mădălina Grosu, elevă


Foto: Iulian Nistea animale, dar chiar şi asta se
întâmplă până la o vreme. Cine
a citit „Colţ Alb” a văzut
frumoasa alegorie a omului
abuzat în piele de câine-lup.
„As good as it gets”, un film

ESEU
apărut în 1997, arată cât de mult
se schimbă un om când iubeşte
şi ce durere implică această
schimbare. Dar nu e nevoie să
ne limităm la cărţi sau la filme,
fiecare om ştie, pentru că a
simţit pe propria piele cât de
dureroasă e dragostea de orice

DrAGOSTE
fel. Şi ca să nu mai sufere, ca să nu
mai rabde durere, sunt oameni care
preferă să se închidă, să nu se mai
expună, să nu mai iubească.
Ştiu pe cineva care duce o adevărată

şi DurErE
campanie împotriva antinevralgicelor
şi calmantelor. Spune că durerea ne
este necesară ca să trăim. Şi eu spun că
are dreptate. O viaţă fără durere, fără
dragoste, fără nimic, de ce ar mai
merita trăită? Pentru plăcere? Am fost
construiţi în aşa fel încât plăcerea
Cineva care ţine foarte mult la mine, modelându-l pe celălalt. Doare pentru continuă ajunge să nu ne mai satisfacă.
mi-a spus acum ceva vreme că nu că nu ni se pare niciodată că am avea De aceea, orice fel de droguri ajung să
putem să-i rănim cu adevărat decât pe destul din persoana iubită. Doare nu-şi mai facă efectul după un timp şi
cei pe care-i iubim. Şi, aş zice eu acum, pentru că simţim că nu putem iubi cât trebuie crescută doza pentru a simţi
se aplică şi invers, adică nu pot să ne am vrea. De aceea şi spunem că ne este ceva şi toate astea până la moarte. E
rănească cu adevărat decât cei pe care-i dor de cineva, arătând legătura între uşor să iei un lucru, să nu-i cunoşti
iubim. dragoste, dor şi durere pentru că „dor” scopul şi să spui că rostul lui e cel pe
Cum ar putea să te dezamăgească vine de la „durere”. Durerea lipsei care l-ai imaginat. Am văzut mai
până la durere şi până la lacrimi cineva celuilalt. Uneori această durere devine demult o fotografie cu nişte oameni
care-ţi este indiferent? De ce l-ar durea atât de puternică, încât spunem că ne dintr-un trib care foloseau componente
pe cel care nu te iubeşte că tu ai căzut este dor chiar şi când suntem lângă de calculator ca să spargă nuci de
între tâlhari? Îi este mult mai simplu să cel/cea iubit(ă). Multe feluri de dureri cocos. Lor le rezolva o problemă, dar
treacă pe alături. Da, orice venetic pentru multe forme de manifestare a asta nu înseamnă că ştiu care este
poate să arunce cu pietre şi unele dragostei. Pentru cele trupeşti, trupeşti, rostul real al acelor componente. O
dintre pietrele aruncate e posibil să te pentru cele sufleteşti, sufleteşti. anumită organizaţie sau stat au raportat
mai şi lovească, dar loviturile astea fac Formarea şi educarea unui om se că au ajutat tribul respectiv cu o sumă
parte din gama „ceea ce nu ne omoară, face cu multă dragoste. Şi este nevoie şi mare, pentru că, evident,
ne face mai puternici”. Dureri care trec de dragostea celui care predă şi de a componentele de calculator sunt mult
şi care nu lasă decât o vânătaie repede celui care primeşte. Iar cel care mai scumpe decât ciocanele la aceeaşi
uitată şi vindecată. Dar dacă mama îţi primeşte, de bunăvoie se şlefuieşte ca greutate. Şi nouă ne este uşor să lansăm
dă o palmă pe care ştii că nu ai meritat- să fie pe placul celui care-i arată. Iar filosofii de genul „viaţa e făcută pentru
o, sentimentul de nedreptate pune această şlefuire este dureroasă pentru
plăcere”, dar în cele din urmă ajungem
stăpânire pe tine şi doare mai mult că înseamnă de multe ori renunţarea la
decât palma. Iar dacă ai meritat-o, lucruri pe care ni le consideram proprii. să vedem lipsa de conţinut. Omul este
ideea că ai făcut ceva ca s-o meriţi te În mănăstire, asta se numeşte ascultare făcut să fie cu Dumnezeu. Dumnezeu
roade şi mergi să-ţi ceri iertare. Nu-ţi de bunăvoie. Există şi teoria care spune este iubire. Iubirea doare. Orice facem
ceri iertare de la oamenii de care nu-ţi „nu vrei, te obligăm”, reducând omul la eliminând iubirea ne duce la goliciune.
pasă dacă-i superi sau îi răneşti în vreun o stare de animal. Dar diferenţa cea mai Altfel spus, un adevărat kenendrum,
fel, ci de la cei care-ţi sunt dragi şi pe mare şi mai importantă din acest punct dacă o iei pe una, te trezeşti şi cu
care-i iubeşti. de vedere între om şi animal este cealaltă, dacă încerci să scapi de a
Spuneam uneori că dragostea voinţa liberă a omului. Atâta vreme cât doua, îţi pierzi rostul în viaţă.
adevărată doare. Cea care nu doare Dumnezeu l-a creat pe om cu voinţă Atunci care e rezolvarea unei
este păcăleală. Doare pentru că este o liberă, nimeni nu poate să i-o ia. E astfel de situaţii? Răbdare.
foarte mare apropiere între oameni drept că unii oameni uită că nu sunt Răbdare. Răbdare.
diferiţi, fiecare cu asperităţile lui,
fiecare modelându-se după celălalt şi
Ierodiacon Serafim Pantea 7
Autenticitate
E atât de frumos să te poţi
trezi cu răsăritul soarelui şi să
GRAFFITI ORTHODOXE
spui: „Mulţumesc, Doamne, că
am mai trăit o zi!”. E minunat să
auzi păsările cum dau slavă lui
Dumnezeu, să vezi oamenii cum

versus
merg kilometri la biserica din
vârful dealului pentru a-i
mulţumi lui Dumnezeu pentru
binefacerile primite. Aceşti
oameni au o credinţă profundă,
primită din moşi strămoşi, care

Modernitate
te zguduie până la lacrimi. La ei
nu există „De ce?”, există „Slavă
Ţie, Doamne, pentru toate!”.
La început, mă mira diferenţa gigantică
dintre generaţii. Vedeam că, deşi acei
oameni nu sunt la curent cu toate ştirile,
cu toate noutăţile, totuşi au o credinţă
puternică, ce-i face să „zboare” către
Dumnezeu. Simplitatea lor valorează mai
mult decât ştiinţa modernă. Modul în
care ei acceptă Voia lui Dumnezeu în
viaţa lor îi ajută în viaţa aceasta şi îi va
ajuta şi dincolo. Acum am înţeles de ce
vorbea atât de frumos Părintele Ioanichie
Bălan despre mamele creştine de
odinioară. Păi exista la vremea aceea „nu
să faci alta. Oamenii înţelegeau va izbăvi. Într-adevăr, acest Pământ este o
pot posti” sau „nu pot să lupt”? Să citiţi
necesitatea vieţii creştine şi veneau din vale a plângerii şi multe necazuri vom
cum a fost crescut Părintele Cleopa, când
dragoste la Hristos, încercând după cum avea, dar Dumnezeu care poartă de grijă
nici nu se pomenea să mănânce cineva
putea fiecare, să urmeze Evanghelia. Şi tuturor făpturilor Sale oare ne va lăsa? Da,
înainte de Sfânta Liturghie, de exemplu.
noi avem multe cărţi folositoare şi Vieţile avem motiv să fim trişti şi să plângem
Comoditatea cu care ne-am obişnuit noi
Sfinţilor. Din păcate, nu prea le mai citim pentru păcatele noastre. Până şi marii
nu ne duce decât la indiferenţă şi
şi nu ne mai preocupă aspectul practic – sfinţi cereau vreme de pocăinţă şi
superficialitate. Am uitat demult de lupta
pocăinţa şi întoarcerea noastră către Milostivirea Celui Preaînalt pentru
cu patimile, cu eul şi cu păcatele noastre.
Dumnezeu. Aveau credinţă puternică, se sufletele lor şi ale lumii întregi. Ar fi bine
Dacă se poate să ne aducă cineva
rugau cu puţine cuvinte, multe lacrimi şi dacă pocăinţa ar fi motivul tristeţilor
mântuirea la uşă ar fi minunat, însă
multă nădejde. Noi ne încurcăm în noastre, dar nu prea este. Tristeţea
„Împărăţia Cerurilor se ia prin străduinţă
cuvinte filozofice, iar la rugăciune venim multora dintre noi este pricinuită de
şi cei ce se silesc pun mâna pe ea” (Matei
dacă ne trebuie ceva ori dacă avem vreun altceva. Noi spunem că de lipsurile
11, 12). Ne încurcăm atât de mult în
necaz. Mamele de atunci îşi încredinţau pământeşti şi necazuri, dar de fapt avem
cuvinte înalte şi frumoase, dar care nu ne
copiii lui Dumnezeu, crescându-i în „mari lipsuri cereşti”. Suntem prea legaţi
ating inima noastră cea împietrită şi nu
credinţă. Mamele de astăzi îşi dau copiii de cele materiale şi inima noastră nu
reuşesc să ne întoarcă pe calea cea bună.
diavolului, crescându-i în „libertatea” poate zbura către ceruri. Suntem prea
De ce aceşti oameni trăiesc atât de
lumească, neştiind că este robie raţionalişti ca să-l putem iubi pe Hristos
frumos, pe când tinerii noştri nu mai iau
diavolească, sau îi omoară folosind „din tot sufletul şi din toată inima
aminte la nimic? Am căutat cărţi ortodoxe
metode contraceptive. Oamenii de atunci noastră”. Credinţa noastră este prea slabă
vechi de câteva zeci de ani, să văd
aduceau mulţumire lui Dumnezeu pentru ca să fim vii. Încă suntem morţi. Încă ne
deosebirea între ce este astăzi şi ce-a fost
roadele muncii lor, pentru ei nu exista târâm în patimi şi în păcate. Să ne
atunci. Ce i-a făcut pe oameni să creadă
rutină. Pe oamenii de astăzi îi ridicăm, fraţilor!
atât de puternic şi să-l iubească
caracterizează oboseala, plictiseala, rutina, Să ne apucăm de treabă! Citiţi Vieţile
necondiţionat pe Hristos, dincolo de
ignoranţa, tristeţea, nemulţumirea. Ce Sfinţilor, citiţi Cuvintele Părinţilor şi alte
necazurile existente (războaie, foamete,
motiv ai sa fii trist, omule? Prin Jertfa lui cărţi folositoare pentru suflet. Căiţi-vă,
boli)? Ce aveau ei şi nu avem noi? Aveau
Hristos ai înviat şi prin Botez te-ai curăţit. spovediţi-vă, împărtăşiţi-vă cu Trupul şi
duhovnici iscusiţi pe care-i ascultau. Şi
Ai căzut şi haina cea albă a sufletului tău Sângele Domnului şi străduiţi-vă să
noi avem, ce-i drept mai puţini, dar nu-i
este acum neagră? Aleargă la Hristos cu „faceţi curat” în inima şi sufletul vostru.
mai ascultăm. Aveau cărţi
căinţă şi rugăciune din inimă, El se va Dezrădăcinaţi patimile una câte una, cum
duhovniceşti care explicau clar, pe
milostivi şi vei primi iertare. E grea lupta ne învaţă Sfinţii Părinţi: Mândria prin
înţelesul tuturor, esenţialul – ce
cu potrivnicul? Împotriveşte-te Smerenie, Iubirea de Arginţi prin
trebuie să facă omul să se
gândurilor şi patimilor, cere ajutorul Milostenie, Desfrânarea prin Înfrânare,
mântuiască. Aceste cărţi nu
Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi te Lăcomia prin Post.
lipseau din casa
creştinului şi atunci nu
8 exista să spui una şi Alexandra Nadane, elevă
Cine ştie ce este Facebook-ul, mai vechi sau mai noi legate de scriu prietenilor şi să aflu
mâna sus! Aşa… Tu nu ai auzit de încălcarea vieţii private de către noutăţi despre ei. Îl iubesc
Facebook sau n-ai auzit întrebarea? Facebook, observ că Mark pentru că îmi oferă ocazia să

cROnIcă FIlm
Am înţeles, deci fii atent! E clar, Zuckerberg este şi rămâne un erou, ascult muzică bună sau să mă
toată lumea ştie ce e Facebook! un învingător, un idol. Asta ne învaţă informez despre câte un
Dacă ăsta e un lucru bun sau rău ne azi societatea noastră secularizată şi eveniment care mă interesează.
vom dumiri fiecare în parte, mai consumistă. Am uitat să mai Îl detest însă pentru că a
devreme ori mai târziu. conjugăm verbul „a fi” în defavoarea furat viaţa tinerilor, făcând din
Sunt activ de mulţi ani pe net, lui „a avea”. Nu mai contează ce eşti, ei nişte sedentari feroce, parcă
ţinând mai multe bloguri cu ci contează ce ai. Însă, ceea ce este şi legaţi cu lanţul de conexiunea
conţinut ortodox, cu un trafic mai interesant e că aproape 500 web. Îl detest pentru că a
Facebook. Filmul. viaţa

constant şi mulţumitor. Cum milioane de persoane suntem mutat aşa-zisa socializare din
activitatea mea este îndreptată spre complici acestei poveşti. Din care, viaţa reală în spaţiul online,
tineri, la un moment dat, prin vara pare-se, 1,5 milioane sunt români. făcând pe mulţi să nu se mai
acestui an, pe când eram în vacanţă, Vă puteţi întreba, pe bună întâlnească la un suc în oraş, ci pe
am cedat „ispitei” (deşi mergea şi dreptate, de unde atâta ipocrizie la chat, la poveşti. Îl detest că dă o
fără ghilimele) de a mă updata dependenţă greu de imaginat
modelor online şi mi-am făcut pentru cine încă nu s-a conectat.
cont pe Facebook. Mai apoi, la Îl detest pentru aplicaţiile şi
câteva zilei, am făcut o pagină pe jocurile cronofage prin excelenţă,
reţea şi revistei OrthoGraffiti. gen FarmVille, care-i fac pe mulţi
În aceste condiţii, e limpede că dintre cei ce nu au cules poate
nu puteam rata noua producţie niciodată o roşie sau un castravete
intrată în cinematografe - din grădină, campioni la arat şi
„Reţeaua de socializare” (The cultivat pământul în virtual. Detest
Social Network), un film despre găinile, vacile, prăjiturile care
începutul şi evoluţia site-ului zburdă din multe pagini Facebook
fenomen Facebook.
Filmul, care are la bază carte ale pasionaţilor de aplicaţii. Îl detest
„The Accidental Billionaires” de pentru aplicaţia „Causes”, pentru că
Ben Mezrich, se vrea de fapt o nu are niciun efect practic, în afară
biografie a lui Mark Zuckerberg, de îmbunătăţirea „self-esteem”-ului.
creatorul celei mai populare Încerc să mă obişnuiesc cu tag-uirea
reţele de socializare de pe net. Ce în fotografii în care nu sunt şi cu
e adevărat şi ce nu din această aplicaţiile gen „Adevăr şi
ecranizare, e deja de acum parte a provocare” pe care, tacit, le şterg.
controversei şi, totodată, a Dar stai aşa! Am o cerere nouă
reclamei Facebook, care nu se de prietenie. De la cineva cu care
termină odată cu filmul. Dincolo am 112 prieteni în comun. Nu o
de nuanţe, nume şi locuri, este cunosc, dar dau accept. Sunt
ştiut că Facebook o ţine din bucuros de prieteni noi…
scandal în scandal. Aşa că filmul Hmmm… 112 prieteni în comun şi
nu mi s-a părut că ar bate supărător un membru Facebook şi încă unul totuşi nu o cunosc…
spre ficţiune. foarte activ, cu 2.740 prieteni şi 1.084 Azi voi ieşi pe afară să mă plimb,
Am văzut un film despre lăcomie, like-uri pe pagina revistei în să privesc covorul de frunze risipit
minciună, trădare, putere şi ambiţie. momentul în care scriu articolul de sub bătaia vântului molcom al serii,
Despre ce este prietenia sau mai faţă. să privesc cerul înstelat, să ascult
bine zis, ce nu este. Un film despre o Îngăduiţi-mi să vă explic glasul pământului acoperit cu roade.
maturizare care nu mai vine. Un film paradoxul. Iubesc şi detest Apoi mă voi juca puţin cu mâţa Micki
cu băieţi isteţi, care se pricep la IT, şi Facebook-ul. şi căţelul Bruno… orice aş face, aşa
fete drogate, de decor. Un film Îl iubesc pentru că mi-a dat ceva nu găsesc pe Facebook.
despre cum se câştigă faimă şi posibilitatea de a interacţiona şi Celor ce sunt pe Facebook le
miliarde de dolari, jucând murdar şi cunoaşte oameni interesanţi. Îl recomand, ca un păţit care se
trecând prin viaţă ca un rechin iubesc pentru că mi-a dat şansa să tratează, să aibă mare grijă cu ce
înfometat. Un film care, dacă nu reîntâlnesc, măcar şi virtual, colegi de se îndeletnicesc şi cât timp
atrage prin subiect, atrage prin generală, liceu sau facultate, despre consumă în reţea. Credeţi-
prezenţa lui Justin Timberlake, care care nu mai aveam nicio veste. Îl mă pe cuvânt, Viaţa e în
joacă aici rolul lui Sean Parker, co- iubesc pentru că îmi îngăduie să altă parte! Scapă cine
fondatorul Napster-ului, celebrul popularizez blogul sau revista şi să poate! Cu mila
site de muzică la liber spre citesc deseori texte deosebit de Domnului!
download. interesante, pentru că îmi îngăduie să
În ciuda jocurilor murdare
prezentate în film şi a controverselor Laurenţiu Dumitru
9
GRAFFITI ORTHODOXE
Post şi libertate
Ce poate fi mai absurd decât din conflictul pe care l-au avut cu apostolii convoacă un sinod la
postul, într-o religie care se Iudeii, din cauză că ucenicii au mâncat Ierusalim, unde stabilesc postul în
grozăveşte că-i redă omului spice sâmbăta. Apostolii erau atât de aceste zile pentru credincioşi.
libertatea? Cum poţi să te ocupaţi cu predica, încât uitau să Aşa că, protestanţii au înţeles bine că
numeşti liber, când trebuie să mănânce, iar faptul că au rupt spice postul nu este o obligaţie. Postul de silă
te abţii de la lucrurile care îţi arată cât erau de flămânzi şi că nu are motivaţie, ca orice lucru gratuit
plac, când trebuie să faci ceea obişnuiau să mănânce pe unde apucau. şi lipsit de sens. Acesta, însă, nu este
ce nu vrei! Postul este abţinerea nu Mântuitorul însă nu a mâncat cu ei, motiv de a blama postul. Postul trebuie
doar de la mâncăruri, ci şi de la toate reproşul fiind îndreptat numai înţeles în toată nobleţea lui, pentru că el
plăcerile trupeşti. Cum să nu vezi în împotriva ucenicilor; El era pildă de este manifestarea supremă a libertăţii
aceasta un atentat la cel mai nobil postire. Că ucenicii mâncau puţin, umane. Anume aşa înţelegeau postul
instinct din câte are omul – libertatea? reiese şi din scena înmulţirii pâinilor, de primii creştini, sens care s-a pierdut în
Dacă postul este o obligaţie, atunci
Evanghelia este o capodoperă a
literaturii absurdului. Conştientizând
aceasta, protestanţii au hotărât să
renunţe la post. Însă, oricât de multe
citate nu s-ar aduce din Apostolul Pavel
şi chiar din cuvintele Mântuitorului
însuşi, îndemnul la postire stă ca un
ghimpe în ochiul celui care cunoaşte cât
de cât Scriptura. Toţi drepţii de până la
Hristos au postit. Postul era
premergător întâlnirii cu Dumnezeu
sau unei descoperiri. Moise s-a suit pe
munte după patruzeci de zile de
nemâncare şi aşa a vorbit cu
Dumnezeu. Noul Testament nu este Foto: Olga Vuscan
deloc altfel, el începe cu un postitor –
Ioan Botezătorul. Mântuitorul însuşi a unde aflăm că aveau numai cinci pâini şi zilele noastre. „A mânca – scrie Sfântul
postit înainte de a ieşi la predică. Nu doi peştişori. Deşi erau departe de Efrem Sirul în veacul al IV-lea –, ţine de
putem, aşadar, să dăm la o parte postul localitate, în imposibilitate de a-şi legile firii, dar a posti ţine de libertate”.
pornind de la câteva versete biblice, procura hrana, ei sunt gata să dea şi Cine se poate lăuda că mănâncă doar
atunci când chiar cei care le-au rostit au acest puţin mulţimilor (neştiind că ele pentru că „aşa vrea el”? Nu, tu mănânci
fost ei înşişi nişte mari postitori; mi se vor fi înmulţite!), ceea ce ne descoperă pentru că nu poţi să nu mănânci, voinţa
pare mai decent să punem la îndoială că ei erau obişnuiţi cu foamea mai mult ta reiese din instinctul firesc, nu din
puterea noastră de înţelegere a acelor decât oamenii de rând. Aşadar, libertate. Sigur că nu este niciun rău în
versete. Mântuitorul şi apostolii posteau, atâta aceasta, niciun păcat, dar nu este nici
Hristos a fost întrebat odată de ce doar că ei nu numărau zilele ca fariseii. virtute. Virtutea este rod numai al
ucenicii Lui nu postesc (Matei 9, 14). La întrebarea lor, Hristos, totuşi, le zice libertăţii. „Orice lucrare care nu se face
De aici, mulţi au înţeles că apostolii şi că, deşi „fiii nunţii nu au motive să dintr-o desăvârşită libertate – spunea
Mântuitorul însuşi erau nişte postească, atâta vreme cât Mirele este părintele Sofronie Saharov († 1993) –,
mâncăcioşi (Matei 11, 19). Însă cu ei, vor veni zile când Mirele se va lua nu poate avea valoare veşnică”. Postirea
întâmplarea în cauză ne de la ei; în zilele acelea vor posti”. (Luca este alegerea liberă de către om a unei
descoperă, de fapt, că apostolii 5, 34-35). Zilele „acelea”, în care Mirele vieţi mai nobile, care are în ea ceva din
şi Mântuitorul umblau tot S-a luat, sunt miercuri, ziua vinderii, şi realităţile vieţii veşnice.
timpul flămânzi. Aceasta vineri, ziua răstignirii. La anul 50,
se vede foarte bine şi
Pagini de Ieromonah Savatie Baştovoi
10
1. străvechi de tot
Dumnezeu se iveşte
ca un iepuraş de lumină
în ochiul unui copil. Ivirea când încă nu aveau
sânge
ci lumină

lui Dumnezeu

pOEzIE
Dumnezeu se iveşte 10.
ca un cuib de rândunică Fericit cel ce a murit
într-o casă nouă. şi a înviat

Dumnezeu se iveşte Că a văzut moartea


ca o rană dureroasă Ca o vorbă şi se uită, şi, bucurându-se, prăbuşindu-se beată
pe un trup neprihănit. neînţeleasă beau peste cer
şi spaima picurând
Dumnezeu se iveşte Ca un obraz O, el este ca o mână de din stele ca şi ceara.
de pretutindeni fără alt obraz ţărână
în fiecare. pe care o arunci Că el şi-a văzut sufletul
Ca un sărut peste omul iubit. tremurând în văzduh
2. fără cel ce sărută ca un zmeu de hârtie
Dumnezeu se iveşte 9. ţinut de mâna unui mort
ca o frunză Aşa este şi sufletul Sufletul pătimaş
pe o apă stătătoare celui ce nu-L are e ca o cârtiţă nebună Fericit este că şi-a văzut
pe Dumnezeu. care râmă grădinile trupului. toată viaţa
ca pe o cămaşă uitată în iarbă
Mai cuminte 6. Şi ca un cerb mut
decât lutul El e ca un mormânt care umblă noaptea singuratic Că nu mai pune preţ
pe care îl calci. ce te umbreşte pe gândurile
din înălţimi. omeneşti
Mai uşor decât care ca nişte
sărutul 7. mărgeluţe de balegă
de pe fruntea unui mort. Dumnezeu este curgând dintr-o
ca un nisip de căldură capră răpusă
Pe Dumnezeu care se surpă în tine ne părăsesc în
e mai uşor să-L ţii ceasul de amară
decât să-L alungi. şi ca un cântec certitudine
care răneşte dulce
3. buzele celui care îl Moartea îl cunoaşte
Ca un viteaz cântă pe el
ucis fără luptă şi el cunoaşte
Ca o rană moartea
Ca o şopârlă care se adânceşte şi ştie casele şi
de lumină pururea locurile
şi pururea se vindecă pe unde umblă ea
Ca un oraş
care se surpă în jurul căreia Însuşi Împăratul Luminii
ne adunăm noi oamenii Tristeţea este iarba lui l-a găsit pe el, pe când zăcea
Aşa este sufletul celui ca muştele. şi soarele lui răspândeşte fără suflare
ce L-a văzut pe Dumnezeu. nebunie. şi i-a spălat rănile cu lumină
8. şi i-a dat să mănânce fagurii
4. Sufletul care a cunoscut Animale de lumină spintecă înţelepciunii
Ca o veveriţă pe Dumnezeu nopţile lui
Din copilărie. e ca prima ninsoare dar se împrăştie şi acestea Lumina a căzut cu timpul
când cade într-o poiană ca nişte păpădii ca o pojghiţă de pe rană
Ca o şoaptă neumblată în furtună.
În întuneric şi înţelepciunea s-a făcut
Ca o clipă Acesta picoteşte ca o găină pe în mâinile lui ca un cuţit
Ca un licurici de care se sprijină gard cu care s-a tăiat până la os
lângă cărare două tâmple. până vine moartea şi-l ia
şi-l duce cu ea, Dar fericit este el
Ca un peşte ce sare şi ca un cuvânt dormind. pentru că în clipele de linişte
înaintea pescarului pe care îl poţi duce răsare pe apele sufletului
cu mâna. O, suflete al meu său
Aşa trece şi Dumnezeu de câte ori ai scăpat chipul Împăratului
pe dinaintea minţii. Sufletul care a cunoscut pe din braţele morţii Milostiv
Dumnezeu fugind ca un mistreţ de foc! ca un lotus al
5. e ca un strigăt de bucurie nădejdii
Ca o noapte care se poartă deasupra văilor. Rănile tale picurau lumină ca o făgăduinţă
fără stele rănind întunericul, ca şi cum de iubire.
Morţii şi cei din vechime ai fi devenit pentru o vreme
se adună la el ca ciutele străvechi
11
cOnSIlIERE
Maica Siluana vă răspunde
De ce îndrumaţi toţi tinerii dincolo de vieţuirea bio-psiho-socială
să apuce calea Bisericii? obişnuită!
Maica Siluana, de ce îndrumaţi Da, se poate ca acel cineva să fi avut
toţi tinerii să apuce calea Bisericii, dreptate: întotdeauna invidioşii, adică cei
când ei au nevoie de prieteni care ce pot merge, chiar şi numai cu gândul,
să-i facă să uite un rău, cu ajutorul până la uciderea fratelui plăcut lui
lor să întâlnească noi persoane, nu Dumnezeu, au fost percepuţi de ceilalţi
să stea închişi în casă sau, mai rău, ca fiind „sociabili şi plăcuţi”! Aşa se şi
în biserică şi să se roage. explică succesul în gaşcă şi insuccesul la
Rugăciunea îi face să rupă legătura şcoală, unde cei silitori sunt numiţi şi
cu realitatea şi să se „închidă” în ei. E ăsta trataţi ca „tocilari” sau „îmbâcsiţi”!
un lucru bun?! Pentru mine, sunt doar nişte Nu uita, fetiţa mea dragă, proba
ciudaţi, fără supărare. Sper să nu vă fi jignit calităţii noastre de om o dăm
cu acest mesaj, sau să vă fi supărat, da’ eu întotdeauna în felul în care ne raportăm
asta cred. la ce e mai bun în cel de lângă noi! Putem
Alex admira un VIP la TV, dar nu si pe colegul
meu de bancă sau pe fratele meu!
decât crezi sau ştii tu. La vremea Grea, grea povară invidia!
Dragul meu Alex, potrivită, vei afla mai mult. Domnul te
Nu, nu m-ai jignit cu acest mesaj. Caută în sufleţelul tău şi, dacă o afli, să
iubeşte şi te aşteaptă cu răbdare şi dor! o stârpeşti acum, cât e pui!
Dimpotrivă! Îţi mulţumesc pentru Curaj, om drag!
atenţie şi pentru că, scriindu-mi, n-ai Cu drag şi respect şi încredere,
Maica Siluana Maica Siluana
urmat doar gândul de a mă certa, ci şi o
dorinţă ascunsă de a înţelege de ce fac ce ***
fac. Eu văd în chiar mesajul tău ***
răspunsul: pentru a uita acel rău, care
Mă întreb ce este Fustă? pantaloni?
uneori e ucigător de dureros, avem prietenia Dragă Măicuţă Siluana,
nevoie de un Prieten Care să fie bun şi Sărut mâna! Aş vrea să vă întreb dacă la sport pot
iubitor la modul absolut şi Care să ne Mă întreb ce este prietenia... sau ce nu purta pantaloni. Dacă nu, sper că tricourile
ajute nu doar să uităm răul acela (ceea ce este ea. Cum era Cain? Dar Abel? Cineva lungi, care ar putea arăta cât de cât ca o
nici nu se poate, pentru că acela e scris în mi-a zis că s-ar putea ca Abel să fi fost un rochie mai scurtă, sunt în regulă (că îmi iau
adâncul sufletului nostru şi face ravagii tip antipatic, nesuferit, iar Cain să fi fost un şi pantalonii de trening pe sub aşa-zisa
de acolo în mod ascuns), ci să ne tip foarte sociabil şi plăcut tuturor. M-a pus fustă). Dacă nici soluţia asta nu e bună,
eliberăm de puterea lui ucigătoare! pe gânduri o astfel de ipoteză şi nu ştiu atunci vă rog să-mi daţi un sfat despre cum
Acel Prieten este Dumnezeu şi, deşi e unde să caut să găsesc răspunsul. aş putea rezolva problema.
pretutindeni şi-i iubeşte şi ajută pe toţi Claudia Aş vrea să vă mai întreb dacă noaptea
oamenii, numai în Biserică e Viu în pot purta pantaloni de pijama. Nu am
Trupul Său Cel îndumnezeit şi ni se oferă Draga mea Claudia, văzut niciodată prin oraş cămăşi de noapte,
ca Mâncare pentru Viaţa adevărată! Prietenia este în primul rând respect şi deci nu ştiu dacă se găsesc.
Numai cu această Viaţă în noi, nu doar loialitate. Cine trădează nu poate fi Cu drag, Elena
în gândul nostru, ci şi în trupul nostru, prieten. Prietenia este dăruire de sine ca
vom putea birui răul care ne chinuie şi cu împărtăşire reciprocă de valori. Iubirea Fetiţa mea dragă, Elena mea,
care, la rândul nostru, îi chinuim pe nu aşteaptă nimic în schimb. Prietenia e Am şi râs, dar am şi plâns citind
ceilalţi! întotdeauna un schimb, dar niciodată un mesajul tău!
Desigur, cine nu crede în Acest târg! E schimbul dăruirii dintr-un prea Doamne, oare cine-i alungă pe copii
Dumnezeu, nu are de ce să meargă la plin care poate fi: de bucurie, de uimire, de la Tine cu asemenea sfaturi sau
Biserică şi nu-i va înţelege pe cei ce merg! de durere, de nedumerire, de nelinişte! cerinţe?
Dar tu, văd că eşti deschis să înţelegi ce e Nu este prietenie: schimbul de plăceri, Păi cum să faci sport în fustă, omule?
cu aceşti „ciudaţi” şi de aceea te dau pe lipsa reciprocităţii în dăruire, ignorarea Cine ţi-a cerut asta? Treningul nu e doar
mâna lor, adică îi rog pe ei să-ţi defectelor reciproce, compararea decent, ci chiar duhovnicesc pentru un
răspundă. competitivă, folosirea celuilalt pentru: a costum de sport!
Eu voi publica aici răspunsurile nu fi singur, pentru a fi admirat, pentru a Sigur că poţi purta pijama în pat! E
lor. Dacă nu-ţi va răspunde avea cui spune ce te doare, pentru a-ţi chiar mai protectoare decât o cămăşuţă
nimeni, mai vorbim noi doi! atribui meritele lui, pentru renume, adică care se poate duce în toate direcţiile în
Eu îţi mulţumesc încă o din interese meschine... timpul somnului!
dată că mi-ai scris şi te rog, Prietenia adevărată e un dar al lui Poţi purta pantaloni fără grijă şi pe
să ai bunăvoinţa de a Dumnezeu. Prietenii te aşteaptă de-a stradă, şi chiar la Biserică dacă e frig şi
face loc în mintea ta şi lungul vieţii, pe la răscruci, ca să înaintaţi pantalonii sunt decenţi, fără să scoată
eventualităţii că în împreună o bună bucată de drum pe formele în relief pentru a provoca pe
12 Biserică e altceva Calea devenirii întru demnitatea de om, cineva.
Nu pantalonii sunt de vină, Copila bine ca copii, dacă sunt
mea, ci indecenţa cu care ne urâţi de părinţi, să se
îmbrăcăm şi gândul pe care îl avem poarte la fel ca ei?

cOnSIlIERE
când ne expunem goliciunea Eu sunt fiica unor astfel
trupului. Şi lipsa gândului e păcat, de părinţi şi mă macină
pentru că ar trebui să ştim ce simt şi gândurile şi mă întreb
fac bărbaţii care sunt împătimiţi de dacă tot cu foc să tratez
păcat cu imaginile pe care le oferă o focul ce-l văd în ochii lor...
femeie care se îmbracă indecent şi Mulţumesc
nu se acoperă cu rugăciune şi V.
sfială...
Te îmbrăţişez cu duioşie şi te rog Draga mea Copilă,
să-mi mai scrii! Motivele şi cauzele
acestei uri despre care
Cu rugăciune şi binecuvântare, mulţi copii şi părinţi se
Maica Siluana Prieteni ai revistei noastre, plâng acum sunt, pe de o parte, multiple
şi diferite de la om la om, iar pe de altă
*** octombrie 2010 - Fălticeni parte, au o singură rădăcină: viaţa trăită
Maică, puteţi să mă departe de Dumnezeu şi de
ajutaţi? vă rog... Poruncile Lui dătătoare de viaţă.
Maică, mii de scuze pentru deranj, Copiii, dacă nu vor folosi ocaziile
dar aş vrea din tot sufletul să vă cer o pe care Dumnezeu le oferă oricărui
favoare! Mă numesc Ana-Maria şi am suflet de a-L cunoaşte şi urma
13 ani, şi aş dori să vă cer o mătanie pentru a ieşi din iadul urii, o vor
sfinţită sau măcar o pietricică din duce mai departe după ce o vor fi
partea dumneavoastră. M-ar face să învăţat şi practicat în relaţia cu
mă simt mult mai bine, deoarece am părinţii.
Dacă însă, vor auzi glasul Celui
trecut prin nişte clipe grele, în care m- Care ne spune. „Opriţi-vă şi
am decis că dintr-o păcătoasă, doresc cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu!” şi
să mă transform într-o credincioasă! vor crede în El şi în făgăduinţele
Vă mai rog să-mi daţi nişte sfaturi Sale, vor primi puterea de a deveni
cum să mă apropii de Domnul, cum să fii ai lui Dumnezeu, adevăratul
mă rog, cum să nu-mi fugă gândul la nostru Părinte şi puterea de a se
pofte trupeşti şi păcate? se numeşte Har! El, Domnul, înţelege cât elibera de ură prin iubire.
Vă mulţumesc din suflet! de greu e pentru voi, copiii acestor Dacă tu, Copil drag, vei începe să te
Domnul să ne ierte pe toţi! vremuri, să nu fiţi „ca toată lumea” şi nu rogi pentru părinţii tăi, să rogi pe
Ana-Maria se supără când greşeşti, ci vă trimite înger Domnul să-i binecuvânteze şi să-ţi dea
de pază şi ajutor şi vă învaţă cum să fugiţi putere să nu răspunzi la ură cu ură, vei
Copila mea iubită, de capcane şi de primejdii! trăi minuni de neînchipuit pentru mintea
Te rog să ne trimiţi adresa ta ca să-ţi Acum, ce trăieşti tu şi numeşti „pofte care e prizonieră gândurilor de care te
trimitem ce ne rogi! trupeşti” să ştii că sunt mai mult furtuni plângi.
Ca să te apropii şi mai mult de de gânduri: citeşti multe, vezi filme, Încearcă. Nu va fi uşor, dar nici viaţa
Domnul ai mare nevoie să te Spovedeşti trăită în ură nu e mai uşoară şi e cu totul
discutaţi între voi despre „dragoste” şi lipsită de orice bucurie. Calea cea strâmtă
des şi să te împărtăşeşti cu Trupul şi plăceri şi asta vă zăpăceşte mintea. Ar fi
Sângele Domnului, care te şi curăţă şi-ţi a iubirii însă e aducătoare de bucurie
tare de folos dacă ţi-ai alege prietenele şi sfântă încă de la primii paşi pe ea!
dă şi putere ca să te vindeci de toate prietenii din Biserică şi ai amâna gândul Încearcă să-ţi vindeci sufletul învăţând
bolile sufleţelului tău drag. Acum la dragostea pentru băieţi pentru vremea iertarea şi binecuvântarea pe care ni le
păcatele tale sunt încă boli mici, pentru potrivită căsătoriei. Că acum, ce să faci cu porunceşte Domnul, dându-ne pentru
că sunt ca nişte plăntuţe fragede ce pot fi o „dragoste ca-n filme”? Acum ai nevoie asta chiar puterea Sa, Trupul şi Sângele
uşor smulse. Ai citit „Micul Prinţ”? Dacă să te bucuri de bucuriile specifice vârstei Său şi Viaţa Sa!
da, ai văzut că el, dacă n-ar fi smuls tale adevărate şi Domnul te va ajuta să le Cu dragoste şi încredere,
boababii când erau mici, ar fi rămas fără descoperi dacă fugi de prietenii care nu Maica Siluana
planetă... Ai grijă, micuţa mea prinţesă, mai sunt copii.
de planeta care este trupul tău şi vei Cu drag mult şi recunoştinţă că mi-ai Aşteptăm întrebările,
creşte frumos, fără traume mai mari şi scris, propunerile şi, în general,
mai multe. Maica Siluana scrisorile voastre către Maica
Dacă n-ai citit cartea, te rog s-o citeşti Siluana Vlad, pe adresa de
şi să-mi scrii ce ai mai învăţat de la Micul *** e-mail a revistei:
orthograffiti@yahoo.com
Prinţ!
Apoi, te rog să te împrieteneşti cu
De ce unii părinţi
Domnul şi să vorbeşti cu El mereu şi să-I au ură pe copiii lor?
arăţi ce şi cum trăieşti tu, ca să te înveţe De ce unii părinţi au ură pe copiii lor, iar
acei copii tot cu ură tratează situaţia? E
să trăieşti toate cu acea putere a Lui care 13
GRAFFITI ORTHODOXE
ÎnTâmplăRI cUTREmURăTOARE
cu părintele paisie Aghioritul
Nişte vizitatori cu duh recunoştea că a făcut ceva. Una dintre şi-a continuat drumul, în vreme ce
lumesc l-au întrebat pe aceste întâmplări o vom povesti aici ca inima lui s-a umplut de gânduri de
părintele Paisie: De ce nu mic exemplu al marii lui iubiri: nedumerire şi de mirare pentru
coborâţi în lume ca să ajutaţi Un tânăr... din Atena, era om de inexplicabila întâmplare.
mai activ şi mai practic? Lumea distracţie, nu avea absolut nicio După mult timp, nişte prieteni de-ai
are nevoie. Şi bătrânul a răspuns: Şi legătură cu Biserica şi cu religia, nici lui l-au obligat să meargă cu ei în
atunci cine se va ruga pentru fraţii mei Sfântul Munte, ca să vadă un stareţ
pakistanezi, pentru indieni? Cine se va care, după cum spuneau aceştia – a
ocupa şi se va interesa de ei? Părintele făcut minuni. Au venit, deci, în Sfântul
Paisie nu vedea strâmb lucrurile. Cu Munte, iar când au ajuns la Panaguda
rugăciunea lui, îmbrăţişa întreaga (chilia părintelui Paisie), tânărul a
lume şi prinosul lui era incomparabil rămas... mut de uimire! În faţa lui l-a
mai mare decât cel pe care i-l văzut clar pe bătrânul monah care, cu
propuneau închinătorii respectivi. Şi apariţia lui misterioasă, îi salvase
este cunoscută tuturor puterea viaţa! A povestit întâmplarea
rugăciunii lui, ca şi a tuturor sfinţilor, bătrânului şi acesta – aşa cum făcea
mai vechi şi mai noi. întotdeauna – a încercat să îi strice
Este foarte cunoscut şi următorul părerea şi să nu recunoască ceea ce s-a
eveniment minunat. Cu câţiva ani în întâmplat. Adică a încercat să-l facă pe
urmă, un copil a scăpat de sub tânăr să nu creadă nici el însuşi că
supravegherea părinţilor lui şi a ajuns bătrânul Paisie fusese cel care i se
sub roţile unui camion. Însă copilul a arătase. Dar acesta era ferm convins şi
fost salvat, precum a mărturisit el nu putea să nege ceea ce văzuse cu
însuşi, din cauza intervenţiei unui proprii lui ochi. S-a minunat, însă, în
bătrânel. În mod ciudat, acest bătrânel acelaşi timp de smerenia bătrânului,
a dispărut. Salvarea copilului de la care pentru nimic nu a vrut să
moarte sigură a rămas un mister. Când recunoască adevărul.
copilul s-a dus apoi la Sfântul Munte Şi bătrânul avea dreptate din
Athos cu tatăl lui, l-a recunoscut în punctul lui de vedere, căci potrivit
persoana părintelui Paisie pe părerii lui corecte înţelegea că Altul
salvatorul lui. Părintele Paisie a era cel care lucra faptele cele
obiectat că în acea vreme el se afla în minunate şi nu el însuşi. Concret, el
Sfântul Munte. În fine, a întrebat de părinţii lui. O dată, deci, pe la ora 3 zicea:
ora la care s-a petrecut întâmplarea şi noaptea, gonea cu motocicleta lui cu Singurul lucru pe care pot să-l fac,
a recunoscut că la acea oră el se roagă viteză ameţitoare şi urca pe strada cu ajutorul lui Dumnezeu, este să mă
pentru accidentele rutiere! Kavala, îndreptându-se de la Atena rog cu durere, smerit, toată noaptea
Asemănătoare cu aceasta este şi spre Dafni. Pe când gonea ameţitor, pentru toţi cei care se află pe drumuri
următoarea întâmplare: dintr-o dată vede în faţa lui un bătrân şi sunt în primejdii. Bunul Dumnezeu,
Părintele Paisie dedicase noaptea monah! S-a zăpăcit şi luând piciorul aşadar, încearcă să găsească motiv ca
întreagă rugăciunii; numai în zori se de pe acceleraţie a redus viteza, să îi salveze pe copiii Lui cei
odihnea vreo două ore, ca să poată apăsând şi frâna. Imediat bătrânul a neastâmpăraţi şi neascultători şi ia ca
iubirea lui să răspundă lumii dispărut din faţa ochilor lui în mod pretext rugăciunea mea proprie şi
îndurerate care îl vizita. Noaptea se misterios, exact aşa cum apăruse. În acţionează El Însuşi. Însă Domnul,
ruga foarte mult pentru tinerii care aceeaşi clipă, însă, s-a întâmplat ceva pentru că este smerenia în sine, nu
sunt necăjiţi şi mai ales pentru cei care care i-a tăiat respiraţia: în locul unde vrea să Se arate, ci – considerând
îşi pierd nopţile în diversele centre apăruse bătrânul monah, din dreapta, drept cauză rugăciunea mea – pune un
de distracţie şi îşi pun viaţa în a trecut un camion de mare tonaj, înger cu înfăţişarea mea să acţioneze şi
pericol. Întâmplările care arată nerespectând culoarea roşie a astfel... eu dau de bucluc! (Ieromonah
că rugăciunile părintelui semaforului şi trecând cu viteză foarte Hristodulos, Vasul ales, pp. 29-30)
Paisie îi apără pe mulţi de mare. Dacă nu s-ar fi petrecut înainte
impasuri sunt foarte apariţia bătrânului monah, tânărul ar Traducere de
multe. El însuşi, fi fost deja mort, pentru că ar fi trecut Pr. Dr. Ciprian-Ioan Staicu
desigur, niciodată nu peste el camionul! Tremurând, aşadar,
14
S-a umanizat maimuţa?

GRAFFITI ORTHODOXE
„Mărturia” cromozomilor
De-a lungul timpului, problema originii omului a generat maimuţei. Lipsiţi de cunoştinţe solide referitoare
discuţii aprinse între evoluţionişti şi creaţionişti. Conform la mutaţiile genetice, ei „uită” că la mamifere nu
corifeilor darwinişti, „homo sapiens” ar fi provenit dintr-o este posibilă apariţia unui individ viabil şi fertil,
specie de maimuţă printr-un proces de evoluţie lentă, de care să prezinte o mutaţie atât de radicală. Alţi
câteva milioane de ani, trecând prin mai multe „verigi susţinători ai umanizării maimuţei afirmă
intermediare”, susţinute de câteva „dovezi” paleontologice. La transformarea lentă (în milioane de ani) a
o analiză mai atentă, s-a constatat că fosilele considerate mamiferului în om, concomitent cu transformarea
„verigi lipsă” între maimuţă şi om erau ori false (încă în cromozomială bruscă. Să mai risipim cerneala pentru a
paleontologie persistă falsuri), ori greşit interpretate (cazul comenta o asemenea atitudine „ştiinţifică”?
omului din Neanderthal, considerat iniţial om-maimuţă, Să presupunem totuşi că, printr-o minune, o maimuţă cu 48
dovedit a fi de fapt tot un „homo-sapiens”). Deşi mulţi de cromozomi ar fi dat naştere unui om cu 46 de cromozomi
evoluţionişti au acceptat la ora actuală că nu dispunem de sau măcar unui semi-om cu 47 de cromozomi. Se ridică
fosile autentice ale „oamenilor-maimuţă”, dar speră să fie întrebarea: cu cine ar fi putut acesta să dea naştere la urmaşi?
descoperite în viitor, vom arăta că avem motive întemeiate să În niciun caz cu o maimuţă: număr diferit de cromozomi i-ar
nu le împărtăşim speranţa: cercetarea comparativă a face incompatibili. Ar fi fost, aşadar, necesară o nouă
numărului de cromozomi la om şi maimuţă contrazice teoria intervenţie miraculoasă. În acelaşi timp şi loc trebuia să apară
evoluţionistă cu privire la originea fiinţei umane. un alt individ de sex opus, prezentând aceeaşi mutaţie.
Din clasele liceale am reţinut că la mamifere, animalele cu Suntem nevoiţi să împingem şirul minunilor cam departe! Şi,
reproducere sexuată, numărul cromozomilor este par. întrucât evoluţioniştii susţin că toate speciile de vieţuitoare ar
Determinările arată că toate speciile de maimuţe au 48 de fi evoluat unele din altele, în marea diversitate a lumii vii ar
cromozomi, în timp ce omul are numai 46. Din cauza acestei trebui ca astfel de „miracole” să fie destul de frecvente. În
discontinuităţi nu putea avea loc o evoluţie continuă de la ciuda timpului îndelungat de observaţii sistematice în
maimuţă la om, deoarece nu poate exista nicio specie de domeniu, până acum niciun caz de acest gen nu s-a
mamifer cu 46,5 cromozomi (sau alt număr neîntreg) şi nici descoperit… Să mai căutăm ipoteticele „verigi intermediare”?
măcar cu 47 de cromozomi. Există şi autori, apărători ai Ar fi mai înţelept să renunţăm la erorile evoluţioniste.
ideilor evoluţioniste, care susţin că transformarea maimuţă-
om s-ar fi realizat brusc, prin contopirea unor cromozomi ai Preot Cornel Dragoș

15
GRAFFITI ORTHODOXE
Cum să ne
Mult prea adesea, viaţa pe ucide, pentru că de fiecare dată când Dumnezeu ni le-a dat vor dispărea şi
care o ducem este împotriva lăsăm ca rugăciunea să fie moartă, în vor muri în noi.
rugăciunii pe care o oferim lui loc să ne facă vii şi să trezească în Aici avem de-a face cu un lucru
Dumnezeu şi numai atunci noi energia pe care o conţine în ea esenţial, anume, să stabilim o
când reuşim să armonizăm însăşi, devenim din ce în ce mai legătură între viaţă şi rugăciune
cuvintele rugăciunii noastre cu insensibili la sensul, impactul ei, şi printr-un act de voinţă, un act pe
felul de a trăi, rugăciunea din ce în ce mai incapabili de a trăi care trebuie să-l săvârşim noi înşine,
noastră dobândeşte puterea, rugăciunea pe care o rostim. care niciodată nu se va împlini de la
splendoarea şi eficienţa pe care Această situaţie ridică o problemă sine şi care totuşi va transforma
le aşteptăm să se producă. Mult prea care trebuie rezolvată de fiecare profund vieţile noastre. Citiţi
adesea ne adresăm Domnului, dintre noi în parte; trebuie să rugăciunile de dimineaţă şi de seară.
sperând că va face ceea ce noi înşine ar transformăm toate cuvintele Alegeţi oricare dintre aceste
trebui să facem în numele şi în slujba rugăciunii noastre în reguli de viaţă. rugăciuni şi faceţi-o regulă de viaţă.
Lui. De cele mai multe ori, rugăciunile Dacă I-am spus Domnului că Îi Veţi vedea atunci că această
noastre, care sunt elegante, discursuri cerem ajutorul ca să rezistăm ispitei, rugăciune nu va deveni niciodată
bine pregătite, care au rezistat trebuie să evităm cu toată puterea plictisitoare sau învechită, ci cu
secolelor, le oferim Domnului zi de zi, sufletului, cu toată tăria pe care o fiecare zi care trece se va adânci, va
ca şi cum ar fi suficient să repetăm an avem, orice ocazie de a păcătui. deveni o rugăciune vie.
de an, cu o inimă rece şi cu o minte Dacă i-am spus Domnului că ne Odată ce I-aţi cerut Domnului să
mecanică, cuvinte arzătoare născute doare gândindu-ne că cineva este vă păzească pe parcursul zilei de
în deşert şi în pustie, din cele mai flămând, însetat sau singur, trebuie nevoi, ispite sau greutăţi, este şi
adânci suferinţe umane, în cele mai prin urmare să ascultăm glasul datoria voastră de a le birui cu toată
aprigi situaţii pe care istoria le-a Domnului care ne întreabă: „Pe cine puterea şi în ciuda slăbiciunii
cunoscut vreodată. Într-una din să-ţi trimit?”; să stăm înaintea Lui, voastre omeneşti; atunci fiinţa
predicile sale, mitropolitul Antonie de zicând: „Aici sunt Doamne” şi să voastră va fi ca o pânză de catarg
Suroj ne învaţă cum să ne rugăm. trecem la fapte, nepermiţând umflată de suflare dumnezeiască şi
vreunui gând să se furişeze în buna de putere şi veţi avea multe lucruri
De multe ori repetăm rugăciuni noastră intenţie, să se insinueze de spus Domnului când veţi sta
care poartă numele Sfinţilor Părinţi între porunca lui Dumnezeu şi fapta înaintea Lui seara. Veţi mulţumi
şi credem că Dumnezeu le ascultă, pe care suntem gata să o facem. atunci pentru ajutorul pe care l-aţi
că ia aminte la conţinutul lor, în Gândul care se strecoară ca un primit, veţi fi ruşinaţi de acest ajutor
timp ce singurul lucru care contează şarpe, ne va sugera imediat: „Mai şi vă veţi bucura că El v-a dat
înaintea Lui este inima persoanei târziu” sau „Chiar trebuie să o fac?”, puterea de a face voia Lui cu slabele
care I se adresează, dorinţa „Nu poate Dumnezeu să găsească şi neputincioasele voastre mâini
neabătută de a face voia Lui. pe cineva care este mai liber să facă omeneşti, v-a îngăduit să fiţi ochiul
Noi spunem „Doamne, nu ne aceasta decât sunt eu”? Şi în timp ce Lui care priveşte, urechea Lui
duce pe noi în ispită”; apoi, cu un ne învârtim în jurul problemei, atentă, pasul Lui, iubirea Lui,
pas vioi, dornici şi plini de speranţă, energia şi răspunsul pe care întruparea Lui, mila Lui.
ne îndreptăm direct spre locul
unde ispita e în aşteptarea noastră. Foto: Anamaria Maranda
Alteori strigăm: „Doamne, inima
mea este gata”. Dar pentru ce?
Dacă Domnul ne-ar pune această
întrebare într-o seară, când i-am fi
spus aceste cuvinte înainte de a
merge la culcare, am fi obligaţi să-i
spunem câteodată: „gata de
terminat capitolul pe care l-am
început din acest roman poliţist”.
În acel moment, acesta este
singurul lucru pentru care
inimile noastre sunt pregătite.
Şi sunt atât de multe
momente în care
rugăciunea noastră
rămâne literă moartă,
care mai degrabă
16
rugăm eficient?

GRAFFITI ORTHODOXE
Este ceva ce poate fi dobândit ca rugăciunea să devină şi să rămână deveni cu adevărat părtaşi
numai prin efort personal şi, dacă neclintită. Ne amintim oare că ai dumnezeieştii firi? Şi
acest efort nu este făcut, viaţa şi vocaţia noastră umană transcende cum noi, păcătoşi fiind,
rugăciunea vor fi străine una de toate atributele omeneşti? Nu am putea săvârşi lucrarea
cealaltă. Pentru un timp, viaţa suntem oare chemaţi să fim milosteniei, a dragostei
continuă ca de obicei şi rugăciunea mădulare vii ale Trupului lui Hristos divine, pe care suntem
lâncezeşte, devenind din ce în ce şi să fim, într-un fel, atât în chemaţi să le împlinim?
mai slabă, cu o conştiinţă din ce în comunitate, cât şi fiecare în parte, o Rugăciunea constituie
ce mai adormită. Stăruinţa în prelungire în timpul nostru a nu doar un motiv de a
rugăciune scade şi, în înainta sau o chemare
timp ce viaţa de zi cu zi spre desăvârşire, ci şi un mod de
ne acaparează, rugăciunea a fi altoiţi pe viţa cea dătătoare
va dispărea, pentru că ea de viaţă.
vine de la Dumnezeu, un Un fapt trebuie să ne atingă
Dumnezeu timid şi dintru bun început. Dacă nu
iubitor de oameni care ne dorim ca rugăciunea şi viaţa
cheamă şi care nu ni se noastră să fie despărţite şi ca
impune prin forţă. Atunci rugăciunea să dispară treptat,
ne vom mulţumi zdrobită de nevoile vieţii grele şi
spunându-ne că am crude, de strădania
întrupat rugăciunea în stăpânitorului acestei lumi,
acţiune; lucrul mâinilor trebuie să împletim rugăciunea
noastre reprezintă slujirea cu tot ceea ce înseamnă viaţa
noastră. noastră, să o aruncăm precum
Aceasta nu este drojdia în acel aluat ce reprezintă
atitudinea pe care o avem viaţa noastră în ansamblul ei.
faţă de prietenii, părinţii De ne-am trezi dimineaţa şi
sau cei pe care îi iubim. am sta înaintea Domnului,
Într-adevăr, uneori sau spunând: „Binecuvintează-mă,
poate întotdeauna, am Doamne, şi binecuvintează zorii
face orice de dragul lor; acestei zile”, de am realiza numai
asta înseamnă oare că i- că începem o nouă zi a creaţiei,
am uitat în inimile aşa cum nu a existat alta înainte,
noastre şi gândurile nu se răsăritul unei zile ca o comoară
îndreaptă către ei? neexplorată şi infinită. De am
Desigur, nu! Se poate realiza doar sub binecuvântarea
ca doar Dumnezeu să Se lui Dumnezeu că ne avântăm în
bucure de privilegiul de a această nouă zi pentru a împlini
fi slujit fără a primi menirea noastră de creştini,
vreodată o privire de la noi, fără ca prezenţei lui Hristos întrupat? Nu purtând în minte toată puterea şi
inimile noastre să devină fierbinţi şi suntem chemaţi să ne împărtăşim de slava cuvântului „creştin”, cu ce
iubitoare la auzul numelui Său? firea dumnezeiască? În aceasta respect, seriozitate şi bucurie, cu ce
Poate fi numai Dumnezeu slujit cu constă vocaţia omenească exprimată speranţă şi duioşie am trăi
indiferenţă? în forma ei deplină; dincolo de asta dezvăluirea fiecărui ceas din zi. Cu
Această întrebare este un motiv este voinţa şi lucrarea lui fiecare oră care trece am primi totul
de cugetare asupra a ceea ce e de Dumnezeu. Suntem chemaţi să fim ca un dar al lui Dumnezeu. Am
împlinit. prezenţa Dumnezeului Celui Viu în primi fiecare moment al vieţii ca
Există încă un aspect al rugăciunii întreaga lume. Putem oare împlini venind din mâna lui Dumnezeu.
împletite cu viaţa. Acesta reprezintă această lucrare fără ca Dumnezeu să
chiar integrarea rugăciunii în însăşi o facă în noi şi prin noi? Cu
viaţa noastră. În fiecare moment ne siguranţă, nu. Traducere şi adaptare: E.
confruntăm cu situaţii greu de Cum altfel am putea deveni Palade după Mitropolitul
depăşit. Numai de-am chema mădulare vii ale Trupului lui Antonie de Suroj,
rugăciunea să poarte aceste greutăţi, Hristos? Cum am putea primi „Sermons.
am afla, cu fiecare zi şi oră care Duhul Sfânt ca temple în care să Prayer and Life”
trece, mai multe posibilităţi decât sălăşluiască fără a fi mistuiţi de focul
ne-am imaginat vreodată, să facem dumnezeiesc? Cum am putea
17
REcEnzIE cARTE
SFÂNTUL NECTARIE
MINUNI ÎN ROMÂNIA
Cartea de faţă reuneşte tată de preoţi în Imediat ce am încheiat
mărturii despre minunile „Ar fi bine să fie prezencătre profesorii de rugăciunea şi m-am închinat
săvârşite de Sfântul parohiile lor, şi chiar de Sfântul mi-a sunat telefonul, colega
Nectarie în România, religie elevilor. Copiii vor afla în ă la care îmi dăduse Acatistul
minuni din zilele noastre. Nectarie un prieten. Un prieten care îi ajut transmiţându-mi informaţia că
numai copiii
Mare parte dintre ele au avut
toate examenele vieţii… Dar nuprieten. Ci toţi examenul se va da grilă în loc
loc la Mănăstirea Radu Vodă din
Bucureşti, această „Eghina pot afla
în Sfântul Nectarie un de sinteză şi că, de asemenea,
are două grile cu întrebări
ruga cu cr ed in ţă ”.
românească”, cum inspirat a numit-o cei care i se vor (Ciprian Vo icilă , ed ito r) posibile pe care mi le trimite
un cunoscut teolog. prin e-mail. Am apucat să îmi
Astăzi, din pricina lipsei de arunc ochii pe întrebări şi apoi
credinţă, unii spun că minunile scrise a trebuit să plec la examen, dar întrebările
în Vieţile Sfinţilor sunt poveşti de adormit au fost din ce ştiam mai bine, astfel că am
copiii. Dar cei care semnează aceste luat nota 9. Am trecut cu bine şi de
mărturii sunt oameni care trăiesc, şi sunt celelalte examene.
dovezi vii că cele scrise de ei sunt reale. Şi cu ajutorul lui Dumnezeu şi al lui
Multe cazuri i-au uimit până şi pe medicii Sfântului Nectarie, la care m-am rugat
care au fost nevoiţi să îşi recunoască zilnic şi al cărui acatist l-am citit cu multă
neputinţa şi nepriceperea, fiind covârşiţi de dragoste şi credinţă, am reuşit ca în cele
ajutorul dumnezeiesc primit de bolnavi. două săptămâni rămase până la licenţă să
Cititorii vor înţelege că, în aceste vremuri acopăr mare parte din materie, astfel că am
de criză, de tulburare, de dezbinare, pot luat şi acest examen important. Chiar dacă
afla în Sfântul Nectarie un ajutor, un nu a fost o notă foarte mare, Îi mulţumesc
grabnic ajutător. lui Dumnezeu că am reuşit să reţin
Aproape fiecare tip de problemă cu care suficient cât să pot cu mintea şi puterea
se confruntă omul zilelor noastre este mea să iau acest examen în condiţii nu
descris în această carte. Şi, de fiecare dată, tocmai din cele mai favorabile.
se vede şi modul în care sfântul reuşeşte să Am povestit multora această experienţă
răstoarne situaţia, chiar dacă nu se mai a mea cu binefacerea Sfântului Nectarie, în
vedea nicio scăpare. Aşa cum nu există speranţa că şi ei vor crede şi vor fi ajutaţi în
oameni fără necazuri, tot aşa nu există problemele personale. Chiar mai mult,
oameni care să ceară ajutorul Sfântului m-am oferit să merg cu cei ce au dorit la
Nectarie – sau altor mari sfinţi făcători de Mănăstirea Radu Vodă pentru a le da curaj
minuni – şi rugăciunile lor să rămână fără examenului de licenţă. Am avut patru şi a le fi alături.
răspuns. examene restanţă din anul II şi încă unul Această experienţă, mai presus de toate,
Cartea de faţă vrea să fie un fel de ghid din anul I, şi am făcut tot posibilul să învăţ m-a făcut să mă întorc către mine, să văd şi
pentru cei care, aflându-se în momente ca să le iau, cu convingerea însă că am să să recunosc lucruri care nu îmi sunt
grele sau chiar în situaţii disperate, nu se amân examenul de licenţă pentru sesiunea plăcute, şi să mă gândesc serios la cum îmi
lasă biruiţi de deznădejde, ci aleargă la din februarie, 2011. Menţionez că nu a fost doresc să îmi trăiesc viaţa.
ajutorul lui Dumnezeu şi al sfinţilor Săi. aşa simplu, fiind şi mamă şi având şi un Tot datorită Sfântului Nectarie am
Între care Sfântul Nectarie străluceşte ca serviciu solicitant, unde eram implicată de reuşit ca pentru prima dată în viaţa mea să
un luceafăr… dimineaţa până seara la ora 19:00. Astfel că mă spovedesc cu adevărat, m-am rugat
*** orele cele mai potrivite să învăţ erau pentru curajul şi gândul bun de a spune tot
noaptea. ce aveam pe suflet, de a-mi lua
„Am primit Acatistul Sfântului Nectarie, Înaintea uneia din restanţe, care pentru angajamentul să nu mai fac lucruri care mă
deosebit într-adevăr, şi o iconiţă de la o mine era cel mai greu examen din cele făceau să plec ochii în pământ în faţa lui
colegă de facultate în semn de cinci, fiind sinteză şi o materie complexă, Dumnezeu. Prima dată când am fost la
mulţumire pentru un ajutor pe care i- cu cincisprezece minute înainte de a pleca moaştele Sfântului Nectarie mi-a fost
l dădusem la nevoie, alături de alţi spre facultate am ales să citesc Acatistul ruşine să mă apropii fiindcă mă simţeam
colegi. Sfântului Nectarie pentru mângâiere şi mult prea departe de atâta sfinţenie, dar
Se întâmpla în 2010, în încurajare, şi de asemenea, în încheiere m- apoi am înţeles că am avut ocazia să
luna aprilie cred, înainte de am rugat şi la Sfânta Paraschiva, Sfântul realizez asta şi şansa să mă îndrept.
sesiunea de restanţe de Antonie, Maica Domnului şi Domnul Doamne ajută!”.
dinaintea nostru Iisus Hristos. (Lavinia Oprescu)
18
viaţa Sfântului
părintele Nectarie primeşte de la cuvânt de folos sufletesc. Mulţi
patriarh o scrisoare prin care i se cere bolnavi se vindecau cu

GRAFFITI ORTHODOXE
să părăsească Egiptul. Cerându-şi rugăciunile fericitului Nectarie,

nectarie
iertare de la toţi, cu toate că nu greşise căci se învrednicise de darul
nimănui cu nimic, dovedind o adâncă facerii de minuni. Trăind ca un
smerenie, sfântul se supuse, dând slavă înger în trup şi iubind neîncetata

din Eghina
lui Dumnezeu. S-a retras la Atena, rugăciune, tăcerea, smerenia,
sărac, defăimat de ai săi şi nebăgat în postul şi milostenia, Sfântul
seamă, având toată nădejdea numai în Nectarie trăgea pe mulţi la
Acest sfânt, unul dintre cei mai noi Dumnezeu şi în rugăciunile Maicii Hristos, revărsând în jurul lui,
sfinţi canonizaţi de Biserica Greciei în Domnului. pacea, bucuria şi lumina cea
acest secol, s-a născut la 1 octombrie În taina inimii sale, fericitul ierarh necreată a Duhului Sfânt, prin
1846, în Silivria, un orăşel situat în Nectarie era un adevărat isihast şi un care mângâia şi odihnea pe toţi
provincia Tracia din nordul Greciei, pe mare lucrător al rugăciunii lui Iisus, care veneau la chilia lui. Din
malul mării Marmara. Părinţii săi au care îi dădea multă pace, bucurie, această cauză, diavolul,
fost oameni săraci, dar foarte evlavioşi. blândeţe şi îndelungă răbdare. Cu nerăbdând nevoinţa lui, până la
Din botez a primit numele de aceste arme el biruia neîncetat pe sfârşitul vieţii sale a ridicat împotriva
Anastasie, bucurându-se din pruncie diavoli, creştea duhovniceşte pe cei din Sfântului multe calomnii şi vorbe rele
de o aleasă educaţie creştinească. jurul său şi avea întotdeauna pace si din partea multor clerici şi ierarhi
La vârsta de douăzeci de ani, intră în bucurie în Hristos, nebăgând în seamă greci, care, din cauza invidiei, îl
nevoinţa monahală în vestita chinovie defăimarea şi osândirea celor din jurul cleveteau şi îl acuzau atât pe el, cât şi
numită „Noua Mănăstire” (Nea său. mânăstirea lui. Dar fericitul Nectarie le
Moni), primind tunderea în monahism Dorind la bătrâneţe să se retragă la răbda pe toate, în numele lui Hristos,
la 7 noiembrie 1876, sub numele de mai multă linişte, a construit între anii Care locuia în inima sa.
Lazăr. După câteva luni, pe 15 Simţindu-şi sfârşitul aproape, pe
ianuarie 1877, este hirotonit diacon când făcea un pelerinaj cu icoana
de către mitropolitul de Hios, Maicii Domnului în insula Eghina,
Grigorie, ocazie cu care primeşte Sfântul Nectarie a descoperit
numele Nectarie, pe care avea să-l ucenicilor săi că în curând va pleca la
poarte toată viaţa. Hristos. Apoi, îmbolnăvindu-se, a
După ce-şi termină studiile fost dus la un spital din Atena. El
teologice, în anul 1886, părintele răbda cu tărie toată boala şi ispita,
Nectarie este hirotonit preot, iar aşteptând cu bucurie ceasul ieşirii
după câteva luni este ridicat la sale din această viaţa.
treapta de arhimandrit şi trimis la După aproape două luni de
Cairo, în calitate de consilier suferinţă, Sfântul Nectarie şi-a dat
patriarhal. La 15 ianuarie 1889, sufletul cu pace în mâinile lui Hristos,
patriarhul Sofronie îl hirotoneşte la 8 noiembrie 1920, izbăvindu-se de
mitropolit onorific de Pentapole, o toate ispitele acestei vieţi, pentru care
veche eparhie ortodoxă din Libia s-a învrednicit să se numere în ceata
Superioară. Mai mulţi ani evlaviosul Sfinţilor lui Dumnezeu. Ucenicii săi,
mitropolit a slujit ca responsabil cu după ce l-au plâns mult, l-au
problemele patriarhiei pentru oraşul înmormântat, după rânduială, în
Cairo şi predicator la biserica Sfântul biserica zidită de el, făcând multe
Nicolae din capitala Egiptului, minuni de vindecare cu cei bolnavi,
devenind un iscusit slujitor şi care alergau cu credinţă la ajutorul
povăţuitor de suflete, fiind dăruit de lui.
Dumnezeu cu multă răbdare, Trecând mai bine de douăzeci de
smerenie şi blândeţe. De aceea, era ani, trupul său s-a aflat în mormânt
mult căutat de credincioşi şi iubit de întreg şi nestricat, răspândind multă
toţi. mireasmă. În anul 1961, Sinodul
Văzând diavolul că nu-l poate Bisericii din Grecia, văzând
birui cu mândria şi iubirea de sine, a numeroasele minuni care se făceau la
încercat să-l lovească pe fericitul ierarh 1904-1907, cu ajutorul multor moaştele sale, l-au declarat sfânt, cu zi
Nectarie cu o altă armă, tot aşa de credincioşi si ucenici, o frumoasă de prăznuire la 9 noiembrie, devenind
periculoasă, adică cu invidia celorlalţi mănăstire de călugăriţe, în insula astfel cel mai venerat Sfânt din această
ierarhi şi slujitori ai Patriarhiei Eghina, din apropierea Atenei, binecuvântată ţară ortodoxă. Zilnic
Alexandriei, aceştia vorbindu-l de rău rânduind aici viaţă desăvârşită de credincioşii se închină la moaştele
către patriarh, cum că doreşte să-i ia obşte, după tradiţia Sfinţilor Părinţi. Sfântului Nectarie şi la mormântul său,
locul. Acest lucru a făcut ca, la 3 mai Apoi se retrage definitiv în această făcând din mânăstirea sa din insula
1890, în urma unei ordonanţe date de mănăstire şi duce o viaţă înaltă de Eghina cel mai iubit loc de pelerinaj
patriarhul Sofronie, să fie eliberat din smerenie şi slujire, de dăruire totală şi din toată Grecia.
cinstea arhierească în care se afla, rugăciune neadormită, arzând cu Cu rugăciunile Sfântului Ierarh
permiţându-i-se să slujească mai duhul pentru Hristos, Mântuitorul Nectarie, Doamne, Iisuse
departe în biserica Sfântul Nicolae. lumii şi pentru toţi care veneau şi îi Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
După mai puţin de două luni însă, cereau binecuvântare, rugăciune şi miluieşte-ne pe noi. Amin.

Pagini îngrijite de Miruna Ionescu


19
GRAFFITI ORTHODOXE
Leagănul ramurilor desfrunzite
- fragmente din jurnal -
Omul devine incapabil de motivul pentru care cineva fiindcă ele pot risipi comuniunea, pot
a vedea lucrurile în acţionează şi gândeşte. Doar în îndepărta bucuria.
perspectivă, de a se detaşa, de această realitate a vieţii, Dumnezeu Am simţit aceasta în ajunul Anului
a îndepărta neliniştea şi Se revelează iar nu în acte şi gânduri. Nou, stând în mansarda lui
lucrurile mărunte care îi Din această cauză, Julien Green are Adamovich din Paris. Auzisem că îi
împovărează viaţa şi îi pot plăcea să discute despre
devora inima. De fapt, cauza evenimente lipsite de
este aceeaşi aroganţă care importanţă. Adevărat. Dar nu
încearcă să mă convingă că totul pentru că nu am fi avut despre ce
depinde de mine, totul mă să vorbim, ci pentru că între noi
priveşte pe mine. Şi atunci „eu”-l se realiza tocmai această
umple întreaga realitate şi începe comunicare. De aici şi
prăbuşirea. dezaprobarea mea faţă de
Greşeala majoră a omului conversaţiile „profunde” şi, mai
modern este identificarea vieţii cu ales, spirituale. A stat de vorbă
activismul, cu gândirea etc. şi de Hristos cu cei doisprezece
aici, incapacitatea de „a trăi” pur apostoli mergând pe drumurile
şi simplu, adică de a simţi, de a din Galileea? Le-a rezolvat El
preţui, de a trăi viaţa ca dar veşnic. dreptate când afirmă: „Totul este problemele şi dificultăţile?
Să păşeşti spre gară în lumina altundeva” – „Singurul adevăr stă în Creştinismul este continuarea acestei
primăverii sub stropii de ploaie, să leagănul ramurilor desfrunzite“. La fel comunicări, realitatea, bucuria şi
poţi vedea, să simţi, să priveşti o rază se întâmplă şi în comunicare. Nu se eficacitatea ei. „E bine să fim aici”.
de soare ce odihneşte pe un perete – comunică prin discuţii şi polemici.
toate acestea constituie realitatea Cu cât comunicarea este mai Alexander
vieţii. Ele nu sunt împrejurări ale profundă şi mai însufleţită cu atât este
activismului sau ale gândirii, nu sunt mai puţin condiţionată de cuvinte. Schmemann
doar un fundal insignifiant, ci sunt Mai mult, ne temem de cuvinte,

Sfinţenie şi păcat
Păcatul e anticamera sfinţeniei şi-a smerenie şi credinţă.
fost vrăjitor, iar Sfântul Apostol Pavel
i-a persecutat, pe când era încă Saul
din Tars, pe creştini. Sunt poate cele
mai semnificative exemple de mari
păcătoşi transformaţi în sfinţi ai lui
mântuirii. Ne naştem cu stigmatul Am scris odată că sfinţii-s nişte Dumnezeu. Exemple care trebuie să
păcatului strămoşesc, umbrim o viaţă păcătoşi duşi la service. Nişte păcătoşi ne bucure, pentru că arată că păcatul
pământul sub apăsarea infernală a „reparaţi” de Dumnezeu, dacă vreţi. nostru este albit de Mântuitor, iar cel
greşelilor săvârşite, dar totul e să nu Poate părea o afirmaţie mai mare păcătos poate câştiga
murim în păcat. Iar un creştin trăieşte ireverenţioasă, însă ea este în realitate Împărăţia, luptând cu armele căinţei,
fiecare secundă având conştiinţa un elogiu al bunătăţii Divine, care ne smereniei şi credinţei. Măreţia
acestei responsabilităţi. Un bun strigă: „Veniţi să ne judecăm, zice sfinţilor constă în aceea că ei nu se
creştin ştie că trebuie să îşi sfinţească Domnul. De vor fi păcatele voastre percep pe sine ca sfinţi, ci insistă că
viaţa în fiecare împrejurare. cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi, sunt cei mai mari păcătoşi.
Cu toate acestea, sfinţenia în şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le Când încercăm să zburăm cu
înţelesul ei clasic este mai degrabă un voi face.” (Isaia 1, 18). aripile sfinţeniei, trupul ne trage în
reper, decât un ideal practic pentru Bineînţeles că noi, ca oameni jos. Ferice de cei care au învăţat să îşi
credinciosul de rând. Sfinţii sunt simpli, nu ne permitem să aspirăm la abandoneze trupul. Eu însă, ca un
modele axiologice, călăuze perfecţiunea sfântului, fiindcă păcătos ce încă mă lupt cu nevoinţele
morale, ajutători lumeşti. raţiunea şi condiţionările lumii, lumii, îmi anunţ penitenţa cu o
Sfinţii, canonizaţi sau interioare ca şi exterioare, ne şoptesc formulă uşor adaptată: „Cred,
necanonizaţi, sunt lăsaţi de că e imposibil. Corect, noi nu putem Doamne, ajută neputinţei mele!”.
Dumnezeu pentru fi sfinţi, dar putem să le urmăm!
mântuirea lumii, prin Sfânta Maria Egipteanca a fost mai
exemplu de căinţă, înainte o hetairă, Sfântul Ciprian a Teodor Burnar
20
Sfântul Willibrord
obiceiul să se retragă adesea pentru

SFInţI ORTODOcşI DIn ApUS


post şi rugăciune, şi în curând
mănăstirea a devenit un adevărat
centru al lucrării sale de
propovăduire.

apostolul Olandei
Însă în anul 716, peste tânăra
Biserică din Frisia s-a abătut
furtuna: Radbod, regele păgân al
frisienilor, a reuşit să recucerească
partea de apus a ţării. Păgân
Englezii, după convertirea lor la hirotonie numele i-a fost schimbat în înverşunat şi om de o rară cruzime,
creştinism, au pornit o imensă lucrare de Clement, Willibrord a rămas cunoscut mai el a distrus toate bisericile şi a înălţat
încreştinare a fraţilor lor germani de pe departe cu vechiul său nume. Apoi, încărcat peste tot altare idoleşti. A izgonit
continent. Au început cu pământurile cu cărţi, vase de slujbă şi sfinte moaşte, noul preoţii din ţară, omorând mulţime
Olandei de azi, care pe atunci se numea arhiepiscop a pornit din nou la de călugări şi creştini. În faţa acestei
Frisia şi era locuită de frisieni (strămoşii propovăduire. I se dăduse în păstorire întreg nenorociri, sfântul arhiepiscop a hotărât să
olandezilor). Sfântul Willibrord a fost cel pământul Frisiei. meargă să-i vorbească lui Radbod însuşi.
dintâi care a propovăduit credinţa creştină Şi-a aşezat scaunul episcopal în vechea Deşi l-a lăsat nevătămat, regele i-a poruncit
acestor popoare. cetate romană Trajectum, oraşul Utrecht de lui Willibrord să părăsească de îndată ţara.
S-a născut în regatul Northumbria din azi, unde a pus temeliile unei catedrale Atunci sfântul s-a îndreptat spre nord, în
partea de nord a Angliei, în anul 658, din închinate Mântuitorului Hristos. La Danemarca, cu gândul de a propovădui în
părinţi foarte credincioşi (tatăl său, Wilgils, chemarea sa, mulţi englezi au trecut marea acele părţi. Însă şi de acolo a fost izgonit, şi
avea să fie cinstit ca sfânt). Când era de doar pentru a-l ajuta. Dintre ei pomenim pe astfel s-a retras la mănăstirea sa din
câţiva ani, părinţii săi l-au trimis la Echternach, aşteptând schimbarea
mănăstirea Ripon din apropriere, unde era vremurilor.
stareţ Sfântul Wilfrid, pentru a învăţa carte. Într-adevăr, în anul 719 Radbod a murit,
Însă tânărul copil a fost atras de viaţa iar arhiepiscopul a putut astfel să-şi reia
călugărească şi a hotărât să rămână la misiunea. Tot ce zidise în atâţia ani fusese
mănăstire, fiind tuns monah la vârsta de distrus. Însă Dumnezeu nu l-a lăsat lipsit de
doar 15 ani. Apoi, în anul 678, Willibrord a ajutor, trimiţându-i-l tocmai atunci pe
plecat în Irlanda, la marile mănăstiri de compatriotul său, Sfântul Bonifatie, care
acolo, vestite pentru asprimea vieţii avea să ajungă mai târziu apostolul
monahale şi pentru mulţimea de părinţi Germaniei. Cei doi misionari, unul bătrân şi
sfinţi. S-a aşezat la mănăstirea Rathmelsigi, experimentat, celălalt tânăr şi plin de râvnă,
unde era stareţ tot un englez, Sfântul au început din nou să vestească peste tot
Egbert. Vreme de 12 ani a rămas sub cuvântul mântuirii. Iar Dumnezeu le-a
povăţuirea lui, sporind în virtute şi în binecuvântat lucrarea, încât în scurt timp,
sfinţenie. Biserica din Frisia a ajuns la o înflorire mai
Însă dorul de a-L propovădui pe Hristos mare decât înainte.
între păgâni i-a aprins inima şi, în anul 691, Vreme de încă 20 de ani Willibrord a
Willibrord şi-a părăsit mănăstirea, rămas în Frisia, ostenindu-se neîncetat să
îndreptându-se spre pământurile Frisiei. A aducă întreaga ţară la Hristos. În cele din
debarcat la gurile Rinului şi a mers mai urmă, la 7 noiembrie 739 a murit în
întâi la curtea regelui franc Pepin, pentru a- mănăstirea sa din Echternach, fiind cinstit
i cere ajutorul. Timpul era cât se poate de ca sfânt încă din viaţă. După adormirea sa,
potrivit, deoarece francii tocmai cuceriseră sfinţii fraţi preoţi Ewald cel Blond şi Ewald trupul i-a fost aşezat în biserica din
partea de apus a Frisiei, care devenise cel Brunet, care au fost omorâţi de păgâni în Echternach, unde odihneşte până azi. Multe
prielnică pentru misiune. Pepin l-a primit pe apropiere de Dortmund şi ale căror moaşte minuni au avut loc la mormântul lui, încât
Willibrord şi i-a îngăduit cu bucurie să odihnesc la Köln. Un alt englez a fost şi mănăstirea a ajuns un mare loc de pelerinaj.
vestească frisienilor Evanghelia. Sfântul Swithbert, episcop de Dorestadt, ale De acolo, sfântul se roagă neîncetat pentru
Vreme de trei ani, Willibrord a cărui moaşte se găsesc la Düsseldorf. Prin lumea întreagă, şi mai ales pentru Olanda,
propovăduit credinţa creştină între păgâni, aceşti ucenici englezi, Willibrord a putut pe care a adus-o la Hristos, şi pentru
reuşind să aducă mult popor la Hristos. Dar desăvârşi încreştinarea ţării. El însuşi Luxemburg, al cărui ocrotitor ceresc este.
pentru că nevoile tinerei Biserici creşteau, călătorea neobosit, vorbindu-le oamenilor
sfântul a hotărât în anul 695 să meargă la de Hristos, botezându-i, zidind biserici şi Pentru rugăciunile Sfântului Willibrord,
Roma, pentru a cere binecuvântarea şi hirotonind preoţi. Primise darul facerii de arhiepiscop de Utrecht şi apostolul
ajutorul Patriarhului Apusului. Papa Serghie minuni, prin care arăta păgânilor puterea Olandei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul
al II-lea l-a primit cu bunăvoinţă şi, aflând credinţei în adevăratul Dumnezeu. A lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
despre lucrarea sa misionară, a hotărât să-l întemeiat şi o mulţime de mănăstiri, dintre Amin!
hirotonească arhiepiscop pentru noile care cea mai importantă la Echternach (în
pământuri venite la credinţă. Deşi la Luxemburg-ul de astăzi). Acolo avea
Ierodiacon Grigorie Benea
21
CânD OMul A FOST OM
pIlDă

Un băiat veni la tatăl său voind să se joace. ocupe copilul. El găsi într-o revistă o fotografie
Acesta însă nu avea timp şi nici chef să se joace complicată şi detaliată a pământului, o rupse în multe
cu copilul. Aşa că, se gândi cum ar putea să bucăţele şi i-o dădu copilului să o refacă, gândindu-se
că este un puzzle atât de complicat,
încât copilul va fi ocupat o vreme.
Băiatul se retrase într-un colţ şi începu
să facă puzzle-ul. Abia trecuseră câteva
minute că el veni la tatăl său şi îi arătă
fotografia completă. Tatălui nu-i veni să
creadă şi îl întrebă pe copil cum de
reuşise să o refacă atât de repede.
Copilul răspunse: „Pe partea cealaltă
era fotografia unui om. Am făcut omul
şi când omul a fost om, atunci a devenit
şi lumea, lume”.
Ramona Pop

Se caută o colaborare cu un scriitor cu talent, proactiv, care să îşi


împlinească vocaţia alături de o organizaţie editorială pentru copii, care
realizează cărţi şi reviste de benzi desenate şi poveşti ilustrate.
Candidatul potrivit va scrie pentru copii, realizând poveşti şi
scenarii fermecătoare şi constructive care îi vor amuza şi îi vor
ține cu sufletul la gură pe cei mici. Colaborarea se va realiza la
distanță. Vei scrie poveştile la tine acasă, de unul singur, alegând
din mai multe variante pe cele mai atractive şi respectând o serie
de paşi dovediți atunci când este nevoie. După ce vei fi scris un
text care îți place în primul rând ție ni‐l vei trimite şi nouă (via
internet). Vei primi feedback pozitiv de la colegi şi va fi aprobat
de către Directorul de Creație. Poveştile tale vor fi asemănătoare
cu ceea ce este pe piață din punct de vedere al interesului pe care
îl suscită dar cu totul altfel în ceea ce priveşte mesajul şi
conținutul. Poți să îți imaginezi firul roşu şi, pornind de la el, să
construieşti detalii exacte şi secvențe. Ştii să scrii atractiv, cu
umor, să creezi acțiuni dinamice şi poți demonstra toate
acestea.
Primul pas este să suni acum pentru toate informațiile
la numărul de telefon 0756 100 892.
22
ABOnAMEnTE
la revista „OrthoGraffiti“
Până acum, revista OrthoGraffiti se IMPORTANT: După plată, trimiteţi
distribuia aproape exclusiv prin licee, foarte numele, prenumele şi adresa completă la care
puţin pe la pangare şi librării ortodoxe. La doriţi să vă fie trimise revistele, pe adresa de
solicitarea multor cititori din spaţiul online, dar mail:
nu numai, vă oferim acum posibilitatea de a og.abonamente@yahoo.com sau prin sms
face ABONAMENT. sau apel la numărul de telefon: 0764.665.249.
Costul unui abonament: Pentru detalii, ne puteţi contacta la adresa
Pentru România: de mail sau la numărul de telefon de mai sus.
40 RON – pentru 10 numere consecutive
20 RON – pentru 5 numere consecutive PRECIZĂRI: Taxele de expediţie sunt
incluse în preţul abonamentului. Ele vor fi
Pentru străinătate: onorate începând cu luna efectuării plăţii, dacă
15 EURO – pentru 10 numere banii s-au depus până la data de 20. Nu
consecutive dispunem de colecţia completă a revistei.
8 EURO – pentru 5 numere consecutive Pentru câteva numere mai vechi disponibile,
anterioare abonării, veţi discuta separat, via
Banii se depun în contul S.C. Pridvor email sau telefon, cu responsabilul nostru.
Media Press AG S.R.L., CUI 24588375, Revista OrthoGraffiti apare deocamdată doar
J03/2088/10.10.2008 pe perioada anului şcolar, de aceea am precizat
În RON: „numere consecutive”. Puteţi face mai multe
RO32BRDE030SV86254530300 abonamente pe un singur nume (parohii,
În Euro (pentru străinătate): fundaţii etc.). Puteţi face abonament/e şi
RO32BRDE030SV86254700300 pentru alte persoane (cadou), dându-ne
COD SWIFT: BRDEROBU adresa/adresele unde revista trebuie expediată.

Conturile sunt deschise la BRD, Laurenţiu Dumitru,


sucursala Piteşti Editor Coordonator OrthoGraffiti

programe speciale pentru elevi, condiţii deosebite pentru organizatori


Agenţia Viva Turism ( http://www.vivaturism.ro/ ) Tel: 0745 395 777
Publicaţie editată de S.C. Pridvor Media Press AG S.R.L.
CUI 24588375, J03/2088/10.10.2008, ISSN 1844 - 9867

Adresa de corespondenţă:
Geamăna, nr. 555, Com. Bradu, jud. Argeş
orthograffiti@yahoo.com www.orthograffiti.ro

Coordonator: prof. laurenţiu Dumitru


Membru al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini
www.laurentiudumitru.ro
redactor principal: Miruna ionescu, Art design: Bogdan nicolae Ciocîrlan
Tipar: Accent Print, Suceava 23