UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

Facultatea de Litere
Departamentul de Literatură, Lingvistică şi Jurnalism
Programul de studii
Master - Comunicare şi tehnici de producţie mass-media
Anul II

Portofoliu
Trafic si click-bait

PROF. CONF. UNIV. DR. OANA CENAC

Student,
AMBRINOC ELVIRA

ANUL UNIVERISTAR 2018-2019

SEMESTRUL al II-lea

 Vizitatorii unui site sunt grupaţi în mod standard în statisticile de trafic în funcţie de
sursă: direct, plătit/organic, referral, social. Este o informaţie utilă, însă care nu ne ajută la a
identifica un grup de vizitatori direct interesaţi de ceea ce oferim, cu care să putem
interacţiona oricând, după preferinţă şi cu costuri reduse. Care este acest grup, cum îl
obţinem şi cum ne ajută să ne îndeplinim obiectivele în online, vedem mai jos.

Despre tipurile de trafic

Ca să aduci trafic pe site, există o serie de metode, precum:

1. Campanii online plătite – platforme frecvent folosite fiind Google AdWords şi Facebook

2. Retargetare – pentru readucerea pe site a celor care au accesat cel puţin o dată site-ul

3. Conţinut optimizat şi optimizare pentru motoarele de căutare la nivel de site şi off site –
pentru trafic organic (din Google, în special)

4. Canale/conturi/pagini actualizate periodic cu conţinut, în reţele sociale şi site-uri de

sharing (Facebook, YouTube, Pinterest etc.)

5. Articole pe diferite site-uri, cu direcţionare către site-ul propriu(advertoriale)

6.Parteneriate cu site-uri/bloguri

7. Promovare offline

Unele dintre aceste tactici presupun direcţionarea traficului către anumite pagini din
site, cum este cazul ad-urilor pe Google search, de exemplu. Ştim deci că o persoană care va
accesa materialul publicitar expus în Google Ads va ajunge într-o pagină din site, relevantă
pentru mesajul şi obiectivul campaniei.

Ulterior, prin retargetare (sau remarketing), îi reamintim de noi persoanei

respective, pentru o perioadă de timp, în funcţie de lungimea căii până la achiziţie, de durata
campaniei etc. Până aici se poate controla într-o anumită măsură interacţiunile cu acel
potenţial client.

Ce se poate face apoi, cu cei care nu au acţionat? Se poate continua remarketingul,

făcându-le o ofertă specială, de exemplu sau să fie transformat în trafic controlat.

Ce este traficul controlat?

Acest tip de trafic este format din vizitatorii site-ului şi clienţii care ţi-au dat adresa
lor de email, la un moment dat, fiind interesaţi de ceea ce oferi. Cu aceştia poţi comunica
oricând ulterior, construi o relaţie, ajutându-i să te ajute.

Multitudinea de opţiuni de pe piaţă la nivel de produse şi servicii, evoluţia

tehnologică, Internetul, informaţiile din toate părţile, multe şi sub diferite forme – au dus la
schimbarea modului de achiziţie, a cerinţelor cumpărătorului, a aşteptărilor.


Consumatorul îşi doreşte de la un brand mai mult decât un produs sau serviciu, vrea
experienţe.

Pentru traficul controlat se pot construi aceste experienţe, printr-o comunicare

constantă pe email, bazată pe principiul WIIFM (What’s in it for me?), din perspectiva
consumatorului.

Modalităţi de a obţine trafic controlat

1. O modalitate cost-effective este crearea de conţinut util şi interesant pentru audienţa

vizată, pe blog sau într-o secţiune de resurse de pe site şi promovarea acestuia pe canalele
online potrivite cu brandul şi obiectivele urmărite, cum ar fi: pagina de Facebook,
sponsorizare postări şi targetare diferite segmente de audienţă de pe Facebook, care fac
parte din audienţa principală şi secundară a business-ului; canalul de Youtube, Vimeo –
pentru video, recomandat educaţionale, tip tutoriale, unboxing, how to, tips & tricks;
Pinterest, Instagram – pentru imagini etc.

Oriunde va fi postat un link către conţinutul de pe site, se va adăuga şi un Call To
Action pentru abonare la blog, pentru cei care găsesc relevant/interesant conţinutul tău.

Observație - un aspect important legat de crearea de conţinut: pentru orice bucată de

conţinut trebuie avut în vedere principiul WIIFM din perspectiva clientului, brandul şi
obiectivul urmărit. Astfel, se va obţine trafic controlat în timp, cu investiţie minimă în media
online.

2. Oferirea unui material online gratuit, în schimbul adresei de email. Poate fi un

whitepaper (un .pdf de 8-10 pagini) despre un subiect de interes pentru audienţă şi relevant
pentru businessul respectiv; un ebook, un template editabil, elemente grafice, bilete,
vouchere – orice este perceput ca valoros de către consumator.

Dacă este vorba de exemplu, despre un business cu oferte de vacanţă în afara ţării
şi suntem la început de sezon cald, un whitepaper despre cele mai frumoase plaje din
Europa, ar fi relevant pentru audienţa vizată.

Pentru identificarea de teme de interes, într-o anumită perioadă, ajută şi Keywords

planner de la Google. Poţi vedea tendinţele în căutările pe Google search, pentru anumite
expresii cheie, pe parcursul anului anterior, de exemplu.

Un alt tool util în acest sens este Google trends. Pentru a vedea modul în care caută
anumite topicuri în Google cei interesaţi, sugestiile Google (cele care apar când începi să scrii
un cuvânt/expresie în motorul de căutare) sunt de asemenea utile pentru formularea
titlului, utilizarea cuvintelor şi expresiilor cheie în text, crearea mesajelor pentru
promovare.Ca şi în cazul primei modalităţi, funcţionează aici principiul reciprocităţii: primesc
ceva care are valoare pentru mine, ofer la rândul meu ceva la schimb, respectiv adresa de
email.


3. Clienţii existenţi. La achiziţiile de produse sau servicii online, clientul îşi dă în cele mai
multe cazuri şi adresa de email, alături de datele de factuare şi livrare. Sunt business-uri care
au adunat de-a lungul timpului sute, mii, poate chiar zeci de mii de adrese de email de la
clienţii existenţi, pe care însă nu le-au mai folosit ulterior. Costă mai mult să atragi un client
nou decât să convingi să repete achiziţia un client care a cumpărat cel puţin o dată de la
magazinul online. Depinde şi de produsul sau serviciul oferit, este însă un aspect valabil în
multe industrii. Trebuie folosit deci adresele de email ale clienţilor existenţi dar cu maximă
atenție în ceea ce privește GDPR-ul. Trebuie segmentate în funcţie de produsele
achiziţionate, zona geografică, sex sau orice alt criteriu care te ajută să construieşti nişe,
astfel încât să fie targetată cât mai bine audienţa şi să se tranforme în vânzare. Trebuie
adaptat mesajul/oferta/informaţia conform fiecărui segment de audienţă.

De exemplu, dacă un magazin online cu haine, o variantă simplă de grupare a

emailurilor este în funcţie de sex. Se pot trimite apoi newslettere mixte, cu conţinut
promoţional dedicat femeilor – rochii de plajă la promoţie – alături de conţinut educaţional
– 5 piese vestimentare care să nu îţi lipsească din garderobă vara aceasta – iar pentru
bărbaţi, tot newsletter mixt, cu promoţii tricouri şi un articol de genul Sacouri smart casual
pentru vara lui 2017. O astfel de campanie trebuie să continuă săptămânal sau bilunar cu
astfel de emailuri.Şi în acest caz efortul de a obţine trafic controlat este aproape zero,
întrucât există deja lista cu adrese de email.

4. Traficul organic, direct, referral, social, paid media.

Se va transforma traficul din celelalte surse plătite şi neplătite, precum Google organic,
reţele sociale, accesările directe, alte site-uri, Google AdWords, Facebook Ads etc. – în trafic
controlat, prin adăugarea pe fiecare pagină a site-ului a unui CTA care să îndemne la
descărcarea unui whitepaper sau voucher (vezi modalitate 1), în schimbul adresei de email.

În acest fel se va face şi o filtrare a traficului provenit din diverse surse, în sensul că
se va continua interacţiunea cu cei care au fost suficient de interesaţi de ceea ce oferi, încât
au dorit să afle mai multe şi au acţionat, descărcând materialul gratuit.

Plecând de la o primă interacţiune, cu ajutorul email marketingului se va trece

ulterior acest trafic controlat prin etapa transformării în clienţi şi apoi prin etapa de
loializare.

Se va construi o strategie de email marketing cu focus pe cele două obiective şi

ţinând cont de o constanţă şi de consecvenţă în conţinut şi trimitere emailuri.

Cum se foloseşte acest tip de trafic?

1. Email marketing – după segmentarea lista de emailuri, trimite periodic newslettere cu
oferte/informaţii comerciale dar şi conţinut educaţional, în funcţie de produsul sau servicul
oferit.

Se vor construi serii de emailuri pe anumite topicuri, care să fie aşteptate într-o
anumită zi a săptămânii sau/şi care să aibă continuitate în următorul email.


Se va Stârni curiozitatea, folosind triggere pentru a ţine aproape acest trafic şi a-l
duce în direcţia dorită, spre achiziţie şi/sau loializare.În fiecare email se va adăuga un
îndemn clar, care să fie în linie cu obiectivele campaniei şi implicit, cu cele de business.

2. Remarketing – dacă există buget de investit, atunci trebuie retargetarea traficului

controlat cu ajutorul Facebook şi Google AdWords.

Ambele canale permit comunicarea prin reclame plătite cu cei care au dat adresele
lor de email şi au şi cont pe Facebook, respectiv pot fi identificaţi de Google.

De exemplu, ai o ofertă specială doar pentru cei din lista ta care încă nu au cumpărat
de la magazinul online şi se dorește să fie expuși cât mai mult şi diversificat la această
ofertă – nu doar prin email marketing.

Remarketingul are avantajul major de a creşte procentul celor care devin clienţi, din
cei care îţi vizitează site-ul.

“The money is in the list”, aşa că aplicând (şi) strategia obţinerii de trafic controlat se
poate construi un activ care va aduce în mod constant şi sănătos rezultate la nivel de
business.

Toate aceste metode de obținere a traficului pentru o afacere reprezintă metode

decente și sunt catalogate drept WHITE SEO – metode ortodoxe de promovare cu și pe
motoare de căutare. Aceste căi de a obține trafic sunt consumatoare de resurse – în special
timp dar și bani pentru a experimenta link-uri și advertoriale. Traficul controlat devine astfel
un trafic organic ce va fi fundamentul cuvintelor-cheie (keyword) pe care se va “baza” site-ul
sau afacerea online.

Intervine o a doua metodă de a obține trafic, în special experimentată în cazul

producătorilor de conținut media (știri sau producții video adresate mainstream). Aceste
site-uri (ziare, televiziuni) caută să-și permanentizeze vizitatorii prin vizite repetate chiar și
decursul aceleași zile. Cum se poate obține acest lucru? Cum poți ține “în priză” un vizitator
pe site-ul unui e-zine în condițiile în care el este deja familiarizat cu noutățile zilei curente?
Prin click-bait.

Ce este click-bait-ul? Moise Guran o definește ca fiind “boala internetului”.

Iată câteva titluri la întâmplare de pe internet – “OFICIAL | Schimbare importantă în

guvernul Cioloş. Ce persoană cunoscută a fost înlocuită din funcţie. Decizia a apărut în
Monitorul Oficial“ Ziarul Gândul. Zici că l-a schimbat pe Dâncu. Dai click, te plimbă pe site-ul
Prosport unde afli că Narcisa Lecușeanu este persoana importantă care, ce să vezi, a devenit
secretar de stat în MTS. Tot respectul pentru doamna, dar eu nu am auzit de dânsa și nu
cred că e așa importantă schimbarea pentru guvernul Cioloș. Ziarul Gândul m-a păcălit ca să
facă trafic de fapt pentru Prosport, un site pe care mi-l bloca antivirusul din rațiuni de
control parental, acum câțiva ani, când era fi-miu mai mic.

Sau, presupunând că îți place sportul (tot de acolo) Schimbări uriaşe la Steaua:
Reghecampf a luat decizia finală. Îți vine să crezi că Laurențiu Reghecampf ori și-a dat
demisia, ori și-a tăiat venele, căci decizia finală cam la asta te duce cu gândul… Nu, nici
vorbă, are niște jucători accidentați și va începe cu alți jucători partida cu CSMS Iași, decât a
început ultima partidă.

O dovadă de click-bait cinic:

Pare că cineva de la Realitatea.net a conceput-o. Sau poate de la Wowbiz… Evident

că nu a murit Hagi, a murit totuși Florin Grigore (vara trecută), dar acest tip de cinism denotă
o lipsă înfiorătoare de respect pentru ambii fotbaliști. Trebuie să fii bolnav în cap, ca să faci
așa ceva.

În esență clickbaitul este cam la fel de prostituție ca și tabloidizarea excesivă din

televiziune, dacă vorbim de articole, bloguri și site-uri jurnalistice. Desigur, reputația unui
site care face clickbait scade, sau ar trebui să scadă… Problema este că la un moment dat,
tot citind prostii pe internet, nu mai știi exact pe unde ai citit, îți rămâne o varză în cap,
poate, că Hagi nu se simte prea bine… sau era vorba de Reghecampf? Sau de masoni, sau de
daci sau de FMI?

 Un exemplu de click-bait care a reușit să transforme un fals într-un conținut “vânat”
inclusiv în România este prezentat mai jos, fiind inițial share-uit prin Twitter.

Kanye West face un videoclip în care diverse diverse vedete apar dezbrăcate (Taylor
Swift, Rihanna, Kim Kardashian etc), doar că nu sunt reale, ci păpuși de ceară foarte bine
realizate. Artistului nu-i pasă, știe că oamenii se vor uita oricum la clip, va strânge vizualizări,
își va vedea numele pe site-uri, rezultate ce-i cresc veniturile. E o formă de click-bait ascunsă
sub numele de artă (pentru că imită un tablou semi-celebru).

Și site-urile de știri și entertainment știu că-i vorba de păpuși de ceară, dar asta nu le
împiedică să publice titluri de genul “noul videoclip le arată goale pe marile vedete!”. E un
clickbait și mai mare, se adună vizualizările, rezultate cu care apoi se duc la agențiile de
publicitate și cer bani mulți, că iată ce trafic au.
 Oamenii primesc, și nu doar metaforic vorbind aici, fix asta: păpuși de ceară.
Probabil că sunt și mulțumiți, își spun “aha, deci așa arată Taylor Swift goală…”. Industrii de
milioane s-au construit și trăiesc din asta. Un lucru trist pentru oamenii cu valori sociale
sănătoase, însă un lucru normal pentru cei care privesc un canal de informare drept exclusiv
o sursă de venit.

Bibliografie

1. biziday.ro,
2. paginademedia.ro,
3. moise.ro
4. smarters.ro/grow/crescut-trafic-organic/
5. nwradu.ro
6. Sălcudean, Minodora, New media, social media si jurnalismul actual, Editura
Tritonic, 2015