Sunteți pe pagina 1din 251

Cuprins

Titlu: Tehnici, proceduri si practica in auditul bancar

CAPITOLUL 1 CONCEPTUL DE AUDIT


CAPITOLUL 2 PRINCIPIILE SI FORMELE AUDITULUI 3
BANCAR
1.1. Definitia si tipologia misiunilor de audit 4
1.2. Organizarea auditului intern 11
1.2.1. Lansarea si strategia 11
1.2.2. Orientarea si planificarea 13
1.2.3. Desfasurarea misiunii 20
1.3 Auditul extern
CAPITOLUL 3 PRACTICILE AUDITULUI BANCAR 30

3.1 Relatiile bancii cu auditorii externi si cu autoritatea de reglementare


2.1. Faza preliminara a misiunii propriu-zise: cunoasterea clientului 30
(“knowledge of the business”)
2.2 Evidenta activităţii de audit 38

51
51
3.2 Raportul de audit extern 58
3.2.1. Formarea opiniei de audit 59
3.2.2. Conţinutul raportului de audit 66
3.2.3 Elementele de baza ale raportului de audit 68

CAPITOLUL 4 PROCEDURI DE AUDIT INTERN AL Formatted: Italian (Italy)

ELEMENTELOR DIN SITUAŢIILE FINANCIARE 75


4.1. Elemente de activ 75
4.1.1 Numerar si elemente asimilate 75
4.1.2. Conturi de creanţe 76
4.1.3. Investitii in valori mobiliare 77
4.1.4. Mijloace fixe 83
4.2 Elemente de datorii si capitaluri proprii 86
4.2.1 Conturi de disponibilitati si depozite 86
4.2.2. Capitalul propriu 89
4.2.3 Rezultatul reportat 92
4.3. Elemente de cont de profit si pierdere 92
4.3.1. Venituri 92
4.3.2. Cheltuieli 96

CAPITOLUL 5 AUDITUL EXTERN AL SITUAŢIILOR

1
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
FINANCIARE EMISE DE SOCIETĂŢILE BANCARE 99
5.1 Cadrul general de desfăşurare a auditului 99
5.1.1 Scopul auditului si principiile care guvernează activitatea de audit 99
5.2 Tipuri de servicii profesionale 101
5.2.1. Auditul de certificare 102
5.2.2. Servicii conexe 103
5.3 Abordarea auditului. Comunicarea auditorului cu conducerea companiei 105
5.3.1 Abordarea auditului 105
5.3.2 Comunicarea auditorului cu conducerea companiei 115
5.3. Rolul sistemului informatic 117
5.3.1 Implicarea sistemelor informatice in auidtul bancar 117
5.3.2 Evaluarea riscului IT 119
5.4. Teste de audit 121
5.4.1 Teste de substanţa 121
5.4.2 Testele predictive ("Predictive/directional tests") 123
5.4.3 Procedurile analitice 125
5.5 Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit extern 130
5.6. Studii de caz 136
5.6.1. Cazul 1 136
5.6.2. Cazul 2 136
5.6.3. Cazul 3 137

Capitolul 6 AUDITUL OPERAŢIONAL INTERN Al 141


PRINCIPALELOR DEPARTAMENTE CONSTITUITE IN
SOCIETATILOR BANCARE
6.1. Auditul activitatii diviziei/departamentului de tezaur si casierie. 141
6.2. Auditul angajamentelor si creantelor extrabilantiere 147
6.3 Auditul activitatii diviziei/departamentului de trezorerie 161
6.4. Auditul activitatii de produse şi servicii pentru persoane fizice 165
6.5 Auditul activităţii diviziei/departamentului de carduri 182
6.6 Auditul ( riscului operational)
Capitolul 7 ELEMENTE DE BAZA ALE CODULUI PRIVIND 198
CONDUITA ETICA SI PROFESIONALA IN DOMENIUL
AUDITULUI FINANCIAR

CAPITOLUL 8 RISCUL DE AUDIT 204


8.1. Evaluarea sistemului de control intern si a sistemului contabil 205
8.1.1. Evaluarea sistemului de control intern 206
8.1.2. Evaluarea sistemului contabil 208
8.2. Evaluarea riscurilor de audit 214
GLOSAR DE TERMENI UTILIZATI IN NORMELE DE AUDIT 219
FINANCIAR

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 227


Capitolul 1 CONCEPTUL DE AUDIT

2
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Auditul reprezinta, în viziunea multor autori, activitatea de examinare
profesională a unei informaţii cu scopul de a exprima o opinie responsabilă şi
independentă în raport cu un criteriu de calitate.
Formatted: French (France)
Semantic, denumirea de “audit” provine de la cuvantul italian “audire”,
care inseamna “a asculta, a auzi”, iar radacinile auditului provin din activitatea
economica desfasurata inca din Evul Mediu. Fără a putea fi precizată data exactă
sau localizarea geografică într-un anumit stat.
Din punct de vedere istoric, se delimitează mai multe tipologii ale auditului,
diferenţiate în funcţie de categoria ordonatorilor de audit (entităţile care solicită
auditul), de auditori sau de obiectivele auditului. Aceste tipologii s-au dezvoltat
şn timp, pe masură ce dezvoltarea economică a generat specializări din ce şn ce
mai distincte ale necesităţilor de control şi evaluare.
Până la începutul secolului al XVIII-lea, auditul era ordonat de conducători,
biserică sau stat având în general un obiectiv clar, de identificare a fraudelor şi
de pedepsire a hoţilor şi de prevenire a unor astfel de fapte cu scopul de a proteja
patrimoniul propriu al entităţii respective.
Auditorii erau numiţi din rândul preoţilor, consideraţi ca fiind exemple de
moralitate şi având referinţele necesare de cunoaştere a fenomenelor în special
economice.
Formatted: Italian (Italy)
Perioada secolelului al XVIII-lea şi până la jumătatea sec. al XIX-lea a
produs mutaţii şi în tipologia ordonatorilor de audit. Guvernele, tribunalele şi
acţionarii au înlocuit clasele sociale conducătoare feudale, iar auditorii erau
recrutaţi din rândul celor mai buni contabili. Obiectivele auditului se extind
acum asupra prevenirii si reucerii fraudelor, pedepsirea celor vinovaţi si
identificării soluţiilor de prezervare a patrimoniului.
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea se clarifică relaţia dintre auditaţi şi
auditorii aleşi din rândul profesioniştilor contabili sau jurişti. Obiectivul lor
auditorilor era déjà mai concret, repsectiv atestarea realităţii situaţiilor

3
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
financiare, cu scopul de a se evita erorile şi frauda şn zona financiară.
În primele decade ale secolului XX, auditul este realizat de profesionişti
specializaţi în audit alături de contabili. Lucrările de audit erau comandate de
stat şi de acţionari.
Perioada anilor 1940-1970, când comerţul internaţional se dezvoltă iar
relaţiile dinre state se deschid, este dominată de creşterea accelerată a
schimburilor internaţionale de bunuri şi servicii. Ordonatorii de audit apar şi din
în rândul băncilor, patronatului şi al instituţiilor financiare datorită dezvoltării
pieţelor de capital. Efectuarea auditului se realizat de către profesionişti de audit
şi contabilitate, iar obiectivele cunosc o formă elevată de atestare a sincerităţii şi
regularităţii situaţiilor financiare. În această perioadă, datorită dezvoltării
profesiei contabile şi a influenţelor asupra cadrului contabil conceptual, anglo-
saxonii dezvoltă activitatea de audit pe continentul european, introducând
conceptele de standardizare internaţională.
În anii 1970-1990, obiectivele auditului sunt orientate spre atestarea
controlului intern, respectarea cadrului conceptual contabil (postulate,
principii şi reguli de evaluare) şi a normelor de audit. În această perioadă încep
să se delimiteze şi domeniile auditului, acesta depaşind zona financiar contabilă
şi specializându-se ca materie, profesiune şi principii în funcţie de domeniul
vizat, conducând spre domenii specifice ale auditului calitaţii, auditului
sistemelor informatice, etc.
Ordonatorii de audit sunt statele, terţii, acţionarii, băncile, întreprinderile
etc., iar auditorii sunt profesionişti în domeniile respective, organizaţi ca profesii
liberale independente sau societăţi de expertiză şi audit. În prezent, domeniile
economice sunt complexe şi nu mai pot fi analizate multilateral şi obiectiv
pentru a clarifica anumite aspecte decât cu concursul specialiştilor de înaltă
probitate morală şi profesională. Faptele economice analizate şn zona auditului
financiar, operaţiunile şi documentele evaluate reprezintă baza pentru formularea

4
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
unor opinii care atestă imaginea fidelă a conturilor, calitatea controlului intern,
respectarea normelor şi protecţia contra fraudelor naţionale şi internaţionale.
Auditorii, ca specialişti cu o pregătire teoretică superioară, cu o autoritate şi
competenţă, sunt denumiţi experţi. Apare activitatea de expertiză, care reuneşte
profesionişti cu cunoştinţe teoretice şi practice şi care, în urma contractelor
primite de la terţi, cercetează situaţiile financiare.
Una dintre definiţiile actuale ale auditului, la care se face referire tot mai
frecvent în literatura de specialitate, este cea publicata în 1973 de către AAA
(Asociatia Amerciana a Auditorilor) în cadrul Declaraţiei privind conceptele de
baza ale auditului. Potrivit AAA, "auditul este un proces sistematic de obţinere si
evaluare în mod obiectiv a unor afirmaţii privind. acţiunile si evenimentele cu
caracter economic în vederea aprecierii gradului de conformitate a acestor
afirmaţii cu criteriile prestabilite, precum si de comunicare a rezultatelor către
utilizatorii interesaţi."
Formatted: Italian (Italy)
Standardul International de Audit - ISA 120, precizează la paragraful 3 ca:
„... situaţiile financiare sunt întocmite si prezentate anual si sunt destinate
nevoilor comune de informaţii ale unei game largi de utilizatori. Mulţi dintre
utilizatori se bazează pe aceste situaţii financiare ca fiind sursa lor principala de
informaţii, deoarece ei nu au posibilitatea sa obţină informaţii adiţionale care sa
satisfacă nevoile lor informaţionale specifice..." De aici rezulta rolul
semnificativ pe care îl capătă auditul vis-a-vis de utilizatorii informaţiei
contabile: auditorul este singurul care, independent de conducerea întreprinderii
ce a întocmit situaţiile financiare de sinteza, este în măsura sa dea o asigurare
rezonabila asupra faptului ca situaţiile respective nu sunt viciate de fraude sau de
erori semnificative si, prin urmare, pot fi utilizate cu suficienta încredere în
procesul de luare a deciziilor.

5
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Băncile sunt instituţii de credit care, conform Legii nr. 58/1998
republicată cu modificările cuprinse in L. Nr. 343/17.07.2006, « desfăşoară cu
titlu profesional activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile
de la public şi de acordare de credite în cont propriu ». Activitatea bancară are,
prin natura ei atât o componentă comercială (bancile cumpără şi vând o marfă)
cât şi financiară (marfa băncilor fiind banii). Din acest punct de vedere, băncile
acţionează pe piaţă atât ca instituţii comerciale al căror scop este maximizarea
profiturilor, cât şi ca intermediari monetari, ce asigură redistribuirea banilor în
economie. Astfel, impactul poziţiei financiare al unei bănci se manifestă nu
numai asupra deciziei acţionarilor şi clienţilor băncii respective dar şi asupra
unui intreg segment al economiei dimensiunile acestui segment fiind direct
dependente de dimensiunile băncii. Mai mult decât atât, calitatea unică a
băncilor de creatoare de monedă fac din acestea un canal semnificativ de
implementare a politicilor monetare la nivel guvernamental, astfel că asigurarea
transparenţei în ceea ce priveşte realitatea poziţiei unei bănci, stabilitatea
financiară a acesteia şi prezentarea unor situaţii financiare credibile, reprezintă
mai mult decât o necesitate pentru structurile administrative dintr-un stat. De
aceea asigurarea si organizarea auditului în domeniul bancar au o importanţă
deosebită, particularităţile acestui mediu al economiei impriând o anumită
specificitate activităţilor legate de audit.

CAPITOLUL 2
PRINCIPIILE SI FORMELE AUDITULUI BANCAR

Auditul bancar reprezinta ansamblul de actiuni de evaluare, verificare si


control a activitatii bancii, implicit a documentelor financiar-contabile finale

6
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
elaborate de aceasta (bilantul contabil, contul de profit si pierderi), pentru a
stabili daca acestea ofera o imagine fidela a activitatii perioadei (de obicei un an
finaciar).
Se pot distinge doua trasaturi fundamentale ale auditului bancar:
- depistarea erorilor si a fraudei;
- prevenirea erorilor si a fraudei.
Exista o falsa impresie generala ca scopul auditului este de a depista erori,
fraude, dar nu acestea sunt elementele definitorii ale unui audit. Auditul poate
releva prezenta unor greseli sau a unei fraude, dar aceste elemente sunt trasaturi
secundare ce apar in urma unei activitati normale de audit. Auditul implica, in
principal, actiuni de verificare si control ale activitatii bancii si certificarea in
final a corectitudinii, sub toate aspectele semnificative, a cifrelor inscrise in
documentele financiar-contabile finale.

1.1. Definitia si tipologia misiunilor de audit

Tipologia auditului cuprinde o serie de clasificari ale acestui proces


multidimensional dupa cum urmeaza :

1. In functie de obiectivul urmarit auditul este:


Auditul situatiilor financiare in care se examineaza informaţiie din
Formatted: Italian (Italy)
situaţiile financiare de sinteza. Criterul de auditare consta in normele nationale si
internationale de contabilitate iar raportul de audit contine exprimarea unei opinii
cu privire la prezentarea unei imagini fidele a acestor situaţii, conform criteriului
stabilit. De cele mai multe ori, situaţiile financiare incluse in acest audit sunt :
bilantul contabil, contul de profit si pierderi, situatia fluxurilor de trezorerie,
situaţia modificarilor in capitalul propriu, precum si notele insotitoare ale
declaratiilor financiare.

7
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Auditul de conformitate in care se examineaza acţiunile bancii din
perspectiva politicilor stabilite, codurilor, normelor si reglementarilor, etc., in
scopul evaluarii eficientei si eficacitatii lor in atingerea obiectivelor organizatiei.
iar raportul de audit contine referiri la conformitatea cu politicile, codurile, etc.
stabilite. In mod normal, rezultatele auditelor externe de conformitate sunt
raportate unei persoane din interiorul entitatii economice auditate si nu unor
utilizatori externi. Managerii reprezinta principalul grup de utilizatori interesati
de rezultatele auditului de conformitate din perspectiva respectarii
reglementarilor si regulilor interne si externe asociate unei activitati pe care o
conduc.
Auditul operaţional in care se examineaza activităţile bancii sau doar o
parte a acestora din perspectiva diferitelor obiective ale acesteia, raportul de
Formatted: Italian (Italy)
audit furnizand recomandări de îmbunătăţire a activităţilor auditate. Dupa
raportul de audit, managerii asteapta, in mod normal, recomandari pentru
ameliorarea activitatilor operationale. Un exemplu de audit operational este
evaluarea eficientei si acuratetei prelucrarii operatiunilor legate de acordarea si
urmarirea rambursarii creditelor. Din cauza numarului mare si diversitatii
domeniiilor a caror eficacitate operationale poate fi evaluata, este imposibil de
definit un proces de audit operational standard. Realizarea unui audit operational
si raportarea rezultatelor acestuia sunt mai greu de definit decat celelalte doua
tipuri de audit. Eficienta si efciacitatea oeratiunilor sunt mult mai dificild e
evaluat in mod obiectiv decat evaluarea situatiilor finaniare sau a conformitatii,
dificultatea venind in special din subiectivismul definirii criteriilor, astfel ca
auditul operational este mai aproape de un porces de consultanta manageriala
decat de unul de audit in sensul cunsoctul al termenului. In mod practic, băncile
preferă si solicita auditorilor externi un audit operational pe activitatea de
creditare, datorită extremei sensibilitati a acestu domeniu al activitatii bancare,

8
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
insa, in contextul recunoasterii importantei riscurilor operationale in prezent si
autidul operational capata importanta, in primul rand pe planul auditului intern.
2. In functie de modalitatea de organizare a activitatii de audit si de
apartenenta auditorilor, se pot distinge trei tipuri de audit:
Auditul guvernamental, care se efectueaza de catre angajaţii instituţiilor
publice specializate (cum ar fi primăriile, Ministerul Finantelor Publice, Curtea
de Conturi, etc., sau in cadrul sistemului bancar, de catre Banca Nationala a
Romaniei) si poate include audit de conformitate si audit operational iar in cazul
misiunilor de supraveghere ale Bancii Nationale a Romaniei, si auditul situatiilor
financiare.
Auditul bancar extern este activitatea de audit organizata de catre un
auditor independent – o firma specializata in activitatea de audit, ca urmare a
solicitarii bancii, contra unui comision platit de banca comerciala respectiva.
Formatted: Italian (Italy)
Bancile comerciale, prin legea bancara in vigoare (Legea nr. 58/1998 cu
modificarile si completarile ulterioare, art. 61 si art. 62), sunt obligate sa apeleze
la un auditor independent (auditor extern) - o societate de expertiza contabila
autorizata in conditiile legii sa desfasoare activitate in Romania - care acorda
asistenta de specialitate, certifica situatiile finaciare finale si informeaza Banca
Nationala a Romaniei cu privire la orice act fraudulos.
Banca comerciala numeste auditorul independent si are obligatia de a
publica bilantul contabil impreuna cu opinia auditorului independent.
Auditul bancar intern este activitatea de audit organizata in interiorul unei
banci comerciale de catre un departament specializat al bancii, inclus in
organigrama acesteia, la un nivel care sa permita independenta activitatii de
audit si a opiniei formulata si transmisa conducerii bancii in urma auditului
efectuat.
Acesta se poate defini ca o examinare de specialitate, ca o evaluare a
activitatii desfasurate de banca atat la nivelul directiilor generale, directiilor de

9
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
specialitate si compartimentelor functionale din cadrul centralei bancii
respective, cat si la nivelul unitatilor teritoriale, avand ca obiect sprijinirea
conducerii centrale si a unitatilor teritoriale in vederea adoptarii celor mai
adecvate masuri in activitatea proprie, in raporturile cu Banca Nationala a
Romaniei, cu actionarii si clientii bancii comerciale.
De asemenea, auditul intern exercita controlul final ce cuprinde analize ale
sistemului intern de control, in vederea constatarii modului de utilizare a
resurselor si in vederea informarii conducerii asupra deficientelor constatate,
inclusiv a masurilor ce se impun a fi luate.
Asadar, auditul intern reprezinta o verificare de tip:
• endogen (verificarea este realizata printr-o structura specializata din
interiorul bancii);
• ex-post (verificarea este realizata la sfarsitul unei actiuni sau decizii
puse in aplicare de compartimentele de specialitate ale bancii
comerciale);
• continuu (verificarea este realizata pe parcursul unui an calendaristic
asupra activitatii globale desfasurata de sistemul auditat, in scopul
identificarii partilor slabe ale sistemului si masurilor ce se impun pentru
remedierea lor in timp util).
Departamentul de audit intern, pe baza unui plan si unei metodologii
prestabilite, va realiza un diagnostic general al bancii, sub aspect tehnic,
managerial si financiar-contabil. Functiile structurii organizatorice de audit
intern sunt direct proportionale cu responsabilitatile pe care conducerea i le-a
atribuit, cu marimea si structura bancii, cu calitatea auditorului.
Trebuie sa mentionam ca auditul intern nu se confunda cu controlul intern.
Acestea sunt categorii economice diferite. In plus, controlul intern face el insusi
obiectul auditului intern.

10
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Auditul bancilor comerciale poate fi obiectul atat al activitatii de audit
extern (prin intermediul unei societati de audit specializata), cat si al celei de
audit intern.
In interiorul bancii, misiunile de audit sunt duse la indeplinire de catre
divizia/departamentul de audit intern, care, asa cum am mai precizat, este
subordonata direct conducerii bancii, tocmai pentru a asigura independenta fata
de serviciile sau filialele auditate.
Planul de audit intern este plurianual (in general trienal) si presupune
inspectarea:
- serviciilor operationale si a serviciilor descentralizate (operatiuni de
incasari si plati, operatiuni de casierie, activitati de creditare etc);
- serviciilor functionale sau centrale (departamentul juridic, de
trezorerie, de informatica, de personal, decontari externe, decontari
interne, activitatea pe baza de carduri etc).
In general, cu ocazia pregatirii unei interventii de acest gen, este
recomandabil ca auditorul sa asculte si dezideratele directiilor / serviciilor /
sucursalelor controlate.
In acest mod, auditul intern nu mai este asociat unic cu ideea de control
exercitat de conducerea bancii, ci este perceput ca un interlocutor privilegiat,
capabil sa furnizeze sfaturi si recomandari, gratie expertizei pe care o realizeaza.
Misiunile de audit intern ce pot fi intreprinse sunt de tipuri diferite, intrucat
ele trebuie sa raspunda unor obiective variate. Astfel, se disting urmatoarele
tipuri de misiuni de audit intern:
1. Misiunile clasice – sunt cele realizate in mod normal in cadrul unui program
de audit si care vizeaza un sector de activitate, un departament al bancii, o
sucursala a acesteia etc. Obiectivele unei astfel de evaluari sunt cele traditionale
pentru acest tip de misiune: securitatea, eficacitatea si calitatea serviciilor

11
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
bancare, respectarea dispozitiilor legale de catre banca, fiabilitatea /
exhaustivitatea informatiilor etc.
In acest cadru, controlul serviciilor operationale este cel mai adesea anual,
in timp ce controlul serviciilor functionale nu este efectuat decat o data in cursul
planului plurianual.

2. Misiunile “flash” – sunt misiuni scurte, avand ca obiectiv realizarea rapida a


unui diagnostic sau verificarea rapida a unuia sau mai multor puncte specifice.
Ele pot constitui o etapa pregatitoare a unei misiuni clasice, respectiv de luare la
cunostinta, sau pot declansa o astfel de misiune.
Obiectivele unei astfel de misiuni “flash” pot fi, spre exemplu:
de a verifica respectarea limitelor de risc de schimb sau de expunere pe anumite
instrumente;
- de a verifica justificarea conturilor unui departament sau ale unei
sucursale (numarul conturilor utilizate, soldurile si miscarile acestora);
- de a verifica existentul din tezaurul societatii bancare, cum ar fi
numerarul, hartiile de valoare, metalele pretioase etc;
- de a verifica aplicarea unei proceduri specifice (spre exemplu,
implementarea unei proceduri speciale de lucru pentru mesajul SWIFT
MT940, implementarea unei proceduri speciale pentru un client
important al bancii);
- de a verifica controlul intern al unei entitati determinate etc.

Aceste misiuni sunt, in general, declansate la cererea conducerii centrale a


bancii. Ele pot fi foarte eficiente, deoarece rezultatele sunt rapide, sunt putin
costisitoare si, mai ales, prin frecventa si imprevizibilitatea controalelor,
contribuie la mentinerea presiunii.

12
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3. Investigatiile – sunt declansate ca urmare a aparitiei unei probleme specifice:
pierderi (in general, fiecare sucursala este organizata ca centru de profit),
depasiri de limite (delegarea competentelor in teritoriu implica impunerea unor
limite de actiune care nu trebuie depasite decat cu acordul prealabil al centralei,
colaborarea cu bancile corespondente trebuie sa fie condusa in cadrul unor limite
de risc si de expunere), fraude, deturnari etc.
Obiectivul lor este de a ancheta circumstantele care au condus la aparitia
problemei, de a stabili responsabilitatile, de a trage invataminte si de a da
recomandari pentru ca aceste situatii sa nu mai apara.

Formatted: Italian (Italy)


4. Misiuni tematice sau transversale – au drept scop studierea unei problematici,
identificata in prealabil, care se regaseste in toata banca sau la mai multe entitati:
functia comerciala a bancii (activitatea de vanzare a produselor si serviciilor
bancii), gestiunea riscurilor de credit sau a riscurilor de dobanda, capacitatea
informaticii de a satisface nevoile diversilor utilizatori, eficienta functiei de
control de gestiune sau de gestiune a activului si pasivului etc.
Acest tip de misiune are rolul unei consultante interne si constituie
prelungirea fireasca a functiei de audit.

5. Auditul de management – acest tip de misiune depaseste rolul traditional al


auditului, in sensul in care, la obiectivele clasice, se adauga o apreciere motivata
asupra capacitatii oamenilor si a organizatiei de a profita de mediu si de
mijloacele disponibile. Aceasta este o sarcina grea, care cere auditori
experimentati si adevarati profesionisti. Evaluarea trebuie insotita de
recomandari si se desfasoara avand in vedre mi multe aspecte:
- pertinenta obiectivelor fixate;
- adecvarea mijloacelor puse in practica in plan comercial, de gestiune
interna, in plan uman etc;

13
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- calitatea personalului si a conducerii bancii;
- performantele realizate in functie de obiectivele fixate si de mediu.

1.2. Organizarea auditului intern

1.2.1. Lansarea si strategia

Formatted: Italian (Italy)


Bancile isi organizeaza compartimentele de audit in vederea asigurarii
desfasurarii acestei activitati in mod independent si eficient. De regula,
compartimentul de audit intern este separat din punct de vedere organizatoric de
controlul intern, in sensul ca aceste doua structuri ale bancii sunt conduse de
persoane diferite, ale caror misiuni nu se interpun.
Auditorul - persoana din cadrul departmenentului / compartimentiului de
audit care isi asuma responsabilitatea finala pentru misiunea de audit ce urmeaza
a fi intreprinsa – este cel care va defini strategia de audit, precizand:
factorii existenti si cei depistati, care pot implica riscuri de erori semnificative;
eroarea este definita ca o greseala neintentionata; se spune ca exista o eroare
semnificativa in informatii atunci cand respectivele informatii sunt declarate sau
inregistrate in mod gresit (eronat);
- obiectivele critice de audit si modalitatile de abordare retinute pentru
atingerea acestor obiective;
- abordarea generala de audit privind controlul intern al activitatii
controlate;
Formatted: Italian (Italy)
- punctele specifice de atins in prezentarea informatiei financiare;
- competentele specialistilor care se considera a fi necesare pentru
ducerea la bun sfarsit a misiunii;
- recursul la tehnicile de revizie asistata de calculator.

14
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Strategia de audit poate fi definita ca un proces ce vizeaza determinarea
orientarii generale de audit, in cursul careia este recomandabil sa se faca legatura
intre cunoasterea activitatii clientului si punctele asupra carora se vor concentra
lucrarile de audit.
Pentru elaborarea strategiei de audit trebuie examinate punctele-cheie
relative la activitatea si situatiile financiare ale departamentului auditat, cat si
incidenta acestora asupra auditului.
Identificarea acestor factori conditioneaza reusita auditului.
Strategia de audit se realizeaza si in scopul elaborarii unui program de
lucru pe baza caruia sa se poata formula o opinie finala pertinenta asupra
gestiunii entitatii auditate.
De aici rezulta ca, obiectivele ce trebuie avute in vedere pe parcursul
elaborarii strategiei de audit sunt:
 intelegerea activitatii departamentului auditat;
 identificarea riscurilor legate de sectorul de activitate in care activeaza
departamentul in cauza;
 identificarea obiectivelor critice de audit si elaborarea abordarii de audit
corespunzatoare;
 intelegerea caracteristicilor controlului intern, astfel incat sa se poata
confirma faptul ca se poate adopta o abordare de audit bazata pe sisteme,
(spre exemplu, pentru tranzactiile de rutina);
 examinarea problemelor legate de intocmirea situatiilor financiare;
Formatted: Italian (Italy)
 identificarea necesitatii apelului la experti;
Formatted: Spanish (Spain-Modern
 examinarea posibilitatii de aplicare a tehnicilor de reviziure asistata de Sort)

calculator.
Trebuie remarcat faptul ca, strategia de audit este un element fundamental
al abordarii auditului, intrucat prin procesul de definire al strategiei se permite sa
se obtina elemente probante ale misiunii de audit, prin concentrarea lucrarilor

15
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
asupra obiectivelor de audit pentru care exista un risc de eroare marit, evitandu-
se controalele inutile asupra obiectivelor de audit pentru care riscul de eroare
este mic.
Toate aceste aspecte legate de strategia de audit vor fi trecute intr-un
Memoriu Specific de Strategie, al carui format va fi adaptat circumstantelor, si
care vor fi comunicate, in cadrul unei sedinte, echipei de auditori ce va participa
la misiune; in plus, membrii echipei trebuie informati ori de cate ori apar
schimbari in aceasta strategie pe parcursul actiunii de auditare.
Desi conducatorul misiunii este cel insarcinat cu elaborarea si modificarea
strategiei de audit, precum si cu comunicarea acesteia echipei de auditori, acesta
poate delega anumite sarcini si poate cere avizul colegilor sai din banca si
specialistilor externi, in special persoanelor care fac parte din echipa de audit.

1.2.2. Orientarea si planificarea

Strategia de audit serveste drept baza pentru elaborarea planului de audit.


Pregatirea planului de audit presupune urmatoarele etape:
1. efectuarea procedurilor analitice de control, astfel incat sa se faciliteze
planificarea auditului:
• identificarea posturilor importante din situatiile financiare, categoriilor
de tranzactii si afirmatiilor continute in situatiile financiare de sinteza;
• definirea obiectivelor de audit si confirmarea obiectivelor critice de
audit identificate in momentul realizarii strategiei de audit;
• evaluarea diferitelor categorii de riscuri:
- riscul inerent;
- riscurile majore de eroare pentru fiecare obiectiv de audit in parte;

16
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Italian (Italy)
- in urma analizei procedurilor de control intern, realizarea unei
evaluari preliminare a riscului de nerealizare corecta a controlului
intern fata de obiectivele de audit;
2. fixarea hotararilor luate cu ocazia planificarii auditului intr-un Plan de
Interventii si a procedurilor de audit retinute intr-un Program de Lucru;
3. obtinerea aprobarii pentru hotararile luate cu ocazia planificarii auditului si a
procedurilor de audit retinute, inainte de inceperea misiunii de teren;
4. comunicarea Planului de Interventii echipei de audit;
5. comunicarea schimbarilor survenite pe timpul desfasurarii misiunii de audit si
instruirea membrilor echipe de audit pentru a face fata acetsor schimbari.
Cu ocazia planificarii este necesar sa se contacteze specialistii care vor
interveni in cursul misiunii de audit (informaticieni, specialisti in domeniul
juridic si fiscal etc), sa se precizeze care sunt obiectivele acestora si care este
munca pe care o vor efectua in cadrul misiunii de audit.
Este necesar sa se planifice utilizarea procedurilor de audit care permit
obtinerea elementelor probatorii ale misiunii de audit.
Pregatirea planului de interventii
Strategia de audit este procesul prin care se determina orientarea generala a
auditului. Faza de planificare a auditului are drept scop asigurarea precizarilor
asupra orientarii de audit alese si de a furniza instructiunile pentru a ghida echipa
pe timpul misiunii de audit.
Deciziile luate cu ocazia planificarii auditului sunt instrumentate in Planul
de interventie. Acesta reprezinta in rezumat aspectele tehnice si aspectele
logistice ale misiunii.
Planul de interventii nu repeta punctele mentionate in Memoriul de
strategie, dar poate fi combinat cu acesta. El este intocmit de catre unul din
auditori in conformitate cu strategia de audit si va fi supus aprobarii inaintea

17
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
inceperii principalelor lucrari de teren. Dupa aprobare, el este comunicat tuturor
membrilor echipei.
Analiza detaliata a continutului planului de interventii, presupune studierea
a doua tipuri principale de aspecte care sunt abordate in campul de planificare:
1) aspectele tehnice se refera in special la orientarea adoptata de echipa de audit
in ceea ce priveste obiectivele critice de audit si control intern; selectarea
procedurilor de audit se va baza pe cunoasterea activitatii clientului, analiza
informatiilor financiare si evaluarea riscului de erori mari. Din acest punct de
vedere, etapele sunt:
a) Realizarea procedurilor de control analitic pentru a facilita planificarea
auditului si pentru a ameliora cunoasterea generala a activitatii
departamentului auditat, daca acestea nu au fost realizate odata cu
elaborarea strategiei de audit
Aceasta etapa este necesara pentru a ne asigura ca informatiile
utilizate in audit sunt pertinente; rezultatele acestor proceduri de control
trebuie discutate cu conducerea departamentului vizat de misiunea de
audit.
Pe baza procedurilor de control analitic trebuie sa se identifice posturile
semnificative ale situatiilor financiare si categoriile de tranzactii
importante, mai ales daca se realizeaza un audit financiar.

b) Cunoasterea controlului intern si alegerea orientarii auditului


Formatted: Italian (Italy)
Cu ocazia elaborarii strategiei de audit, seful misiunii ia contact cu
principalele caracteristici ale controlului intern specific activitatii ce
urmeaza a fi auditata. Pentru a planifica auditul, este necesar sa se mareasca
cunoasterea despre diferite componente ale controlului intern privind
fiabilitatea situatiilor financiare, indiferent de orientarea de audit retinuta.

18
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Cunoasterea sau actualizarea informatiilor despre controlul intern se
realizeaza cu ajutorul procedeelor urmatoare: discutii cu conducerea
departamentului, observarea activitatii si a modului de desfasurare a
operatiunilor, examinarea limitata a operatiunilor si inregistrarilor.

Din punct de vedere tehnic, cunostintele obtinute cu ocazia planificarii


trebuie sa fie suficiente pentru a identifica:
- riscurile de erori majore;
- factorii care influenteaza riscul de erori majore;
- natura, durata si intinderea procedurilor de audit.
Dupa analiza aprofundata a controlului intern, se va proceda la o evaluare
preliminara a riscului de nerealizare corecta a controlului intern pentru fiecare
obiectiv de audit.

2) aspecte logistice sunt examinate in scopul realizarii eficiente a sarcinilor si


procedurilor de audit definite in prealabil. In cadrul planificarii este
recomandabil sa se evalueze resursele interne de care are nevoie auditul, cat
si momentul si locul in care se vor manifesta aceste necesitati. Din acest
punct de vedere trebuie luat in considerare:
- necesarul de personal si celelalte necesitati pentru executarea misiunii;
- auditorii externi care pot sa fie eventual implicati in executarea misiunii;
- utilizarea tehnicilor de revizie asistata de calculator;
- calendarul prevazut pentru lucrarile de audit; acesta depinde de factori ca:
 natura, calendarul si talia procedurilor de audit;
 disponibilitatea personalului din cadrul departamentului de
audit intern si al departamentului auditat;

19
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- locul unde se va desfasura auditul; este recomandabil sa se lucreze in
birourile departamentului auditat, intrucat personalul departamentului
auditat este mult mai usor de contactat;
Formatted: Italian (Italy)
- intocmirea bugetelor in termeni de timp si, eventual, de costuri; in general,
un buget detaliaza controalele ce urmeaza a fi realizate, cunostintele,
competentele si experienta de care este nevoie, precum si timpul si
costurile alocate misiunii; el constituie suportul indispensabil pentru
contabilitatea analitica auditului intern.
Bugetele in termeni de timp si de costuri, ecartul intre buget si realitate si
analiza acestui ecart nu sunt incluse in doarele de lucru, toate acestea fiind
eliminate in momentul in care nu mai sunt utile.
Pe masura desfasurarii misiunii de audit, este bine sa se procedeze la
efectuarea de ajustari ale bugetului, sa se compare timpul real cu timpul prevazut
si sa se estimeze timpul si costurile suplimentare fata de bugetul fixat.
Formatted: Italian (Italy)
Planificarea aspectelor logistice de audit presupune in general o colaborare
stransa cu departamentul auditat, inclusiv organizarea unor sedinte cu
conducerea si personalul angajat al acestuia, pentru a se conveni asupra unor
probleme importante, cum ar fi: calendarul de audit si locurile ce urmeaza a fi
vizitate, situatiile si informatiile pe care le va furniza personalul departamentului
in cauza etc.
In concluzie, in conformitate cu normele de referinta ale auditului financiar,
orice plan de misiune de audit trebuie sa contina informatii cu referire la:
1) societatea bancara – prezentare generala: denumire, coordonate, structura
organizatorica, locurile unde isi desfasoara activitatea, surt istoric,
obiectul de activitate, conducere si persoane de contact;
2) conturi – organizare si politici contabile, conturi previzionale, situatia
evolutiva a conturilor de rezultate si a principalelor posturi din bilanturile
contabile;

20
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3) sisteme si domenii semnificative – determinarea pragului de semnificatie,
identificarea functiilor si conturilor semnificative, prezentarea zonelor de
risc, identificarea punctelor forte si a celor slabe ale sistemului, stabilirea
atitudinii conducerii fata de controlul intern;
4) misiunea – natura acesteia (certificarea de conturi anuale, de conturi
consolidate, atestarea unor situatii particulare), principalele condditii
pentru realizarea activitatii de control (documente de solicitat, functii de
evaluat, data inventarului fizic, confirmari de primit, interventii ale
specialistilor);
5) organizarea misiunii – numarul si nivelul membrilor echipei, utilizarea
lucrarilor auditorilor interni sau externi, calendarul de interventii pe teren;
6) bugetul – determinarea orelor necesare pe feluri de lucrari, calculul
costurilor estimate in functie de experienta membrilor echipei, compararea
numarului orelor necesare cu limitele stabilite de normele profesionale si
justificarea diferentelor.

Continutul tip al unui plan de misiune este urmatorul (exemplu):

PLANUL DE MISIUNE
I. Prezentarea societatii bancare

21
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- denumirea societatii, - scurt istoric,
- sediul social, - consideratii succinte privind obiectul
- capital social si actionari, de activitate, piata, concurenta.
II. Informatii contabile
- bugete si conturi previzionale, exercitiului, comparabilitatea conturilor
- particularitatile sistemului contabil, anuale, intangibilitatea bilantului de
- principiile contabile: prudenta, deschidere, noncompensarea posturilor
permanenta metodelor utilizate, de activ si pasiv.
continuitatea activitatii, independenta
III. Definirea misiunii:
- natura misiunii: conturi anuale, conturi consolidate, previziuni;
- alti auditori, experti sau cenzori cu misiuni in unitatea auditata.
IV. Sisteme si domenii semnificative:
- prag de semnificatie, - controale semnificative pe care ne
- functii si conturi semnificative, putem sprijini.
- zone de risc identificate,
V. Orientarea programului de lucru:
- aprecierea controlului intern, - asistenta de specialitate necesara:
- lucrari deosebite, informatica, fiscala, juridica, tehnica,
- cofirmari de obtinut, interne sau - documente necesare pentru
externe, activitatatea desfasurata.
- inventare fizice,
VI. Echipa de specialisti si timpul alocat desfasurarii misiunii.
VII. Planificarea:
- repartizarea lucrarilor, urmeza a fi emise, cu data limita pana
- datele interventiilor pe etape, la care acestea vor fi prezentate.
Formatted: Italian (Italy)
- lista rapoartelor, scrisorile de
confirmare si alte documente ce

1.2.3. Desfasurarea misiunii

22
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Acest capitol se ocupa de descrierea modului in care se realizeaza
interventia de audit in plan practic si a modului in care se traduce aceasta in
dosarul de audit.

1. O echipa organizata
Repartizarea sarcinilor este o procedura initiala, determinanta pentru
misiunea de audit si depinde de structura ierarhica a echipeI; seful de misiune
are functia de incadrare si supervizare, asigurand in special analizele privind
punctele critice de audit si redactand raportul de audit. Colaboratorii sai au in
sarcina realizarea testelor si a controalelor.
Subordonarea sefului de misiune direct conducerii bancii este de altfel
garantia de independenta a echipei de audit intern fata de membrii
departamentului auditat.
2. Aprecierea controlului (auditului) intern
Auditul intern este ansamblul coordonat al tuturor masurilor adoptate in
interiorul societatii bancare pentru:
- protejarea activelor;
- promovarea eficacitatii exploatarii;
- asigurarea respectarii dispozitiilor legale;
- asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile.
Auditul intern cuprinde:
a. controlul administrativ intern
b. verificarea interna a operatiilor
c. autocontrolul salariatilor
d. controlul contabil intern.
Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat
constituie o serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei
dintre datele contabilitatii si realitate.

23
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Elementele de baza ale sistemului de audit intern sunt:
 existenta unui plan de organizare (definirea sarcinilor, definirea
limitelor de competenta si a raspunderilor, modul de circulatie a
informatiilor)
 competenta si integritatea personalului
 existenta unei documentatii satisfacatoare la nivelul societatii bnacare
respective (pornind de la producerea informatiilor si pana la arhivarea
acestora).
In scopul evaluarii auditului intern, auditorul orienteaza interventiile sale
asupra a trei intrebari principale:
a. care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiective
realizarea unui audit intern eficient?
b. Sunt aceste proceduri aplicate?
c. In ce masura aceste proceduri satisfac crearea unui bun audit
intern si pot conduce la elaborarea de documente financiar
contabile corecte?
Auditorii nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern, ci numai
acele elemente pe care vor sa se sprijine, alcatuind un program de verificare
care cuprinde urmatoarele etape:
a) descrierea procedurilor utilizate pentru elaborarea documentelor
justificative, stabilirea circulatiei documentelor si a sistemelor de
contabilizare a acestora (se utilizeaza tehnici descriptive sau diagrama de
circulatie – flow-chart);
b) efectuarea testelor de conformitate, care au ca obiect obtinerea confirmarii
ca descrierea procedurii a fost corect inteleasa si corepunde procedurilor
aplicate in unitatea respectiva; se pot efectua dupa diferite modalitati ca:
observarea directa, confirmare verbala, observarea ulterioara constand din
reluarea in intregime a circuitului plecand de la origine, pentru a-l testa;

24
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
c) evaluarea preliminara pentru a evidentia punctele slabe si forte ale
procedurilor sistemului contabil si de control intern;
d) efectuarea de teste de permanenta in scopul verificarii daca punctele forte
sau slabe fac obiectul unei aplicari efective si constante;
e) evaluarea definitiva si documentul de sinteza in care se precizeaza:
- veritabilele puncte forte;
- punctele slabe ca urmare a conceperii defectuase a sistemului de control
intern;
Formatted: Italian (Italy)
- punctele slabe datorate unor aplicari eronate a procedurilor sistemului.
Atunci cand anomaliile de functionare a sunt numeroase si pot afecta
fiabilitatea inregistrarilor contabile, auditorul va fi obligat sa-si reconsidere
evaluarea preliminara si nu va tine cont de auditul intern pe care l-a crezut util
pentru stabilirea programelor de control a conturilor.
Sondajele asupra functionarii sistemelor sunt organizate urmarindu-se
cele 2 tipuri de controale interne: controale de prevenire si controale de
detectare.
Formatted: Italian (Italy)
Auditorul semnaleaza conducerii, oral sau in scris, observatiile pe care le
are asupra controlului intern. Daca descopera lacune grave, el apreciaza daca
refuza certificarea sau daca o va face cu rezerve. El poate sugera ameliorarea
mediului existent.
Comunicarea observatiilor poate fi facuta printr-un raport asupra
controlului intern, al carui continut trebuie sa respecte urmatoarele principii:
Formatted: Italian (Italy)
- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a
folosi conducerii unitatii;
- prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati, pentru a
fi mai usor difuzate;

25
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Italian (Italy)
- analiza fiecarei probleme, in mod logic, de o maniera constructiva,
pentru a permite societatii sa utilizeze raportul ca instrument de
ameliorare a procedurilor.
3. Controlul conturilor
In functie de credibilitatea informatiilor obtinute in etapele precedente,
auditorul stabileste programele de control a conturilor pe baza carora sa poata
obtine elementele probante, necesare fundamentarii opiniei sale.
Aceasta etapa a misiunii are drept obiectiv reunirea elementelor probante
suficiente pentru a exprima o opinie motivata asupra conturilor anuale, ceea ce
presupune respectarea reglementarilor legale, si anume:
- regulile de prezentare si evaluare stipulate de normele in vigoare;
- regulile de prudenta;
- regulile referitoare la inventarieri;
- regulile de tinere a registrelor contabile si a contabilitatii;
- existenta activelor si a documentelor care atesta proprietatea societatii
bancare asupra acestora.
Programul de control al conturilor poate fi:
- restrans, cand controlul intern permite un grad rezonabil de asigurare ca
inregistrarile contabile ale operatiunilor sunt fiabile;
- extins, cand nu se poate sprijini pe concluziile controlului intern.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care
contine rubricile urmatoare:
1. lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile conturilor anuale;
2. intinderea esantionului, tinand seama de pragul de semnificatie si
eventualele erori ce pot fi descoperite;
Formatted: Italian (Italy)
3. indicarea datei la care a fost efectuat controlul, pentru stabilirea
cronologica a auditului;
4. referinta pentru foaia de lucru;

26
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
5. problemele intalnite.
Formatted: Italian (Italy)
Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmareste obtinerea elementelor
probante care sa ii permita sa dea certificarea asupra conturilor anuale,
utilizand procedee si tehnici care privesc:
 controlul asupra pieselor justificative;
 observare fizica;
 examenul analitic.
Pentru obtinerea elementelor probante, tehnicile de control folosite sunt:
 inspectia fizica si observatia;
 confirmarea directa de la terti;
 examenul documentelor primite de catre societatea bancara si care
servesc ca documente justificative sau la controlul operatiunilor
respective;
 examenul documentelor emise de catre societatea bancara;
 controlul aritmetic;
 analize, estimari si confruntari intre informatii si documente;
 examen analitic, care consta in:
- efectuarea de comparatii intre datele care rezulta din conturile anuale
si datele anterioare si previzionale ale societatii bancare;
- analiza abaterilor si tendintelor;
- studiul si analiza elementelor neobisnuite ce rezulta din comparatiile
efectuate;
- sinteza informatiilor verbale obtinute de la personalul de executie sau
de conducere al societatii bancare.
Tinand cont de numarul mare de operatiuni care se efectueaza de catre o
societate bancara, auditorul nu poate verifica integral rulajele sau soldurile unui
cont; el va cauta elementele probante prin analiza unui esantion adecvat,
utilizand tehnica sondajului.

27
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit
numar sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a
elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la
intreaga masa sau multime.
Auditorul poate folosi:
• sondajul statistic;
• sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experienta sa profesionala, care
insa nu permite o extrapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupra
intregii populatii.
Eficacitatea unui sondaj este determinata de definirea precisa a
obiectivelor sale. Auditorul trebuie sa explice in acest sens:
Formatted: Italian (Italy)
• ce urmareste sa probeze: in aceasta etapa auditorul trebuie sa
defineasca ceea ce va considera eroare sau anomalie (sa demonstreze
ca punctajul dintre avizele de expeditie si facturi poate evidentia toate
expedierile in curs de facturare);
• ca rata erorilor existente in multime nu depaseste rata maxima
acceptabila de anomalii de functionare, adica pragul peste care
auditorul va considera ca, controlul intern nu functioneaza de o
maniera satisfacatoare.
Alegerea masei trebuie bine identificata: numar de elemente sau valoare
cumulata in functie de natura sondajului efectuat; identificarea criteriilor care
vor permite sa se decida in timpul efectuarii sondajului daca elementul este
corect sau nu; cifrarea ratei de anomalii si de erori maxim acceptabile.

4. Documentarea lucrarilor de audit


4.a. Dosarul exercitiului

28
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Cuprinde totalitatea elementelor unei misiuni a caror utilitate nu depaseste
exercitiul controlat si permite asamblarea tuturor lucrarilor de la organizarea
misiunii si pana la redactarea raportului.
Dosarul exercitiului este utilizat pentru:
• mai buna organizare si controlul misiunii;
• documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca
programul s-a desfasurat fara omisiuni;
• inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la
colaboratori;
• justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
Dosarul exercitiului cuprinde:
• planificarea misunii:
• note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de catre altii;
• datele si durata vizitelor, locurile de interventie;
• compunerea echipei;
• data pentru emiterea raportului;
• bugetul de timp si realizarea lui.
• supervizarea lucrarilor:
• note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele
ridicate;
• aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea,
programul lucrarilor, executarea lucrarilor, concluziile lucrarilor si
continutul raportului de audit.
• aprecierea controlului intern:
• evaluarea punctelor tari, punctelor slabe si zonelor de risc;
• foi de lucru privind bazele de stabilire ale sondajelor asupra
functionarii sistemelor si detalii asupra sondajelor efectuate;
• comentarii asupra anomaliilor descoperite.

29
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• obtinerea de elemente probante:
• program de lucru;
• foi de lucru cuprinzand: obiectivul, detalii asupra lucrarilor efectuate,
eventualele comentarii si concluzii;
• documente sau copii de documente de la unitate sau de la terti
justificand cifrele examinate;
• detalii asupra detaliilor efectuate asupra conturilor anuale comparatii si
explicatii ale diferitelor variatii precum si concluziile;
• sinteza generala arezultatelor pe diferitele etape ale misiunii si tratarea
distincta a punctelor care ar putea avea o influenta asupra deciziei de
certificare;
• foi de lucru cu privire la faptele delictuale.

4.b. Dosarul permanent


Dosarul permanent permite evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si
transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de cunoastere a
intreprinderii.
Elementele unui dosar permanent sunt:
• fisa de caracterizare a unitatii auditate;
• scurt istoric al unitatii auditate;
• organigrama unitatii auditate;
• persoanele care angajaza unitatea auditata;
• conturile anuale ale ultimelor exercitii;
• note asupra statutului;
• procese verbale ale Consiliului de Administratie si Adunarii Generale a
Actionarilor;
• structura grupului;
• contracte, asigurari.

30
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Pentru a-si indeplini rolul de informare, dosarul permanent trebuie:
• tinut la zi:
• sa contina informatii actualizate cele perimate fiind eliminate ;
• sa nu contina documente voluminoase ale unitatii.

Cand se lucreaza asupra unor posturi din conturile anuale sau in alte
domenii auditorul poate:
• cerceta daca informatiile privind subiectul se gasesc in dosarul
permanent;
• verifica daca se prevedea aducerea la zi a dosarului permanent.
In concluzie, un dosar permanent trebuie sa cuprinda toate informatiile
permanente asupra operatiunii sau structurii controlate, si in special:
- organigrama departamentului;
- statisticile tranzactiilor;
- descrierea procedurilor;
- o analiza a punctelor importante din cotrolul intern;
- diverse informatii sau documente cu caracter permanent;
- rapoartele anterioare.
Dosarul de lucru pentru o misiune prin sondaj trebuie sa curpinda in mod
clar toate fisele de lucru elaborate, care contin operatiunile selectionate pentru
control, anomaliile gasite si, evident, concluziile. Acest dosar trebuie aprobat in
mod obligatoriu de catre seful misiunii.
Toate dosarele intocmite sunt pastrate si puse la dispozitia controlorilor
externi, care vor putea aprecia astfel magnitudinea si calitatea controalelor
efectuate.

31
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
5. Programe de lucru detaliate, care sunt definite inaintea declansarii
misiunii si dupa ce s-a definit strategia de audit. Ele contin obiectivele si
controalele de efectuat pentru sectiunile cuprinse in dosarul de lucru.

6. Rapoarte de calitate
Raportul de audit este suportul si scopul oricarei interventii de acest gen.
El este documentul pe baza caruia se fac aprecieri asupra:
- oamenilor (atat personalul departamentului controlat, cat si auditorii);
- eficientei structurii controlate;
- procedurilor si sistemului de control intern.
Principalele conditii de forma pe care trebuie sa le indeplineasca un
astfel de raport sunt:
- sa fie ingrijit si accesibil, deoarece acesta este destinat difuzarii;
- sa nu se foloseasca un limbaj prea tehnic;
- sa fie concis si bine organizat, dat fiind faptul ca el se adreseaza unor
persoane care nu au intotdeauna timpul necesar pentru a citi si analiza un
raport lung.
Raportul nu trebuie sa fie o sanctiune, ci, dimpotriva, trebuie sa propuna
baza de reflectie pentru ameliorarea in viitor a gestiunii riscurilor
departamentului auditat.

1.3 Auditul extern


In conformitate cu prevederile OUG nr. 75/1999, republicată, « Auditul
financiar reprezintă activitatea de examinare, în vederea exprimării de către
auditorii financiari, a unei opinii asupra situaţiilor financiare, în conformitate
cu standardele de audit, armonizate cu standardele internaţionale de audit ».
Această definiţie include, aşa cum se vede, atât activitatea de audit intern cât şi
cea de audit extern în zona auditului financiar, presupunând că ambele versiuni

32
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
de audit pot avea ca obiect situaţiile financiare. Ceea ce separă auditul extern
de auditul intern este însă în primul rând categoriile de beneficiari ai
rapoartelor de audit.
Astfel, în vreme ce rapoartele de audit intern au ca beneficiari
(ordonatori) în primul rând reprezentanţii proprietarilor societăţii şi
managementul acesteia, rapoartele de audit extern sunt destinate în mode
evident în primul rand terţilor, satisfacând interesul acestora legat de
cunoaşterea cât mai exactă a realităţii situaţiilor financiare ale societăţii,
certificată de către persoane independente.

În categoria persoanelor interesate de rezultatele auditului extern sunt


incluse:
o Investitorii care urmăresc valoarea propriei lor investitii în societate
şi calitatea acesteia exprimată în valoarea dividendelor ;
Formatted: Italian (Italy)
o Angajaţii societăţii, ce sunt interesaţi de stabilitatea financiară a
societăţii ;
o Statul, interesat de realitatea şi exactitatea taxelor şi impozitelor
plătite de societate
o Partenerii de afaceri ai societăţii, respectiv creditorii, inclusiv
furnizorii societăţii, ce sunt interesaţi de lichiditatea şi solvabilitatea
societăţii şi clienţii, interesaţi de calitatea pe termen lung a relaţiei cu
societatea.

Ţinand cont de pretenţiile justificate ale terţilor interesaţi de calitatea


auditului extern, este de la sine înţeles faptul că, pe de o parte, calificarea
auditorului extern trebuie dovedită – această activitate fiind obligatoriu a se
realiza de către persoane specializate – iar pe de altă parte trebuie dovedită şi
independenţa auditorului faţă de societate, astfel încât cititorul rapoartelor de

33
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
audit să aibă certitudinea obiectivităţii informaţiilor prezentate de acesta. Din
acest motiv, băncile îşi aleg auditorii situaţiilor financiare dintre numele
recunoscute sub aspectul calificării şi independenţei, iar relaţiile lor de afaceri
ce depaşesc de regulă graniţele unei ţări, impun acestora alegerea unui auditor
financiar recunoscut pe plan internaţional, al cărui nume rezonează şi în ţările
de origine ale partenerilor bancari. Reglementările bancare româneşti chiar
impun ca situaţiile financiare publicate de băncile din România să fie auditate
de auditori cu experienţă şi independenţă recunoscute. Spre exemplu,
condiţiile de autorizare pentru funcţionarea unei bănci în România (art. 17 din
Legea bancară nr. 58/1998 republicată), prevăd nominalizarea auditorului
financiar, experienţa şi indenendenţa acestuia fiind o condiţie a autorizării (cf.
art. 20 din Legea menţionată). Schimbarea auditorului este de asemenea,
obligatoriu a fi notificată îi acceptată de către instituţia de autorizare. De
asemenea, partenerii băncilor ţin cont, în evaluarea riscurilor legate de relaţia
cu o anumită bancă, şi implicit a nivelurilor limitelor de angajare financiară cu
aceasta, de calitatea şi renumele auditorului financiar.
Rapoartele de audit extern devin astfel documente financiare oficiale ale
instituţiilor bancare, o carte de vizită a acestora, certificată şi, într-o anume
măsură, garantată de auditorul financiar. Apare astfel o structură simbiotică a
intereselor celor două instituţii, ce se reprezintă reciproc din punct de vedere al
imaginii pe piaţă.
Pe de altă parte, auditul extern se orientează în special asupra studierii
situaţiilor financiare ale societăţii. Aceasta presupune în primul rând analiza
politicilor contabile ale societăţii, congruenţa acestora cu standardele şi
normativele contabile, precum şi analiza modalitaţilor în care societatea aplică
aceste politici contabile în demersul contabil regăsit în situaţiile financiare.
Produsul contabilităţii îl reprezintă informaţia contabilă, iar obiectivul său
este obţinerea unei imagini fidele a situaţiilor financiare anuale care cuprind

34
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie şi
notele la conturile anuale .
Situaţiile financiare trebuie să furnizeze informaţii care prezintă fidel
rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii, reflectă realitatea economică a
tranzacţiilor realizate, sunt imparţiale, prudente, relevante şi credibile. Pentru
realizarea calităţii informaţiilor prezentate în situaţiile financiare se aplică
prevederile Standardelor de Contabilitate Naţionale relevante şi/sau
Standardele de Contabilitate Internaţionale pentru a oferi o imagine fidelă a
patrimoniului, a profitului (pierderii) şi a fluxurilor de trezorerie. De precizat
că în ultimii ani autorităţile de reglementare în domeniul contabilităţii
(Ministerul Finanţelor Publice şi organismul profesional contabil – Corpul
Exterţilor Contabili şi al Contabililor Autorizaţi din România, respectiv Banca
Naţională a României pentru instituţiile de credit) fac eforturi considerabile
pentru armonizarea standardelor contabile naţionale cu standardele
internaţionale de contabilitate şi cu standardele europene contabile, înca uşor
diferite de standardele internaţionale.
Diversitatea activităţilor economico-financiare, dezvoltarea pieţelor de
capital, a instituţiilor bancare, etc. au condus la creşterea complexităţii
lucrărilor contabile ce pot atrage erori în prelucrarea datelor, interpretarea şi
evaluarea lor cu consecinţe negative asupra deciziilor utilizatorilor de
informaţii contabile.
Mai mult, producătorii de informaţii contabile nu pot fi obiectivi faţă de
operaţiunile efectuate şi, implicit, faţă de rezultatele concretizate în conturile
anuale, ceea ce ridică semne principiale de incertitudine cu privire la calitatea
şi obiectivitatea demersului contabil.
Formatted: Italian (Italy)
Incertitudinile asupra realităţii informaţiei contabile cuprinse în situaţiile
financiare anuale poate fi date şi de calităţile moral-profesionale ale
producătorilor de informaţii .

35
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
La rândul lor, utilizatorii informaţiei contabile investitorii, salariaţii, credi-
torii, furnizorii, clienţii, guvernele şi administraţiile, publicul, în funcţie de
specificul mediilor economice, culturale, politice şi juridice diverse, au interese
diferite asupra nevoii de informare.
Conflictul de interese între utilizatorii şi producătorii de informaţie
contabilă trebuie estompat de activitatea unei elite profesionale în domeniu,
reprezentată de auditori care au, prin efectul legii, calitatea de expert contabil,
contabil autorizat cu studii economice superioare, societăţi de expertiză,
cenzori etc., înscrişi ca membri în Camera Auditorilor Financiari.
Formatted: Italian (Italy)
Scopul activităţii auditorilor este acela de a restabili o încredere
rezonabilă între producători şi utilizatori ai informaţiei contabile. Astfel,
auditorii contribuie la protejarea intereselor diferitelor categorii de beneficiari
ai informaţiei contabile, atunci când aceştia iau decizii economice.
Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 1 arată că „informaţia finan-
ciară are ca obiectiv furnizarea unei informaţii utile în luarea deciziilor
economice şi financiare“.
Obiectivul de utilitate al informaţiei este preluat în toate cadrele
conceptuale de contabilitate. Deci între producători şi beneficiari ai informaţiei
contabile se interpune auditorul, în calitatea sa de expert contabil. Expertul
contabil este un profesionist de înaltă clasă cu o pregătire teoretică superioară,
cu calităţi morale şi etică profesională, o experienţă practică îndelungată,
recunoscut în domeniul respectiv ca persoană de mare competenţă şi autoritate.
Auditul a fost definit în literatura de specialitate străină şi naţională ca
examinarea profesională efectuată de o persoană autorizată, independentă, în
vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele a situaţiilor
financiare anuale
Situaţiile financiare trebuie să furnizeze informaţii utile pentru adoptarea
deciziilor economice, pentru a hotărî utilizarea profitului, oportunitatea de

36
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
cumpărare sau vânzare a unei investiţii de capital, pentr a evalua deficienţele în
răspunderea managerială, capacitatea întreprinderii de a plăti şi de a oferi alte
beneficii angajaţilor săi, pentru a evalua garanţiile pentru credite acordate
întreprinderii, a determina politicile de impozitare, pentru calculul profitului şi
distribuirea dividendelor ori a elabora date statistice despre venitul naţional.
Formatted: Italian (Italy)
Situaţiile financiare sunt întocmite conform unui model contabil bazat pe
costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului
financiar. În acest sens, s-a elaborat „Cadrul general de întocmire şi prezentare
a situaţiilor financiare“ elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate
Internaţionale. Acest cadru poate fi aplicat oricărui model contabil, precum şi
concepte privind capitalul şi menţinerea lui, opţiunea pentru tratamente
contabile alternative permise de IAS.
Auditorii trebuie să aibă în vedere, potrivit „Cadrului general“,
îndeplinirea obiectivului situaţiilor financiare, caracteristicile calitative care
determină eficienţa informaţiei contabile din situaţiile financiare, modul de
evaluare a elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile financiare ca
fiind principala sursă de informaţii a utilizatorilor.
Astfel, auditul financiar contabil este orientat spre:
Formatted: Italian (Italy)
1. verificarea respectării cadrului conceptual al contabilităţii (postulate,
principii, norme şi reguli de evaluare), general acceptat, a procedurilor interne
stabilite de conducerea agentului economic (audit intern sau statutar).
Procedura reprezintă o înlănţuire logică de operaţiuni, cu scopul de a atinge un
anumit obiectiv.
2. verificarea şi certificarea reflectării în contabilitate a situaţiilor financiare,
imaginea lor fidelă, clară şi completă pe întreg exerciţiul financiar. Legea
Contabilităţii nr. 82/1991 va fi aplicată împreună cu Cadrul general de
armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire şi

37
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASC, Standardele de
Contabilitate Internaţionale şi Naţionale.
Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere şi prelucrare a
datelor sunt bine stabilite şi dacă se aplică în permanenţă. Câmpul de aplicaţii
nelimitat al contabilităţii impune aplicarea unei deontologii profesionale care
implică prudenţa, regularitatea şi sinceritatea situaţiilor financiare. Aceasta
presupune o imagine fidelă a patrimoniului, a contului de profit şi pierdere şi a
fluxurilor de trezorerie. Asigurarea imaginii fidele depinde de respectarea
principiilor arătate mai sus.
Regularitatea contabilităţii presupune respectarea regulilor procedurilor
contabile şi a principiilor general acceptate prevăzute de Legea Contabilităţii
nr. 82/1991 şi de Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor
financiare elaborat de IASC, precum şi de Standardele de Contabilitate
Internaţionale şi Naţionale. Principiile contabile sunt enunţate şi de Standardele
Naţionale de Contabilitate.
1. Principiul prudenţei trebuie să răspundă, potrivit Directivei a IV-a, la
două imperative:
• Numai beneficiile realizate la data închiderii bilanţului pot fi înscrise
în acest cont;
• Trebuie să se ţină seama de toate riscurile previzibile şi de pierderile
eventuale care au apărut în cursul exerciţiului sau al unui exerciţiu
anterior, chiar dacă aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decât
între data de închidere a exerciţiului şi data de întocmire a bilanţului.
Trebuie să se ţină cont de deprecieri, indiferent dacă exerciţiul se
încheie cu pierderi sau cu beneficii.
Principiul trebuie aplicat cu bună-credinţă; el nu admite supraevaluarea
elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de

38
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
pasiv şi a cheltuielilor ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile
generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului financiar curent sau anterior.
Formatted: Italian (Italy)
În elaborarea situaţiilor financiare pot apărea incertitudini care inevitabil
sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi a valorii lor. De exemplu, încasarea
creanţelor incerte şi litigioase, durata de viaţă probabilă a echipamentelor
tehnologice.
Doar câteva exemple unde prudenţa înseamnă a lua în calcul un grad de
precauţie în efectuarea raţionamentelor necesare pentru a realiza estimări în
condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraeva-
luate, iar datoriile şi cheltuielile să nu fie subevaluate.
În acelaşi timp, prudenţa nu permite constituirea de rezerve sau provizi-
oane fără obiect sau supradimensionate, subevaluarea conştientă a activelor sau
veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau a cheltuielilor.
2. Principiul permanenţei metodelor are ca obiect continuitatea aplicării
regulilor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elemen-
telor patrimoniale şi a rezultatelor, astfel încât să se asigure comparabilitatea în
timp a informaţiilor contabile.
3. Principiul continuităţii activităţii care presupune că entitatea
patrimonială îşi va continua în mod normal funcţionarea într-un viitor
previzibil fără a intra în starea de lichidare sau de reducere sensibilă a
activităţii. Astfel, situaţiile financiare trebuie să fie întocmite pe o bază diferită
de evaluare.
4. Principiul independenţei exerciţiului se referă la delimitarea în timp a
cheltuielilor şi veniturilor aferente activităţii agentului economic pe măsura
angajării acestora şi a trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă.
Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci
când acestea se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este
încasat sau plătit şi este înregistrat în evidenţele contabile şi raportat în

39
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare care respectă
acest principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile
trecute, care au implicat plăţi şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din
viitor şi despre resursele privind încasările viitoare.
5. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu.
Bilanţul de deschidere trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a
exerciţiului anterior. Orice eroare constatată în exerciţiul curent aferentă
exerciţiului încheiat se operează fără să se modifice bilanţul din exerciţiul
anterior.
6. Principiul necompensării. Elementele de activ şi de pasiv se
evaluează şi se înregistrează în contabilitate separat, fără să fie permisă
compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi
între veniturile şi cheltuielile înregistrate în contul de rezultate.
7. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv În
vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, se va
determina separat suma sau valoarea corespunzătoare fiecărui element
individual de activ sau de pasiv.
8. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului Potrivit
acestui principiu, toate informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să
reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma
lor juridică.
9. Principiul pragului de semnificaţie. Pragul de semnificaţie arată
valoarea semnificativă a oricărui element şi trebuie prezentat separat în cadrul
situaţiilor financiare. Toate elementele care au valori nesemnificative şi sunt de
aceeaşi natură sau au funcţii similare sunt consemnate, fără să fie necesară
prezentarea lor separată.
În situaţia în care se fac abateri de la aceste principii în cazuri
excepţionale, ele vor fi prezentate în notele la conturile anuale. Notele vor fi

40
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
însoţite de motivaţiile acestor abateri, precum şi de prezentarea unei evaluări a
efectelor lor asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a contului de
profit şi pierdere.
Sinceritatea urmăreşte aplicarea cu bună-credinţă a principiilor şi regulilor
contabilităţii. Persoana desemnată cu întocmirea situaţiilor financiare este
obligată să analizeze operaţiunile înregistrate în documentele primare înainte
de a fi înregistrate în contabilitate din punct de vedere legal şi al eficienţei lor.
Pentru auditor, sistemul informaţional reprezintă principala sursă de informare,
dar şi unul dintre obiectivele sale.
Importanţa auditului financiar contabil constă în sporirea credibilităţii
informaţiei din situaţiile financiare, pentru viitoarele decizii ale utilizatorilor de
informaţii. Faptul că verificarea bilanţului contabil se face de un auditor
independent, un bun profesionist, cu calităţi morale deosebite concură la
realizarea uneia dintre calităţile informaţiei contabile, şi anume credibilitatea
ei.
Formatted: Italian (Italy)
Pentru o firmă, implicit pentru o societate bancară, auditul reprezintă şi o
vedere critică de ansamblu pentru evaluarea unei situaţii financiar-contabile
determinate. Evaluarea critică a situaţiilor financiare se face de un profesionist
independent, care trebuie să-şi îndeplinească misiunea fără a ţine seama de
posibile conflicte de interese existente între utilizatorii externi de informaţie şi
unitatea auditată.
Formatted: Italian (Italy)
Utilizatorii de informaţie contabilă folosesc situaţiile financiare pentru
deciziile lor viitoare. Adesea, ei au interese diferite faţă de alţii, astfel:
1. Investitorii prezenţi şi potenţiali sunt interesaţi de riscul inerent al
tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de
informaţii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să
vândă acţiunile. Acţionarilor nu le este indiferentă informaţia care le
permite să evalueze capacitatea întreprinderii de a plăti dividende. Ei doresc

41
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
o transparenţă totală cu privire la situaţia patrimoniului, mărimea profitului
şi modul de repartizare a acestuia. Pe de altă parte, obţinerea de dividende
cât mai mari va reduce sursele de finanţare necesare dezvoltării.
2. Salariaţii. Personalul angajat şi sindicatele care reprezintă salariaţii sunt
interesaţi de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderii
lor. Ei au în vedere informaţii care le permit să evalueze capacitatea
întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii, oportunităţi profesionale,
specializări etc.
3. Creditorii financiari sunt preocupaţi de informaţii care le permit să evalueze
dacă întreprinderea are posibilitatea să ramburseze împrumuturile primite şi
dobânzile aferente la scadenţă.
4. Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţii care le
permit să determine dacă sumele pe care le au de primit vor fi plătite la
scadenţă. Creditorii comerciali sunt interesaţi pe o perioadă mai scurtă dacă
nu sunt dependenţi de continuarea activităţii întreprinderii ca principal
client al firmei, interesaţi dacă îşi pot încasa sumele avansate.
5. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii, mai ales
când au tranzacţii economico-financiare pe termen lung şi sunt dependenţi
de acea societate.
6. Guvernul şi administraţiile fiscale sunt interesate de alocarea resurselor şi
de activitatea societăţii precum şi de valoarea profitului impozabil. Aceste
informaţii vizează dezvoltarea sau inhibarea unor sectoare de activitate
pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calcule
macroeconomice în vederea determinării venitului naţional, a Produsului
Intern Brut şi a altor indicatori statistici.
7. Publicul este interesat de întreprinderi în ceea ce priveşte numărul de
angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta

42
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
publicul prin informaţii despre evoluţia în prezent şi în viitor a sferei
activităţii întreprinderii, a potenţialul ei financiar.
8. Managerii Responsabilitatea principală de a întocmi şi prezenta situaţiile
financiare ale întreprinderii revine conducerii. Dacă nu sunt acţionari
principali, ei urmăresc prin situaţiile financiare să arate un rezultat financiar
confortabil, astfel ca activitatea lor să fie apreciată pozitiv, dar în acelaşi
timp, pentru a nu fi distribuite dividende mari, cu scopul de a păstra sursele
de autofinanţare.

Obiectivul situaţiilor financiare este aşadar acela de a furniza informaţii


despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare care
satisfac necesităţile economice ale majorităţii utilizatorilor. Ele reprezintă
rezultatele administrării întreprinderii de către conducător, inclusiv modul de
gestionare a patrimoniului şi a resurselor încredinţate. Există utilizatori care
doresc să evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii
pentru a lua decizii economice.
Situaţiile financiare nu oferă însă toate informaţiile de care utilizatorii au
nevoie pentru luarea deciziilor economice, deoarece, în mare măsură, acestea
arată efectele financiare ale unor evenimente trecute şi nu oferă, de regulă,
informaţii nefinanciare.
Credibilitatea în imaginea fidelă furnizată de contabilitate este dată de
respectarea cadrului conceptual contabil, de aplicarea corectă a calităţii proce-
durilor utilizate, de principiile referitoare la regularitate şi sinceritate, de
calităţile moral-profesionale ale producătorilor de informaţii contabile.
Auditul este chemat să exprime o opinie independentă asupra situaţiilor
financiare, menită să apere în mod egal pe toţi utilizatorii de informaţie
contabilă. Pe baza opiniei lor, utilizatorii iau decizii care necesită evaluarea
capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri de numerar pentru a plăti angajaţii,

43
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
furnizorii, dobânzile, de a rambursa creditele şi de a plăti dividendele. Pentru a
evalua capacitatea de a genera numerar, informaţiile trebuie sintetizate asupra
poziţiei financiare, performanţei şi modificările ce sunt posibile să apară cu
privire la solvabilitatea şi lichiditatea întreprinderii.
Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru a anticipa nevoile
viitoare de creditare, modul în care beneficiile şi fluxurile viitoare de trezorerie
vor fi repartizate între cei care au interes faţă de întreprindere.
Lichiditatea şi solvabilitatea sunt utile pentru a previziona capacitatea
întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente, de a formula
raţiona-mente despre eficienţa cu care firma poate utiliza noi resurse.
Informaţiile suplimentare sunt cuprinse în Notele la situaţiile financiare.
Utilitatea informaţiei oferite de situaţiile financiare este dată de carac-
teristicile calitative: inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea şi
comparabilitatea informaţiilor.
Inteligibilitatea situaţiilor financiare semnifică faptul că acestea trebuie
uşor înţelese de utilizatori, care dispun de cunoştinţe suficiente privind
activitatea întreprinderii, noţiuni de contabilitate. Chiar dacă informaţiile
complexe incluse în situaţiile financiare prin relevanţa lor concură în luarea
deciziilor economice şi sunt dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori, ele nu
trebuie omise.
Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile utilizatorilor
care concură la evaluarea evenimentelor trecute, prezente sau viitoare,
corectând sau confirmând evaluările lor anterioare. Convergenţa rolului de
previziune cu cel de confirmare a informaţiilor este evident. Astfel, informa-
ţiile despre structura activelor şi pasivelor au valoare pentru utilizatori atunci
când previzionează capacitatea întreprinderii de a profita de oportunităţi şi de a
elimina riscurile potenţiale. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma
previziunile anterioare şi rezultatele activităţilor planificate.

44
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Informaţiile cu privire la poziţia financiară şi performanţele precedente
sunt frecvent utilizate pentru deciziile viitoare: plata dividendelor şi a salariilor,
evoluţia preţurilor privind garanţiile, capacitatea întreprinderii de a-şi onora
obligaţiile scadente.
De asemenea, veniturile şi cheltuielile cu caracter accidental, excesive sau
anormale trebuie evidenţiate distinct în Note.
Natura informaţiei şi pragul de semnificaţie influenţează relevanţa
informaţiei. Există situaţii când natura informaţiei este suficientă pentru a
determina relevanţa sa. Spre exemplu, dezvoltarea unei secţii de producţie
poate evalua riscurile şi oportunităţile întreprinderii cu privire la concurenţa
furnizorilor în achiziţia necesarului de materii prime, piaţa potenţială a
clienţilor interesaţi să cumpere produsele fabricate, preţurile pieţei şi
concurenţa cu privire la desfacerea stocurilor de produse.
Formatted: Italian (Italy)
În alte situaţii, natura şi pragul de semnificaţie ale informaţiei sunt
necesare. Spre exemplu, o pondere mare a conturilor curente cu solduri reduce
trebuie avută în vedere pentru a previziona evoluţia şi stabilitatea acestora fără
a fi nevoie de o prezentare detaliată. Informaţiile sunt semnificative dacă
omisiunea sau informaţia eronată ar putea influenţa deciziile economice ale
utilizatorilor care le iau pe baza situaţiilor financiare.
Pragul de semnificaţie este dependent de mărimea elementului sau a erorii
analizate prin prisma omisiunii sau a unei părţi a situaţiilor financiare greşite.
Pragul de semnificaţie reprezintă o limită peste care valoarea erorii prezentate
în situaţiile financiare poate influenţa negativ decizia utilizatorilor.
Informaţia prezentată în situaţiile financiare are calitatea de a fi credibilă
atunci când nu conţine erori semnificative, iar utilizatorii au încredere că
reprezintă corect ceea ce se aşteaptă în mod rezonabil să reprezinte.
Dacă informaţia este relevantă dar nu este credibilă, recunoaşterea ei
poate conduce la decizii eronate. De exemplu, dacă un client creditat are un

45
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
litigiu pentru neplata la termen a ratelor scadente şi ar fi foarte aproape ca acest
litigiu să se termine în avantajul clientului, nu ar fi cea mai bună soluţie pentru
bancă să înregistreze în bilanţ un provizion la întreaga valoare. Cel mai bine ar
fi ca valoarea debitului solicitat şi a conflictului existent să fie prezentată într-o
notă a situaţiilor financiare.
Pentru a fi credibilă, informaţia trebuie să aibă în vedere reprezentarea
fidelă a tranzacţiilor şi evenimentelor care se concretizează în active, obligaţii
(datorii), capitalul propriu ca sursa proprie de finanţare, ce trebuie să îndepli-
nească criteriile de recunoaştere.
Informaţiile financiare sunt supuse unui anumit risc de lipsă de
credibilitate. Dificultăţile existente pentru identificarea tranzacţiilor, alte
elemente patrimoniale ce urmează să fie evaluate, conceperea şi aplicarea
tehnicilor de evaluare şi prezentare pot atrage riscul ca informaţia să nu fie
credibilă.
Pentru a minimaliza riscul cu privire la credibilitatea informaţiei, se are în
vedere ca tranzacţiile şi evenimentele prezentate de informaţia contabilă să fie
în concordanţă cu realitatea economică şi nu doar cu forma lor juridică.
Prevalenţa economicului asupra juridicului influenţează informaţia pentru a
atinge credibilitatea sa. În acelaşi timp, informaţia cuprinsă în situaţiile
financiare trebuie să fie neutră, lipsită de influenţe.
Selectarea şi prezentarea informaţiei, pentru a satisface un obiectiv
dinainte stabilit, afectează neutralitatea sa.
Credibilitatea informaţiei nu poate fi realizată dacă există influenţe din
interiorul întreprinderii sau din afară.
De asemenea, persoana însărcinată cu elaborarea situaţiilor financiare
trebuie să includă un grad de precauţie pentru evaluarea activelor şi veniturilor
în condiţii de incertitudine. Prudenţa nu permite subevaluarea datoriilor şi a
cheltuielilor şi supraevaluarea activelor şi a veniturilor. În acelaşi timp,

46
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
prudenţa nu permite constituirea de provizioane fără obiect sau subevaluarea
voită a activelor sau a veniturilor. În astfel de cazuri, situaţiile financiare nu
mai sunt neutre şi nu mai pot fi credibile dacă prudenţa nu este aplicată corect.
Informaţiile din situaţiile financiare trebuie să fie transparente, complete în
limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie în strânsă corelaţie cu costul
obţinerii acelei informaţii.
O omisiune sau eroare a cărei semnificaţie este importantă conduce la o
informaţie falsă, lipsită de credibilitate.
Nevoia de comparabilitate nu este rutină, pentru a deveni un impediment
în introducerea de standarde de contabilitate care să ofere o mai bună imagine
fidelă a situaţiilor financiare. Evidenţierea în contabilitate în mod unitar a unei
tranzacţii economico-financiare sau eveniment este dăunătoare dacă metoda
respectivă nu menţine caracteristicile calitative de relevanţă şi credibilitate.
Politica contabilă trebuie schimbată dacă există alte alternative mai relevante şi
credibile.
Utilizatorii trebuie să fie capabili să identifice diferenţele între politicile
contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente utilizate atât de aceeaşi
întreprindere de la o perioadă la alta, cât şi de diferite unităţi. Prezentarea
politicilor contabile utilizate de întreprindere concură la realizarea
comparabilităţii.
Compararea situaţiilor financiare în timp de către utilizatori conduce la
identificarea tendinţelor în poziţia financiară şi performanţele întreprinderii.
Formatted: Italian (Italy)
Structurile bilanţului, legate direct de evaluarea poziţiei financiare, sunt
activele, datoriile şi capitalul propriu. Structura contului de profit şi pierdere,
legată în mod direct de evaluarea performanţei, o constituie veniturile şi
cheltuielile.
O informaţie relevantă şi credibilă are şi limite. Este vorba de opor-
tunitatea raportărilor financiare, raportul cost – beneficiu şi echilibrul între

47
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
caracteristicile calitative ale informaţiei contabile. Standardele Internaţionale
de Contabilitate precizează că întârzierea exagerată în raportarea informaţiei
datorită exesului de analiză conduce la pierderea relevanţei informaţiei. Condu-
cerea este nevoită în astfel de situaţii să selecteze între valoarea relativă a
raportării la un moment dat şi furnizarea de informaţii credibile.
Pentru a realiza un echilibru între relevanţă şi credibilitate, elementul
fundamental este satisfacerea adecvată a necesităţilor utilizatorilor în procesul
de luare a deciziilor economice. Într-o raportare financiară se poate realiza
relevanţa, dar aceasta să nu fie credibilă. Astfel, o informaţie oportună conduce
la raportarea tuturor aspectelor unei tranzacţii sau a unor evenimente, fără ca
acestea să fie cunoscute afectându-se astfel credibilitatea.
Pe de altă parte, dacă raportarea este permanent întârziată până când sunt
cunoscute toate detaliile legate de acea tranzacţie, informaţia este credibilă, dar
nu mai prezintă relevanţa aşteptată. Ea este de utilitate redusă pentru utilizatori
care între timp au trebuit să ia deja decizii.
Raportul cost – beneficiu al informaţiei este mai degrabă o limitare sau o
constrângere decât o caracteristică calitativă. De regulă, beneficiile rezultate
din informaţii trebuie să depăşească costul furnizării acestora. Evaluarea
profiturilor şi a costurilor reprezintă un raţionament profesional. Costurile nu
sunt suportate în totalitate de utilizatorii care au beneficii de pe urma
informaţiilor.
De regulă, informaţia este pregătită pentru un utilizator, iar alţii pot obţine
beneficii şi se pot bucura, spre exemplu, de furnizarea informaţiilor
Formatted: Spanish (Spain-Modern
suplimentare. În practica economică relaţia cost-beneficiu este greu de aplicat Sort)

cazurilor particulare.
Echilibrul între caracteristice calitative este necesar pentru a satisface
obiectivul situaţiilor financiare.

48
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Situaţiile financiare sunt adesea analizate şi validate ca prezentând o
imagine fidelă a poziţiei financiare (activele, datoriile şi capitalul propriu),
performanţa (profitul ca bază de referinţă pentru alţi indicatori: rentabilitatea
investiţiei sau rezultatul pe o acţiune) şi modificările poziţiei financiare a unei
societăţi.
În elaborarea situaţiilor financiare, majoritatea societăţilor adoptă
conceptul financiar al capitalului (banii investiţi sau puterea de cumpărare
investită). Selectarea celui mai bun concept privind capitalul trebuie să aibă la
bază necesităţile utilizatorilor de informaţii prezentate în situaţii financiare.
Dacă utilizatorii sunt preocupaţi de menţinerea capitalului nominal investit sau
a puterii de cumpărare a capitalului investit, societatea va adopta conceptul
financiar al capitalului. Dacă utilizatorii sunt preocupaţi de capacitatea de
exploatare a societăţiii, va trebui utilizat conceptul fizic al capitalului. În
funcţie de conceptul ales, se tinde către realizarea obiectivului urmărit în
determinarea profitului.
Menţinerea capitalului financiar are loc atunci când profitul se obţine în
condiţiile în care valoarea financiară sau monetară a activelor nete la sfârşitul
exerciţiului financiar este mai mare decât valoarea financiară sau monetară a
activelor nete de la începutul perioadei.
Menţinerea capitalului fizic are loc atunci când profitul se obţine în
condiţiile în care capacitatea de exploatare la sfârşitul perioadei este mai mare
decât capacitatea de la începutul perioadei.
Conceptul de menţinere a capitalului oferă punctul de referinţă pentru
măsurarea profitului. Profitul este valoarea care rămâne după ce cheltuielile au
fost deduse din venituri. Dacă cheltuielile depăşesc veniturile, valoarea
reziduală este o pierdere netă.

49
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Alegerea bazelor de evaluare şi a conceptului de menţinere a nivelului
capitalului determină modelul contabil utilizat pentru elaborarea situaţiilor
financiare.
Există modele contabile diferite care prezintă un anumit grad de relevanţă
şi credibilitate, iar managementul trebuie să găsească un echilibru între
relevanţă şi credibilitate.
Sintetizând cele prezentate mai sus, auditul trebuie să restabilească o
încredere rezonabilă între producătorii şi utilizatorii de informaţie contabilă.
Rolul lor de a asigura utilizatorii de informaţii că s-au respectat principiile
contabile general acceptate şi procedurile interne stabilite de conducerea
întreprinderii, precum şi reflectarea imaginii fidele a situaţiilor financiare
reprezintă cheia succesului în menirea pe care o au.

CAPITOLUL 3
TEHNICI, PROCEDEE SI INSTRUMENTE ALE AUDITULUI
BANCAR

3.1 Relatiile bancii cu auditorii externi si cu autoritatea de reglementare


În materie de audit bancar o serie de reglementări generale şi specifice
guvernează atât formele de audit cât şi relaţiile băncii cu entităţile din amontele
şi avalul procesului de auditare. Astfel, pornind de la obligaţiile prevăzute în
Legea nr. 31/1991 privind societăţile comerciale, republicată şi respectiv Legea
bancară nr. 58/1998, republicată privind organizarea activităţii de audit intern
şi angajarea de auditori externi, ţinând cont de Standardele Internaţionale de
audit adoptate de comunitatea profesională din România, şi având în vedere

50
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
prevederile Normei nr. 17/2003 a Băncii Naţionale a României privind
organizarea şi controlul intern al activităţii instituţiilor de credit şi
administrarea riscurilor semnificative, precum şi organizarea şi desfăşurarea
activităţii de audit intern a instituţiilor de credit, şi de asemenea Hotărârea
Camerei Auditorilor Financiari din România Nr. 88/2007 pentru aprobarea
Normelor de audit intern, băncile trebuie să-şi asume toate eforturile de
organizare a proceselor de audit intern şi de angajare de auditori externi,ţinând
cont de specificul activităţii şi de interesele proprii ale autoritatilor de
supraveghere şi ale terţilor interesaţi.
Formatted: French (France)

Astfel relatiile sistemului de audit si control intern cu entitatile externe ce


au misiunea legala de a efectua auditarea unei banci sunt generate de
reglementarile Bancii centrale care, in baza functiei sale de supraveghere,
solicita opinia auditorilor externi asupra activitatii bancilor.

Sistemul de audit Auditorul


si control intern independent

Autoritatea de supraveghere

Formatted: Italian (Italy)


Cu precadere in activitatea bancara, prezenta auditorilor externi este
indiscutabila, indiferent de magnitudinea si eficienta dispozitivului de control
si audit intern. Aceasta pentru ca, in Romania, asa cum am mai precizat, legea
bancara in vigoare stabileste, pentru bancile comerciale autorizate sa
desfasoare activitati specifice, obligativitatea numirii unui auditor extern care
sa asiste banca in tinerea evidentelor contabile, sa emita o opinie asupra

51
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
situatiilor financiare, precum si sa informeze Banca Nationala a Romaniei
asupra actelor frauduloase care au avut loc in interiorul bancii.
Auditul intern si extern au axe de interventie care pot fi identice sau
complementare.
In ceea ce priveste interventiile identice, recursul la auditul extern poate fi
justificat prin:
• ratiuni logistice, cum ar fi: lipsa de disponibilitate a auditului intern,
supletea recursului la auditorii externi;
Formatted: Italian (Italy)
• ratiuni tehnice: apelul la o specializare pe care auditul intern nu o
stapaneste, sau pe care nu este capabil sa o puna in practica in cele mai
bune conditii de rentabilitate.
In ceea ce priveste interventiile complementare, interventia auditului
extern vine in completarea lucrarilor realizate de auditul intern si este in special
cazul interventiilor de audit contabil, pentru intocmirea situatiilor financiare
publicabile (asa-numitul “comisariat de conturi”).
In nici un caz recursul la auditul extern nu trebuie interpretat ca o
denigrare a auditului intern de catre conducerea bancii. Din acest motiv este
preferabil si natural sa se stabileasca relatii de colaborare intre echipa de audit
intern si cea de audit extern, in scopul de a optimiza costurile si timpii de
interventie, precum si de a mari calitatea concluziilor celor doua tipuri de audit,
printr-un schimb de informatii si de cunostinte.
De aceea, pentru a-si completa imaginea asupra bancii si a-si formula o
opinie riguroasa, auditorul extern se va baza pe concluziile formulate de
departamentul de audit intern, concentrandu-si atentia in continuare asupra
evaluarii functiei de audit intern, asupra testarii si evaluarii sistemelor de
control intern concepute pentru asigurarea acuratetei inregistrarilor contabile si
a securitatii activelor, asupra folosirii tehnicilor de esantionare etc.

52
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Acest gen de cooperare este aplicabila si organelor de control ale
autoritatii de tutela, intrucat acestea se pot baza pe lucrarile auditului intern
pentru a determina modalitatile de abordare a controlului ce urmeaza sa il
efectueze. Mai mult, in acest context, apare evidenta si existenta unei legaturi
intre auditorii externi si autoritatile de tutela, pornind de la doua ratiuni:
Formatted: Italian (Italy)
autoritatea de tutela isi poate exercita controlul avand la baza opinia si
sesizarile auditorului extern;
autoritatea de tutela poate apela in exercitarea controlului la serviciile unui
auditor independent.
In Romania, institutia care raspunde de autorizarea si supravegherea
prudentiala bancara, urmarind functionarea normala a sistemului bancar, este
Banca Nationala a Romaniei.
Aceasta supraveghere se realizeaza, conform legii bancare in vigoare:
Formatted: English (U.K.)
pe baza raportarilor de prudenta bancara facute de catre departamentele
specializate din banca; aceste raportari fac si ele, periodic, obiectul controlului
intern;
Principalele cerinte prudentiale bancare impuse de legislatia in vigoare in
materie sunt:
1. nivelul minim de solvabilitate sau gradul de adecvare al capitalului
(calculat ca raport intre capitalurile sau fondurile proprii ale societatii
bancare si totalul activelor si elementelor din afara bilantului ponderate
in functie de gradul lor de risc – minim 8 sau 12%, in functie de
modalitatea de calcul aleasa);
2. expunerea maxima fata de un singur debitor (nu poate depasi de 12 ori
capitalul propriu al debitorului);
Formatted: Italian (Italy)
3. expunerea maxima agregata fata de imprumutatii mari (nu poate depasi
de 8 ori capitalul propriu al bancii);

53
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
4. nivelul minim de lichiditate (determinat in functie de scadentele
creantelor si angajamentelor bancii);
5. clasificarea creditelor acordate si a dobanzilor neincasate aferente
acestora si constituirea provizioanelor specifice de risc (cf.
Regulamentului BNR nr.2/2000, creditele si plasamentele se clasifica in:
standard / in observatie / substandard / indoielnic / pierdere, prin
aplicarea simultana a doua principii – serviciul datoriei si initierea de
proceduri judiciare);
6. pozitia valutara (exprimata procentual in functie de nivelul fondurilor
proprii: active in valuta – pasive in valuta / fonduri proprii * 100 >=
20%);
7. administrarea resurselor si plasamentelor bancii;
8. extinderea retelei de sucursale si alte sedii secundare ale bancii;
9. prin inspectii efectuate de catre personalul bancii Nationale a Romaniei,
imputernicit in acest sens, sau de catre auditori independenti numiti de
banca centrala.
Bancile comerciale sunt obligate sa permita personalului bancii Nationale
a Romaniei si auditorilor independenti numiti de aceasta, care efectueaza
inspectia, sa le examineze evidentele, conturile si operatiunile si sa furnizeze,
la solicitarea lor, toate documentele si informatiile legate de administrarea,
controlul intern si operatiunile bancii.
Daca in urma efectuarii actiunilor de supraveghere, Banca Nationala a
Romaniei constata incalcarea legii si a reglementarilor prudentiale sau o
situatie financiara precara, aceasta poate aplica o serie de sanctiuni:
avertisment scris dat bancii, limitarea operatiunilor bancii, amenda, retragerea
aprobarilor date conducatorilor bancii, retragerea autorizatiei bancii respective,
precum si o serie de masuri de remediere, inclusiv masuri de instituire a
supravegherii speciale a bancii sau a administrarii speciale a acesteia.

54
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
In multe privinte, autoritatea de supraveghere si auditorul intern/extern
(cu exceptia cazului in care auditorul extern a fost numit de autoritatea de
supraveghere pentru a servi scopului urmarit de aceasta) au preocupari
complementare privind aceleasi probleme, desi focalizarea preocuparilor lor
poate fi diferita, astfel:

Supraveghetorul este preocupat de: Auditorul este preocupat de:


- stabilitatea bancii, in scopul de a asigura - raportarea asupra pozitiei financiare a bancii si
interesele depunatorilor; in acest scop, el de rezultatele operatiunilor sale; in acest scop, el
monitorizeaza viabilitatea prezenta si viitoare a se preocupa de viabilitatea continua a bancii pe
bancii si foloseste situatiile financiare pentru a perioada analizata (de obicei un an de la data
evalua activitatile de dezvoltare ale bancii; bilantului), pentru a sustine principiul
continuitatii activitatii pe baza caruia sunt
intocmite situatiile financiare;
- mentinerea unui sistem solid de control intern, - evaluarea controlului intern, pentru a determina
ca baza pentru o conducere sigura si prudenta a gradul de siguranta al sistemului in planificarea
bancii; si efectuarea activitatilor sale;
- existenta unui sistem contabil adecvat, ca o - asigurarea ca inregistrarile contabile dupa care
premisa pentru obtinerea unor informatii sunt intocmite situatiile financiare au fost
financiare credibile pentru comensurarea si generate si mentinute in mod corespunzator.
controlul riscului.

De aceea, este necesar ca atunci cand un supraveghetor utilizeaza situatii


financiare auditate, acesta sa tina cont de faptul ca situatiile au fost intocmite
pentru un scop care este diferit de scopul pentru care el doreste sa le
foloseasca.
Formatted: Italian (Italy)
Cu toate acestea, exista multe situatii in care activitatea supraveghetorului
si cea a auditorului pot fi folositoare una celeilalte, prin informatiile pe care le

55
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
detin din activitatea specifica desfasurata si pe care le comunica sub forma
scrisorilor si rapoartelor conducerii bancii. Avand in vedere aceste beneficii,
devine necesar ca aceste comunicari sa fie facute in scris, astfel incat ele sa
faca parte din inregistrarile bancii la care sa aiba acces toate partile interesate.
Pot exista insa circumstante in care, fie auditorul, fie supraveghetorul, sa
considere necesara o comunicare directa intre cele doua entitati: indiciu de
frauda la nivel inalt, cazurile in care auditorul doreste sa demisioneze in cursul
unui audit sau in care are o opinie ireconciliabila cu conducerea bancii asupra
unor aspecte semnificative ale situatiilor financiare, cazurile in care
supraveghetorul detine informatii care ar putea afecta semnificativ situatiile
financiare si raportul auditorului, cazul in care auditorul considera ca trebuia
comunicata supraveghetorului o anumita situatie si conducerea bancii a esuat in
efectuarea acestei comunicari etc.
Pentru a pastra preocuparea ambelor parti privind confidentialitatea
informatiilor obtinute, este normal ca, atunci cand intalnirile intre auditor si
supraveghetor devin necesare, conducerea bancii in cauza sa fie prezenta sau,
cel putin, informata, desi in putine tari exista proceduri speciale privind
contactele bilaterale intre supraveghetor si auditor. Totusi, chiar si acolo unde
acestea nu exista, pot aparea situatii exceptionale care sa justifice o astfel de
comunicare directa intre cele doua entitati.
Un exemplu de situatie care sa implice excluderea conducerii bancii de la
discutii ar fi aceea ca prezenta sa la discutii ar compromite scopul intalnirii.
Din acest motiv, unele tari au indepartat constrangerile impuse de
pastrarea confidentialitatii de ambele parti, pentru a da posibilitatea schimbarii
informatiilor importante, dar confidentiale.
A devenit un lucru obisnuit intr-un numar de tari (inclusiv in Romania) ca
auditorul extern sa efectueze sarcini specifice autoritatii de tutela, sau sa emita
rapoarte speciale in conformitate cu cerintele formulate de supraveghetor, cu

56
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
scopul de a-l asista pe acesta la indeplinirea indatoririlor sale; astfel de sarcini
sunt:
− daca au fost statisfacute conditiile de licentiere;
Formatted: Italian (Italy)
− daca indicatorii de acoperire specificati (gradul de adecvare al
capitalului, pozitia valutara, expunerea maxima fata de un
singur debitor, lichiditatea bancii etc) sau alte cerinte
prudentiale au fost indeplinite cu exactitate;
− daca tranzactiile bancii care au venit in atentia auditorului pe
parcursul misiunii de audit sunt in conformitate cu legile in
vigoare aplicabile bancilor;
− daca sistemele de generare si mentinere a inregistrarilor
contabile si sistemele de control intern sunt adecvate etc.
Este clar ca supraveghetorul are interesul mentinerii unor standarde inalte
ale auditului bancii, de aceea el va cauta sa mentina un contact apropiat cu
organismele profesionale de audit.
Cererile adresate auditorilor externi pentru a asista indatoririle specifice
de supraveghere trebuie sa se faca in contextul unui cadru general bine definit,
poate chiar consemnat in legislatia nationala, avand la baza urmatoarele
criterii:
a) responsabilitatea de baza in oferirea de informatii complete si exacte
supraveghetorului trebuie sa ramana a conducerii bancii; rolul auditorului
este acela de a acorda credibilitate suplimentara acelor informatii;
b) relatia normala dintre auditor si clientul sau trebuie protejata, de aceea
autoritatea de supraveghere trebuie sa ceara bancii facilitatea obtinerii
informatiilor cerute de auditor, examinarea lor de catre supraveghetor
trebuie sa se faca prin intermediul bancii, iar intalnirile dintre auditorul
extern si supraveghetor sa se desfasoare in prezenta reprezentantilor bancii;

57
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
toate aceste relatii trebuie sa se bazeze fie pe o forma statutara, fie pe o
forma contractuala;
c) inaintea incheierii oricarui acord cu supraveghetorul, auditorul extern
trebuie sa analizeze daca pot aparea conflicte de interese;
d) in masura posibilitatilor, supraveghetorul trebuie sa descrie in termeni
cantitativi nivele de referinta pe baza carora pot fi apreciate performantele
bancii, astfel incat auditorul extern sa poata raporta daca acestea au fost
atinse sau nu;
e) sarcinile auditorului extern trebuie sa tina cont de competenta sa tehnica si
practica;
f) cooptarea auditorului extern trebuie sa aiba o baza rationala, in sensul ca ea
sa fie complementara muncii obisnuite de audit si sa fie efectuata mai
economic si mai expeditiv decat de catre supraveghetor;
Formatted: Italian (Italy)
g) trebuie protejata confidentialitatea informatiilor obtinute de catre auditor
prin relatia sa profesionala cu alti clienti ai acestuia si care nu sunt
disponibile bancii sua publicului.

Ca o concluzie generala a celor prezentate in acest capitol, putem spune ca


intre cele trei entitati care se implica in activitatea de control si evaluare a
bancilor comerciale: 1. sistemul de control si audit intern, 2. auditorul extern si
3. Banca Nationala a Romaniei, exista o legatura puternica, bazata in mod
obligatoriu pe colaborare, pe buna-credinta si bune intentii.
In acest mod, activitatea bancara se va desfasura in conformitate cu
reglementarile legale in vigoare si cu cerintele de prudentialitate impuse de
autoritatea de tutela, precum si in concordanta cu obiectivele si tintele de
dezvoltare impuse de conducerea centrala a bancii respective.

DE revenit cu comentarii N 17 si HCAFR 88

58
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
2.1. Faza preliminara a misiunii propriu-zise: cunoasterea clientului
(“knowledge of the business”)

Formatted: Italian (Italy)


In ceea ce priveste banca, cunoasterea activitatii acesteia cere auditorului
sa inteleaga:
- mediul economic;
- mediul reglementar;
- conditiile de piata, inclusiv gradul de expunere la concurenta (analiza
principalilor concurenti, punctele slabe si punctele forte, masurile luate
pentru a reactiona in fata concurentei etc), pentru fiecare domeniu de
actiune sau, dupa caz, pentru fiecare tara in care opereaza banca;
Formatted: Italian (Italy)
Auditorul trebuie sa cunoasca bine produsele si serviciile oferite de
banca. Pentru aceasta el trebuie sa ia cunostinta de numeroasele variante ale
serviciilor de depozit, decontare, creditare, trezorerie etc. prestate de banca si
care continua sa se diversifice, ca raspuns al cerintelor unei piete concurentiale.
De asemenea, pentru toate aceste solutii bancare, auditorul trebuie sa fie
in masura sa identifice si sa evalueze riscurile inerente si evidentierile
contabile, pe baza documentatiilor folosite la prelucrarea tranzactiilor (exemple
de tranzactii ce se cer a fi intelese atat din punct de vedere teoretic, cat mai ales
practic – operational: contractele forward si swap, optiuni pe valuta si pe valori
mobiliare, scrisori de garantie si avaluri primite/acordate, acreditive etc).
In general, portfoliul de operatiuni cu clientela al unei banci cuprinde
concentratii dense de credite acordate pentru domenii specializate (import-
export, imobiliar, al transporturilor, al resurselor naturale, al industriei sau
agriculturii etc), iar pentru intelegerea naturii acestor credite este necesara
cunoasterea contractelor, a partenerilor si a practicilor de raportare specifici
fiecarui domeniu de activitate.

59
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
De asemenea, referitor la portofoliul de credite al bancii auditate, trebuie
sa se cunoasca in detaliu valoarea creantelor indoielnice si/sau nerecuperate,
precum si dimensiunea provizioanelor si corelarea acestora cu pierderile
probabile din creante.
Formatted: Italian (Italy)
Pe langa aceste documentari, echipa de auditori mai vizeaza:
- informatii privind legalitatea organizarii si structurii de functionare a
bancii, inclusiv extrase sau copii ale documentelor legale de
constituire;
- structura organizationala, cu diferitele niveluri de responsabilitate;
- identificarea domeniilor semnificative ale activitatii bancii;
- analiza surselor de venit ale bancii;
- informatii referitoare la natura, durata si extinderea procedurilor de
control si audit intern din anii precedenti si opiniile formulate in
raportari;
- activitatea si rezulatele anterioare ale entitatii auditate: obiectivele
strategice si strategia conducerii pentru atingerea lor, planurile si
programele de activitate ale bancii, bugetele si executiile bugetare ale
anilor anteriori, situatiile financiare auditate ale exercitiilor financiare
incheiate;
Analiza conturilor anuale creeaza posibilitatea aprofundarii datelor
economico-financiare, iar examinarea acestora in dinamica, pe 2-3 ani, poate
sublinia tendintele spre progres si dezvoltare ale entitatii sau invers, spre
restrangerea activitatii.
De asemenea, pentru auditul care se desfasoara intr-un mediu de sisteme
informationale computerizate, prezinta importanta pentru auditori cunoasterea
modului de organizare si functionare a sistemelor CIS (Computer Information
System) si EFTS (Electronic Found Transfer System – Sistemul de Transfer al
Fondurilor), indeosebi cu privire la:

60
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- calculul si inregistrarea dobanzilor incasate si platite;
- organizarea si desfasurarea activitatilor de schimb valutar si de
tranzactionare a titlurilor de valoare;
- gradul de informatizare a sistemului contabil din banca (auditorul
trebuie sa solicite si sa verifice materializarea informatiei pentru toate
operatiunile bancii);
- transferurile de fonduri intre sediul central si sucursale, filiale, precum
si rulajele prin sistemele automate de plati (EFT) SWIFT (Society for
Worldwide Financial Telecomunication – Societatea de
Telecomunicatii Interbancare Mondiale) si CHAPS (Clearing Houses
Automated Payment System – Societati de compensare integrate in
sistemele automate de plati interbancare).
Faza preliminara de cunoastere a clientului presupune din partea
auditorilor sa evalueze si sistemul de control intern al bancii, respectiv masura
in care acesta este capabil sa asigure verificarea modului de cunoastere si
respectare a normelor legislative si reglementare in vigoare, a hotararilor si
deciziilor manageriale.
Evaluarea se poate realiza cu ajutorul unor instrumente de tipul
chestionarelor specializate pe operatiuni sau al tablourilor sintetice de evaluare
care permit identificare punctelor forte si punctelor slabe ale dispozitivului de
control intern.
Exemplu de controale de identificat cu ajutorul chestionarelor adecvate
fiecarui tip de operatiune bancara:

Formatted: French (France)


1. credite – controlul presupune realizarea urmatoarelor cerinte obligatorii:
 sa se asigure ca exista o acoperire suficienta, o urmarire si o
divizare a riscurilor;

61
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 sa se asigure ca exista dosare de calitate;
 sa se asigure ca exista un serviciu de recuperare a creditelor
dinamic;
 sa verifice daca sistemul de delegari este clar definit;
Formatted: Italian (Italy)
 sa verifice corecta separare a sarcinilor;
 sa valideze sistemul informatic utilizat in analiza interna a
clientilor creditati;
 sa valideze fiabilitatea sistemului contabil de evidentiere a
creditelor;
 sa verifice daca exista o gestiune de portofoliu adecvata etc;

2. depozite – controlul trebuie sa se asigure ca exista:


 securitatea si stabilitatea depozitelor;
 o politica bancara bine definita in domeniul depozitelor;
 un bun sistem de informare si de control de gestiune;
 o comunicarea pro-activa cu clientii deponenti;
 supravegherea conturilor cu risc si a conturilor neutilizate in mod
curent;
 stapanirea resurselor la termen;
 justificarea miscarilor in conturile deponentilor etc;

3. operatiuni cu titluri – controlul trebuie sa se asigure ca:


 banca respecta regulile de echitate, prin care banca sa nu lezeze
interesele clientilor sai, in favoarea operatiunilor in nume propriu;
 ordinele executate in numele clientilor fac obiectul unui contract
scris prealabil;
 banca cere clientilor constituirea unei acoperiri pentru ordinele
transmise;

62
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 titlurile depozitate la banca nu servesc drept garantie pentru alte
operatiuni desfasurate de banca in nume propriu;
 exista o procedura de urmarire a erorilor si reclamatiilor;
 exista o corecta separare a sarcinilor intre front-office si back-
office;
 se respecta regulile de confidentialitate;
 se respecta obligatiile fata de administratia fiscala etc;

Exemplu de tablou sintetic de evaluare


Obiectiv evaluat Puncte forte Puncte slabe
Obiectivele entitatii - dau suficiente informatii si - nu exista sau sunt ambigue;
indicatii asupra scopului urmarit - sunt prea numeroase sau
de entitate; prea des modificate;
- sunt difuzate in mod eficace la - nu sunt comunicate
salariati si conducerea bancii; personalului care trebuie sa
- sunt legate coerent cu strategiile si le duca la indeplinire;
planurile operationale - nu sunt sustinute de
strategie si planuri
operationale
Identificarea - mecanismele de identificare sunt - nu exista mecanisme care
riscurilor adecvate; permit intelegerea si
- riscurile importante sunt dominarea riscurilor;
identificate pentru fiecare obiectiv - riscurile sunt acceptate fara
important; a face obiectul unui studiu
- procesul de analiza a riscurilor aprofundat
cuprinde evaluarea importantei - expunerea la risc este
riscurilor, a probabilitatii de de tratata numai in momentul
producere si determinarea in care riscul a aparut
masurilor de luat

Gestionarea - exista mecanisme de adaptare a - se constata rezistenta la


schimbarilor entitatii la schimbari; schimbari
- exista mecanisme care permit
anticiparea, identificare si
raspunsul la unele evenimente de
rutina cu impact asupra
obiectivelor generale si care pot fi
tratate de persoinal in cadrul
activitatii lor normale
Integritate si etica - exista si se aplica un cod de conduita - codul de conduita este prost
privind norme de etica si morala, definit si ne gasim in una
conflictul de interese, practici in din situatiile urmatoare:

63
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Obiectiv evaluat Puncte forte Puncte slabe
relatiile cu personalul, consultantii, a) se exercita presiuni pt
clientii, investitorii, asiguratorii etc realizarea unor obiective
nerealiste;
b) o buna parte din
remuneratia codnucerii este
legata de realizarea
obiectivelor
Activitatile CA - membri Consiliului de - CA suporta influenta
Administratie participa activ la conducerii operative si nu sunt
gestionarea entitatii, fiind corect informati
independenti de conducerea
operativa a bancii, obtin informatii
suficiente si la timp

Importanta care se da - exista fise de post; - nu exista fise de post si nu se


competentei - se analizeaza periodic cunostintele efectueaza analize periodice
si competentele pentru exercitarea ale cunostintelor si
unei functii competentelor
Stilul de conducere - riscurile sunt acceptate numai dupa - conducerea se angajeaza in
un studiu riguros insotit de operatiuni foarte riscante,
consultarea CA in ceea ce priveste fara consultarea prealabila
nivelul acceptabil de risc; a CA;
- exista contacte frecvente intre - conducerea are o atitudine
conducerea centrala si cunducerile agresiva
operationale, mai ales cand se
lucreaza in zone geografice
indepartate;
- conducerea are o atitudinbe
prudenta

Structura - structura adaptata dimensiunii si - organizarea este prea


organizationala activitatilor desfasurate; complexa pentru
- cunostintele si experienta dimensiunea si activitatile
principalilor conducatori sunt pe desfasurata;
masura functiilor pe care ei le - sistemul informatic este
ocupa; neadecvat;
- entitatea are capacitatea de a - nivelul cunostintelor si
produce o informatie adecvata pe experieneti sunt
baza careia sa-si desfasoare insuficiente
activitatea

Atribuirea - responsabilitatile sunt atribuite in - deciziile sunt luate de


responsabilitatilor si mod clar, iar delegarile sunt reale; cativa indivizi;
imputernicirilor - personalul este suficient; - imputernicirile si
- nivelul de competente este adaptat responsabilitatile
taliei bancii, naturii si conduecatorilor sunt prost
complexitatii activitatii desfasurate definite;
- rotirea persoanalului e face

64
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Obiectiv evaluat Puncte forte Puncte slabe
mult prea des;
- exista prea mutle nivele
ierarhice
Gestiunea resuraselor - exista proceduri de recrutare, - recrutarea, formarea,
umane promovare si remunerare a avansarea si remunerarea
salariatilor; salariatilro sunt tratate caz
- se efectueaza controale asupra cu caz;
situatiei din trecut a candidatilor - programele de formare sunt
selectionati, in special in ceea ce insuficiente si nu sunt
priveste activitatile considerate de considerate prioritare;
entitate ca inacceptabile; - nu se iau in considerare
- criteriile de promovare sunt performanetele individului
coerente cu codul de conduita si cu in evaluare;
normele de comportament - efectivul nu este adaptat la
nevoile structurii
Sistemul - permite obtinerea de informatii - furnizeaza informatii prea
informational adecvate pe plan extern si intern; detaliate sau prea
- furnizeaza persoanelor cu condensate;
raspundere, la momentul potrivit, - este considerat inutil de
informatii detaliate pe baza carora catre conducere;
isis pot exercita responsabilitatile - este invechit sau neadapata;
in mod eficient; - nu are personal suficient;
- evolueaza in cadrul unui plan - furnizeaza informatii
strategic corelat cu strategia insuficiente
globala a bancii;
- este sustinut de conducerea bancii,
dupa cum o demonstreaza
resursele umane si materiale care
sunt afectate
Supervizarea - personalul are dovada zilnica ca - corecta aplicare a sarcinilor Formatted: Spanish (Spain-Modern
sistemul de control functioneaza; este corect sau putin Sort)

- informatiile obtinute in plan extern urmarita;


sunt in concordanta cu informatiile - exista putine persoane de
produse in plan intern; conducere;
- valorile contabilizate sunt - recomandarile facute de
comparate periodic cu activele auditori interni si externi
fizice corespunzatoare; sunt ignorate;
- procesul de control intern este - diferentele fata de planuri
finalizat printr-o sedinta de nu sunt analizate
formare, care sa dovedeasca
conducerii eficienta acestuia;
- verifcarea intelegerii si aplicarii de
catre salariati a codului de
conduita
Evaluari prin sondaj - se realizeaza evaluari distincte de - intinderea, frecventa ssu
controlul intern; metoda de evaluare prin sondaj
- metoda de evaluare a sistemului de sunt discutabile Formatted: Spanish (Spain-Modern
Sort)
control intern este adecvata

65
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Obiectiv evaluat Puncte forte Puncte slabe
Comunicarea - exista un mecanism de detectare si - nu exista canal de comunicare
slabiciunilor de care semnalare a slabiciunilor clar definit, care sa permita
da dovada controlul identificate la controlul intern; transmiterea de recomandari
intern - proceduri adecvate de detectare a
slabiciunilor;
- masurile luate pentrru remedierea
slabiciunilor sunt adecvate

Formatted: Italian (Italy)


Pentru a putea intelege activitatea bancii, auditorul trebuie sa efectueze
si o evaluarea a sistemului contabil aplicat in banca.
Activitatea preliminara de cunoastere a entitatii auditate, care se
concretizeaza in informatii si documente, trebuie consemnata in documente
personale de lucru care servesc la largirea orizontului de cunoastere. Ulterior,
printr-un tratament adecvat al informatiilor, acestea se transforma in constatari
si concluzii, care contribuie treptat la formarea opiniei auditorului cu privire la
activitatea desfasurata de banca.
Sursele semnificative de informatii pentru auditor privind activitatea
bancii si a partenerilor sai sunt:
1) discutiile cu personalul din diferite departamente, filiale, sucursale si/sau
centrala bancii;
2) discutiile cu structurile interne de control;
3) discutiile cu auditorii legali (cenzorii) si cu specialistii din afara bancii, de
exemplu: economisti, experti financiari, brokeri, dealeri etc pentru probleme
deosebite care depasesc competenta echipei de auditori;
4) vizite la subunitatile teritorile ale bancii;
5) solicitarea managementului bancii de a furniza informatii scrise referitoare
la aspectele semnificative desprinse din situatiile financiare sau la modul in
care s-au desfasurat sedintele Comitetului de Directie sau Consiliului de
Administratie (tranzactii bancare derulate in cadrul exercitiului dar
neinregistrate in contabilitatea bancii, necuprinse in bilant si contul de

66
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
rezultate, informatii referitoare la producerea unor erori, fraude sau
ilegalitati in care au fost implicati manageri sau salariati ai bancii etc).
In cazul in care managementul refuza sa raspunda la solicitarile
auditorului si nu ii pune la dispozitie documentele sau informatiile necesare
aprofundarii sau explicarii unor probleme semnificative, cu efecte asupra
limitarii obiectului auditului, raportul auditorului va consemna aceasta situatie
cu precizarea imposibilitatii stabilirii unei opinii de audit calificate.
Pe baza acestor documentatii aprofundate efectuate in fazele preliminare
ale misiunii de audit – faza de lansare si faza de planificare, echipa de auditori
este capabila sa-si defineasca obiectivele de audit si sa stabileasca procedurile
cele mai potrivite pentru atingerea acestor obiective.

2.2 Evidenta activităţii de audit

ISA 500 este standardul de audit care reglementează


evidenta/documentarea "Probelor de audit" si stipulează tehnicile si metodele
ce trebuie utilizate de către firmele de audit.
Documentele de lucru ale auditorului trebuie sa facă referire la toate
problemele care sunt importante pentru susţinerea si elaborarea raportului.
Scopul documentelor de lucru consta in:
Formatted: Italian (Italy)
• sprijina auditorul in desfăşurarea activităţii sale si permite acestuia
adoptarea unei abordări metodice. Utilizarea unui index standard al
dosarului de audit pentru fiecare secţiune principala, sustinut de un
index detaliat pentru cuprinsul fiecărei secţiuni, facilitează trimiterile
la informaţiile conţinute in dosar;
• constituie o evidenta a planificării, naturii, duratei si întinderii
activităţii de audit, precum si a concluziilor trase pe baza probelor

67
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
obţinute. Echipa de audit trebuie sa cunoască responsabilitatea care ii
revine de a documenta corespunzător ariile de lucru;
• faciliteaza revizia adecvata a foilor de lucru;

Conţinutul documentelor de lucru


Documentele de lucru pentru audit trebuie pregătite astfel incat sa
faciliteze realizarea obiectivelor de audit.
Obiectul, conţinutul si scopul trebuie sa fie clare, fără alte explicaţii.
Documentele de lucru trebuie intocmite pe măsura efectuării auditului si
nu trebuie lăsate incomplete sau sa conţină aspecte inutile.
Gradul de extindere a documentaţiei auditului este o problema de
raţionament professional, iar auditorul trebuie sa-si bazeze decizia privind
extinderea documentaţiei pe ceea ce ar fi necesar pentru a înlesni unui auditor
experimentat, fără legaturi anterioare cu auditul respectiv, sa înţeleagă
activitatea desfăşurata si temeiul deciziilor luate.
Calitatea, tipul si conţinutul documentelor de lucru vor varia in funcţie de
circumstanţe, dar acestea trebuie sa cuprindă, informaţii precum:
• Informaţii privind structura legala si organizationala a bancii;
• Extrase sau copii ale documentelor, contractelor si proceselor-verbale
importante;
• Informaţii privind sectorul, mediul economic si legislativ in cadrul
căruia funcţionează banca auditata;
• Probe privind procesul de planificare si modificările ulterioare;
• Probe despre faptul ca sistemul de contabilitate si control intern al
bancii a fost evaluat;
• Probe privind evaluarea riscului inerent si de control, precum si
revizuirile acestora;
• Analizele tranzacţiilor si soldurilor;

68
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• Analizele indicatorilor economico-financiari si ale tendinţelor
semnificative ale acestora;
• O evidenta a naturii, duratei si întinderii procedurilor de audit si
rezultatele acestor proceduri;
• Copii ale corespondentei cu auditorii externi, experţi si alte terţe
persoane;
• Copii ale corespondentei cu interdepartamentale, rapoarte către
administratori sau conducere si note ale discuţiilor cu administratorii si
conducerea privind probleme de audit;
• Scrisori de confirmare a declaraţiilor conducerii;
• sinteza a aspectelor semnificative ale auditului respectiv, cuprinzând
detalii despre informaţiile disponibile, sumele implicate, opiniile
conducerii, concluziile despre rezolvarea sau tratarea acestor
probleme;
• Copii ale situaţiilor financiare aprobate.

Standardizarea
Deşi specificarea precisa a conţinutului si a formatului documentelor de
lucru ar fi greşita, compartimentele de audit ar trebui sa depună eforturi in
vederea standardizării documentelor, pentru a îmbunătăţi eficienta cu care
acestea sunt elaborate si revizuite.
Standardizarea presupune întocmirea documentaţiei intr-un anumit
format. Standardizarea se poate referi la:
• Formatul de prezentare a acestora (pe format hârtie sau in format
electronic);
• Identificarea datelor privind departamentul si activitatile unitatilor
auditate;

69
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• Toate tabelele trebuie indexate corespunzător si sa facă trimiteri la
situaţiile financiare;
• Munca efectuata, concluziile trase, analiza erorilor trebuie detaliate pe
larg;
• Păstrarea in dosare la secţiunea corespunzătoare.
• Modele de documentare a muncii de audit in cazul reviziei sistemului
de control intern
Din documentarea înţelegerii obţinute de auditor in urma reviziei
sistemului de control intern orice perosana implicate in activitatea de revizie
trebuie sa răspundă la următoarele întrebări:
 Ce funcţii sunt efectuate si de către cine?
 Ce documente/rapoarte se utilizează?
 Cine le emite si care este destinaţia lor?
 Ce curs urmează si cine le arhivează?
Formatted: Italian (Italy)
 Ce evidente se păstrează si unde?
 Care sunt punctele de segregare a responsabilităţilor?
In vederea facilitării utilizării si înţelegerii documentaţiei asupra
sistemului de control intern, auditorul poate folosi grafice care prezintă:
1) Fluxuri de documente
Acestea urmăresc fluxul documentelor de la emitere/primire pana la
utilizarea finala sau expediere si redau toate operaţiile si controalele existente
pe acest flux.
2) Fluxuri de informaţii
Aceste grafice pornesc de la înregistrarea contabila si se ajunge pana la
tranzacţia care a generat-o. Contabilitatea porneşte de la tranzacţie si ajunge la
note contabile iar auditul porneşte de la note contabile in vederea testării
tranzacţiilor.

70
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Graficele pe fluxuri de informatii sunt orientate către fluxul informaţional
si se ignora documentele care nu sunt materiale sau copiile documentelor,
caracterizandu-se prin :
 Prezintă informaţia in format sintetic;
 Evidenţiază mai bine punctele de control intern;
 Sunt uşor de înţeles, dar necesita mai multa experienţa in completarea
lor;
 Se utilizează in cazul unor tranzacţii mai complexe;
Formatted: Italian (Italy)
Pentru a nu le incarca cu informaţii inutile, graficele trebuie:
 Sa se folosească un singur simbol pentru un document/operaţie;
 Sa urmărească direcţia sus-jos si dreapta-stanga;
 Sa aibă un sfârşit bine definit;
 Sa se termine cu fluxul principal poziţionat in coltul dreapta jos iar
liniile de legătura intre simboluri sa fie reduse la strictul necesar.
3) Utilizarea chestionarelor
Auditorul poate decide obţinerea evidentelor de audit prin utilzarea
diferitelor tipuri de chestionare, care pot fi:
 Chestionar privind existenta controalelor interne - arata daca exista
controale care sa acopere anumite obiective;
 Chestionar de evaluare a controalelor interne — stabilesc capacitatea
controalelor interne depistate anterior in a preveni si detecta erorile.
Proiectarea chestionarelor asupra controalelor interne trebuie sa răspundă
următoarelor întrebări:
- Cat de bune sunt controalele interne;
- Ce erori/nereguli pot apare in punctele slabe ale controalelor;
- Pot fi materiale aceste erori/neregulari taţi;
- Ce proceduri de substanţa se pot folosi pentru a le depista si
cuantifica.

71
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Avantajele utilizarii chestionarelor
Chestionarele sunt structurate pe obiective stricte si ca urmare pot fi
utilizate pentru o varietate mare de sisteme;
Răspunsurile primite vor ajuta echipa de audit sa identifice controalele
cheie pe care le vor verifica in faza de testare a controalelor.
Chestionarele ajuta la identificarea punctelor slabe in care trebuie
efectuate teste de substanţa mai detaliate
Dezavantajele chestionarelor
Daca chestionarele sunt vag formulate exista riscul de a genera
neînţelegeri si de a nu identifica controale importante.
In anexa nr. 1 sunt trecute exemple chestionare de audit de conformitate si
audit operational din diferite domenii de activitate ale unei banci.

Documentarea electronica a auditului


Pachetele informatice de foi de lucru au fost create pentru a simplifica
munca de audit. Aceste programe oferă suport nu numai in pregătirea foilor de
lucru dar si in realizarea detaliilor grupelor de conturi, a balanţei de verificare
si chiar a situaţiilor financiare. Corelaţiile si calculele sunt automat verificate.
Avantajele hârtiilor de lucru electronice constau in:
- Introducerea unei ajustări va modifica automat toate conturile implicate
pana la nivel de situaţii financiare;
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- Riscul de apariţie a erorilor este redus; Sort)

- Foile sunt ordonate si uşor de revizuit;


- Se realizează o mare economie de timp
- Transferul electronic este posibil
- Verficarea automata a corectitudinii si completitudinii foilor de lucru.
Dosarele de audit

72
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Datorita caracterului recurent, probele de audit se păstrează in funcţie de
caracterul permanent sau temporar (pentru exerciţiul financiar auditat). Astfel,
in practica exista următoarele tipuri de dosare:

1. Dosarul de audit permanent


Acest dosar trebuie sa conţină documentele si orice alta informaţie cu
caracter permanent. Conţinutul acestui dosar trebuie standardizat prin utilizarea
unui index pentru o mai buna orientare in cadrul aceluia. Informaţiile ce ar
putea fi incluse intr-un dosar permanent sunt următoarele:
a) Informaţii despre banca (unitatea bancara):
- informaţii generale;
- detalii despre activitate;
- organigrama;
- conturi de decontare si personale cu drept de semnătura
- conducerea si alt personal relevant;
- detaliu asupra partilor cu care banca se afla in relaţii speciale.
b) Informaţii si contracte sau acte cerute de lege
- copii ale contractelor de deschidere a conturilor si a contractelor de credit;
- copii ale contractelor de leasing si ale titlurilor de proprietate;
- copii ale evaluărilor de terenuri si clădiri;
- deconturile asupra taxelor si impozitelor platite;
- detalii despre legile si alte acte normative relevante.
c) Sistemul contabil
- prezentare a registrelor si a evidentelor;
- prezentarea sistemului informatic;
- politicile contabile semnificative aplicabile;
- scrisorile de recomandări către conducere.

73
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Documentaţia cuprinsa in dosarul permanent trebuie actualizata
corespunzător si revizuita anual.
Dovada acestor actualizări si revizuiri trebuie cuprinsa in dosar, eventual
prin utilizarea unui formular de actualizare anuala.

2. Dosarul de audit curent


Acest dosar trebuie sa conţină toate informaţiile relevante pentru perioada
financiara pentru care se face auditul. Nu se poate specifica in mod exact ce
informaţii trebuie sa cuprindă acest dosar, pentru ca aceasta depinde de
specificul fiecărui angajament. Principiul după care trebuie structurat acest
dosar este de a facilita revizuirea muncii de audit.

Trimiterile / referentarile
Munca de documentare presupune trimiterea informaţiilor de la nivelul cel
mai detaliat la nivelul cel mai sintetic al informaţiilor. Standardele de audit nu
recomanda o metode de referentare a situaţiilor financiare cu evidentele de
audit, in principiu, se recomanda o standardizare a procedurii de referentare.

Proceduri de supervizare si revizuire


Aceste proceduri se refera la revizia interna a muncii efectuate pe
parcursul angajamentului de audit si sunt stipulate in ISA 220 "Controlul de
calitate al auditului". Acest standard cere auditorilor sa implementeze acele
proceduri interne care sa asigure ca probele de audit respecta etica, tehnicile si
practicile de audit.

Responsabiltatea personalului implicat in activitatea de audit

74
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Pe parcursul derulării controlului de calitate trebuie identificate
responsabilităţile si gradul de competenta a fiecărei categorii de personal din
cadrul departamentului de audit. De aceea, auditorul coordonator trebuie sa se
asigure ca atribuţiile delegate sunt indeplinite de persoane care au o pregătire
profesionala corespunzătoare si sunt prin urmare potrivite sa desfăşoare munca
de audit. Auditul trebuie efectuat de un membru al personalului care dispune de
suficiente aptitudini si cunoştinţe pentru angajamentul respectiv.

Proceduri de supraveghere si verificare


Formatted: Italian (Italy)
Orice munca distribuita asistenţilor trebuie indrumata, supravegheata si
revizuita intr-o maniera care sa ofere o garanţie rezonabila ca activitatea
respectiva a fost realizata competent. In ce măsura va fi indrumata,
supravegheata si revizuita munca asistenţilor va depinde de competenta
acestora.

Responsabilitatea finala
In cazul in care munca de audit de detaliu este distribuita unui asistent,
responsabilitatea finala pentru audit va reveni auditorului responsabil, chiar
daca revizuirea a fost efectuata in parte de un alt membru al personalului
calificat corespunzător. Implicarea auditorului responsabil in procesul de
revizuire este întotdeauna obligatorie, indiferent de gradul de competent a
personalului implicat si de mărimea clientului.

Indrumarea
Aceasta presupune informarea asistenţilor cu privire la responsabilităţile
si la obiectivele ce decurg din sarcinile care le-au fost atribuite. De asemenea,
presupune informarea acestora despre specificul activităţii bancii si despre
orice probleme care pot afecta munca lor.

75
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Comunicarea poate avea loc prin şedinţe de lucru, dar include si discutii
neoficiale, utilizarea manualelor si a programelor de audit, precum si analizarea
planului de audit general.

Supraveghere
Supravegherea include următoarele funcţii:
1. Monitorizarea evoluţiei auditului, pentru a vedea daca:
i) asistenţii au aptitudinile si competenta necesara pentru a realiza
activitatea delegata;
ii) munca se desfăşoară in concordanta cu planul de audit general si cu
programul de lucru.
2. Informarea si abordarea problemelor materiale apărute in timpul auditului,
prin analizarea importantei lor si prin adaptarea corespunzătoare a planului
si a programului de audit;
3. Rezolvarea diferentelor de raţionament profesional si luarea in considerare a
nivelului de consultare necesar.
Lipsa supravegherii poate avea drept consecinţa nu numai un audit
ineficient, si ci, in anumite cazuri, lipsa unor probe de audit adecvate. In cadrul
firmelor mici de audit, activitatea este deseori delegata personalului lipsit de
experienţa, care desfăşoară munca de teren fără supraveghere. In momentul in
care se face revizuirea si sunt identificate deficiente, este necesara munca
suplimentara. Aceasta poate implica noi vizite la unitatea bancara
/departamentul auditat sau cereri de informaţii suplimentare. Obţinerea acestor
informaţii poate fi foarte dificila atunci când timpul presează finalizarea
auditului.

Verificare

76
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Munca efectuata de fiecare asistent trebuie revizuita de personalul cu
experienţa corespunzătoare, pentru a vedea daca:
- activitatea a fost desfăşurata in acord cu progamul de audit;
- activitatea desfăşurata si rezultatele obţinute au fost documentate in
mod corespunzător;
- problemele semnificative de audit au fost rezolvate sau sunt reflectate
in concluziile de audit;obiectivele procedurilor de audit au fost
îndeplinite;
- concluziile exprimate sunt in concordanta cu rezultatele activităţii
desfăşurate si susţin opinia de audit.
In funcţie de necesitate, trebuie revizuite in mod regulat:
- planul de audit general si programul de audit;
- evaluarea riscurilor inerente si de control, inclusiv rezultatele testelor
de control si eventualele modificări aduse planului de audit general si
programului de audit, in consecinţa;
- documentaţia obţinută din testele de fond si concluziile trase pe baza
acestora, inclusiv rezultatele consultărilor;
- situaţiile financiare, ajustările propuse si raportul propus de auditori.

Activitatea de audit din etapa planificata este orientata pe domenii


specifice, fiind necesara reunirea tuturor acestor domenii de lucru si revizuirea
lor, pentru a permie elaborarea unui raport asupra situaţiilor financiare.
Evident, persoana care efectuează verificarea trebuie sa dispună de aptitudini
corespunzătoare. Atunci când verificarea este finalizata, trebuie sa se incheie
cu o concluzie generala, din care sa rezulte daca concluziile desprinse din
munca de detaliu, împreuna cu o revizie generala a situaţiilor financiare, permit
auditorului sa-si formeze o opinie corespunzătoare asupra conturilor.

77
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Revizuirea situaţiilor contabile
Responsabilităţile auditorului nu se limitează, in ceea ce priveste
revizuirea, la teste de audit. Este esenţial ca persoana care face revizuirea sa
confirme:
1. ca politicile contabile utilizate la întocmirea conturilor sunt conforme cu
standardele de contabilitate, prezentate adecvat, aplicate consecvent si
corespunzătoare naturii activităţii. In etapa de revizuire, auditorul trebuie de
asemenea sa verifice daca au apărut noi factori in cursul auditului care pot
sa pună sub semnul întrebării politicile contabile adoptate (spre exemplu,
probleme de continuitate a activităţii) si, implicit, daca este necesara vreo
modificare de politica.
Formatted: Italian (Italy)
2. ca situaţiile contabile sunt conforme cu cerinţele legale si alte reglementari
relevante. Pentru a asigura realizarea conformităţii este probabil utila o lista
de verificare intr-o forma sau alta, care sa acopere cerinţele legale si
profesionale. Daca situaţiile contabile nu sunt conforme dintr-un anumit
motiv, auditorul trebuie sa ia in considerare acest aspect in contextul
raportului de audit.
3. ca imaginea prezentata de situaţiile contabile corespunde cu nivelul de
cunoaştere a clientului de către auditor si cu rezultatele altor proceduri de
audit, iar maniera de prezentare este corecta. Acest obiectiv poate fi
îndeplinit numai atunci când auditorul cunoaşte foarte bine activitatea
bancii si când este in situaţia de a identifica practicile si tranzacţiile
neobişnuite. Auditorul nu trebuie sa fie influenţat de dorinţa conducerii de a
prezenta anumite evenimente intr-o lumina fie favorabila, fie nefavorabila,
astfel incat sa le satisfacă anumite scopuri personale.
Persoana care efectuează verificarea
Formatted: Italian (Italy)
Rolul specific pe care si-l asuma auditorul coordonator in aceasta privinţa
va depinde de implicarea unui supervizor sau a unui manager in procesul de

78
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
verificare. In absenta fie a unui supervizor, fie a unui manager, auditorul
coordonator trebuie sa-si asume responsabilitatea deplina pentru aceasta
funcţie. Este foarte important ca, indiferent cine efectuează verificarea
dosarului de audit, aceasta activitate sa fie evidenţiata. Se recomanda ca
persoana ce face verificarea sa semneze si sa dateze toate situaţiile in dosarul
care a fost verificat.
Probele privind verificarea trebuie sa se regăsească in:
- documentele de detaliu elaborate de asistentul de audit, acordând o atenţie
deosebita rezultatelor si concluziilor obţinute, pentru a asigura ca acestea
sunt in concordanta cu obiectivele de audit, si bineinteles, masurilor luate in
cazul fiecăreia dintre erorile descoperite si altor probleme nerezolvate;
- programele de audit, pentru a verifica aria de aplicabilitate si exhaustivitatea
acestora si, implicit, pentru a confirma desfăşurarea unei activităţi de audit
adecvate
Formatted: Italian (Italy)
- revizuirea generala, care sintetizează rezultatele perioadei si care ar putea
include si analiza pe baza de indicatori si in procedurile de revizuire
analitice;.
- revizuirea situaţiilor contabile din punctul de vedere al conformităţii cu
standardele de contabilitate si cu alte reglementari relevante. De asemenea,
revizuirea ar trebui sa acopere verificarea calculelor, a trimiterior la note si
a greşelilor gramaticale;
- daca este cazul, scrisoarea de confirmare a declaraţiilor sau scrisoarea către
conducere in forma de proiect;
- listele de verificare pentru prezentările din conturi si listele de verificare
pentru finalizarea auditului, produse de auditor.

79
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3.2 Raportul de audit extern

Rezultatul unui audit, efectuat de catre un auditor (independent) asupra


situatiilor financiare ale unei entitati se regaseste intr-un raport incheiat la
terminarea misiunii.
Raportul de audit este un instrument la fel de important ca si situatiile
financiare auditate, dar care cuprinde si alte informatii.
Formatted: Italian (Italy)
Continutul lui trebuie sa arate in scris o exprimare clara a opiniei asupra
situatiilor financiare considerate ca un intreg.
De altfel, Comitetul Provizoriu al Camerei Auditorilor din Romania cu
asistenta si autoritatea Institutului Expertilor Contabili din Scotia (membru al
IFAC) au elaborat in cadrul Standdardelor de Audit, standardul nr. 700 care
cuprinde instructiuni privind forma si continutul raportului de audit.

3.2.1. Formarea opiniei de audit


Formatted: Italian (Italy)
Pentru a exprima opinia sa privind conturile anuale, auditorul trebuie sa
examineze si sa sintetizeze informaţiile rezultate din probele de audit colectate.
Aceste probe trebuie sa asigure ca:
 Situaţiile financiare au fost elaborate in conformitate cu standardele de
raportare identificate, care au fost aplicate cu consecventa;
 Situaţiile financiare sunt conforme dispoziţiilor regulamentare si
legale;
 Imaginea data de ansamblul situaţiilor financiare corespunde
cunoaşterii generale a companiei pe care o auditeaza;
 Toate elementele materiale care contribuie la o buna prezentare a
situaţiilor financiare au fost corect prezentate in situaţiile financiare
auditate.

80
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
In baza evaluării tuturor evidentelor de audit, auditorul decide asupra
tipului de opiniei aplicabil situaţiilor financiare auditate, urmărind impactul pe
care constările sale ii au asupra situaţiilor financiare (A se vedea arborele
decizional prezentat in continuare).

Exista dezacorduri
asupra principiilor
Nu contabile

Da

Situatiile financiare
pot fi influentate
Nu de ele

Da

Sunt
masurabile
Nu

Da

Influenteaza
situatiile fnanciare
Da

Nu

81
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Opinie Opinie Refuz de
certificare

Tipuri de opinie:

A. O opinie fără rezerve ("Unqualified opinion") este exprimata atunci când


auditorul a obţinut convingerea respectării tuturor elementelor menţionate
anterior. O opinie fără rezerve semnifica ca toate modificările intervenite in
principiile contabile sau in modul lor de aplicare, precum si incidenţa
acestor modificări au fost rezonabil determinate si înscrise in situaţiile
financiare auditate.

B. Opinii modificate. In aceasta categorie se includ:


1) Aspecte care nu afectează opinia auditorului, prezentate sub forma unui
paragraf de evidenţiere a aspectelor In acest fel, auditorul prezintă cititorilor
un aspect material care afectează situaţiile financiare, dar care nu afectează si
opinia auditorului si care este inclus intr-o nota la situaţiile financiare in care
aspectul este prezentat in detaliu. In general, acest paragraf este inserat după
paragraful de opinie.
Situaţii in care se impune inserarea unui paragraf de evidenţiere:
a) Existenta unei responsabilităţi suplimentare statutare de raportare, caz in
care acest paragraf poate avea următorul conţinut:
Formatted: Italian (Italy)
"Fără a exprima o opinie cu rezerve, menţionam faptul ca situaţiile financiare
anexate nu sunt destinate sa prezinte poziţia financiara, rezultatele operaţiunilor si
modificările poziţiei financiare ale Companiei in conformitate cu standardele X ,
publicate de Comitetul Y. In cazul in care aceste standarde ar fi fost aplicate,

82
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
situaţiile financiare rezultate ar fi semnificativ diferite fata de cele prezentate.
Efectul diferentelor dintre standardele contabile locale si cele adoptate la nivel
internaţional nu a fost cuantificat si prezentat in situaţiile financiare. De asemenea,
in special datorita efectului hiperinflatiei, care nu este corectat in situaţiile
financiare anexate, acestea ar putea sa nu furnizeze o baza pentru efectuarea de
comparaţii intre exerciţiile financiare. Date fiind aceste aspecte, prin prezenta nu ne
exprimam o opinie asupra situaţiilor financiare in conformitate cu standaedele X,
care sunt diferite de standardele XX in conformitate cu care au fost pregătite
situaţiile financiare anexate".
b) Existenta unor aspecte privind principiul continuităţii activităţii
companiei, care sunt prezentate in mod adecvat in situaţiile financiare,
auditorul poate emite o opinie necalificata pe care sa o modifice prin
introducerea unui paragraf de evidenţiere a problemei legate de
principiul continuităţii a activităţii, după cum urmează:
"Fără a exprima o opinie cu rezerve atragem atenţia asupra notei X din situaţiile
financiare. Societatea a suferit o pierdere neta de XXX in timpul anului incheiat la X
si, la acea data, datoriile curente ale societăţii depăşeau activele sale curente de
XXX si datoriile sale totale depăşeau activele sale totale de XXX. Aceşti factori,
impreuna cu alte aspecte explicate in nota X, generează indoieli serioase ca
societatea va fi capabila sa continue activitatea."
c) Existenta unei incertitudini semnificative, respectiv in cazul apariţiei
unui aspect a cărui rezolvare depinde de acţiuni sau evenimente viitoare
ce nu sunt sub controlul direct al companiei si a căror soluţionare poate
afecta situaţiile financiare, auditorul are obligaţia introducerii in opinie a
unui paragraf de evidenţiere a acestor aspecte. Un asfel de paragraf poate
avea următorul conţinut:
Formatted: French (France)
"Fără a califica opinia noastră, atragem atenţia asupra Notei X din situaţie
financiare anexate. Compania este implicata intr-un proces in care are calitatea de
Formatted: Italian (Italy)
parat fiind acuzata de incalcarea unor drepturi de licenţa. Compania a depus o
acţiune de intampinare si au avut loc audieri preliminare. In prezent, nu poate fi

83
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
estimat rezultatul acestui proces, iar in situaţiile financiare nu s-au constituit
provizioane pentru datoriile contingente ."

2) Aspecte care afectează opinia auditorului, ce determina 3 tipuri de opinii:


1. Opinie cu rezerve/calificata ("Qualified opinion") este emisa atunci când
auditorul concluzionează ca nu este in măsura sa exprime o opinie fără
rezerve, dar ca incidenţa dezacordului cu conducerea companiei in ceea
ce priveşte situaţiile financiare, a incertitudinii sau a limitării intinderii
muncii de audit este de natura sa nu-i asigure auditorului confortul care
sa-i permită exprimarea unei opinii nefavorabile sau sa-1 conducă la
imposibilitatea exprimării opiniei;
In cazul in care compania nu si-a putut prelungi creditele primite de la
finanţatori, iar in situaţiile financiare acest fapt nu a fost prezentat in mod
corespunzător, iar acest aspect poate afecta capacitatea companiei de a-si
continua activitatea, auditorul trebuie sa exprime o opinie calificata. In
aceasta situaţie, calificarea exprimata in opinie poate avea următorul
conţinut:
Formatted: Italian (Italy)
"In cursul anului X, compania nu si-a putut prelugi creditele obţinute de la
banci. In lipsa acestor surse de finanţare exista indoieli serioase asupra capacităţii
companiei de continuare a activităţii. Aceasta situaţie impune ajustarea ulterioara in
suma de X (moneda in care au fost întocmite situaţiile financiare anexate) efectuate
asupra valorii activelor si datoriilor înregistrate, care nu este inclusa in situaţiile
financiare anexate.
In opinia noastră, cu excepţia omisiunii informaţiilor incluse in paragraful
precedent, situaţiile financiare au fost intocmite corespunzător in toate aspectele
materiale si prezintă in mod fidel poziţia financiara a companiei la data X si a
rezultatelor operaţiunilor sale si a fluxurilor de numerar pentru anul incheiat la
aceasta data, in conformitate cu X (standardul de raportare in conformitate cu care
au fost elaborate respecivele situaţii financiare)."

2. Opinie contrara ("adverse opinion") este exprimata atunci când un


dezacord cu managementul companiei asupra situaţiilor financiare

84
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
prezintă un caracter semnificativ si are o incidenţa de asemenea natura
ca auditorul considera insuficienta menţionarea unei simple rezerve in
raportul sau pentru a prezenta natura înşelătoare sau incompleta a
situaţiilor financiare.
In cazul unui dezacord cu managementul companiei asupra
politicilor contabile, opinia contrara poate fi formulata astfel:
"In opinia noastră, datorita efectelor aspectelor discutate in paragraful
precedent, situaţiile financiare nu prezintă o imagine fidela a poziţiei financiare a
companiei la data X, precum si a rezultatelor operaţiunilor sale si a fluxurilor de
numerar pentru anul incheiat la aceasta data, in conformitate cu X [standardul de
raportare in conformitate cu care au fost elaborate respectivele situaţii financiare]."

3. Imposibilitatea exprimării unei opinii ("Disclaimer opinon") exista

atunci când influenta posibila a unei limitări in întinderea lucrărilor sau a


unei incertitudini este de asemenea natura ca auditorul nu este in măsura
sa formuleze o opinie asupra situaţiilor financiare. In aceasta situaţie
concluzia auditorului prezentata in raportul de audit poate avea
următorul conţinut: "Nu am putut urmări toate inventarele fizice si confirma
toate conturile de creanţe datorita limitărilor in aria de aplicabilitate a activităţii
noastre create de societate". Datorita semnificaţiei aspectelor discutate in
paragraful precedent, nu exprimam o opinie cu privire la situaţiile financiare
anexate".
De fiecare data când auditorul emite o altfel de opinie decât cea
fără rezerve, trebuie sa prezinte clar, intr-un paragraf care precede
opinia, motivele care justifica decizia sa si sa facă trimitere la o nota
anexa mai aprofundata.

Exemple de dezacorduri cu managementul companiei


 Insuficienta provizioanelor pentru riscuri de credit;

85
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Italian (Italy)
 Imobilizari corporale supraevaluate datorita unor utilizarii unei metode
de evaluare nepotrivite;
 Nerespectarea principiului independentei exerciţiului;
 Erori in clasificarea clienţilor (clienţi incerţi incluşi in categoria
clienţilor obişnuiţi).

Oricare ar fi natura deficientelor constatate, auditorul trebuie sa prezinte in


opinie:
a) Natura dezacordului;
b) Postul si suma respectiva;
c) Influenta asupra rezultatului net.
d) Limitările întinderii desfăşurării muncii de audit se refera la
imposibilitatea auditorului de a folosi mijloacele pe care le considera
necesare si suficiente pentru obţinerea probelor de audit, in baza cărora
saşi exprime opinia.

Formatted: Italian (Italy)


Cazuri in care poate apare limitarea ariei de aplicabilitate:
- Impusa de împrejurări: ex: semnarea contractului de servicii după
încheierea exerciţiului, a împiedicat auditorul sa asiste la inventarierea
fizica si nu s-a putut asigura de realitatea stocurilor inventariate prin
aceste teste de audit;
- Impusa de conducerea companiei fie prin contract, fie prin refuzul de a
pune la dispoziţie anumite documente sau de efectua anumite operaţiuni
(ex: refuza trimiterea scrisorilor de circularizare clienţilor in condiţiile in
care auditorul considera acest lucru essential). Limitarea se mai poate
realiza si prin insuficienta onorariilor. De asemenea, absenta auditului
intern poate constitui o limitare la controlul exhaustivităţii înregistrărilor

86
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
si a fiabilităţii lor, (auditorul lucrează prin sondaje al căror volum este in
funcţie de calitatea auditului intern).
In anumite împrejurări, conducerea companiei nu dispune de informaţii
suficiente pentru a transpune o anumita situaţie in situaţiile financiare deoarece
valoarea este necunoscuta sau nesigura;
Probabilitatea realizării este nesigura. Fie ca riscul este previzional sau nu,
auditorul nu a putut obţine elementele probante suficiente pentru a justifica
suma provizionata sau absenta constituirii provizionului.
In funcţie de importanta limitărilor se va emite o opinie cu rezerve sau un refuz
de opinie. In paragraful ce precede opinia, auditorul va indica:
- Împrejurările care 1-au impiedicat sa folosească diligentele considerate
utile;
- Imposibilitatea obţinerii elementelor/dovezilor suficiente prin alte mijloace
de control;
- Suma posturilor din situaţiile financiare influenţate de limitări.
Formatted: Italian (Italy)
- Acest paragraf va prezenta toate elementele de informare asupra
incertitudinii:
- Natura riscului;
- Postul/posturile contabile influenţate;
- Valoarea maxima a riscului, daca se cunoaşte, sau specificarea faptului ca
riscul nu poate fi estimat;
- Incapacitatea de a a soluţiona incertitudinea si de a evalua impactul asupre
situaţiilor financiare.
Existenta incertitudinii despre continuitatea activităţii sau când ea este
definitiv compromisa, auditorul examinează daca transpunerea contabila a
acestei situaţii este conforma principiului continuităţii activităţii si apreciază
consecinţele trebuie in raportul sau.

87
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3.2.2 Conţinutul raportului de audit

In 1994, IFAC a revizuit Standardul privind conţinutul raportului de audit


asupra situaţiilor financiare, principalele modificări referindu-se la următoarele
patru laturi esenţiale:

a. Responsabilităţile conducerii societăţii si ale auditorului in legătura cu


conturile anuale auditate

Este obligatorie inserarea in opinie a responsabilităţii partilor: "Situaţiile


financiare anexate au fost întocmite sub responsabilitatea conducerii companiei X.
Responsabilitatea noastră este ca, pe baza auditului nostru, sa exprimam o opinie asupra
acestor situaţii financiare".

b. Obiectivele angajamentului de audit si standardele de audit utilizate

Pentru a răspunde cerinţelor IFAC, auditorul trebuie sa introducă in opinia


sa un paragraph care sa conţină aceste informaţii, cum ar fi: "Noi am realizat
auditul in conformitate cu Standardele X adoptate de Y (organismul de adoptare a
Formatted: Italian (Italy)
standardelor de audit aplicate pe parcursul angajamentului). Aceste standarde cer ca
auditul nostru sa fie planificat si executat astfel incat sa obţinem o asigurare rezonabila ca
situaţiile financiare nu conţin erori materiale. Un audit include examinarea, pe baza de
teste, a probelor de audit ce susţin sumele si informaţiile prezentate in situaţiile financiare.
Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite si a estimărilor
materiale făcute de către conducere, precum si evaluarea prezentării generale a situaţiilor
financiare. Noi consideram ca auditul nostru constituie o baza rezonabila pentru
exprimarea opiniei noastre."

c. Situaţii care conduc la apariţia incertitudinilor

88
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Se va face distincţia intre incertitudinile legate de continuitatea activităţii
de celelalte incertitudini:
Observaţie Refuz de calificare

Incertitudini legate de Observaţie obligatorie Refuz de certificare posibil in


continuitatea activităţii circumstanţe excepţionale

Alte incertitudini Observaţie posibila Imposibilitatea certificării

d. Natura si locul observaţiilor in raport

Observaţiile se fac după opinia auditorului, in următoarele situaţii:


- Pentru a lamuri cititorul asupra unor puncte privind situaţiile
financiare;
- Pentru a semnala elemente importante care totuşi nu afectează
conturile anuale.

3.2.3 Elementele de baza ale raportului de audit

Raportul de audit cuprinde urmatoarele elemente de baza:


1. Titlul: de obicei se utilizeaza titlul de “auditor independent” pentru cele
intocmite de acestia. Acest titlu permite sa se faca distinctie intre raportul
unui auditor financiar si alte raporte care se fac la nivelul unitatii, elaborate
de catre persoane din conducerea unitatii, Consiliul de Administratie sau
alte persoane care nu sunt auditori independenti.
2. Destinatarul: raportul de audit trebuie sa fie adresat in conformitate cu
conditiile prevazute in angajament si in reglementarile locale. De obicei,
fie actionarilor, fie Consiliului de Administratie al unitatii pentru care s-a
facut auditul situatiilor financiare.

89
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3. Paragraful de deschidere sau introductiv: care cuprinde:
 identificarea situatiilor financiare ale entitatii, care au fost auditate,
inclusiv data si perioada acoperita de situatiile financiare.
 declaratie privind responsabilitatea conducerii entitatii precum si
responsabilitatea a auditorului (aceea de a exprima o opinie
independenta asupra situatiilor financiare pe baza auditului).
Situatiile financiare constituie declaratii ale conducerii entitatii,
situatii care impun din partea conducerii efectuarea estimarilor si
rationamentelor contabile semnificative, precum si determinarea
principiilor si metodelor contabile corespunzatoare utilizate in pregatirea
situatiilor financiare. Responsabilitatea auditorului este aceea de a audita
situatiile financiare prezentate, cu scopul de a exprima o opinie asupra lor.
De exemplu : “am efectuat auditul bilantului anexat al bancii X la data de
31.12.200x precum si a contului de profit si pierderi, a situatiilor fluxurilor de
numerar aferente pentru anul incheiat. Aceste situatii financiare sunt
responsabilitatea conducerii societatii. Responsabilitatea noastra consta in
exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare pe baza auditului efectuat.”
4. Paragraful referitor la aria de aplicabilitate: se refera la faptul ca in raport
trebuie sa se prezinte declaratia conform careia auditul a fost efectuat in
conformitate cu Standardele de Audit nationale si international ; de
asemenea trebuie sa se precizeze si aria de aplicabilitate a acestuia. Aria de
aplicabilitate se refera la abilitatea auditorului de a desfasura procedurile de
Formatted: Italian (Italy)
audit cerute in mod necesar de circumstante. Aceasta este necesara
cititorului raportului ca o asigurare a faptului ca auditul a fost desfasurat in
conformitate cu standardele sau practicile stabilite. Daca nu sunt
specificate, atunci se considera ca standardele aplicate sunt cele indicate de
adresa auditorului.

90
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
5. Raportul trebuie sa cuprinda o declaratie asupra faptului ca auditul a fost
planificat si desfasurat pentru a se obtine o asigurare rezonabila asupra
situatiilor financiare si ca acestea nu contin erori semnificative.
6. Raportul de audit trebuie sa releve ca auditul include:
 examinarea, pe baza de teste, a probelor pentru sustinerea sumelor din
soldurilor conturilor din situatiile finaciare si a altor informatii
prezentate in raportul de audit;
 evaluarea principiilor contabile folosite la intocmirea situatiilor
financiare;
 evaluarea estimarilor semnificative facute de conducerea unitatii;
Formatted: Italian (Italy)
 evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.
7. De asemenea raportul de audit trebuie sa includa o declaratie a
auditorului asupra faptului ca auditul confera o baza rezonabila asupra
opiniei. Termeni folositi: “am efectuat acest audit in concordanta cu Standardul X.
Aceste standarde solicita planificarea si efectuarea auditului in vederea obtinerii unei
asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu contin erori semnificative, ca
examinarea s-a facut pe baza de teste si ca s-a facut evaluarea principiilor contabile si
a estimarilor semnificative facute de conducerea unitatii precum si evaluarea
prezentarii generale a situatiilor financiare. Consideram ca auditul nostru ofera o baza
rezonabila pentru opinia noastra.”
8. Paragraful referitor la opinie: raportul trebuie sa contina in mod clar
opinia auditorului daca situatia financiara prezinta o imagine fidela (sau
daca prezinta in mod corect, sub toate aspectele semnificative) a evidentei
contabile, in concordanta cu un cadru general de raportare financiara si
atunci cand este cazul, daca situatiile financiare indeplinesc cerintele
statutare.
Termenii folositi pentru exprimarea unei opinii arata ca auditorul a
avut in vedere la realizarea raportului numai aspectele semnificative ale
situatiilor financiare. Pe langa termenii de fidelitate si prezinta sub toate

91
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
aspectele semnifcative, un raport de audit poate sa cuprinda si o opinie
referitoare la respectarea cerintelor statutare sau legale privind intocmirea
situatiilor financiare. Termeni folositi:
 “in opinia noastra, situatiile financiare ofera o imagine fidela a pozitiei
financiare a societatii si a rezultatelor activitatii pentru anul incheiat in
concordanta cu Standardele Internationale de Contabilitate”;
 “in opinia noastra prezinta in mod corect, sub toate aspectele semnificative
rezultatele activitatii si a fluxurilor de numerar, precum si a pozitiei financiare
a societatii la finele anului 200X in situatiile financiare si sunt in conformitate
cu normele legale sau statutare”.
9. In conditiile in care nu reiese clar tara a carei principii contabile au fost
aplicate, aceasta trebuie stabilita, in general atunci cand raportul este
transmis in afara tarii de origine pentru ca cel care citeste sa inteleaga ce
standarde de contabilitate au fost aplicate. Termeni utilizati “… in
conformitate cu principiile contabile generale acceptate in tara A...”
Formatted: French (France)
10. Data raportului: ziua in care s-a incheiat auditul. Aceasta informeaza
cititorul ca auditorul a analizat efectul asupra rezultatelor financiare, asupra
raportului privind evenimentele si tranzactiile cunoscute pana la data in
care s-a efectuat raportul. Raportul nu poate fi datat la o data inainte ca
conducerea unitatii sa aprobe si sa semneze situatiile financiare.
11. Adresa auditorului: trebuie sa indice un amplasament, care este orasul de
domiciliu al Biroului de audit.
12. Semnatura auditorului: raportul de audit trebuie sa fie semnat in numele
societatii de audit cu numele personal al auditorului. De obicei, raportul
este semnat in numele societatii, deoarece auditorul isi asuma
responsabilitatea pentru audit.

92
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Raportul auditorului trebuie sa exprime o opinie fara rezerve atunci cand
se ajunge la concluzia ca situatiile financiare prezinta o imagine fidela, in
concordanta cu cadrul general de raportare stabilit.
O opinie fara rezerve indica de asemenea ca orice modificare care apare in
principiile contabile sau in metodele de aplicare, precum si efectele acestora au
fost determinate si prezentate corespunzator in situatiile financiare.
Dar exista si situatii in care rapoartele sunt intocmite cu rezerve de catre
auditori, atunci cand acestia nu-si pot desfasura activitatea conform normelor
legale.

Rezerva este determinata de:


Formatted: Italian (Italy)
1. existenta unei limitari a ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului;
2. existenta unui dezacord cu conducerea referitor la acceptabilitatea
politicilor contabile aplicate, a metodelor de aplicare de acestea
referitoare la situatiile financiare.

Limitarea ariei de aplicabilitate:


 poate fi impusa de unitate (atunci cand termenii angajamentului
specifica faptul auditorul nu va putea efectua o procedura de audit
considerata ca necesara);
 poate fi impusa de anumite circumstante (atunci cand auditorul a fost
numit ulterior momentului inventarierii stocurilor si nu a putut
participa la acesta);
 poate fi impusa de divergentele de opinie intre auditor si evidentele
contabile existente (atunci auditorul va incerca sa desfasoare proceduri
alternative rezonabile pentru a obtine probe de audit suficiente pentru a
sustine o opinie calificata).

93
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Italian (Italy)
Atunci cand exista o limitare a ariei de aplicabilitate a activitatii
auditorului ce necesita exprimarea unei opinii calificate sau imposibilitatea de
exprimare a opiniei, raportul auditorului trebuie sa prezinte limitarea si sa
indice posibilele ajustari ale situatiilor financiare ce ar fi putut fi determinate ca
fiind necesare, daca nu ar fi existat limitarea.

Termeni utilizati: “am auditat situatiile financiare al societatii A..... . Cu exceptia celor
discutate in paragraful care urmeaza, am desfasurat auditul in concordanta Standardele de
Audit. Nu am urmarit inventarierea faptica a stocurilor fizice, deoarece aceasta a fost
anterior datei in care noi am prelut auditul. Datorita naturii evidentelor contabile nu am
fost convinsi de corectitudinea stocurilor folosind alte proceduri de audit....”
Dezacordul cu conducerea

Atunci cand auditorul nu poate fi de acord cu conducerea cu privire la


aspecte cum ar fi, acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de
aplicare a acestora sau adecvarea prezentarii informatiilor in situatiile
Formatted: Italian (Italy)
financiare. In cazul in care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru
situatiile financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie calificata sau o
opinie contrara.
In vederea realizarii rapoartului de audit, in situatia in care exista una sau
mai multe divergente intre auditor si conducerea unitatii auditate, opinia
formulata de acestea poate fi:
 opinie cu rezerve sau calificata - trebuie exprimata atunci cand
audiorul nu poate exprima o opinie fara rezerve, dar efectul oricarui
dezacord cu conducerea sau limitarea ariei de aplicabilitate nu este atat
de semnificativ si de profund, incat sa necesite o opinie contrara sau o
imposibilitate de exprimare a unei opinii;

94
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 opinie contrara - trebuie exprimata atunci cand efectul unui dezacord
este atat de semnificativ si de profund pentru situatiile financiare, incat
auditorul concluzioneaza ca nu este oportuna o opinie cu rezerve
determinata de prezentarea incompleta sau inselatoare a situatiilor
financiare;
 imposibilitate de exprimare a unei opinii - trebuie sa fie exprimata
atunci cand efectul posibil al limitarii ariei de aplicabilitate este atat de
semnificativ si cuprinzator, incat auditorul nu poate sa obtina
suficiente probe de audit si nu poate exprima o opinie asupra situatiilor
financiare.

Daca auditorul exprima o opinie alta decat una fara rezerve, in raportul de
audit trebuie inclusa o prezentare clara a motivelor si o cuantificare a efectelor
posibile asupra situatiilor financiare. Aceste informtii vor fi prezentate intr-un
paragraf separat ce precede opinia sau imposibilitatea exprimarii unei opinii si
poate include o referire la o analiza mai larga, intr-o nota la situatiile
financiare.

95
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
CAPITOLUL 4
PROCEDURI DE AUDIT INTERN AL ELEMENTELOR DIN
SITUAŢIILE FINANCIARE

4.1. Elemente de activ


4.1.1 Numerar si elemente asimilate
Auditorul trebuie sa se asigure ca:
- Soldurile de casa reprezentând disponibilul, toate valorile de incasat, in curs
de incasare sau plasate la instituţiile financiare sunt corect înregistrate.
- Soldul de casa este prezentat corect si clasificat corespunzător, in funcţie de
lichiditatea diferitelor elemente componente, considerandu-se ca depozitele
blocate in diferitele conturi bancare au cea mai scăzuta lichiditate.
- Elementele asimilate numerarului sunt înregistrate, prezentate si clasificate
corect.
Testele aplicate de auditor pentru verificarea corectitudinii si
completitudinii soldurilor de numerar, sunt:
- Confirmarea soldurilor de casa, presupune confirmarea soldurilor coturilor
casa cu disponibilul efectiv din casierie.
- Controlul confirmărilor bancare, presupune întocmirea unei confirmări de
control al conturilor rulate, verificarea corectitudinii aplicării principiului
independetei exerciţiului si urmărirea răspunsurilor la scrisorile de
circularizare.

96
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Testul de închidere a conturilor interbancare, presupune:
- Pentru conturile inchise in timpul anului se va verifica daca operaţiunea s-a
efectuat in baza autorizărilor date de persoanele cu responsabiliati in acest
sens. Daca banca confirma ca un cont a fost inchis la iniţiativa sa, se va
investiga la nivelul managerial corespunzător.
- Investigarea motivelor care au condus la închiderea contului, prin studierea
corespondentei transmise de către banca.

4.1.2. Conturi de creanţe


Testele trebuie sa determine daca:
- Creanţele reprezintă toate sumele datorate bancii la sfârşitul perioadei,
auditorul trebuind sa verifice corectitudinea înregistrării acestora, precum si
modul de prezentare a informaţiilor cu privire la creanţele bancii. Auditorul
trebuie sa verifice in mod special creditele (reprezentand iesiri de numerar
efective), creanţele cesionate (valoarea acestora, terţii in favoarea cărora s-
au cesionat), verificarea înscrierii acestora la arhiva electronica. Sumele
prezentate reprezintă drepturi reale ae bancii.
- Provizioanele pentru creanţe îndoielnice, veniturile si reducerile de
provizioane sunt calculate, descrise si prezentate in mod corect si adecvat,
fără a fi supraevaluate sau subevaluate (in cazul provizioanelor).
Provizioanele pentru creanţe îndoielnice, veniturile si reducerile de
provizioane au fost alocate perioadei adecvate.

A. Testarea Registrelor jurnal


1. Obţinerea reconcilierii soldurilor creditelor cu evidentele contabile din
Cartea Mare (in lei si in valute) la data trimiterii scrisorilor de confirmare
(circularizarii) sau la sfârşitul perioadei.
Pentru obţinerea reconcilierii se pot efectua următoarele teste si proceduri:

97
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- Verificarea încrucişată a totalurilor de control din Cartea Mare, cu sursa
care a condus la generarea acestuia.
- Examinarea documentelor justificative pentru detectarea elementelor
materiale sau neobişnuite.
- Verificarea balanţei pentru a se asigura faptul ca toate soldurile creanţelor
înregistrate sunt incluse in situaţiile financiare.
Formatted: Italian (Italy)
- Urmărirea cu atenţie sporita a creanţelor scadente la un an de la data
bilanţului. Reclasificarea acestora in creanţe pe termen lung, daca este
cazul.

B. Testarea existentei creanţelor prin circularizarea soldurilor de închidere


Formatted: Spanish (Spain-Modern
Selectarea conturilor din balanţa care vor face obiectul transmiterii Sort)

scrisorilor de circularizare. Modalitatea de eşantionare precum si procentul din


sold care se testează in acest fel este o chestiune de judecata profesionala a
auditorului implicat in derularea auditului.
Formatted: Italian (Italy)
Aplicarea procedurilor alternative in cazul in care nu se primeşte un
număr suficient de răspunsuri la aceste scrisori, precum si in cazul apariţiei
unor discrepante fata de înregistrările bancii.
Examinarea documentelor justificative pentru a verifica soldurile
înregistrate, in cazul in care nu se răspunde scrisorilor de confirmare.

4.1.3. Investitii in valori mobiliare

Obiective de audit
Principalele obiective in auditarea investiţiilor si a veniturilor asimilate
investiţiilor sunt acelea de a determina daca:
- Toate investiţiile înregistrate in bilanţ sunt deţinute de banca (Existenta);

98
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- Toate veniturile înregistrate din investiţii au fost realizate de banca la data
bilanţului (Existenta).
- Toate investiţiile deţinute de banca si toate veniturile acumulate din
investiţii la data bilanţului au fost înregistrate in contabilitate
(Completitudine);
- Investiţiile si veniturile din investiţii sunt înregistrate in bilanţ si in contul
de profit si pierdere la o suma corespunzătoare (Evaluare)
- Banca deţine investiţiile înregistrate in bilanţ si nu exista nici o restricţie
asupra lor (Drepturi si obligaţii)
- Investiţiile si veniturile asimilate sunt clasificate, descrise si prezentate in
mod corespunzător in situaţiile financiare si in notele explicative, in
conformitate cu principiile contabile (Prezentare)

Proceduri ilustrative
1. Compararea soldurilor finale cu cele iniţiale si investigarea oricăror variaţii
anormale (sau absenta variaţiilor).
2. Compararea valorii de piaţa a titlurilor din perioada curenta cu cea din
perioada precedenta .
3. Efectuarea de teste de rezonabilitate a veniturilor din dobânzi prin
multiplicarea ratei medii de dobânda cu media sumelor investite.

Teste de detaliu
Formatted: Italian (Italy)
Observarea indiciilor referitori la investiţii neobişnuite (titluri fictive sau
cu risc mare). Discutarea cu clientul a procedurilor folosite pentru a determina
daca scăderea valorii de piaţa a investiţiilor este sau nu temporara.
Se determina daca orice scădere a valorii de piaţa sub cost este sau nu
temporara, prin efectuarea unor sau tuturor din următoarele proceduri:
- revizuirea celor mai recente situaţii financiare auditate ale emitentului;

99
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- stabilirea perioadei in care valoarea de piaţa a fost sub cost;
- stabilirea termenilor generali ai prospectului de emisiune si a evenimentelor
specifice care pot influenta operaţiile emitentului;
- se stabilieste daca declinul valorii de piaţa corespunde tendinţelor ciclice ale
industriei emitentului sau reflecta un declin prelungit in industria
respectiva ;
- compararea modificărilor valorii de piaţa a emitentului cu tendinţele din
industria emitentului si de pe piaţa globala;
- compararea modificărilor valorii de piaţa ale investiţiei cu cele ale
investiţiilor similare;
- determinarea existentei intenţiei si abilitaţii bancii de a deţine investiţia
pentru o perioada suficenta pentru a permite recuperarea valorii de piaţa;
Formatted: Italian (Italy)
- revizuirea câştigurilor realizate si nerealizate după data bilanţului.

Proceduri specifice
- Se determina daca amortizarea unei investiţii pe baza unui nou cost ca
rezultat al declinului valorii de piaţa, care nu este temporar, este considerata
ca pierdere realizata. De asemenea, testarea calculului pierderilor
înregistrate.
- Se determina daca noul cost de baza al investiţiei amortizate iniţial, nu este
schimbat după revenirea valorii de piaţa.
- Se face revizuirea sumarului investiţiilor amortizate pentru stabilirea
completitudinii si elementelor neobişnuite.
- Se concluzioneaza aspura corectitudinii ajustărilor de depreciere
înregistrate.
- Se face verificarea calculelor pierderilor si câştigurilor din vânzările
investiţiilor.

100
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- Se face verificarea calculelor amortizării primelor din obligaţiuni
sau acumulării discount-ului obligaţiunilor.
- Se analizeaza practicile specializate ale industriei.

Proceduri de urmărit in cazul tranzacţiilor cu titluri ce au posibilitatea de


răscumpărare (REPO)
- Confirmarea termenilor angajamentelor de răscumpărare in curs. Termenii
ar trebui sa cuprindă tipurile si ratele de cupon al colateralului si data de
răscumpărare si preturile.
- Determinarea reputaţiei si siguranţei deţinătorilor colateralului. Aceşti
deţinători ar trebui sa fie banci recunoscute sau companii de tutela,
independente de broker/dealer-ul care efectuează tranzacţia si care sunt
specializate in furnizarea de servicii de păstrare.
Formatted: Italian (Italy)
- Revizuirea reputaţiei si poziţiei financiare a broker/dealer-ilor sau a altor
părţi implicate in tranzacţii.
- Determinarea credibilităţii financiare si a responsabilităţii legale ale oricărei
companii sau agenţii care asigura încheierea tranzacţiilor.
- Revizuirea avizelor broker-ilor si a altei documentaţii privind completarea
tranzacţiilor de răscumpărare in timpul perioadei ulterioare datei bilanţului.
- Determinarea legalităţii tranzacţiilor si a conformităţii cu politicile stabilite
si cu regulile aplicabile, atunci când este cazul.
- Revizuirea si evaluarea procedurilor interne de audit referitoare la
convenţiile de răscumpărare.
- Proceduri adiţionale pentru testarea tranzacţiilor in care banca are calitatea
de cumparator-imprumutator
- Examinarea titlurilor deţinute sau cererea unei confirmări a titlurilor
deţinute in păstrare si determinarea deţinătorului legal al titlurilor.

101
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- Daca un custode are reputaţie si credibilitate îndoielnice, este necesara
obţinerea unei revizii din partea unei terţe persoane sau efectuarea unor
proceduri privind controalele asupra păstrării titlurilor de către custode.

Determinarea valorii colaterale a titlurilor

- Proceduri specifice (proceduri care oferă asigurare pentru obiective


particulare de audit):
• Verificarea existentei si dreptului de proprietate a investiţiilor
înregistrate, prin confirmări sau examinări ale evidentelor dreptului de
proprietate (certificatele de acţionar).
• Revizuirea minutelor, convenţiilor si răspunsurilor de confirmare
pentru evidenta existentei investiţiilor, privilegiilor, garanţiilor sau
altor interese in investiţii si a angajamentelor de achiziţie sau vânzare a
investiţiilor.
• Inspectarea cotatiilor de piaţa, situaţiilor financiare ale companiilor in
care se investeşte si a altor evidente ale valorii curente sau ale sumei
capitalului investit.
Formatted: Italian (Italy)
• Determinarea corectitudinii sumei raportate a investiţiilor.

- Alte proceduri aplicabile in cazul evaluării proceselor de rutina


Aceste proceduri nu se efectuează când s-au evaluat controalele ca fiind
efective si s-au testat descoperindu-se ca se poate pune baza pe ele sau alte
proceduri substantive pot furniza o asigurare suficienta in cazul apariţiei de
erori. Se pot aplica aceste tipuri de proceduri când s-au evaluat controalele ca
fiind eficiente, dar nu s-au testat (in special atunci când riscul combinat pentru
cont este moderat sau mare, deoarece in asemenea circumstanţe se evelueaza

102
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
riscul inerent ca fiind mare) si este cu atât mai posibila aplicarea când s-au
evaluat controalele ca fiind ineficiente, in mod deosebit când s-a evaluat riscul
combinat ca fiind mare.

Tipuri de proceduri:
- Verificarea existentei si a dreptului de proprietate al investiţiilor
înregistrate prin confirmarea sau examinarea evidentelor dreptului de
proprietate (certificatele de acţionar).
- Revizuirea proceselor verbale, convenţiilor si răspunsurilor de
confirmare pentru evidenta existentei investiţiilor, privilegiilor,
garanţiilor sau altor interese in investiţii si a angajamentelor de
achiziţie sau vânzare a investiţiilor.
- Inspectarea cotatiilor de piaţa, situaţiilor financiare ale companiilor in
care se investeşte si a altor evidente ale valorii curente sau sumei
capitalului investiţiilor.
Formatted: Italian (Italy)
- Determinarea corectitudinii sumei raportate a investiţiilor.
- Durata si extinderea procedurilor efectuate corespund evaluării
riscului.

Diminuarea valorii de piaţa


In acest sens se evaluează toate titlurile ale căror valori de piaţa sunt sub
valoarea contabila la data bilanţului pentru a determina daca diminuarea valorii
de piaţa este permanenta sau nu, iar in acest sens auditorul aplica judecata
profesionala.
Auditorul trebuie sa evalueze rezonabilitatea estimărilor privind valoarea
recuperabila a investiţiilor, respectiv prin înţelegerea următoarelor aspecte:

103
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- Diminuarea valorii de piaţa este datorata unor condiţii specifice unui
anumit titlu;
- Diminuarea valorii de piaţa este datorata condiţiilor generale din piaţa
care reflecta evoluţia economiei sau a unei anumite industrii;
- Data înregistrării câştigurilor sau pierderilor realizate sau nerealizate.
- Daca in baza evidentelor obţinute auditorul concluzionează ca acestea nu
susţin soldul, fie nu reflecta valoarea recuperabila, iar pe piaţa se
manifesta o perpetuare a deprecierii, iar acest fapt nu este reflectat in
situaţiile financiare, auditorul trebuie sa inscrie aceasta concluzie in
raportul emis.
Documentaţia muncii de audit făcuta pentru acest element bilantier
include, fără insa a se limita la:
 Detalierea procedurilor aplicate si concluziile acestora;
 Relaţia dintre natura, durata si intinderea procedurilor aplicate pentru
evaluarea estimărilor contabile, proceselor de rutina si non-rutina sau
referinţa la documentarea unor astfel de relaţii in alta parte decât in foile
de lucru; Problemele apărute si bazele de rezolvare;
 Sumarul investiţiilor si conturilor asimilate si activitatea in aceste conturi
in timpul perioadei; Motivaţiile comerciale pentru achiziţii si vânzări;
 Planurile angajamentelor pentru viitoarele achiziţii si vânzări de investiţii;
Lista investiţiilor verificate si confirmate fizic; Răspunsurile la
confirmări;
 Detalii privind costul, capitalul investit, valoarea de piaţa si eventualele
evidente care susţin soldul fiecărei investiţii;
 Rezultatul procedurilor analitice de revizie aplicate;
 Detalii privind privilegiile, gajurile, dobânzile titlurilor si restricţiile
asupra folosinţei sau vânzării investiţiei

104
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
4.1.4. Mijloace fixe
In categoria mijloacelor fixe sunt înregistrate toate si doar mijloacele fixe
aparţinând bancii sau deţinute sub forma unui contract de leasing care sunt
folosite in operaţiile de exploatare ale bancii sau sunt in curs de construire si
sunt înregistrate la cost istoric.
Intrările de imobilizări pe parcursul auditului sunt înregistrate
corespunzător si reprezintă toate si doar mijloacele fixe sau in curs aparţinând
bancii.
Costul si amortizarea cumulata si sumele cu amortizarea aplicabila tuturor
casărilor, mijloacelor ce nu mai sunt utilizate si vânzările au fost corect
inregistrate.
Depreciarea cumulata, descongestionările si amortizarea sunt corect
inregistrate, având in vedere duratele utile si valorile reziduale aşteptate.
Investiţiile in mijloace fixe inregistrate pot fi aşteptate a se realiza.
Mijloacele fixe impreuna cu amortizarea cumulata sunt corect evidenţiate,
clasificate si corespunzător prezentate (inclusiv prezentarea datoriilor).

A. Revizuire analitica
1. Se face un test de previziune a amortizării/deprecierii totale a imobilzarilor
corporale si necorporale pentru perioada curenta. Se compara suma
previzionala cu sumele înregistrate si se explica fluctuaţiile materiale sau
neobişnuite.
Verificarea daca perioadele de amortizare si metodele folosite sunt
aceleaşi cu cele folosite in anul precedent;
Se face roll-forward-ul mijloacelor fixe (ROL si USD sau EUR)
Obţinerea unui roll-forward asupra conturilor de mijloace fixe.
Se testează si se efectuează următoarele operaţii:

105
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 Se confrunta soldurile de deschidere ale anului curent cu cele de
închidere ale anului precedent.
 Se confrunta soldurile de închidere ale exerciţiu curent cu registrul
contabil si cu grupurile stabilite.
 Reconcilierea conturilor selectate privind soldurile acestora la sfârşitul
anului cu registrele contabile sau cu alte documente justificative.
 Se încearcă justificarea unor probleme apărute in cadrul procesului de
reconciliere.

Formatted: Spanish (Spain-Modern


B. Observarea efectiva a existentei fizice a mijloacelor fixe Sort)

Se procedeaza la :
 Inventarierea locului, tipului si starea fizica a mijloacelor fixe care
prezintă solduri materiale in balanţa.
 Se observa starea in care se afla mijloacele fixe notandu-se orice activ in
plus, neutilizabil sau nefolositor.
 Se obţin explicaţii privind activele neutilizate sau nefolositoare. Se
evaluează realizabilitatea acestor active si se evaluează daca este necesar
sa se facă ajustări asupra conturilor bilantiere.

C. Se evaluează politicile, procedurile si controalele bancii in ceea ce


priveşte inventarierea mjloacelor fixe, respectiv :
 Trebuie revizuita reconcilierea inventarului faptic cu cel scriptic.
 Se verifica elementele numărate cu înregistrările corespunzătoare din
contabilitate.
 Se explica conformitatea reconcilierii.

D. Testarea dreptului de proprietate asupra mijloacelor fixe

106
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 Se identifica mijloacele fixe aflate in patrimoniu cu documentele de
proprietate.
 Se confirma transferurile de mojloace fixe de la alte unitati sau de la
centrala (daca nu au fost confirmate in coroborare cu alte zone ale
auditului).
 Se revizuieşte gradul de detailiere (prezentarea) făcute la situaţiile
financiare (conturi in afara bilanţului si note) in legătura cu elementele
de activ gajate, ipotecate sau cedate in garanţie.

E. Se verifica intrările si transferurile de mijloace fixe


Se obţine o lista a intrărilor materiale de mijloace fixe si se testează daca
aceste înregistrări sunt efectuate corect.
Se asigura ca echipamentele vechi vândute sau înlocuite cu unele noi au
fost descărcate din gestiune.

F. Se verifica casările/vânzările de mijloace fixe


Se obţine o lista a ieşirilor materiale de mijloace fixe si se obţine
asigurarea ca aceste ieşiri au fost corect înregistrate.

Formatted: Spanish (Spain-Modern


G. Cheltuieli de întreţinere aferente mijloacelor fixe Sort)

Se revizuiesc acele cheltuieli materiale pentru reparaţii si întreţinere


pentru a se vedea care se pot capitaliza. Se examinează documentele
justificative.

H. Poliţe de asigurări
Se obţine documentatia cu toate poliţele de asigurare existente pentru
mijloacele fixe. Se analizează daca acoperirea oferita este adecvata
standardelor impuse.

107
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
4.2 Elemente de datorii si capitaluri proprii

4.2.1 Conturi de disponibilitati si depozite

Obiectivele auditului sunt de a determine daca:


a. Miscarile din conturile de disponibilitati si depozite care se refera la
evenimentele ulterioare închiderii bilanţului au fost înregistrate corect.
b. Conturile de disponibilitati si depozite sunt descrise si clasificate corect si
daca au fost prezentate corespunzător in notele anexate la situaţiile
financiare.

A. Testarea Registrului jurnalul


Obţinerea reconcilierii jurnalului de cumpărări cu Cartea Mare prin
circularizare la sfârşitul perioadei. Testarea si compararea totalurilor cu
documentele suport, examinarea documentelor justificative
referitoare la elementele materiale sau neobişnuite si insumarea înregistrărilor
din jurnalul de cumpărări, pentru a se asigura asupra completitudii soldului
(respectiv ca au fost înregistrate toate disponibilitatile si depozitele clientilor).
Verificarea jurnalului pentru detectarea soldurilor neobişnuite (de ex. sume
rotunde, alte sume datorate, solduri debitoare); investigarea documentelor
justificative si propunerea reclasificarii, daca este cazul.

B. Circularizarea clientilor
Selectarea unui eşantion de clienti; asigurarea faptului ca selecţia a fost
făcuta in funcţie de rulajul contului curent al clientului, mai degrabă decât in
baza soldurilor contului la sfârşitul perioadei de raportare. In definitiv alegerea

108
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
elementelor care vor fi confirmate (rulaje sau solduri) este o
chestiune de judecata profesionala. Etapele ce trebuie urmarite sunt :
1. Obţinerea reconcilierii pentru răspunsuri neobişnuite, care diferă fata de
răspunsul aşteptat; testarea si examinarea documentelor justificative pentru
reconcilierea elementelor.
2. Investigarea variaţiilor materiale.
3. In cazul in care nu se primeşte răspuns la circularizari, se efectuează
proceduri alternative, după cum urmează:
a. Daca este posibil, se obţin direct declaraţii ale clientilor si se efectuează
aceleaşi proceduri ca in cazul rasupunsurilor neobişnuite primite in urma
circularizarii.
b. Revizuirea plaţilor făcute către aceşti clienti ulterior atei circularizarii;
verificarea plaţilor făcute la data primirii auditului.
4. Sumarizarea rezultatelor circularizarii, incluzând acoperirea obţinută in
urma acesteia, răspunsurile primite si toate sumele care reprezintă diferente.
Propunerea eventualelor ajustări.
5. Decizia asupra completitudinii informaţiilor obţinute in urma aplicării
testelor de audit.
6. Concluzii in baza rezultatelor circularizarii.

C. Testarea furnizorilor de utilitati, a plaţilor ulterioare, a facturilor neplatite


si primirea documentelor, cuprinzand urmatoarele etape:
1. Revizuirea plaţilor făcute ulterior sfârşitului perioadei, pe parcursul ultimei
zi de lucru pe teren.
2. Compararea plaţilor făcute pentru bunuri primite inainte de sfârşitul
perioadei cu datoria respectiva înregistrata la sfârşitul perioadei.

109
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3. In sens invers, se obţine asigurarea ca facturile pentru bunurile si serviciile
primite după sfârşitul perioadei nu au fost înregistrate ca fiind aferente
perioadei precedente.

D. Sume datorate partilor aflate in relaţii speciale cuprinde etapele:


1. Identificarea sumelor datorate persoanelor in relatii speciale cu banca si
determinarea factorilor care le-au cauzat.
2. Compararea soldurilor curente cu cele din perioada anterioara si explicarea
fluctuaţiilor semnificative sau neobişnuite.
3. Revizuirea naturii si volumului tranzacţiilor, pentru a determina daca au fost
autorizate si daca sumele au fost folosite in scopul pentru care au fost
acordate.
4. Verificarea corectitudinii clasificării unor astfel de sume in bilanţ
5. Luarea in considerare a necesitaţii de prezentare a conturilor si tranzacţiilor
respective.
6. Luarea in considerare a confirmărilor sumelor datorate partilor afiliate, in
cazul in care sumele sunt materiale.
7. Daca exista suspiciuni asupra faptului ca tranzacţii materiale nu sunt
dezvăluite, se ia in considerare investigarea membrilor managementului
pentru a identifica părţile afiliate, utilizând tehnici de analiza a datelor
pentru găsirea de nume, adrese comune, etc. in bazele de date de furnizori si
clienţi sau alte asemenea tehnici.

4.2.2. Capitalul propriu


Auditul capitalului presupune efectuarea următoarelor verificări pentru a
se vedea daca:
3. Elementele de capital si alte elemente asimilate capilalurilor reprezintă toate
sumele vărsate pentru acţiunile comune emise, sumele vărsate peste

110
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
valoarea nominala (prime de capital), rezultat reportat si sume vărsate de
către banca pentru a-si răscumpăra propriile acţiuni.
4. Sumele aferente capitalului social si a altor conturi de capital social sunt in
concordanta cu hotărârile AGA (sau alte dispoziţii ale statutului societăţii
sau cu aprobările legale acordate) si cu legile naţionale si daca sunt
înregistrate corect.
5. Toate tranzacţiile cu capitalul social sau alte conturi de capitaluri proprii
efectuate pe perioada in care are loc auditul sunt corect înregistrate.
6. Sumele aferente capitalului social si al altor conturi de capitaluri proprii
sunt prezentate si clasificate corect in situaţiile financiare si notele (inclusiv
restricţiile aferente rezultatului reportat, opţiuni asupra pachetului de
acţiuni, planurile sau obligaţiile de răscumpărare a pachetelor de acţiuni,
dividendele preferenţiale restante, creditorii privilegiaţi in cadrul lichidării,
etc) aferente.

A. Proceduri analitice
Formatted: Italian (Italy)
Recalcularea soldului fiecărei tip de acţiune, inmultind numărul de acţiuni
cu valoarea nominala menţionata in statutul societăţii. Se verifica variaţiile
semnificative sau neobişnuite. Se verifica daca numărul acţiunilor proprii nu
depăşeşte numărul acţiunilor autorizate.
B. Teste privind modificările in conturile de capital
1. Se efectuează un roll-forward pentru fiecare cont.
a. Verificarea soldurilor iniţiale a anului precedent si a soldurilor finale cu
cele din Cartea Mare.
b. Verificarea mişcărilor cu documentele suport.
2. Actualizarea documentelor ce permit prezentarea componentelor de
capitaluri proprii.

111
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3. Cunoasterea regulamentului intern, hotărârilor legale, statutului bancii,
corespondenta cu consilierul juridic, daca este cazul, pentru orice schimbare in
componenta acţiunilor de-a lungul timpului.
Formatted: Italian (Italy)
4. Verificarea schimbărilor in conturile de capital ulterior perioadei încheiate
(anterior publicării raportului de audit). Se iau in calcul ajustările la si/sau
prezentările in situaţiile financiare, daca este cazul.

C. Verificări ale tranzacţiilor nemonetare


Daca modificările soldului final al contului decapital sunt datorate
tranzacţiilor nemonetare cum ar fi fuziune, reorganizare, lichidare, reinvestirea
de capital intr-o alta companie, atunci:
 Se asigura daca partea cu care societatea bancara desfăşoară tranzacţii
este o parte afiliata deoarece aceasta ar putea sa influenţeze evaluarea
si contabilizarea tranzacţiilor.
 Daca aceasta nu este o parte afiliata, se verifica valoarea justa a
activelor nete distribuite sau primite

D. Verificarea dividendelor declarate si plătite


1. Pentru dividendele declarate in timpul anului, se face o analiza a sumei
declarate a acestora (pe acţiune si pe total) pentru fiecare tip de acţiune, data
plaţii acestora si numărul de acţiuni la care exista dividende
restante. Se urmăreşte:
a. Asigurarea ca numărul de acţiuni la care exista dividende restante este
bazat intr-o maniera rezonabila pe numărul de acţiuni existente la
inceputul si la sfârşitul perioadei.
c. Calculul dividendelor pe acţiune, datele de înregistrare si plata cu
hotărârile autorizate menţionate

112
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3. Se verifica daca sumele calculate (pe acţiune si dividendele totale)
corespund cu cele prezentate in situaţiile financiare
Formatted: Italian (Italy)
4. Daca societatea bancara plăteşte dividendele direct acţionarilor, se verifica
prin eşantionare plata acestora in contul actionariatului. Se recalculează
sumele plătite inmultind dividendele pe o acţiune cu numărul de acţiuni
deţinute de actionar, aşa cum este menţionat in Registrul Acţionarilor.

4.2.3 Rezultatul reportat


Se efectueaza urmatoarele analize:
 Roll-forward asupra rezultatului reportat (sau a pierderii)
 Se efectuează roll-forward pentru rezultatul reportat
 Se verifica soldul iniţial cu soldul final aferent perioadei anterioare
 Se verifica si alte modificări prin trimitere la foile de lucru aferente altor
elemente auditate
 Verificarea restricţiilor aferente rezultatului reportat
Se discuta cu compartimentul contabilitate orice restricţie asupra
rezultatului reportat. Se actualizează documentaţia aferenta si se asigura ca
asemenea restricţii sunt prezentate corect in situaţiile financiare.

4.3. Elemente de cont de profit si pierdere


4.3.1. Venituri

Obiectivele auditului pentru elementele de venituri sunt:


• Asigurarea ca veniturile din dobanzi sunt corect înregistrate si ca nu au
existat omisiuni materiale de tranzacţii;

113
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• Provizioanele pentru creanţele neincasate, dobanzile, celelalte
provizioane au fost inregistate in perioada in care s-au realizat (si nu in
perioada in care s-au incasat sau recuperat);
• Valoarea si natura veniturilor si provizioanelor pentru creanţe
neincasate, in principal cele pentru credite si dobanzi, sunt corect
prezentate si clasificate in situaţiile financiare si notele explicative
anexate.

Teste de substanţa
A. Se pot efectua in etapa preliminară sau finala, iar extinderea testelor
selectate va depinde de judecata profesionala a echipei de audit, de riscurile
specifice si de gradul de adecvare a sistemului de control intern.

1. Proceduri Analitice - Generale


1. Banca trebuie sa dispuna de informatiile lunare necesare pentru o analiza a
veniturilor pe produs bancar, pe tipuri de clienti, pe valute sau pe
segmente de piaţa, inclusiv provizioane si creanţe negociate.
2. In baza reconcilierii totalurilor veniturilor cu Cartea Mare, se examineaza
conturile cu importanta materiala sau evoluţiile neobişnuite.
3. Se va verifica concordanta dintre rulajele lunare si a celor din registrul
jurnal sau din alte registre similare. Se vor documenta diferentele materiale
sau neobişnuite.
4. Se vor compara veniturile realizate si cele incasate pe produs bancar, pe
tipuri de clienti, pe valute sau pe segmente de piaţa cu sumele din
perioadele precedente si cu sumele previzionale pentru perioada curenta.
Se vor investiga diferentele materiale sau neobişnuite.

114
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Italian (Italy)
5. Se va compara marja bruta din profit total cu cea pe produs sau serviciu ,
precum si cu marjele simlare din perioada precedenta si cu previziunile
făcute. Se vor documenta fluctuaţiile neobişnuite.
6. Se vor compara dobanzile negociate, cu cele din perioada precedenta si cu
sumele previzionale pentru perioada curenta. Se vor investiga fluctuaţiile
neobişnuite.
7. Pentru fiecare tip de produs bancar, clienti, valute sau segmente de piaţa se
va calcula un nivel mediu al dobanzii pentru perioada curenta si se vor
efectua următoarele teste:
• Se compara dobanzile medii calculate cu sumele din anii trecuţi. Se vor
evidenţia schimbările survenite in cursul perioadei.
• Se compara dobanzile medii ale perioadei cu sumele previzionale din
punct de vedere al valorii creditelr acordate. Se vor investiga fluctuaţiile
neobişnuite.
• Se compara documentele justificative pentru creditele acordate, cu
veniturile înregistrate si cu evidentele contabile si se va evalua daca
veniturile sunt rezonabile in comparaţie cu volumul creditului si
dobanda medie a perioadei.
• Se compara soldurile veniturilor cu soldurile perioadei precedente si cu
soldurile previzionale pentru perioada curenta.

2. Teste de recunoaştere a veniturilor


Formatted: Italian (Italy)
1) Se discuta cu persoanele din segmentul de raportare despre politicile
contabile, in special a celor aplicate asupra veniturilor, care urmăresc :
• Identificarea si validarea schimbărilor intervenite in politicile contabile
de recunoaştere a veniturilor, precum si a modului in care aceste
schimbări au un impact asupra realizarii acestotra ;

115
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• Verificarea modului de aplicare a politicilor contabile si daca situatiile
de neaplicare au fost prezentate in situaţiile financiare.
2) Se discuta cu persoana responsabila, existenta unor neclarităţi cu privire la
durata incsarilor. Se vor investiga mai ales:
• Colectabilitatea;
• Restantele;
• Garanţiile si alte obligaţii;
Pe baza acestor discuţii se determina daca un venit va fi sau nu realizat
sau daca nu vor apărea situati de pierderi. Se propun ajustări.
3) Daca banca a avut tranzacţii in perioada curenta in care recunoaşterea
veniturilor nu s-a făcut (ex. la terminarea unui contract de credit) banca va
trebui sa elaboreze o analiza cu privire la aceste venituri. Aceste tranzactii
se verifica prin următoarele proceduri:

Având la baza gradul de incertitudine al incasarii veniturilor si alte fapte


relevante, se determina daca metoda de recunoaştere a venitului este cea
adecvata si daca a fost folosita si in anii precedenţi.
Se revizuiesc contractele de credit, impreuna cu documentele justificative
pentru a se stabili metoda de recunoaştere a venitului aplicata in perioada
curenta.
Se iau in considerare tranzacţiile care au generat venituri eşalonate
semnificative.

3. Testarea respectării principiului independentei exercitiilor

Auditorul se poate baza pe concluziile sistemului de control intern al


bancii (rapoarte de control). In acest caz, se revizuiesc registrele contabile la
date anterioare si ulterioare datei bilanţului.

116
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Se face o reconciliere intre conturile de venituri si cele de creanţe aferente
perioadei curente, pentru a se obţine asigurarea ca toate tranzacţiile au fost
înregistrate in perioada corecta.
Verificarea analizei veniturilor realizate in ultimele zile din exerciţiul
financiar care se auditeaza, precum si câteva zile după inceprea noului an
financiar.

4.3.2. Cheltuieli

Auditul elementelor de cheltuieli cuprinde următoarele:


• testarea modului de recunoaştere a cheltuielilor, respectiv daca acestea
sunt recunoscute in conformitate cu principiul independentei
exercitiilor;
• toate costurile si cheltuielile sunt înregistrate in contul de profit si
pierdere ;
• costurile si cheltuielile din contul de profit si pierdere sunt înregistrate
la valoarea corecta ;
• costurile si cheltuielile sunt corect clasificate, descrise si prezentate in
situaţiile financiare, inclusiv in notele la situaţiile financiare, in
conformitate cu principiile contabile ;

Proceduri analitice
Cheltuielile cu dobanda
 Compararea marjei brute a profitului aferent anului curent (pe luna, pe
produs) cu cea a anului precedent si cu bugetul previzional;
investigarea oricăror variaţii neobişnuite.

117
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 Analizarea marjei brute a profitului, compararea costului dobanzii cu
cel actual, efectuarea reconcilierii intre costul dobanzii si costurile de
functionare;
 Compararea ponderii costurilor indirecte in total costuri, precum si cu
datele comparative si datele cu anii precedenţi.
 Investigarea fluctuaţiilor neobişnuite si absenta celor prevăzute.
 Compararea resurselor cu plasamentele;
 Compararea pondereii costului total / nr. de angajaţi, cu costurile din
anii precedenţi
 Compararea productivităţii medii si a nivelului de salarizarie mediu cu
cele înregistrate in anii precedenţi.
Elemente de cheltuieli
 Verificarea bugetelor previzionale cu costurile si cheltuielile efective
pe luna sau pe trimestru ;
 Comparaţie intre chletuielile cu dobanda si veniturile din dobanzi ;
 Compararea comisioanelor din servicii si a costurilor cu comisioanele;
 Investigarea relaţiei intre cheltuielile administrative si dobanda platita
si compararea cu anii precedenţi ;
 Verificarea cheltuielilor cu contribuţia la CAS/ angajat si compararea
cu cea înregistrata in anii precedenţi ;
 Aplicarea unui test de rata a dobânzii prin multiplicarea datoriei medii
cu rata medie a dobânzii ;
 Compararea amortizării din perioada curenta cu cea din anii trecuţi, cu
sumele bugetate si cu soldul mijloacelor fixe.
Teste de detaliu
 Revizuirea sumelor din Cartea Mare
 Revizuirea cheltuielilor in avans si a cheltuielilor angajate, daca sunt
rezonabile.

118
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 Revizuirea registrului de casa si investigarea elementelor neobişnuite ;
 Revizuirea alocării cheltuielilor;
 Efectuarea reconcilierii datoriilor financiare cu Cartea Mare.
Proceduri specifice
 Compararea cheltuielilor din anul curent cu cele de anul trecut si cu
sumele bugetate. Daca cheltuielile sunt auditate la o data diferita de
sfârşitul anului, se va revizui si activitatea de roll-forward de la data la
care se efectuează controlul pana la sfârşitul anului.
 Revizuirea rapoartelelor financiare interimare si se investigarea
fluctuaţiilor daca acestea exista.
 Efectuarea unui test de cheltuieli de pe statul de plata
 Compararea productivităţii medii a angajaţilor pe ora sau pe grup, cu
anii precedenţi
 Analiza abaterii costului salarial de la costul standard
 Revizuirea numarului de angajaţi

119
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
CAPITOLUL 5
AUDITUL EXTERN AL SITUAŢIILOR FINANCIARE EMISE DE
SOCIETĂŢILE BANCARE

5.1 Cadrul general de desfăşurare a auditului

5.1.1 Scopul auditului si principiile care guvernează activitatea de audit

Formatted: Spanish (Spain-Modern


Obiectivul angajamentelor de audit al situaţiilor financiare este: Sort)

• exprimarea unei opinii asupra modului de întocmire a situaţiilor


financiare supuse auditarii, asupra tuturor aspectelor materiale, in
conformitate cu un cadru general de raportare financiara clar
identificat;
• de a oferi credibilitate situaţiilor financiare auditate, ceea ce rezida din
calitatea de auditor independent precum si din integritatea,
profesionalismul, obiectivitatea, atenţia, si conduitaauditorului care a
examinat situaţiile financiare. Utilizatorii situaţiilor financiare nu
trebuie sa considere ca raportul de audit oferă o garanţie a viabilităţii
viitoare a companii si nici asupra eficientei si onestităţii conducerii
companiei.

120
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Principiile generale ale auditului bancar
Formatted: Italian (Italy)
In activitatea sa auditorul trebuie sa acţioneze in concordanta cu anumite
reguli, cum sunt:
1. Auditul trebuie sa fie condus in conformitate cu standardele de audit
aplicabile intr-o anumita tara sau in conformitate cu Standardele
Internationale de Audit.
2. Pe tot parcursul angajamentului de audit, auditorul trebuie sa
folosească scepticismul profesional, deoarece situaţiile financiare pot
conţine erori materiale si nu întotdeauna declaraţiile conducerii sunt
exacte sau corecte;
Formatted: Italian (Italy)
3. Auditorul trebuie sa-si desfăşoare activitatea in baza acelor proceduri
de audit necesare pentru a putea expima concluziile desprinse in opinia
de audit. Procedurile desfăşurate trebuie sa fie in conformitate cu ISA
sau cu cerinţele organismelor profesionale, cu clauzele stabilite in
contractul de servicii profesionale, cu un cadru de rapoartare clar
definit, cu legislaţia si reglementările in vigoare.

Principiile fundamentale care guverneaza profesia si care trebuie


respectate de toţi profesioniştii sunt:

Integritatea - profesioniştii trebuie sa dea dovada de onestitate si corectitudine


pe parcursul desfăşurării serviciilor contractate;
Obiectivitatea - profesioniştii trebuie sa dea dovada de obiectivitate, iar
judecata profesionala sa nu fie afectata de interese interne (care ţin de auditor)
sau externe, prejudecăţi, conflicte de interese sau alte influente externe;

121
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Asocierea numelui auditorului cu anumite situaţii financiare

Numele unui auditor este asociat cu informaţia financiara, atunci când


acesta ataşează un raport la acea informaţie sau este de acord cu folosirea
numelui sau intr-o relaţie profesionala.
Daca auditorul are cunoştinţa de folosirea in mod inadecvat a numelui sau
in asociere cu informaţia financiara, acesta trebuie sa ceara conducerii
companiii respective sa ia acele decizii considerate de auditor necesare pentru
remedierea inconvenientelor create de utilizarea numelui sau (ex. informarea
terţelor părţi cunoscute ca utilizatoare a situaţiilor financiare asupra erorii,
soluţionarea pe cale juridica a neintelegerii, etc).

5.2 Tipuri de servicii profesionale


Auditorii pot desfăşura următoarele tipuri de angajamente de asigurare:
audit si serviciile conexe, respectiv revizii limitate, angajamente de compilare
si proceduri agreate.
Asigurarea este gradul de satisfacere al auditorului cu privire la situaţiile
financiare, obţinute prin analizarea probelor colectate in urma efectuării
procedurilor specifice.
Din punct de vedere a nivelului de asigurare furnizat, angajamentele de
audit se impart in 2 categorii:
1. Nivel inalt si moderat de asigurare - sunt asigurate angajamentele de
audit si respectiv de revizie limitata;
2. Fără asigurare - specific angajamentelor de proceduri agreate si celor
de compilare. In urma acestor angajamente, auditorul nu exprima nici o
certificare.
O sinteza a serviciilor furnizate si a nivelului de asigurare cerut de acestea se
prezinta dupa cum urmeaza :

122
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Audit Servicii conexe
Revizie limitata Angajament de Angajament de
proceduri agreate compilare
Nivel de asigurare Asigurare inalta, Asigurare Fără asigurare Fără asigurare
furnizat dar nu absoluta moderata
Raport furnizat Asigurare pozitiva Asigurare negativa Constatarea Identificarea
procedurii informaţiei
compilate

5.2.1. Auditul de certificare


Scopul audititului este de certificare (prin emiterea opiniei de audit) a
faptului ca situaţiile financiare sunt/nu sunt întocmite in mod corespunzător sub
toate aspectele materiale, in conformitate cu un cadru de raportare clar
identificat. In raportul auditorului independent, conformitatea este expimata
prin expresiile "situaţiile financiare anexate oferă o imagine fidela" sau
"situaţiile financiare sunt prezentate in mod fidel sub toate aspectele
materiale".
Opinia de audit oferă un nivel inalt, dar nu absolut, de asigurare, asupra
faptului ca situaţiile financiare auditate nu conţin erori materiale/semnificative,
ceea ce sporeşte credibilitatea situaţiilor financiare. Aceasta situaţie este
exprimata in mod pozitiv in raportul de audit ca o asigurare rezonabila.

Definirea conceptului de materialitate


Fiecare element semnificativ ce trebuie prezentat in situaţiile financiare.
Valorile nesemnificative trebuie agregate cu valorile de natura sau funcţie
similara si nu trebuie prezentate separat.
Situaţiile financiare rezulta din prelucrarea unui volum mare de tranzacţii
care sunt structurate prin agregare pe grupe in funcţie de natura sau funcţia lor.
Etapa finala a procesului de agregare si clasificare este prezentarea de date

123
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
condensate si clasificate care formează elemente-randuri, fie in situaţiile
financiare propriu zise, fie in note. Daca un element nu este in mod individual
material, atunci el este agregat cu alte elemente fie in situaţiile financiare
propriu-zise, fie in note. Un element care nu este suficient de material pentru a
fi prezentat separat in situaţiile financiare propriu-zise poate fi, totuşi, suficient
de material pentru a fi prezentat in note.
Formatted: Italian (Italy)
In acest context, informaţia este materiala daca neprezentarea sa ar putea
influenta deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor
financiare. Pragul de materialitate depinde de mărimea si natura elementului
judecat in circumstanţele particulare ale omisiunii sale. Când se apreciază daca
un element sau un cumul de elemente este material, sunt evaluate impreuna
natura si mărimea elementului respectiv. In funcţie de circumstanţe, fie natura,
fie mărimea elementului ar putea fi factorul determinant. De exemplu, activele
individuale de aceeaşi natura si funcţie sunt agregate chiar daca valorile
individuale sunt mari. Totuşi, elementele mari care diferă ca natura sau funcţie
sunt prezentate separat.
Auditul se bazează pe testarea elementelor care au un impact material
asupra situaţiilor financiare precum si asupra intelegerii de către utilizatori a
poziţiei financiare a companiei auditate. Auditul nu poate genera un nivel
absolut de asigurare datorita unor limitări cum sunt:
1. Examinarea pe baza testelor, a probelor de audit ce susţin sumele si
informaţiile prezentate in situaţiile financiare;
2. Utilizarea raţionamentului professional;
3. Inerenta limitare a oricărui sistem contabil si de control intern;
4. Natura probelor de audit, respectiv majoritatea probelor care pot fi
Formatted: Italian (Italy)
colectate au caracter persuasiv si nu concluziv. In vederea exprimării
opiniei sale, auditorul trebuie sa obţină probe de audit suficiente care
sa-1 conducă la formarea unei concluzii intemeiate.

124
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
5.2.2. Servicii conexe
a. Revizia limitata - "Limited review"
In cazul angajamentelor de revizie limitata, auditorul efectuează o serie de
proceduri care nu au aceeaşi extindere ca cele efectuate in cazul unui
angajament de audit, in vederea identificării indiciilor care ar putea duce la
concluzia ca situaţiile financiare nu sunt întocmite in conformitate cu un cadru
general de raportare clar identificat, sub toate aspectele materiale.
Formatted: Italian (Italy)
In general, procedurile de audit aplicate in cadrul angajamentelor de
revizie limitata includ, fără a se limita insa la proceduri analitice aplicate
asupra elementelor materiale din situaţiile financiare. Baca in urma aplicării
acestor proceduri, auditorul identifica riscuri semnificative ca situaţiile
finaciare sa conţină erori materiale, poate apela la acele teste de audit pe care i
le impune raţionamentul profesional astfel incat sa poate identifica erorile.
Revizia limitata nu presupune evaluarea sistemelor contabile si de control
intern, teste ale înregistrărilor, probe care se bazează pe inspecţie, observare a
procedurilor, confirmarea si calcul, răspunsuri la chestionare specifice
proceduri care sunt specifice anagajamentelor de audit. In consecinţa raportul
auditorului furnizează o certificare negativa, ceea ce însemna ca oferă un nivel
moderat de asigurare cu privire la faptul ca situaţiile financiare revizuite nu
conţin erori materiale. Aceasta situaţie este exprimata sub forma unei asigurări
negative.

b. Angajament de proceduri agreate - "Agreed upon procedure"


Formatted: Italian (Italy)
In cazul acestui tip de angajament, auditorul furnizează numai un raport
al constatărilor fără sa-si exprime opinia cu privire la acele proceduri.
Raportul care prezintă constatările rezultate din activitatea desfăşurata de
auditor nu oferă nici o asigurare, utilizatorii raportului fiind cei care evaluează

125
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
procedurile si constatările raportate de către auditor. In baza constatărilor
prezentate in raport, utilizatorii isi formează propriile opinii. Utilizatorii
raportului sunt in exclusivitate părţile care au convenit asupra procedurilor care
trebuie efectuate, deoarece alte părţi care nu cunosc cadrul in care s-a agreat
efectuarea acelor proceduri pot interpreta in mod greşit rezultatele.

c. Angajament de compilare - "Compilation"

Aceste angajamente combina expertiza contabila cu cea de audit, in


vederea colectării informaţiilor si pregătirii situaţiilor financiare. In astfel de
situaţii, auditorul nu testează informaţiile contabile si deci nu oferă nici o
asigurare, fiind angajat numai pentru pregătirea informaţiilor si prezentarea lor
intr-un grad de detaliu inteligibil si uşor de utilzat.
Atenţia, cunoştinţele tehnice si experienţa profesionala sunt principalele
motive pentru care se apelează la auditori pentru compilarea situaţiilor
financiare.
In practica, marea majoritate a angajamentelor de compilare au ca scop
principal translatarea situaţiilor financiare întocmite in baza anumitor standarde
contabile in situaţii financiare pregătite in conformitate cu cerinţele altor
standarde de contabilitate.
In cadrul acestui angajament, auditorul are mai mult calitate de contabil,
iar raportul emis nu exprima nici o asigurare.

5.3 Abordarea auditului. Comunicarea auditorului cu conducerea


companiei
Practic, efectuarea auditului presupune derularea mai multor etape:

126
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
5.3.1 Abordarea auditului

1. Evaluarea riscurilor
Formatted: Italian (Italy)
In procesul de acceptare / planificare a auditului, auditorul trebuie sa
evalueze riscul apariţiei unor declaraţii eronate materiale in situaţiile financiare
care au la baza frauda si eroarea, si trebuie sa solicite conducerii informaţii
referitoare la orice frauda sau eroare materiala care a fost descoperita. Mai mult
in faza de evaluare a posibilităţii de accepatare a clientului, auditorul poate (si
este recomandat) sa refuze desfăşurarea serviciilor sale profesionale in situaţia
in care acest risc este semnificativ.
Auditorul nu este si nu poate fi considerat responsabil pentru prevenirea
fraudelor si erorilor. Totuşi, faptul ca o banca solicita periodic (anual/ bianual)
efectuarea auditului poate avea un efect de prevenire/descurajare a fraudei.

Frauda si eroarea
Frauda se refera la o acţiune cu caracter intenţionat întreprinsa de una sau
mai multe persoane responsabile cu conducerea companiei, salariaţilor sau
terţilor, acţiune care are ca efect o interpretare eronata a situaţiilor financiare.
Frauda poate implica:
• manipularea, falsificarea sau modificarea înregistrărilor sau documentelor;
Formatted: Italian (Italy)
• aplicarea eronata a politicilor contabile;
• alocarea necorespunzatoare a activelor;
• înregistrarea de tranzacţii fără substanţa sau eliminarea/omiterea efectelor
tranzacţiilor din evidentele contabile.
Eroarea se refera la o greşeala neintenţionata apăruta in situaţiile
financiare, cum ar fi:

127
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• greşeli matematice sau contabile in cadrul înregistrărilor aferente si al
datelor contabile;
• trecerea cu vederea sau interpretarea greşita a faptelor;
Formatted: Italian (Italy)
• aplicarea greşita a politicilor contabile.
Condiţii/evenimente care pot conduce auditorul la semnalarea posibilităţii
apariţiei unei erori/fraude:
• Proiectarea deficienta a sistemelor de contabilitate;
• Proiectarea inadecvata a sistemului de control intern;
• Disfunctionalitatile apărute in sistemul de control intern;
• Dubii referitoare la integritatea sau competenta conducerii;
Formatted: Italian (Italy)
• Obstructionarea auditorului in obţinerea de probe acoperitoare pentru
audit. Astfel de situaţii sunt restrictionarea auditorului in exercitarea
procedurile de audit conform planificării pentru a obţine o asigurare
rezonabila cu privire la auditul efectuat, netransmiterea scrisorilor de
circularizare, răspunsuri evazive sau nerezonabile ale conducerii in
timpul auditului.

Exemple:
• Se manifesta sincope continue in corectarea deficientelor majore ale
controalelor interne si sau ale organelor de avizare si supervizare
• Documentare inadecvata a tranzacţiilor, cum ar fi lipsa autorizărilor
corespunzătoare, a documentelor justificative, modificări ale
documentelor (toate aceste probleme de documentare induc o
semnificaţie importanta in cazul in care sunt aferente unor tranzacţii
importante sau neobişnuite).
• Un număr excesiv de diferente intre înregistrările contabile si
confirmările terţilor, probe de audit divergente si modificări
inexplicabile ale indicatorilor activităţii operaţionale.

128
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• Desfăşurarea de tranzacţii neobişnuite, in special aproape de incheierea
anului financiar, care au un efect material asupra supraevaluării
veniturilor, (ex. tranzacţii cu părţile aflate in relaţii speciale, plaţi mari in
comparativ cu serviciile de care compania a beneficiat)
• Conducerea este dominata de o singura persoana (sau de un mic grup) si
nu exista un consiliu sau comitet de supervizare eficient
• Personal inadecvat (din punct de vedere al numărului si al pregătirii
profesionale) care activează in departamentul financiar-contabil ;
• Schimbări frecvente ale consilierilor juridici, ale auditorilor interni si
externi, schimbare a personalului cheie din segmentul de raportare al
companiei;
• Existenta unor presiuni neobişnuite in cadrul companiei, datorita unor
factori cum sunt:
Formatted: Italian (Italy)
o In cazul societăţilor listate la bursa care se confrunta cu oferte
publice sau fuziuni, profitul companiei trebuie sa urmeze un
anumit trend pentru a susţine preţul de piaţa al acţiunilor sale;
o Sectorul de activitate este in declin, iar cazurile de faliment sunt in
creştere;
o Dependenta semnificativa de unul sau câteva produse / clienţi.
o Presiuni exercitate asupra personalului departamentului de
contabilitate de a produce situaţiile financiare intr-un interval de
timp neobişnuit de redus.
Formatted: Italian (Italy)
In funcţie de evaluarea riscului de eroare/frauda, auditorul trebuie sa
elaboreze proceduri de audit pentru a obţine asigurarea rezonabila a faptului ca
sunt detectate declarările eronate, cauzate de fraude si erori materiale.
Prin urmare, auditorul caută probe de audit corespunzătoare, suficiente
pentru a conchide ca nu au apărut fraude si erori care pot fi materiale pentru
situaţiile financiare, sau - in cazul in care au apărut -, ca efectul fraudelor este

129
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
reflectat corespunzător in situaţiile financiare, sau ca erorile au fost corectate.
In mod normal, probabilitatea de detectare a erorilor este mai mare decât cea de
detectare a fraudelor, datorita faptului ca fraudele sunt, de obicei, insotite de
acţiuni special desemnate pentru a acoperi existenta lor.
Datorita inerentelor limitări ale activităţii de audit, se manifesta un risc
inevitabil ca erorile materiale din situaţiile financiare cauzate de fraude si, intr-
o măsura mai mica, de erori, sa nu poată fi detectate.

2 Evaluarea sistemului de control intern


Auditul se bazează pe controalele interne in vederea reducerii numărului
testelor efectuate asupra soldurilor conturilor.
Formatted: English (U.K.)
In acest scop auditorul trebuie sa evalueze sistemul de control intern al
companiei, care se face in faza de planificare, iar pe parcursul derulării
auditului, sistemul de audit intern trebuie testat.
Sistemul de controale interne reprezintă ansamblul politicilor si
procedurilor adoptate si aplicate de conducerea unei companii in vederea
asigurării conducerii corecte si eficiente a activităţii, incluzând aderenta la
politicile interne, siguranţa activelor societăţii, prevenirea, si detectarea erorilor
si a fraudelor, acurateţea si completitudinea înregistrărilor contabile precum si
pregătirea la timp a informaţiilor financiare.
Standardele Internationale de Audit (ISA) definesc doua elemente de
control si anume mediul de control si procedurile de control dupa cum
urmeaza :
a. Mediul de control este cadrul in care controalele operează si este
determinat in mare măsura de conducerea companiei, respectiv de atitudinea
generala, acţiunile si comportamentul acestuia in raport cu sistemul de control
intern.
Formatted: Spanish (Spain-Modern
Mediul de control este reflectat de următorii factori: Sort)

130
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• Filozolfia si stilul managementului: atitudinea managementului fata de
controalele interne este importanta. Auditorii sunt interesaţi daca
managementul este interesat numai de obţinerea anumitor obiective si
daca ar putea evita unele controale si daca ar avea oportunitatea sa o
facă.
• Structura organizatorica a companiei: In fiecare companie este
obligatoriu ca responsabilităţile (inclusiv cele legate de raportare) sa
fie strict stabilite si repartizate.
• Metoda managementului de a impune controalele: se refera atât la
abilitatea managementului de a supraveghea întreaga activitate sau de
a şti cum sa delege acest lucru unor persoane competente, cat si la
modul in care şefii de departament reuşesc sa se asigure ca activitatea
companiei este realizata de oameni calificaţi, cu experienţa si motivaţi.
b. Procedurile de control sunt acele politici si proceduri adiţionale mediului de
control pe care managentul le-a stabilit in vederea atingerii obiectivelor
companiei si includ acele proceduri proiectate sa prevină sau detecteze si
corecteze erorile.
ISA defineşte o serie de proceduri de control intern cum sunt:
• Aprobarea si controlul documentelor;
• Controlul aplicaţiilor computerizate;
• Verificarea acuratetii calculelor;
• Menţinerea si revizuirea controlului asupra conturilor si balanţei de
verificare;
• Raportarea, revizuirea si aprobarea reconcilierilor (se refera la
reconcilierile cu terţii făcute la sfârşit de an)
• Compararea rezultatelor inventarierii si înregistrările contabile
(numerar, stocuri, etc.);

131
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• Compararea datelor interne cu informaţii externe (e.g. compararea
bunurilor livrate către un client cu bunurile primite de acesta din
urma). Limitarea accesului fizic direct la activele si informaţiile
companiei;
• Compararea si analizarea rezultatelor financiare cu bugetul.

Scopul implementării controalelor interne este ca managementul sa se asigure


asupra unor aspecte cum sunt:
• Tranzacţiile sunt efectuate in baza autorizării de către persoane cărora
le-au fost delegate astfel de responsabiltati;
• Toate tranzacţiile si evenimentele sunt corect înregistrate (valoare, cont
contabil si perioada aferenta)
• Accesul la activele companiei este permis numai după obţinerea
autorizărilor specifice
Formatted: Spanish (Spain-Modern
• Se efectuează o reconciliere periodica a înregistrărilor contabile cu Sort)

existenta faptica a activelor supuse verificării.


• Limitarea sistemului de control intern
• Orice sistem de control intern nu oferă managementului o asigurare
absoluta ca sistemul de control intern funcţionează conform
parametrilor definiţi, datorita limitărilor inerente ale oricărui sistem de
contol. Astfel de limitări pot fi:
• Costul aplicării procedurilor de control nu trebuie sa depăşească
valoarea posibilelor pierderi.
• Majoritatea tranzacţiilor efectuate de companie sunt tranzacţii de
rutina, in cazul cărora existenta unor proceduri extensive de control
intern ar putea cauza disfunctionalitati ale activităţii companiei;
• Posibilitatea erorilor umane;

132
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• Posibilitatea evitării unor controale interne pe baza înţelegerii dintre
persoanele responsabile;
• Abuzul in exercitarea controlului;
• Posibilitatea ca o procedura de control intern sa devină insuficienta
datorita modificărilor intervenite in activitatea/organizarea unei
companii.

Evaluarea sistemului de control intern permite auditorilor:


• Sa evalueze daca sistemul contabil este adecvat ca baza de pregătire a
situaţiilor financiare;
Formatted: Italian (Italy)
• Sa identifice tipurile de greşeli/erori ce pot apărea in situaţiile
financiare;
• Sa considere factorii ce determina riscul de apariţie a erorilor;
Formatted: Italian (Italy)
• Sa stabilească cele mai adecvate proceduri de audit.

Criteriile de stabilire a naturii, duratei si detalierii procedurilor de audit sunt:


• Materialitatea;
• Mărimea si complexitatea companiei;
• Evaluarea riscului inerent;
• Complexitatea sistemului informatic;
• Tipul de controale interne;
• Natura documentarii controalelor interne.
Daca auditorul decide sa se bazeze pe sistemul de control al companiei,
atunci trebuie sa efectueze toate testele necesare pentru a se asigura ca acesta
este corect conceput, ca acoperă ariile riscante din activitatea companiei si ca
este efectiv implementat. Aceasta asigurare trebuie făcuta cu ocazia fiecărui de

133
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
angajament de audit si presupune actualizarea informaţiilor deţinute de auditori
prin aplicarea unor proceduri specifice cum sunt:
• Interviuri cu conducerea si personalul companiei;
• Studierea manualelor de proceduri interne, a manualelor ce descriu
sistemul in ansamblu si fiecare poziţie a organigramei;
• Revizuirea documentelor, inregistrarilor si rapoartelor generate de
sistem;
• Inţelegerea activităţii sucursalelor si punctelor de lucru (daca este
cazul).
In vederea stabilirii celei mai adecvate strategiii de audit care sa-i ofere
auditorului posibilitatea obţinerii unei bune intelegeri asupra sistemului
contabil si de control intern, auditorul trebuie sa parcurgă următoarele etape:
• Evaluarea preliminară a riscurilor neacoperite de sistemul de control,
presupune evaluarea eficientei controalelor interne in prevenirea,
depistarea si corectarea erorilor materiale.
Întotdeauna vor exista riscuri in aceasta arie datorita limitelor
inerente existente in orice sistem de control intern sau contabil.
Formatted: Italian (Italy)
• Evaluarea relaţiei dintre riscurile inerente si riscurile legate de controale.
In ariile in care riscurile inerente sunt mari, conducerea trebuie sa
instituie controale mult mai riguroase pentru a putea preveni si depista
erorile materiale. De aceea, riscurile inerente si riscurile aferente
controalelor trebuie analizate impreuna.
Formatted: Italian (Italy)
• Documentarea intelegerii si evaluării riscului de control - in cazul in care
riscurile legate de controale nu sunt semnificative, concluziile auditorilor
vor fi documentate prin note, răspunsuri la chestionare, grafice etc, in
funcţie de amploarea activităţii .
• Testarea controalelor. In acest fel auditorul se asigura asupra:

134
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
− Proiectării eficiente a controalelor interne si contabile, care oferă
sistemului încredere asupra capacităţii de prevenire, detectare,
corectare a erorile materiale;
− Utilizării efective a acestor controale in perioada auditata, care se
face prin:
o Verificarea documentelor care atesta ca aceste controale
au funcţionat eficient in perioada auditata (Ex:
autorizarea tranzacţiilor);
o Întrebări referitoare la controalelor interne si observarea
directa a acelor controale interne care nu se
concretizează in documente (Ex: cine efectuează efectiv
o operaţiune nu cine ar trebui sa o efectueze conform
organigramei);
• Reefectuarea procedurilor de control (Ex: reconcilierea conturilor bancare
cu extrasele de banca);
• Examinarea documentelor care atesta opiniile managementului (Ex:
revizuirea proceselor verbale CA in care se analizează si aproba situaţiile
financiare, precum si masurile corective luate, daca este cazul)
• Testarea sistemului informatic in ansamblu (Ex: controlul accesului la
informaţie) sau pe module specifice.
In urma aplicării acestor procedee, auditorul trebuie sa obţină răspunsuri
la intrebari precum: cum, cat de frecvent si de către cine sunt aplicate
controalele interne, care sunt abaterile de la controale care pot conduce la
creşterea riscurilor (si care vor face obiectul unor analize si testate separate).
Formatted: Italian (Italy)
In general, observaţiile directe ale auditorilor sunt, in general, mult mai
relevante decât obţinerea unei înţelegeri obţinute prin completarea
chestionarelor.

135
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
De notat ca in auditurile recurente se pot folosi concluziile auditului
precedent (după ce s-a verificat ca sunt sigure), dar trebuie analizate toate
modificările apărute in controalele interne in perioada curenta.
Verificarea controalelor interne poate fi făcuta pe parcursul perioadei
auditate, urmând ca evaluarea finala sa se facă in funcţie de:
• Rezultatele testelor din perioada interimara;
• Intervalul de timp rămas pana la sfârşitul perioadei auditate;
• Schimbările apărute in sistemul contabil si cel de control intern;
• Natura si suma tranzacţiilor;
• Mediul de control (in special controlul asupra avizării tranzacţiilor);
• Natura, întinderea si durata procedurilor de substanţa ce urmează a fi
aplicate.
Abordarea procedurii finale privind evaluarea riscurilor legate de
controale poate consta in:
1. Finalizarea muncii daca se constata ca sistemul contabil si cel de control
intern a funcţionat eficient pe toata durata auditata;
2. Extinderea si diversificarea procedurilor de substanţa când se constata
devieri semnificative;
3. Comunicarea in scris către management a tuturor deficientelor
semnificative depistate asupra controalele interne.

5.3.2 Comunicarea auditorului cu conducerea companiei


Este importanta pe toata durata auditului, dar devine cruciala in faza
finala.
a) Comunicarea cu managementul in timpul auditului
Se refera la discuţii purtate cu conducerea privind:
• Înţelegerea activităţii desfăşurate de companie;
• Planul de audit;

136
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Italian (Italy)
• Informarea managementului asupra modificărilor intervenite in
legislaţie sau in standardele de audit;
• Obţinerea informaţiilor necesare pentru evaluarea riscurilor ce pot
afecta auditul;
• Primirea de explicaţii, dovezi si descrieri de la management sau de la
nivelele inferioare/operaţionale din cadrul organizaţiei;
• Prezentarea observaţiilor si sugestiilor apărute in urma auditului
privitoare la eficienta operaţiunilor desfăşurate, a administatiei, a
strategiilor de afaceri, etc.
Formatted: Italian (Italy)
• Prezentarea de către management a unor informaţii neauditate
impreuna cu situaţiile financiare auditate, despre care auditorii
considera ca sunt inconsecvente sau denaturează situaţiile financiare;
• Anunţarea oricăror întârzieri in efectuarea muncii de teren care vor
genera întârzieri in emiterea raportului de audit;
• Informarea managementului asupra oricăror diferente materiale intre
rezultatele auditului si conturile companiei;
• Prezentarea acelor rezultate ale procedurilor analitice de audit care ar
putea interesa managementul.
In vederea obţinerii informaţiilor cu valoare de proba de audit, auditorul
trebuie sa poarte discuţii cu persoanele direct implicate si vor fi documentate
print-un memoriu/memorandum care se ataşează la dosar.

b) Comunicarea cu managementul la sfârşitul auditului, când se vor discuta:


• Dificultăţile întâmpinate pe parcursul auditului;
• Eventuale divergente intre auditori si management privind situaţiile
financiare;
• Ajustările de audit semnificative, indiferent daca au fost sau nu
înregistrate in situaţiile financiare;

137
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• Principalele îngrijorări ale auditorilor cu privire la politicile contabile
si informaţiile prezentate in note, care ar putea modifica raportul de
audit;
• Eventuale nereguli sau încălcări ale legislaţiei depistate in timpul
auditului;
• Principalele riscuri cu care se confrunta companiea (ex: continuitatea
activităţii);
• Recomandările pe care le pot face auditorii la sfârşitul muncii de teren.
• Cerinţe:
• Discuţiile se vor purta cu managementul de pe nivelul adecvat.
• Comunicarea se poate face verbal (documentata in dosar) sau in scris.
• Este obligatorie întâlnirea cu Consiliul de Administraţie si auditorii
interni,

c) Comunicarea privind controlul intern al companiei


Chiar daca nu este scopul principal al muncii de audit, rezultatele
analizării si testării controalelor interne pot adaugă valoare clientului daca sunt
aduse la cunoştinţa acestuia in timp real, ceea ce poate conduce la
imbunatatirea activităţii acestuia, la intarirea sistemului de control intern.

5.3. Rolul sistemului informatic

5.3.1 Implicarea sistemelor informatice in auidtul bancar


Formatted: Italian (Italy)
Implicarea sistemelor informatice atât in audit, cat si in activitatea
clienţilor nu schimba principiile de baza ale auditului. Totuşi, poate determina
modificări cu privire la abordarea muncii de audit ca de exemplu necesitatea
existentei in echipa a unui specialist in sisteme informatice care :
• sa înţeleagă sistemele utilizate de client;

138
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• sa stabilească influenta utilizării sistemelor informatice in evaluarea de
ansamblu a riscurilor (exemplu: încadrarea tranzacţiei in conturile
corespunzătoare);
• sa proiecteze si sa efectueze testele adecvate pentru verificarea
controalelor si a procedurilor de substanţa.
In stabilirea ponderii pe care o va avea auditarea sistemului informatic se
va tine cont de:
a) Importanta si complexitatea implicării sistemului informatic in toate
aplicaţiile contabile. O aplicaţie poate fi clasificată in categoria complex
atunci când:
• Volumul tranzacţiilor este atât de mare incat utilizatorului ii va fi
foarte dificil sa depisteze si sa corecteze erorile de procesare;
• Calculatorul generează automat tranzacţii care sunt transferate altor
aplicaţii;
• Sistemul informatic efectuează calcule complicate sau generează
automat tranzacţii care nu pot fi verificate si validate independent;
• Tranzacţiile cu alte companii se realizează electronic fără revizuirea
manuala a corectitudinii.
b) Structura organizatorica a companiei si implicarea IT in activitate
(concentrarea sau dispersia proceselor computerizate precum si modul in
care afectează diviziunea muncii);
c) Disponibilitatea informaţiilor, modalitatea de obţinere a informaţiilor de
către auditori (datele se arhivează sau sunt disponibile numai in format
electronic).

Principalele riscuri aferente controalelor interne in aria sistemelor


informatice sunt urmatoarele:
1) Lipsa posibilităţii de urmărire a tranzacţiilor;

139
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
2) Tratarea uniforma a tranzacţiilor;
3) Lipsa posibilităţii de separare a funcţiilor;
Formatted: Italian (Italy)
4) Posibile erori/nereguli(in dezvoltarea, menţinerea si exploatarea IT;
accesul neautorizat la informaţii, etc.);
5) Riscuri privind iniţierea si executarea tranzacţiilor;
6) Dependenta de alte controale care se suprapun sistemului informatic;
• unele date generate de IT pot fi utilizate in prelucrări manuale
ulterioare, al căror rezultat depinde si de corectitudinea datelor din
IT;
• corectitudinea datelor generate de una din aplicaţiile IT depinde de
controlul general al IT;
• Posibilitatea de creştere exagerata a controlului managementului

5.3.2 Evaluarea riscului IT


Riscurile inerente si cele aferente controlului intern pot avea atât efecte
generale, cat si efecte financiar -contabile.
Formatted: Italian (Italy)
In determinarea testelor necesare identificării riscurilor de funcţionare
intr-un mediu informatic, auditorul trebuie sa aibă in vedere următoarele
considerente:
• Persoanele care prelucrează datele pot sa fie, uneori, singurele care
cunosc punctele slabe ale sistemului putând profita de ele;
• Dispariţia unor puncte de segregare a muncii ca urmare a existentei
unor responsabilităţi incompatibile pentru aceeaşi persoana;
• Aprobarea manuala a unor tranzacţii (plaţi către banca)
• Incapacitatea urmăririi integrale a unei tranzacţii. Unele date pot fi
păstrate numai in format electronic.
• Procesarea manuala a tranzacţiilor permite urmărirea integrala a
acestora: documente justificative, înregistrări in contabilitate, arhivare

140
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
si raportare. In cazul sistemelor informatice, unele porţiuni ale acestui
parcurs pot fi numai in format electronic si pot fi păstrate numai pentru
o perioada scurta de timp.
• Evaluarea accesului la date si programe, al diferiţilor utilizatori/non-
utilizatori; Dezvoltarea si întreţinerea programului; Suportul software
al sistemului;
Formatted: Italian (Italy)
• Controlul asupra accesului la aplicaţiile speciale ale programului
(acces limitat, parole). Controalele interne existente in mediu
informatic pot fi:
o Controale asupra aplicaţiilor IT, respectiv controalele efectuate
asupra aplicaţiilor contabile importante ale companiei se
efectuează pentru a se asigura ca toate tranzacţiile sunt
autorizate si înregistrate, toate procesările sunt complete, corecte
si realizate in timp real.
o Controale privind organizarea si administrarea IT;
• Controale privind dezvoltarea si întreţinerea aplicaţiilor sistemului.
Testele efectuate trebuie sa ofere o buna intelegere asupra:
o Modului de testare a implementării si documentarii sistemului;
o Posibilităţii de modificare a aplicaţiilor;
o Accesului la sistem;
o Aplicatii dezvoltate extern;
• Controale privind operaţiile efectuate electronic; aceste controale
urmăresc daca:
o Sistemele sunt folosite numai in scopurile autorizate;
o Au acces doar persoanele autorizate;
o Sunt utilizate numai programele autorizate;
o Erorile de procesare sunt detectate si corectate.
• Controale implementate;aceste controale urmăresc daca:

141
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
o Achiziţionarea sau modificarea sofware-ului se face numai un
urma autorizării, testării si implementării;
o Accesul este restricţionat doar la persoanele autorizate.
• Controale asupra aplicaţiilor IT
o Controlul asupra intrărilor trebuie sa asigure un grad rezonabil de
siguranţa ca:
 Tranzacţiile sunt corect autorizate;
 Tranzacţiile sunt corect convertite in format informatic si
înregistrate in bazele de date;
 Tranzacţiile nu sunt omise, modificate sau dublate;
 Tranzacţiile incorecte sunt respinse de sistem si retrimise;
o Controale asupra ieşirilor trebuie sa asigure un grad rezonabil de
siguranţa ca:
 Rezultatele prelucrării sunt corecte;
 Accesul este permis doar persoanelor autorizate;
 Ieşirile sunt transmise persoanelor autorizate in timp real.
Formatted: English (U.S.)
Evaluarea sistemului de control al sistemului informatic, presupune
efectuarea de proceduri atât pe parcursul desfăşurării auditului cat si in timpul
Formatted: Italian (Italy)
planificării auditului. Auditorul trebuie sa implice persoane cu experienţa in
sistemele de calculatoare si in controalele aferente acestora.

5.4. Teste de audit


5.4.1 Teste de substanţa
Formatted: Italian (Italy)
Auditorul trebuie sa aplice acele proceduri care sa fie suficiente pentru a
susţine aserţiuni asupra situaţiilor financiare si sa asigure colectarea
informaţiilor necesare formarii opiniei.
Testele de substanţa au ca scop detectarea erorilor materiale din situaţiile
financiare si sunt de două tipuri:

142
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
1) Proceduri analitice
2) Alte proceduri de substanţa, cum sunt testarea in detaliu a tranzacţiilor si
soldurilor conturilor incluse intr-o anumita aserţiune a situaţiilor
financiare, revizia întâlnirilor si hotărârilor Consiliului de administraţie,
Adunării Generale a Acţionarilor, a cerificarilor efectuate de diferitele
organisme de reglementare, avizare si supervizarea directorilor.
In continuare sunt prezentate principalele aserţiuni pe care trebuie sa le
îndeplinească situaţiile financiare, precum si testele specifice de audit pe care
le poate folosi auditorul.

Aserţiunea situaţiilor financiar- Teste specifice de audit


contabile

Completitudine ("Complition") Revizuirea elementelor ulterioare datei bilanţului


Teste privind corectitudinea separării exercitiilor
financiare
Revizii analitice
Cnfirmarea soldurilor diferitelor conturi
Verificări încrucişate

Drepturi si obligaţii ("Rights Verificarea facturilor in vederea identificării


and obligations" proprietarului respectivului activ
Confirmarea soldurilor de către terţe -părţi
Evaluare ("Valuation") Verificarea valorii facturate
Recalcularea
Verificarea politicilor contabile din punct de vedere
al rezonabilitatii si consecventei utilizării de la o
perioada la alta
Existenta ("Existence") Verificarea fizica
Confirmări de la terţe părţi
Teste privind corectitudinea separării exercitiilor
financiare
Realizarea efectiva Verificarea documentelor justificative
("Occurrence") Confirmări ale directorilor ca tranzacţiile sunt legate
de interesele generate de desfăşurarea afacerii
Verificarea elementelor achiziţionate / cedate din
companie
Măsurarea ("Measurement") Recalcularea corectitunii sumelor
Confirmări de la terţe părţi
Evaluări ale experţilor
Revizuire analitica

143
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Prezentarea ("disclosure") Verificarea respectării prevederilor legilor in
vigoare si a standardelor contabile
Verificarea prezentării unei imagini fidele

Formatted: Italian (Italy)


In vederea realizării programelor de lucru, auditorul trebuie sa
urmărească:
o Confirmarea soldurilor de deschidere cu foile de lucru aferente
perioadei anterioare
o Verificarea Cărtii Mari pentru identificarea tranzacţiilor
"neobişnuite" (care nu sunt specifice activităţii desfăşurate de
client sau politicilor comerciale si contabile ale acestuia);
Formatted: Italian (Italy)
o Verificarea informaţiilor primite de la client cu înregistrările
contabile aferente, pentru a obţine certitudinea cu privire la
completitudinea informaţiilor sintetizate in situaţiile financiare;
o Efectuarea reviziei analitice ("analytical review") care in general
are scopul verificării coerentei informaţiilor financiare auditate;
o Testarea in detaliu a tranzacţiilor (mai ales a celor "neobinuite");
o Testarea detaliata a componentei soldurilor;
o Revizia modului de prezentare si gradul de detaliere a situaţiilor
financiare.

5.4.2 Testele predictive ("Predictive/directional tests")


In functie de scopul urmărit prin aplicarea lor, testele predictive pot fi:
1. Teste efectuate pentru detectarea erorilor (care au ca efect supra sau
subevaluarea elementelor incluse in situaţiile financiare), care presupun
verificarea documentelor contabile primare, respectiv a documentelor in
care au fost înregistrate tranzacţiile si a modului in care s-au reflectat in
conturi.

144
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Exemplu: In cazul testelor de verificare a valorii vânzărilor (respectiv
daca vânzările au fost înregistrate la preţul corect, valabil la momentul
tranzacţie) trebuie verificate prin sondaj o serie de facturi de vânzare
selectata prin metode de eşantionare specifice din jurnalul de vânzări.
Preturile vor fi apoi comparate cu lista oficiala de preturi valabila la data
incheierii tranzacţiei.
2. Teste efectuate pentru detectarea omisiunilor (care au ca efect
subevaluarea)
Formatted: Italian (Italy)
Spre deosebire de prima categorie de teste, cea de-a doua presupune
testarea finala a înregistrărilor contabile (isi nu sa inceapa cu ele ca in
primul caz). Subevaluarea prin omisiune nu poate fi detectata pornind de
la inregistrareas in sine, deoarece ca conturile nu conţin aceste elemente
si deci nu pot intra in esantioanele de testare.
Exemplu: Daca testul este efectuat pentru a descoperi daca
achiziţiile de materii prime au fost procesate corespunzător, testul ar
incepe cu notele de intrare-receptie in gestiune ale bunurilor, care sa fie
apoi verificate cu situaţia rezultata in urma inventarerii sau cu jurnalul de
vânzări.

Tipul si scopul testelor direcţionale sau de variaţie/trend ar trebui stabilite


inainte de selectarea eşantionului. Daca eşantionul ales pentru a testa
corectitudinea si validitatea jurnalului de vânzări a fost selectat dintr-un fişier
al facturilor de vânzare, atunci acesta nu insemna ca nu exista erori in jurnalul
de vânzări. Acest tip de test este recomandat atunci când se doreşte testarea
aserţiunilor situaţiilor fianciare cum sunt existenta, completitudine, drepuri si
obligaţii si evaluare.
Matricea următoare prezintă corespondenta intre diferitele elemente
cuprinse in situaţiile financiare si aserţiunile specifice:

145
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Tipul de Scopul urmărit Testele de baza conferă asigurare in ceea ce priveşte:
cont prin test
Activ Pasiv Venituri Cheltuieli
Activ Supraevaluare Sub Supra Supra Sub
("Supra")
Pasiv Subevaluare (Sub") Sub Supra Supra Sub

Venit Subevaluare Sub Supra Supra Sub


Cheltuiala Supraevaluare Sub Supra Supra Sub

Formatted: Spanish (Spain-Modern


Avantajul major al acestui mod de abordare a testelor de audit este Sort)

raportul eficienta-cost. Astfel:


o activele si cheltuielile sunt testate pentru a nu fi supraevaluate, iar
pasivele si veniturile pentru a nu fi subevaluate, deci un element nu
poate fi testat si pentru supraevaluare si pentru subevaluare.
o se auditeaza direct in mod special acele elemente care pot fi supuse
înregistrării eronate, adică venituri neinregistrate si cheltuieli nereale
(înregistrate intenţionat sau nu)

5.4.3 Procedurile analitice constau in analiza ratelor si a tendinţelor


semnificative inclusiv investigarea fluctuaţiilor si relaţiilor ce nu sunt in
concordanta cu alte informaţii relevante sau care se abat de la sumele
prevăzute.

146
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Auditorul trebuie sa folosească procedurile analitice, atât in momentul
planificării cat si pe tot parcursul desfăşurării auditului. ISA 520 stipulează ca
procedurile analitice includ:
o Compararea cu:
• Informaţii similare din perioadele precedente
• Rezultatele anticipate ale companiei conform bugetelor si estimărilor
• Estimări pregătite de către auditori
• Informaţii despre activitate, cum ar fi compararea ratelor vânzărilor
clientului in raport de creanţe cu media industriei, sau cu cele ale altor
companii de mărime apropiata si din aceeaşi ramura de industrie
o Proceduri pentru anumite elemente financiare a căror evoluţie se aşteaptă sa
se încadreze intr-un anumit trend, bazat pe trecutul companiei (exemplu:
estimări privind evoluţia raportului intre profit si vânzări);
o Compararea diferitelor informaţii financiare si non-fmanciare in vederea
verificării corectitudii informaţiilor de natura financiara (exepmlu: legatutra
dintre costurile cu salariile si numărul de angajaţi)

Auditorul are la îndemână surse de informare cum sunt:


- Informaţii financiare provizorii
- Bugete
- Rapoartele către conducere
- Informaţii non financiare
- Registre de casa si banca
- Sume de incasat din vânzări
- Procese verbale ale adunărilor generale
- Discuţii sau corespondenta cu clienţii la sfârşitul anului
- Informaţii specifice si generale despre industrie pentru a evalua
performanta clientului in raport cu anumite cadre de raportare.

147
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Abordarea procedurilor analitice ca proceduri de substanţa ISA 520
stipulează ca auditorii trebuie sa decidă daca folosirea procedurilor analitice ca
si proceduri de substanţa vor fi eficiente in reducerea riscului de detectare a
erorilor survenite asupra anumitor aserţiuni ale situaţiilor financiare. Auditorii
pot folosi in mod eficient date analitice produse de către companie, cu condiţia
ca ei sa fie satisfăcuţi de modul in care aceste date au fost pregătite.
Formatted: Italian (Italy)
Factorii pe care un auditor ar trebui sa-i aibă in vedere in folosirea
procedurilor ananlitice ca si proceduri de substanţa sunt prezentaţi in
continuare:

Factori Exemple
Obiectivele procedurilor Procedurile analitice pot fi un bun indicator in ceea ce
analitice si măsura in care priveşte completitudinea populaţiei in baza căreia se face
rezultatele pot fi credibile eşantionarea
Măsura in care informaţia Procedurile analitice pot fi mult mai eficiente când sunt
poate fi analizata aplicate unei informaţii financiare pe părţile componente ale
tranzacţiilor
Disponibilitatea informaţiei Informaţii financiare: bugete sau previziuni Informaţii non- Formatted: English (U.K.)
financiare: numărul de unităţi produse sau vândute, numărul
de sucursale prin care compania isi desfăşoară activitatea, etc
Siguranţa informaţiei Daca bugetele sunt pregătite cu suficienta atenţie
disponibile
Relevanta informaţiei Daca bugetele sunt intocmite conform unor aşteptări realiste
disponibile si nu conform unor deziderate ale companiei
Sursa informaţiei Sursele independente sunt in general mai de încredere fata de
cele oferite de companie
Comparabilitatea informaţiei Variate informaţii din industrie pot fi adunate pentru a fi
comparate cu cele ale unei companii ce produce si vinde
produse similare
Informaţiile obţinute in baza Eficienta contabilităţii si a sistemului de control intern
auditurilor anterioare Tipurile de probleme care au determinat ajustări ale situaţiilor
financiare in perioadele anterioare
Materialitatea elementelor in Când soldurile din balanţa sunt materiale auditorii nu se
cauza bazează doar pe proceduri analitice
Alte proceduri de audit care Alte proceduri pe care auditorii le au in vedere când
vizează aceleaşi aserţiuni ale revizuiesc gradul de colectibilitate a creanţelor, cum ar fi
situaţiile financiare chitanţele de încasare, confirma sau nu suspiciunile iniţiale
din aplicarea procedurilor analitice

148
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Acurateţea cu care pot fi Auditorii se aşteaptă in mod normal sa obţină mai multa Formatted: Italian (Italy)
prelevate rezultatele consistenta din compararea raportului intre profitul brut si
procedurilor analitice vânzările mai multor perioade decât comparând toate
cheltuielile, cum ar fi cele de cercetare sau publicitate
Frecventa cu care apare o Un tipar repetat luna de luna, dar care nu este similar cu cele
anumita legătura din situaţiile financiare anuale
Estimarea riscului inerent si a Daca controlul intern asupra procesării ordinelor de vânzare
riscului de control este slab, iar riscul de control este ridicat, auditorii se pot
baza intr-o mai mare măsura pe teste asupra tranzacţiilor si a
soldurilor individuale decât pe proceduri analitice

Adesea, odată cu testarea controlalelor asupra informaţiei non-financiare


pot fi efectuate si de teste asupra controalelor contabile. De exemplu, in
stabilirea controalelor asupra procesării facturilor de vânzare, compania poate
stabili controale asupra înregistrării numărului de unităţi vândute. In aceste
circumstanţe, auditorul ar putea testa controalele asupra înregistrării unităţilor
vândute coroborat cu teste de control asupra procesării facturilor de vânzare.

a Investigarea fluctuaţiilor semnificative si a elementelor neobişnuite sau


legaturilor intre elemente
Atunci când in baza procedurilor analitice efectuate, auditorul identifica
fluctuaţii semnificative sau legaturi care nu sunt in concordanta cu alte
informaţii relevante sau care prezintă devieri de la un trend estimat, atunci
aceştia trebuie sa investigheze si sa obţină explicaţii si dovezi suficiente.
Investigarea va incepe cu chestionarea conducerii si apoi prin corelarea
răspunsurilor acestora cu alte informaţii/probe obţinute pe parcursul
desfăşurării auditului, cu înţelegerea auditorilor cu privire la activitatea
derulata de client. In cazul in care auditorul utilizează proceduri analitice,
trebuie sa tina cont de faptul ca fiecare ramura de industrie e diferita si fiecare
companie in cadrul unei ramuri de industrie are specificul sau.

149
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Daca explicaţia obţinută de la conducere nu este satisfăcătoare pentru
auditor el trebuie sa conceapă proceduri alternative in vederea colectării
informaţiilor care sa explice fluctuaţiile sau diferitele conexiuni.
b. Analiza indicatorilor poate fi o tehnica foarte utila, dar de obicei relevanta
acestora este destul de mica.
Auditorul ar trebui sa compare rezultatele perioadei curente cu cele ale
perioadei precedente sau cu indicatorii diferitelor companii reprezentative.
Formatted: Italian (Italy)
c Alte tehnici si proceduri pot include:
o Examinarea conturilor interdependente, respectiv a conturilor de
venituri si cheltuieli cu cele din bilanţul contabil. Compararea
acestora oferă informaţii asupra menţinerii unei corelări
rezonabile;
o Analiza tendinţelor. Pot fi folosite tehnici statistice sofisticate in
vederea comparării perioadei curente cu cea precedenta;
Formatted: English (U.K.)
o e.Teste de rezonabilitate. Acestea implica calculul valorii aşteptate
a unui element comparandu-1 cu valoarea actuala, de exemplu
pentru amortizarea liniara.

Formatted: Italian (Italy)


(cost + intrari - iesiri) x deprecierea % = modificarea in CPP

d. Indicatori uzitaţi in analizele auditorului


o Conturi interdependente o ROE (profit inainte de impozitare
o Rata profitului brut, pe total si pe raportat la total active minus pasive
produs, pe luna, pe trimestru (daca curente)
este posibil) o Datorii si achiziţii
o Viteza de rotaţie a creanţelor (durata) o Stocuri si costul mărfurilor vândute
o Viteza de rotaţie a stocurilor (cifra de o Active imobilizate si amortizarea,
afaceri raportata la costul bunurilor reparaţii si cheltuieli de întreţinere
vândute) o Active intangibile si amortizarea
o Lichiditatea o împrumuturi si cheltuielile cu
o Testul acid dobânzile
o Gradul de îndatorare o Investiţii si venituri din investiţii

150
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
o Creanţe si cheltuieli cu creanţele o Creanţe si vânzări
îndoielnice

Procedurile analitice pot fi utilizate si in analiza altor informaţii, cum


sunt:
o Examinarea modificărilor apărute in structura produselor, clientelei,
nivelului încasărilor;
o Evaluarea efectului modificărilor de preţ asupra costului bunurilor vândute
o Luarea in considerare a efectului inflaţiei, a conflictelor la nivelul industriei,
modificărilor in ceea ce priveşte metodele de producţie si modificări ale
activităţii asupra costului cu salariile
o Obţinerea explicaţiilor pentru toate variaţiile majore analizate folosind un
sistem de cost standard.
o Compararea tendinţelor privind producţia si vânzările si evaluarea
necesarului de provizioane pentru stocuri greu vandabile
o Asigurarea ca modificările in ceea ce priveşte procentul cheltuielilor cu
salariile si a celor general administrave in total cheltuieli de producţie sunt
reflectate in costul produselor
o Verificarea concordantei cheltuielii cu chiria înregistrata in evidentele
contabile cu cea stipulata in contractul de închiriere
o Verificarea concordantei ratelor de leasing cu cele stipulate in contract
o Cheltuieli cu întreţinerea autovehiculelor cu existenta acestora
Formatted: Italian (Italy)
o Revizuirea contului de profit si pierdere in vederea determinării elementelor
ce ar fi putut fi omise (ex: vânzări de fier vechi, contribuţii speciale la
fondurile de pensii, provizioane pentru dezafectare)

5.5 Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit extern

151
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Italian (Italy)
Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze
informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii.
Actiumile se refera la :
• cunoasterea globala a unitatii auditate;
• aprecieri cu privire la independenta si la absenta incompatibilitatilor in
misiunea de audit;
• examenul de competenta corespunzator specificului unitatii auditate;
• contactul cu auditorul anterior;
• decizia de aceptare a mandatului;
• respectarea altor obligatii profesionale;
• intocmirea unei fise de acceptare a mandatului.
Formatted: Italian (Italy)
In afara de elementelor de identificare a unitatii patrimoniale, auditorul
cauta sa obtina si elemente care sa-i permita aprecierea celor mai importante
riscuri existente, retinand informatii cum ar fi:
• controlul insuficient sau carente notabile;
• contabilitatea netinuta corect si la timp;
• atitudinea conducatorilor fata de respectarea legii si a organelor
publice si administrative;
• personal incompetent;
• rotatia cadrelor prea mare si anormala;
• conflicte sociale;
• independenta exercitiilor nerespectata;
• onoararii insuficiente;
• conflicte intre conducere si actionariat.
Dupa analiza tuturor factorilor de risc auditorul poate lua una din
urmatoarele decizii:
• acceptarea mandatului fara riscuri aparente;

152
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• acceptarea mandatului, care insa va necesita o supraveghere si masuri
particulare;
• refuzul mandatului.
Daca auditorul accepta mandatul, el trebuie sa intocmeasca fisa de
acceptare a mandatului care va servi ca act justificativ. Ea are ca obiectiv:
• posibilitatea de a colecta informatiile de baza pentru identificarea
unitatii, a conducerii, a obiectului de activitate, a marimii acesteia;
• de a materializa lucrarile efectuate inaintea acceptarii (analiza
situatiilor, analiza riscurilor, contacte cu conducerea);
• de a indica bugetul necesar;
• de a formaliza procedurile de acceptare;
• de a asigura indeplinirea obligatiilor profesionale care decurg din
acceptarea mandatului (scrisori catre conducere, catre un coleg sau
scrisoare de acceptare a mandatului si incheierea contractului de audit).

Normele nationale de audit prevad ca auditorii externi sa-si defasoare


activitatea pe baza de contract, din care nu poat lipsi elemente de baza ca :
normele de lucru - se vor mentiona interventiile ce urmeaza a fi efectuate de
auditor;
• termenele - se vor mentiona termenele de depunere a rapoartelor;
• calendarul interventiilor - sa se precizeze perioadele in care vor avea
loc demersurile, cunoasterea generala, aprecierea procedurilor de
control intern, controlul documentelor, asistenta pentru inventarierea
lor, controlul conturilor si al documentelor de sinteza;
• onorariile - se au in vedere timpul necesar pentru efectuarea diferitelor
lucrari, nivelul de responsabilitate si calificare profesionala a
auditorilor.

153
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Obiective de control şi proceduri de audit. Obiectivele de audit următoare
trebuie considerate în evaluarea structurii de control intern referitoare de
exemplu la investiţiile şi tranzacţionarea titlurilor:
1. Achiziţiile şi vânzările de titluri trebuie să fie realizate numai pe baza unei
autorizări corespunzătoare pentru a se asigura că politicile bancare respectă
cerinţele de lichiditate şi alte prevederi impuse de autoritatea de
reglementare;
2. Toate tranzacţiile autorizate cu titluri sunt înregistrate corect şi la timp;
3. Activele sunt protejate (securizate) corespunzător indiferent că se află
localizate în sediul băncii sau în custodie;
4. Toate veniturile realizate din investiţii şi tranzacţionarea titlurilor pe
termen scurt sunt reflectate corect şi încasate în mod regulat.
5. Procedurile de audit aplicabile auditului investiţiilor includ atât teste de
fundamentare, cât şi teste de control; ele nu diferă semnificativ de
procedurile aplicate segmentului de investiţii ale companiilor care operează
în alte sectoare de afaceri. Este cunoscut faptul că băncile se angajează în
tranzacţii de vânzare cumpărare de titluri cu angajamente „reversibile" -
reverse agreements.

Formatted: Italian (Italy)


a. Investiţii în titluri financiare. Investiţiile în titluri financiare reprezintă un
activ important care este generator de venituri pentru o bancă. Principalul
obiectiv al departamentului de investiţii este de a maximiza contribuţia acestor
active la profitabilitatea globală a băncii în paralel cu menţinerea stabilităţii şi a
unui grad de lichiditate adecvat. Strategiile de investiţii trebuie să
fie complementare tuturor celorlalte activităţi şi operaţiuni ale băncii. Pentru a-
şi atinge simultan ambele obiective - lichiditate şi profit - portofoliul de
investiţii trebuie să fie administrat într-o aşa manieră încât să permită
echilibrarea scadenţelor. Pentru a realiza acest echilibru, managementul băncii

154
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
trebuie să poată anticipa tendinţele de depozitare (economisire) şi nevoile de
creditare ale clienţilor, fără a expune banca la un risc ridicat de pierdere în
momente de creşteri ale ratei dobânzii, în perioadele caracterizate prin creşteri
ale ratei dobânzii, programarea ordonată a scadenţelor investiţiilor permite
reinvestirea câştigurilor obţinute în investiţii generatoare de randamente
superioare. Deşi riscul inerent asociat portofoliului de investiţii poate fi
minim - dat fiind caracterul general al investiţiilor realizate de băncile
comerciale - expunerea la riscul de fluctuaţii pe piaţă a randamentului
investiţiilor este prezent. In mod normal, titlurile financiare sunt achiziţionate
la o valoare bonificată prin primă sau discount. Amortizarea primelor, respectiv
discountul acumulat trebuie recunoscute în contabilitate prin metoda
dobânzii, care generează o rată de randament constantă raportată la valoarea
contabilă ajustată a titlurilor. Atunci când titlurile sunt păstrate până la
scadenţă, acumularea discountului şi amortizarea primelor elimină
recunoaşterea câştigurilor sau pierderilor din situaţiile financiare. Băncile
comerciale totuşi sunt afectate adesea de fluctuaţiile nivelului depozitelor şi
creditelor care impun vânzarea titlurilor financiare înainte de scadenţă în
scopul acoperirii nevoii de lichiditate.

Formatted: Italian (Italy)


b. Tranzacţionarea titlurilor financiare pe termen scurt.
Băncile achiziţionează frecvent şi deţin instrumente de datorie cu scopul
de a le revinde; în astfel de operaţiuni băncile acţionează ca dealeri de titluri, în
acest sens, aceste titluri trebuie reflectate distinct. Spre deosebire de titlurile de
investiţii, care sunt păstrate pe o perioadă de timp relativ îndelungată,' titlurile
financiare sunt deţinute în scop de revânzare la un preţ care să genereze
unprofit. Managementul trebuie să-şi exprime intenţia cu privire la acele titluri
la momentul achiziţiei. Atunci când acţionează ca dealer, o bancă, fie
individual, fie într-un grup sindicalizat de bănci, poate achiziţiona titluri emise

155
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
de autorităţi guvernamentale la un preţ prestabilit determinat pe parcursul
procesului de licitaţie. Banca poate ulterior să vândă/plaseze titlurile
guvernamentale pe piaţa secundară sau unui investitor instituţional. Marja de
preţ reprezintă câştigul care compensează serviciile de plasament, respectiv
riscul asumat legat de fluctuaţia nefavorabilă a preţului titlurilor pe piaţă.
Normele de audit avertizează că titlurile deţinute în scop de revânzare
trebuie reflectate la valoarea de piaţă, iar fluctuaţia câştigurilor sau pierderilor
nerealizate relative la aceste titluri trebuie recunoscută în contul de profit şi
pierdere. De obicei, autorităţile de reglementare permit şi utilizarea costului,
valorii de piaţă sau a valorii minime dintre cost şi valoarea de piaţă. Practicile
americane descurajează însă utilizarea costului pentru evaluarea acestor titluri.

c. Alte activităţi. Principala preocupare a auditorului în ceea ce priveşte


activele nebancare este legată de acele active nebancare care generează datorii
contingente ale băncii din cauza neîndeplinirii corespunzătoare a
responsabilităţilor de agent fiduciar. Auditorul trebuie să examineze
angajamentele fiduciare ale băncii şi să aprecieze măsura în care banca se
conformează acestora, în acest sens, trebuie acordată o atenţie specială
activelor fizice deţinute respectiv testării activităţii compartimentului de audit
în acest segment pentru a se asigura cu privire la securitatea şi integritatea
acestor active. De obicei, auditul acestui segment se bazează pe utilizarea unor
teste de control şi de fundamentare, cu accent pe verificarea situaţiilor de
reconciliere elaborate de bancă.
De asemenea, auditorul trebuie să determine măsura în care o bancă este
angajată în activităţi generatoare de elemente extrabilanţiere, activităţi care
atrag angajamente şi contingente (inclusiv instrumente financiare derivate) ce
pot avea un impact semnificativ asupra situaţiilor financiare. Investigaţiile

156
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
întreprinse de auditori printre membrii conducerii băncii sunt de obicei
materializate în declaraţiile conducerii obţinute de auditori la finele anului.
De asemenea, un aspect important în auditul altor active
nebancare constă în examinarea tranzacţiilor sub raportul clasificării
acestora: vânzări de active sau aranjamente de finanţare.

5.6. Studii de caz


5.6.1 Cazul 1
Banca „ABC" este o bancă comercială şi un client tradiţional al
cabinetului de consultanţă, expertiză contabilă şi audit. In urmă cu trei ani,
banca a apelat la serviciile cabinetului pentru consultanţă contabilă în ceea ce
priveşte implementarea standardelor internaţionale de contabilitate pentru
elaborarea şi publicarea situaţiilor financiare. Procesul de implementare a
standardelor a fost finalizat anul precedent, începând cu l ianuarie 2003,
cabinetul acordă băncii ABC servicii de consultanţă managerială, în special pe
problematica administrării portofoliului de investiţii.
Este 15 mai 2003, iar cabinetul a primit de la banca ABC o ofertă care
conţinea intenţia băncii de a solicita serviciile de audit financiar contabil pentru
situaţiile financiare corespunzătoare exerciţiului financiar care se încheie la 31
decembrie 2003. Cabinetul este deja angajat într-o misiune de audit extern la o
societate comercială care activează în sectorul import/producţie/ export de
utilaje industriale. Aceasta societate este un client tradiţional semnificativ al
băncii ABC.

 In cadrul cabinetului se discuta pe scurt implicaţiile ofertei formulate de


ABC aspra eticii profesionale la care se raporteaza ca auditori.

157
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 Se discuta apoi procedurile de audit pe care cabinetul le-ar întreprinde
înainte de a accepta oficial oferta primită de la ABC.

5.6.2 Cazul 2
Din experienţa auditorului în relaţie cu acest client se cunoaşte faptul că
ABC are o activitate relativ restrânsă comparativ cu celelalte bănci comerciale
care operează pe piaţă, deţinând doar patru sucursale. Fiecare sucursală este
localizată în oraşe distincte fata de cel unde se află sediul principal.
Principalele operaţiuni desfăşurate de ABC constau în atragerea de depozite de
economii de la populaţie, în lei şi în valută, respectiv acordarea de credite unui
segment restrâns de agenţi economici care operează în sectorul industrial. In
plus, banca furnizează servicii de administrare a conturilor curente ale agenţilor
economici cărora le acordă credite. In cursul anilor precedenţi, intervenţiile
băncii pe piaţa interbancară au fost numeroase atât sub raportul volumului
tranzacţiilor, cât şi al frecventei.
Managementul băncii este interesat în diversificarea surselor de venit prin
introducerea unor instrumente de creditare noi — credit-card şi credite
ipotecare, respectiv prin achiziţia titlurilor guvernamentale cu scop de
revânzare (operaţiuni de agent guvernamental). ABC utilizează un sistem
contabil computerizat realizat, implementat şi monitorizat de departamentul
propriu de informatică.
Din consiliul director al băncii, fac parte directorii departamentelor:
contabilitate, control intern, relaţii cu clientela, politici şi strategii
investiţionale.
Formatted: Spanish (Spain-Modern
Înainte de a formula un răspuns oficial la oferta primită, cabinetul a Sort)

desemnat un auditor cu experienţă să documenteze etapa preliminară a misiunii


de audit. Acesta are ca sarcini următoarele :

158
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 Indicarea informaţiilor pe care le va solicita conducerii, băncii pentru a
aprecia riscul inerent şi de control la care se expune banca ABC.
 Indicarea surselor de provenienţă, precum şi informaţiile suplimentare pe
care auditorul le considera utile pentru a evalua riscurile inerente şi de
control la care este expusa banca ABC .

5.6.4. Cazul 3
In urma unor vizite întreprinse la sediul băncii ABC, auditorul desemnat
de cabiteul de audit a colectat următoarele informaţii:
«Banca a fost auditată anul precedent de un cabinet independent de audit.
Raportul de audit aferent situaţiilor financiare elaborate pentru 31 decembrie
2002 conţine o opinie cu rezerve, motivată de insuficienţa probelor de audit
constituite cu privire la creanţele băncii (nu s-au primit toate confirmările
pentru creanţele analizate).
Banca participă zilnic pe piaţa interbancară în medie cu 5% din
volumul tranzacţiilor de pe piaţă.
Portofoliul de credite indică o concentrare a creditelor acordate
(de circa 62% din total credite) către un număr restrâns de clienţi
(circa 13% din totalul clienţilor băncii).
Banca centrală a anunţat adoptarea unor măsuri de restrângere a
creditelor de consum prin creşterea rezervelor minime obligatorii
pentru depozitele atrase în moneda naţională şi prin impunerea
unor prevederi obligatorii pentru băncile comerciale de acordare
a acestor credite în baza unui avans minim, giranţi, etc.1 Deficitul bugetar este
finanţat în prezent în proporţie de 70% intern şi 30% extern. Pentru finanţarea
şi refinanţarea internă a deficitului bugetar, guvernul aplică o politică de
emisiune a titlurilor de trezorerie cu scadenţă de 3 luni. Majoritatea
tranzacţiilor de plasament al titlurilor guvernamentale se realizează prin

159
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
licitaţie pe piaţa bancară, si numai o mică pondere este obţinută prin
plasamente către populaţie. Totuşi, guvernul a anunţat recent că intenţionează
ca pe termen scurt şi mediu să crească finanţarea prin vânzarea titlurilor către
populaţie. In mod tradiţional, banca XYZ acţionează ca agent al guvernului
pentru astfel de plasamente. Pe de altă parte, banca centrală împreună cu
ministerul finanţelor lucrează la normele de autorizare si punere în funcţiune a
pieţei secundare a titlurilor de stat care, după cum se preconizează, va fi
operaţională începând cu 30 octombrie 2004. Dobânda anuală medie a pieţei la
depozitele atrase în lei este de 10% (depozitele la vedere), 15% (depozite la
termen de 3 luni), 16.5% (la. depozitele la termen de 12 luni), respectiv 18%
(pentru depozitele mai mari de un an). Dobânda medie anuală de pe piaţă este
de 11,5 (la descoperit de cont curent), 20% (la credite pe termen de 3
luni), 25% (pentru creditele acordate pe termen de 12 luni), respectiv 32%
Formatted: Spanish (Spain-Modern
(pentru creditele acordate pe termene mai mari de un an). Obiectivul anunţat de Sort)

guvern pentru rata anuală a inflaţiei este de 15.3% (medie), respectiv 16.2%
(decembrie 2003/decembrie 2002) pentru anul 2003. În anul 2002, rata
inflaţiei a fost de 25% (medie), respectiv 27,4% (decembrie 2002/decembrie
2001). Depozitele atrase de ABC sunt structurate astfel: depozite la 1 luna
47% din valoarea totală a depozitelor; depozitele la termen intre 3-6 luni
reprezintă circa 15,7% din valoarea totală a depozitelor, respectiv depozitele la
vedere reprezintă circa 37,3% din valoarea totală a depozitelor (din care peste
Formatted: Italian (Italy)
70% sunt conturi curente ale clienţilor bancari). Depozitele sunt bonificate de
SBS cu l punct procentual peste dobânda medie a pieţei (pentru toate
termenele). Departamentul de informatică are un personal format din 3
operatori (proaspeţi absolvenţi angajaţi de bancă în urmă cu aproximativ l an),
2 programatori, 2 ingineri de sistem (din aceste două categorii fac parte
persoane cu o vechime în bancă între 10-14 ani). Şeful departamentului este un
informatician de profesie care fost recent promovat în această funcţie de pe

160
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
poziţia de director adjunct la departamentul financiar. În ceea ce priveşte
organizarea structurii de control intern, banca deţine un departament care are în
subordinea sa trei birouri cu atribuţii distincte: control financiar preventiv,
audit intern şi analiza portofoliului de credite. Rapoartele de activitate sunt
întocmite lunar şi sunt transmise consiliului de administraţie al băncii prin
intermediul directorului departamentului de control intern.
Pe 23 mai 2003 unul dintre clienţii băncii a fost acţionat în instanţă
pentru declararea stării de faliment. In primele luni ale anului 2003, ABC a
acordat clientului falimentar descoperiri de cont care nu au fost rambursate
integral.
Auditorii Laycom Industries susţin că aceasta a contractat un împrumut
semnificativ de la ABC. Pe parcursul auditului situaţiilor financiare ale
companiei, auditorii au constatat că activele circulante ale acesteia au suferit o
depreciere importantă cu un impact major asupra lichidităţii.
Rapoartele recente ale organismului de supraveghere bancară reflectă în
general conformarea băncii cu regulile prudenţiale emise de banca centrală.
Sarcinile auditorilor constau în:
 Pe baza informaţiilor colectate de auditor se analizeza principalele
domenii de interes pentru auditul financiar şi se elaborează un
memorandum de planificare a misiunii de audit.
 Cunoscând informaţiile de mai jos, se elaboreaza bugetul preliminar
financiar şi de fond de timp aferent misiunii de audit.

Membrii misiunii Audit Examinare Tarif /oră


interimar finală
Partener/asociat 1 zi 3 zile 400 USD
Manager Auditor senior-şef de 3 zile 2 zile 325 USD
misiune 3 săptămâni 275 USD

161
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Auditor - 1 săptămână 175 USD
informatician
Auditor -fiscalitate 1 săptămână 175 USD
Auditor contabilitate bancară 4 zile 4 zile 150 USD
2 asistenţi 3 săptămâni 2 săptămâni 100 USD

CAPITOLUL 6
AUDITUL DE CONFORMITATE SI OPERAŢIONAL INTERN Al
PRINCIPALELOR DEPARTAMENTE CONSTITUITE IN
SOCIETATILE BANCARE

Formatted: Italian (Italy)


Auditarea compartimentelor sau structurilor organizatorice ale unei banci
vizeaza trasaturile specifice ale fiecarei activitati in parte, in contextul
obiectivelor generale ale procesului de audit. Una din modalitatile cele mai
folosite in procesele de auditare o reprezinta chestionarele cu grile tematice
care, data fiind diversitatea activitatilor supuse auditului precum si nivelul
semnificativ de analiza plafonat la semnificatiile atribuite activitatilor evaluate
in procesul auditarii, sunt sintetizate intr-un set de trasaturi cu caracter
bilateral, usor de centralizat si care presupune o calificare abordabila si
transparenta. Exemplele de mai jos trec in revista unele din aspectele tipice
activitatilor bancare ce fac obiectul de lucru al auditului de conformitate si
auditului operational.

6.1. AUDITUL ACTIVITATII DIVIZIEI/DEPARTAMENTULUI DE TEZAUR SI CASIERIE

162
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
I. Auditul de conformitate
1.1 Sunt definite, cu claritate, sarcinile si atributiile Diviziei/Departamentului de tezaur si
casierie?
1.2 Sunt definite, cu claritate, sarcinile si atributiile serviciilor din componenta
Diviziei/Departamentului de tezaur si casierie?
1.3 Exista fisa postului completata pentru fiecare salariat al Diviziei/Departamentului?
1.4 Fisa postului este semnata si datata de fiecare salariat al Diviziei/Departamentului de
luare la cunostinta?
1.5 Fisa postului, semnata si datata, este avizata de seful ierarhic al fiecarui salariat?
1.6 In exercitarea actului de conducere, apar situatii conflictuale intre conducere si
personalul aflat in functii de executie ?
Formatted: Italian (Italy)
Exista aspecte de indisciplina individuala (ex: absente si intarzieri la program, parasirea
locului de munca – pe perioade mai lungi – pentru rezolvarea unor probleme personale,
etc) ?:

II Audit operational
Divizia de tezaur si casierie
1.1.Organizeaza activitatea compartimentelor de casierie din unitatile bancii?
1.2.Coordoneaza activitatea compartimentelor de casierie din unitatile bancii?
1.3.Asigura aplicarea prevederilor din actele normative si normele de lucru cu privire la
operatiunile cu numerar si alte valori?
1.4.Organizeaza si tine evidenta:
1.4.1. miscarii numerarului existent in Tezaurul central?
1.4.2. miscarii valutei existente in Tezaurul central?
1.4.3. certificatelor de depozit existente in Tezaurul central?
1.4.4. titlurilor de valoare detinute si inregistrate in conturile in afara bilantului?
1.5.Exercita zilnic controlul faptic si scriptic asupra:
1.5.1. valutelor existente in Tezaurul central, prin punerea de acord a evidentelor
contabile cu existentul faptic din tezaur?
1.5.2. certificatelor de depozit existente in Tezaurul central, prin punerea de acord a
evidentelor contabile cu existentul faptic din tezaur?
1.5.3. titlurilor de valoare existente in Tezaurul central, prin punerea de acord a
evidentelor contabile cu existentul faptic din tezaur?

163
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
1.6.Urmareste decontarea intre sedii a valutei efective care circula intre unitatile bancii?
1.7.Intocmeste balanta de verificare zilnica privind operatiunile reflectate in conturile
gestionate de directie?
Formatted: Italian (Italy)
1.8.Tine evidentele valorilor din Serviciul tezaurul central in conformitate cu prevederile
Normelor metodologice in vigoare ?
1.9.Gestioneaza valorile din Serviciul tezaurul central in conformitate cu prevederile
Normelor metodologice in vigoare?
1.10. Pastreaza valorile din Serviciul tezaurul central in conformitate cu prevederile
Normelor metodologice in vigoare
1.11. Analizeaza necesarul de valuta al unitatilor operative, in vederea satisfacerii
solicitarilor de plati ale acestora?
1.12. Remite gropuri cu valuta la alte societati bancare din tara si din strainatate?
1.13. Remite gropuri cu alte valori la alte societati bancare din tara si din strainatate?
1.14. Primeste gropuri cu valuta de la alte societati bancare din tara si din strainatate?
1.15. Primeste gropuri cu alte valori de la alte societati bancare din tara si din strainatate?
Formatted: Italian (Italy)
1.16. Primeste valuta deteriorata de la unitatile bancare teritoriale in vederea valorificarii la
bancile externe partenere?
1.17. Primeste valuta retrasa din circulatie de la unitatile bancare teritoriale in vederea
valorificarii la bancile externe partenere?
1.18. Pastreaza casetele ATM ale aparatelor instalate in sediile bancii?
1.19. Gestioneaza casetele ATM ale aparatelor instalate in sediile bancii?
1.20. Alimenteaza casetele ATM ale aparatelor instalate in sediul bancii ori de cate ori este
necesar?
Formatted: English (U.K.)
1.21. Intocmeste zilnic situatia centralizata a alimentarilor cu numerar de la sucursalele
B.N.R. pe care o transmite la centrala bancii Nationale a Romaniei?
Formatted: Italian (Italy)
1.22. Intocmeste zilnic situatia centralizata a alimentarilor cu numerar de la alte societati
bancare pe care o transmite la centrala bancii Nationale a Romaniei?
1.23. Intocmeste zilnic situatia centralizata a:
1.23.1. platilor pe total banca?
1.23.2. incasarilor pe total banca?
1.23.3. soldului la casa valutara pe total banca?
1.24. Raporteaza zilnic la Banca Nationala a Romaniei:

164
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
1.24.1. incasarile pentru USD efectuate prin casele de schimb valutar ale unitatilor
operative?
1.24.2. incasarile pentru EUR efectuate prin casele de schimb valutar ale unitatilor
operative?
1.24.3. platile pentru USD efectuate prin casele de schimb valutar ale unitatilor
operative?
1.24.4. platile pentru EUR efectuate prin casele de schimb valutar ale unitatilor
operative?
1.24.5. cursurile valutare aferente zilei respective?
Formatted: Italian (Italy)
1.25. Intocmeste situatia incasarilor in numerar la lei efectuate de unitatile din reteaua
bancii?
1.26. Intocmeste situatia incasarilor in numerar la valuta efectuate de unitatile din reteaua
bancii?
Formatted: Italian (Italy)
1.27. Intocmeste situatia platilor in numerar la lei efectuate de unitatile din reteaua bancii?
1.28. Intocmeste situatia platilor in numerar la valuta efectuate de unitatile din reteaua
bancii?
1.29. Elaboreaza informari pentru conducerea bancii?
1.30. Intocmeste raportul anual privind activitatea de casierie pentru anul precedent?
1.31. Prezinta conducerii bancii raportul anual privind activitatea de casierie pentru anul
precedent?
1.32. Stabileste masuri pentru imbunatatirea activitatii de casierie?
1.33. Colaboreaza cu Divizia de organizare si resurse umane la stabilirea:
1.34. normelor de munca pentru lucratorii din compartimentele de casierie ale unitatilor
bancii?
1.35. normativelor de personal pentru lucratorii din compartimentele de casierie ale
unitatilor bancii?
1.36. Efectueaza:
1.36.1. indrumarea asupra operatiunilor de casierie desfasurate de unitatile din reteaua
bancii?
1.36.2. controlul asupra operatiunilor de casierie desfasurate de unitatile din reteaua
bancii?
1.37. Participa, impreuna cu celelalte compartimente din Centrala bancii si conducerile
sucursalelor la implementarea strategiei de dezvoltare a bancii?

165
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
1.38. Stabileste comisionul aferent fiecarei remiteri efectuate?
1.39. Transmite unitatilor teritoriale comisionul aferent fiecarei remiteri efectuate?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
1.40. Urmareste rationalizarea raportarilor transmise de sucursalele judetene prin Sort)

optimizarea permanenta a fluxurilor informationale?

Activitatea de evidenta si gestiunea valorilor


2.1 Organizeaza si tine:
Formatted: Italian (Italy)
- evidenta analitica a numerarului efectiv existent in Tezaurul central?
- evidenta sintetica a numerarului efectiv existent in Tezaurul central?
- evidenta analitica valutei efective existente in Tezaurul central?
Formatted: Italian (Italy)
- evidenta sintetica a valutei efective existente in Tezaurul central?
2.2 Organizeaza miscarea valutelor, defalcat pe fiecare fel de valuta?
2.3 Tine evidenta:
- certificatelor de depozit?
- titlurilor de valoare detinute si inregistrate in conturile in afara bilantului?
2.4 Intocmeste:
- scrisorile pentru remitere valori?
- notele contabile care insotesc gropurile valutare?
2.5 Tine evidenta analitica pe cupiuri a certificatelor de depozit primite de la Tezaurul
central?
2.6 Tine evidenta analitica pe cupiuri a certificatelor de depozit remise la Tezaurul central?
2.7 Intocmeste scrisori de remitere valori pentru certificatele de depozit?
2.8 Tine evidenta centralizata pe fiecare fel de valuta, pentru bancnotele straine deteriorate
primite la Tezaurul central ?
2.9 Intocmeste notele contabile aferente valutelor scoase din circulatie valorificate de banca
externa?
2.10 Urmareste decontarea remiterilor cu valuta de la bancile corespondente din strainatate?
2.11 Urmareste decontarea alimentarilor cu valuta de la bancile corespondente din
strainatate?
2.12 Efectueaza decontarea remiterilor cu valuta de la bancile corespondente din
strainatate?
2.13 Efectueaza decontarea alimentarilor cu valuta de la bancile corespondente din
strainatate?

166
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
2.14 Executa zilnic controlul scriptic asupra:
- valutei existente in Tezaurul central?
- certificatelor de depozit existente in Tezaurul central?
- titlurilor de valoare existente in Tezaurul central?
- altor valori existente in Tezaurul central?
2.15 Tine evidenta valutei efective care circula intre unitatile bancii?
2.16 In baza raspunsurilor primite de la unitatile bancare teritoriale pentru necorelarile
contabile aparute la sfarsit de luna, se efectueaza corectiile aferente, pe feluri de valuta ?
2.17 Asigura evidenta centralizata a operatiunilor de schimb valutar efectuate de unitatile
operative, in vederea informarii Diviziei/Departamentului de resort din Banca Nationala
a Romaniei?
2.18 Intocmeste balanta de verificare zilnica privind operatiunile in conturile gestionate de
directie/departament?
2.19 Transmite balanta de verificare zilnica, Diviziei/Departamentului de contabilitate ?

Activitatea de casa si tezaur central


3.1 Tine evidentele valorilor din cadrul compartimentului de tezaur central, in conformitate
cu prevederile din Normele metodologice de casa in vigoare?
3.2 Gestioneaza valorile din cadrul Serviciului tezaurul central, in conformitate cu
prevederile din Normele metodologice de casa in vigoare?
3.3 Pastreaza valorile din cadrul compartimentului de tezaur central, in conformitate cu
prevederile din Normele metodologice de casa in vigoare?
3.4 Primeste gropurile cu valute provenite din excedentul unitatilor teritoriale ale bancii?
3.5 Verifica continutul gropurilor cu valute provenite din excedentul unitatilor teritoriale ale
bancii?
3.6 Confirma continutul gropurilor cu valute provenite din excedentul unitatilor teritoriale
ale bancii?
3.7 Analizeaza necesarul de valuta al unitatilor operative in vederea solicitarilor de plati ale
acestora?
3.8 Numara bancnotele si monedele metalice romanesti, prin grupa de verificare organizata
in cadrul compartimentului de tezaur central?
3.9 Verifica bancnotele si monedele metalice romanesti, prin grupa de verificare organizata
in cadrul compartimentului de tezaur central?

167
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3.10 Triaza bancnotele si monedele metalice romanesti, prin grupa de verificare organizata
in cadrul Serviciului tezaurul central?
3.11 Impacheteaza bancnotele si monedele metalice romanesti, prin grupa de verificare
organizata in cadrul compartimentului de tezaur central?
3.12 Numara bancnotele si monedele metalice straine, prin grupa de verificare organizata in
cadrul compartimentului de tezaur central?
3.13 Verifica bancnotele si monedele metalice straine, prin grupa de verificare organizata in
cadrul compartimentului de tezaur central?
3.14 Triaza bancnotele si monedele metalice straine, prin grupa de verificare organizata in
cadrul compartimentului de tezaur central?
3.15 Impacheteaza bancnotele si monedele metalice straine, prin grupa de verificare
organizata in cadrul compartimentului de tezaur central?
3.16 Primestsi gestioneaza :
- certificatele de depozit?
- alte titluri de valoare?
3.17 Asigura transportul delegatilor unitatilor teritoriale, care preiau gropuri cu valuta de la
compartimentul de tezaur central ?
Formatted: Italian (Italy)
3.18 Efectueaza, la nivelul centralei, eliberari de valuta la alte societati bancare?
3.19 Efectueaza, la nivelul Centralei, incasari de valuta de la alte societati bancare?
3.20 Efectueaza zilnic punctajul valorilor gestionate de serviciul tezaurul central, cu
evidentele contabile ale compartimentului de evidenta si gestiunea valorilor?
3.21 Efectueaza zilnic punctajul valorilor manipulate de serviciul tezaurul central, cu
evidentele contabile ale compartimentului de evidenta si gestiunea valorilor?
Formatted: Italian (Italy)
3.22 Pastreaza si gestioneaza casetele ATM ale aparatelor instalate in sediul bancii?
3.23 Alimenteaza cu numerar casetele ATM ale aparatelor instalate in sediul bancii, ori de
cate ori este necesar?
3.24 Remite organelor de politie bancnotele suspecte a fi false, pe baza de proces verbal?
3.25 Remite organelor de politie bancnotele suspecte a fi contrafacute, pe baza de proces
verbal?
3.26 Asigura buna functionare a sistemelor de:
- paza a tezaurul central?
- alarmare a tezaurul central?
3.27 Urmareste evolutia soldurilor valutare la nivelul sucursalelor?

168
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3.28 Ia masuri pentru asigurarea unui sold de numerar in valuta optim la nivelul
sucursalelor, corelat cu solicitarile clientilor bancii?

6.2. AUDITUL ANGAJAMENTELOR SI CREANTELOR EXTRABILANTIERE

I Auditul de conformitate
1.1.Sunt definite, cu claritate, sarcinile şi atribuţiile Departamentului angajamente
documentare?
1.2.Sunt definite, cu claritate, sarcinile şi atribuţiile serviciilor din componenţa
Departamentului angajamente documentare?
1.3.Există fişa postului completată pentru fiecare salariat al departamentului, semnată şi
datată de luare la cunoştinţă, precum şi avizată de şeful său ierarhic?
1.4.În exercitarea actului de conducere, apar des situaţii conflictuale intre conducere şi
personalul aflat in funcţii de execuţie?
1.5.Aspecte de indisciplină individuală (ex: absenţe şi intarzieri la program, părăsirea locului
de muncă - pe perioade mai lungi – pentru probleme personale, etc.) au un caracter
frecvent?

II Auditul operational
Divizia/Departamentul angajamente documentare
1.1.Utilizează toate modalităţile şi instrumentele de decontare folosite in sistemul bancar
internaţional in funcţie de cerinţele şi natura tranzacţiilor economice şi de
particularităţile zonelor şi ţărilor unde se află partenerii externi:
1.1.acreditivul documentar?
1.1.incasso-ul simplu?
1.1.incasso-ul documentar?
1.1.ordinul de plată simplu?
1.1.ordinul de plată documentar?
1.1.altele (de precizat in raportul de audit intern)?
1.2.Pregăteşte şi negociază aranjamentele de plăţi?
1.3.Pregăteşte şi negociază aranjamentele de compensare?
1.4.Pregăteşte şi negociază aranjamentele de barter?
1.5.Efectuează operaţiunile de decontări cu instrumentele de plată adecvate?

169
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
1.6.Organizează şi efectuează decontări externe pentru importurile de bunuri realizate de
imprumutaţii beneficiari ai acordurilor de imprumut (şi mandataţi ai acestora) incheiate
intre statul roman şi instituţii financiare internaţionale (BIRD, BERD, BEI) in condiţiile
stabilite de comun acord in cadrul convenţiilor de lucru?
1.8.Organizează şi efectuează decontări externe pentru executări de lucrări realizate de
imprumutaţii beneficiari ai acordurilor de imprumut (şi mandataţi ai acestora) incheiate
intre statul roman şi instituţii financiare internaţionale (BIRD, BERD, BEI) in condiţiile
stabilite de comun acord in cadrul convenţiilor de lucru?
1.8.Organizează şi efectuează decontări externe pentru prestări de servicii realizate de
imprumutaţii beneficiari ai acordurilor de imprumut (şi mandataţi ai acestora) incheiate
intre statul roman şi instituţii financiare internaţionale (BIRD, BERD, BEI) in condiţiile
stabilite de comun acord in cadrul convenţiilor de lucru?
Formatted: Italian (Italy)
1.9 Asigură inregistrarea operaţiunilor de incasări in valută, in conturile de bilanţ prin
intocmirea notelor contabile direct?
1.10 Asigură inregistrarea operaţiunilor de incasări in valută, in conturile din afara
bilanţului prin intocmirea notelor contabile direct?
1.11 Asigură inregistrarea operaţiunilor de incasări in valută, in conturile din afara
bilanţului prin sisteme computerizate?
1.12 Asigură inregistrarea operaţiunilor de plăţi in valută, in conturile de bilanţ prin
intocmirea notelor contabile direct?
1.13 Asigură inregistrarea operaţiunilor de plăţi in valută, in conturile de bilanţ prin sisteme
computerizate?
1.14 Asigură inregistrarea operaţiunilor de plăţi in valută, in conturile din afara bilanţului
prin intocmirea notelor contabile direct?
1.15 Asigură inregistrarea operaţiunilor de plăţi in valută, in conturile din afara bilanţului
prin sisteme computerizate?
1.16. Analizează condiţiile pentru descentralizarea treptată a operaţiunilor de decontări
externe?
1.17. Întocmeşte şi transmite instrucţiuni şI circulare pentru punerea in aplicare a
reglementărilor valutare in domeniul plăţilor externe?
1.18. Ia măsuri pentru intocmirea raportărilor privind operaţiunile de incasări şi plăţi in
valută către B.N.R. şi pentru nevoile interne?

170
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
1.19. Urmăreşte raţionalizarea raportărilor transmise de sucursalele judeţene prin
optimizarea permanentă a fluxurilor informaţionale şi cere avizul conducerii băncii
pentru a solicita de la sucursalele judeţene alte categorii de lucrări decat cele aprobate
prin ordinul preşedintelui?

Activitatea de urmarire a creantelor


2.1 Efectuează toate operaţiunile bancare privitor la creanţele băncii, conform Legii nr.
29/1994, in domeniul:
 acreditivelor?
 garanţiilor?
 incasso-urilor?
 ordinelor de plată?
2.2 Derulează operaţiunile, conform Convenţiilor dintre Ministerul Finanţelor/Banca
Naţională a Romaniei/Banca Romană de Comerţ Exterior, cu privire la:
 incasări in valută de cont?
 plăţi in valută de cont?
 aranjamente bancare incheiate pe baza acordurilor de barter?
 aranjamente bancare incheiate pe baza acordurilor de clearing?
 aranjamente bancare incheiate pe baza acordurilor de cooperare?
2.3 Execută inregistrările curente contabile in conturile specifice serviciului?
2.4 Verifică extrasele de cont?
2.5 Urmăreşte rezolvarea posturilor nesoluţionate de pe borderourile de incasări intervenind
pentru a urgenta rezolvarea acestor sume la Ministerul Finanţelor Publice?
2.6 Urmăreşte rezolvarea posturilor nesoluţionate de pe borderourile de incasări intervenind
pentru a urgenta rezolvarea acestor sume la clienţi?
2.7 Urmăreşte rezolvarea posturilor nesoluţionate de pe borderourile de plăţi intervenind
pentru a urgenta rezolvarea acestor sume la Ministerul Finanţelor?
2.8 Urmăreşte rezolvarea posturilor nesoluţionate de pe borderourile de plăţi intervenind
pentru a urgenta rezolvarea acestor sume la clienţi?
2.9 Verifică, lunar, concordanţa evidenţei contabile cu cea operativă şi cu inventarele
extrabilanţiere, organizate pe ţări?
2.10 Urmăreşte incasarea comisioanelor şi spezelor specifice acestei activităţi?
2.11 Acordă la cerere consultanţă tehnico-bancară:

171
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 clienţilor băncii?
 ministerelor interesate (Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Industriei şi
Resurselor)?
 Banca Naţională a Romaniei?

Activitatea de emitere si urmarire acreditive – incasso import


a. Acreditive import

3.1. La primirea cererilor de deschide de acreditiv – CDA – de la agenţii economici in


calitate de ordonatori, analizează conţinutul acestora sub următoarele aspecte:
3.1.1. Sunt completate toate casetele formularului potrivit datelor din documentaţia
anexată?
3.1.2. Sunt respectate prevederile Regulamentului valutar şi anexelor acestuia?
3.1.3. Clauzele şi condiţiile acreditivelor sunt exprimate: in concordanţă cu normele şi
uzanţele internaţionale, care guvernează acreditivele?
3.1.4. Există menţiunea certificată sub semnătura conducerii unităţilor bancii cu
privire la blocarea sumei de plată (valoarea acreditivului + comisioane şi speze
bancare):
 intr-un cont de depozit (cash colateral) cand plata se face din surse proprii?
 cu indicarea contului de credite in valută, in situaţţile in care pentru plata
respectivă s-a obţinut un credit in valută?
3.1.5. Există semnătura direcţiei/direcţiilor de resort in situaţiile in care operaţiunea
economică are la bază:
 convenţie de credit incheiată intre banca şi imprumutaţi sau reprezentanţii acestora
pentru derularea tehnică a acordurilor de imprumut obţinute pe piaţa externă?
 un aranjament bancar incheiat intre BANCA şi imprumutaţi sau reprezentanţii
acestora pentru derularea tehnică a acordurilor de imprumut obţinute pe piaţa
externă?
 convenţie de lucru incheiată intre BANCA şi imprumutaţi sau reprezentanţii
acestora pentru derularea tehnică a acordurilor de imprumut obţinute pe piaţa
externă?
3.1.6. Emit acreditivele de import luand in considerare toate aspectele de mai sus şi le
transmite către băncile desemnate de clientul ordonator ?

172
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 SWIFT, indicand numerele de referinţă din evidenţele serviciului?
 telex, indicand numerele de referinţă din evidenţele serviciului?
 letric, indicand numerele de referinţă din evidenţele serviciului?
3.1.7. Remit agenţilor economici ordonatori copiile acreditivelor emise, prin unităţile
bancii, unde aceştia au deschise conturile in valută?
3.1.8. Urmăresc primirea de la băncile desemnate a confirmării, avizării termenilor şi
condiţiilor acreditivului şi le transmite către beneficiari?
3.1.9. Transmit băncilor străine desemnate modificările de clauze şi condiţii la
acreditivele emise, potrivit instrucţiunilor ordonatorilor (in cazul majorării valorii
acreditivelor se verifică şi CDA-urile primite)?
3.1.10. Înregistrează in conturile in afara bilanţului toate operaţiunile privind conturile
extrabilantiere?
3.1.11. Primesc de la băncile desemnate documentele in utilizarea acreditivelor emise şi
le controlează dacă sunt conforme cu:
 clauzele prevăzute in acreditive?
 condiţiile prevăzute in acreditive?
 uzanţele internaţionale?
3.1.12. La primirea scrisorii de garanţie, se verifică:
 autenticitatea semnăturilor?
 concordanţa termenilor?
3.1.13. La primirea documentelor cu discrepanţe, decid asupra:
Formatted: Italian (Italy)
 acceptării acestora in termen rezonabil, potrivit prevederilor legale?
 refuzului acestora in termen rezonabil, potrivit prevederilor legale?
3.1.14. În acest scop sunt contactaţi ordonatorii cărora li se solicită in scris poziţia cu
privire la:
 acceptarea documentelor aplicate la acreditivele emise?
 refuzul documentelor aplicate la acreditivele emise?
3.1.15. Comunică băncilor remitente prin cele mai rapide mijloace de
teletransmisie/expediţie decizia luată ca bancă in conformitate cu prevederile legale?
3.1.16. Comunică Diviziei/Departamentului de trezorerie datele referitoare la plăţile in
utilizarea acreditivelor indicand data valutei, in scopul obţinerii vizei de disponibil
pentru autorizarea plăţilor respective?

173
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Italian (Italy)
3.1.17. Înregistrează plăţile in utilizarea acreditivelor prin debitarea contului in valută al
importatorului şi creditarea contului băncii corespondente, care a efectuat plata?
3.1.18. Percep comisioanele şi spezele bancare aferente tuturor operaţiilor efectuate in
cadrul acreditivelor emise, inregistrandu-le corespunzător?
3.1.19. Înregistrează, in conturile in afara bilanţului, plăţile efectuate in cadrul
acreditivelor emise şi utilizate?
3.1.20. Întocmesc, operativ, fişele de evidenţă ale acreditivelor emise care sunt clasate
la dosarele acreditivelor respective?
3.1.21. Efectuează corespondenţa:
 internă in legătură cu derularea operaţiunilor in cadrul acreditivelor emise?
 externă in legătură cu derularea operaţiunilor in cadrul acreditivelor emise?
3.1.22. În vederea arhivării, verifică perceperea corectă a veniturilor din comisisioane şi
speze bancare:
Formatted: Italian (Italy)
 in lei, la operaţiunile serviciului, după care predă dosarele acreditivelor lichidate la
arhiva banci, potrivit normelor de arhivare?
 in valută, la operaţiunile serviciului, după care predă dosarele acreditivelor
incheiate la arhiva bancii, potrivit normelor de arhivare?
3.1.23. Realizează aceleaşi operaţiuni de analiză şi control efectuate in cadrul
acreditivelor şi in cazul plăţilor pe baza ordinelor de plată documentare, cu menţiunea
utilizării de către ordonatorii acestora a formularelor DPVE?
3.1.24. Asigură, la cererea clienţilor băncii, consultanţă tehnică bancară pe probleme
specifice?
3.1.25. Sesizează sucursalelor orice aspecte apărute in derularea operaţiunilor
documentare?

b. Incasso import
3.2.1. Primeşte de la băncile remitente externe documentele de import insoţite de
instrucţiunile de incasso, intocmite conform regulilor internaţionale?
Formatted: Italian (Italy)
3.2.2. Examinează existenţa documentelor listate in scrisoarea de remitere şi le
inregistrează in registrul de evidenţă?
3.2.3. Întocmeşte scrisoarea de avizare a documentelor de import primite, pe formular
tipizat şi o transmite importatorului roman?

174
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3.2.4. O copie a acestei scrisori este transmisă băncii externe remitente pentru
confirmarea primirii documentelor de import indicand şi referinţa bancii ?
3.2.5. Asigură obţinerea acceptării de către tras contra documentelor comerciale, in
situaţiile in care instrucţiunile condiţionează eliberarea documentelor de acceptare
unor trate?
3.2.6. Tratele acceptate:
 sunt remise la banca exportatorului?
 se păstrează “in trustee”, conform instrucţiunilor băncii remitente?
3.2.7. Urmăreşte:
 achitarea de către tras a tratelor la scadenţă?
 incasarea dibanzilor aferente, conform instrucţiunilor băncilor remitente?
3.2.8. Face, cand este cazul, demersurile necesare pentru punerea in aplicare a
instrucţiunilor primite de la banca remitentă cu privire la protestul tratelor pentru
neacceptare sau neplată?
3.2.9. Eliberează importatorului documentele comerciale şi financiare numai după
efectuarea plăţii, in situaţiile in care instrucţiunile băncii remitente prevăd eliberarea
documentelor contra plată?
Formatted: Italian (Italy)
3.2.10. Transferă sumele, fără intarziere, in favoarea băncii remitente in concordanţă cu
termenii şi condiţiile din instrucţiunile de incasso?
3.2.11. Întocmeşte nota contabilă pentru debitarea contului importatorului şi
inregistrarea in conturile in afara bilanţului?
3.2.12. Întocmeşte şi transmite avizele către banca remitentă cu privire la situaţia
incasso-ului:
 de acceptare?
 de plată?
 de neacceptare?
 de neplată?
3.2.13. Păstrează documentele comerciale şi financiare in conformitate cu instrucţiunile
băncii remitente, in caz de neacceptare?
3.2.14. Păstrează documentele comerciale şi financiare in conformitate cu instrucţiunile
băncii remitente, in caz de neplată?
3.2.15. Returnează documentele comerciale şi financiare in conformitate cu
instrucţiunile băncii remitente, in caz de neacceptare?

175
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3.2.16. Returnează documentele comerciale şi financiare in conformitate cu
instrucţiunile băncii remitente, in caz de neplată?
3.2.17. Asigură:
 perceperea comisioanelor şi spezelor bancare?
Formatted: Italian (Italy)
 incasarea comisioanelor şi spezelor bancare?

Activitatea de urmarire ordine de plată emise


a) În sistem centralizat
4.1.2. Primeşte dispoziţiile de plată valutară externă intocmite de importatori – DPVE -
insoţite de documentaţia necesară şi le verifică in ceea ce priveşte:
- respectarea regulamentelor valutare interne?
- asigurarea elementelor necesare pentru intocmirea ordinului de plată extern?
- menţiunea cu privire la blocarea sumei (inclusiv spezele şi comisioanele bancare) in
contul ordonatorului?
- menţiunea cu privire la blocarea sumei (inclusiv spezele şi comisioanele bancare) in
contul de credit confirmat de Direcţia analiză clientelă?
4.1.3. Înregistrează DPV-urile in registrul de evidenţă?
4.1.4. Obţine de la Departamentul de trezorerie, viza de disponibil in vederea:
- efectuării transferului extern?
- data valutei?
- numele băncii unde se află contul NOSTRO pentru valuta respectivă?
4.1.5. Emite ordinele de plată externe sub formă de mesaje :
- SWIFT, pe baza DPVE-urilor primite şi verificate, conform pct. 2.4.1. şi le transmite
băncilor corespondente externe?
- telex, pe baza DPV-urilor primite şi verificate, şi le transmite băncilor corespondente
externe?
- letric, pe baza DPV-urilor primite şi verificate, şi le transmite băncilor corespondente
externe?
4.1.6. Întocmeşte notele contabile in valută ale ordonatorilor?
4.1.7. Asigură perceperea şi incasarea comisioanlor si spezelor bancare?
4.1.8. Clarifică situaţia plăţilor efectuate şi neapărute in extrasele de cont primite de la
băncile corespondente, in colaborare cu serviciile din Divizia de contabilitate şi
Divizia relaţii internaţionale?

176
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
4.1.9. Prelucrează operaţiunile de decontare, preluate prin notele contabile de la Divizia de
contabilitate, in legătură cu stornările de sume din sucursale?
4.1.10. Întocmeşte:
- corespondenţa externă pentru obţinerea de detalii de plată?
- corespondenţa externă pentru obţinerea de modificări de termene?
- corespondenţa internă pentru obţinerea de detalii de plată?
- corespondenţa internă pentru obţinerea de modificări de termene?
4.1.11. Emite mesaje SWIFT pentru plata comisioanelor cerute de băncile corespondente?
4.1.12. Prelucrează ordinele de plată primite:
Formatted: Italian (Italy)
- din străinătate, in favoarea clienţilor altor bănci comerciale din Romania?
- de la alte bănci din Romania, in favoarea clienţilor altor bănci comerciale din Romania?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
4.1.13. Întocmeşte, pentru cele care au opţiunea “our”, mesaje de solicitare a comisioanelor Sort)

la extern?
4.1.14. Efectuează operaţiunile de transfer pentru ordinele de plată prelucrate?

b) În sistem descentralizat
4.2.1. Primeşte, de la Serviciul SWIFT, borderoul ordinelor de plată intocmit pe unităţi
teritoriale, in care sunt cuprinse datele privind ordinele de plată emise, verificate şi
validate sub responsabilitatea unităţilor BANCII, pe baza cărora se generează automat
notele contabile?
4.2.2. Obţine, prin reţeaua informatica, ordinele de plată sub formă de mesaje SWIFT, pe
baza elementelor din borderou?
4.2.3. Efectuează un control logic-formal asupra principalelor elemente din fiecare ordin de
plată, dand o atenţie deosebită corectitudinii următoarelor menţiuni:?
- codificarea corectă a băncilor la care avem conturi NOSTRO, ţinand seama de valuta in
care s-a dispus transferul?
- existenţa codului SWIFT şi a denumirii băncilor din campurile care specifică:
• corespondentul băncii ordonatorului
• coresondentul băncii beneficiarului?
• instituţia financiară aflată intre banca căreia ii este destinat mesajul şi banca la
care are cont beneficiarul (intermediar)?
• banca la care are cont deschis beneficiarul?

177
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- concordanţa dintre conţinutul explicaţiei din campul conţinand informaţia privind
motivul transferului cu menţiunea din campul referitor la detalii privind comisioanele şi
spezele percepute pentru operaţia respectivă?
- corectitudinea datei valutei (azi plus două zile lucrătoare, in general şi, in particular, in
aceeaşi zi).
4.2.4. Percepe comisioanele şi spezele bancare aferente ordinelor de plată emise, intocmind
mesajele SWIFT şi notele contabile aferente?
4.2.5. Încasează comisioanele şi spezele bancare aferente ordinelor de plată emise, intocmind
mesajele SWIFT şi notele contabile aferente?
4.2.6. Arhivează documentele privind operaţiunile executate?

Activitatea de urmarire acreditive – incasso export


a) Acreditive export

4.3.2. Primeşte acreditivele deschise de băncile emitente străine


- direct?
- prin SWIFT?
- prin telex cifrat?
- letric?
4.3.3. Verifică autenticitatea mesajelor primite privind acreditivele?
4.3.4. Analizează dacă instrucţiunile primite prin acreditive sunt clare şi precise şi, in
cazurile necesare, solicită clarificări din partea băncilor emitente?
4.3.5. Înregistrează in registrul de evidenţă acreditivele primite pentru a fi transmise
beneficiarilor?
4.3.6. Avizează beneficiarilor acreditivele primite, pe care le transmite acestora insoţite de o
scrisoare de avizare, pe formular tipizat?
Formatted: French (France)
4.3.7. Îndrumă beneficiarii acreditivelor primite să contacteze direct ordonatorii acreditivelor
in vederea efectuării modificărilor solicitate de către beneficiari?
4.3.8. În cazul in care există instrucţiunea băncii emitente de a adăuga confirmarea bancii,
decide dacă işi asumă o asemenea responsabilitate din punct de vedere al condiţiilor
acreditivului?
4.3.9. Avizează clienţilor ordinele de plată documentare?

178
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
4.3.10. Notifică băncilor emitente primirea acreditivelor şi transmiterea acestora
beneficiarilor, pe formular tipizat?
4.3.11. La cererea beneficiarilor acreditivelor, transmit băncilor emitente modificările
solicitate de către aceştia in ccea ce priveşte unele clauze şi condiţii din acreditivele
primite?
4.3.12. Avizează beneficiarilor :
- Acreditivelor, modificările de clauze şi condiţii ale acestora, pe formular tipizat?
- ordinelor de plată documentare modificările de clauze şi condiţii ale acestora, pe
formular tipizat?
4.3.13. Controlează documentele primite de la beneficiarii:
Formatted: Italian (Italy)
- acreditivelor in utilizarea acestora in ce priveşte clauzele şi condiţiile din acreditivele
avizate?
- ordinelor de plată documentare in utilizarea acestora in ce priveşte concordanţa cu
clauzele şi condiţiile din ordinele de plată avizate?
4.3.14. Contactează beneficiarii:
- acreditivelor pentru punerea in ordine a documentelor prezentate cu discrepanţe şi, in
cazul in care acest lucru nu este posibil, solicită acordul de transmitere a documentelor in
forma prezentată?
- ordinelor de plată documentare pentru punerea in ordine a documentelor prezentate cu
discrepanţe şi, in cazul in care acest lucru nu este posibil, solicită acordul de transmitere
a documentelor in forma prezentată?
4.3.15. Remit băncilor desemnate documentele prezentate de beneficiari in utilizarea
acreditivelor/ordinelor de plată documentare, cu o scrisoare de remitere pe formular
tipizat, in care se menţionează toate documentele prezentate şI eventualele
discrepanţe constatate?
4.3.16. Solicită băncilor desemnate să transfere contravaloarea in valută a documentelor de
export remise la incasare in funcţie de instrucţiunile de plată menţionate in acreditiv?
4.3.17. Creditează contul in valută al beneficiarului:
- acreditivelor cu data de valută corespunzătoare, prin debitarea contului băncii
corespondente respective, la primirea avizului de credit de la banca emitentă?
- ordinelor de plată documentare cu data de valută corespunzătoare, prin debitarea
contului băncii corespondente respective, la primirea avizului de credit de la banca
emitentă?

179
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- acreditivelor cu data de valută corespunzătoare, prin debitarea contului băncii
corespondente respective, la primirea mesajului de plată testat de la banca emitentă?
- ordinelor de plată documentare cu data de valută corespunzătoare, prin debitarea
contului băncii corespondente respective, la primirea mesajului de plată testat de la
banca emitentă?
4.3.18. Urmăresc in vederea incasării, scadenţa in cadrul acreditivelor cu plata la termen?
Formatted: Italian (Italy)
4.3.19. Urmăresc şi reclamă documentele remise la incasare şi neincasate?
4.3.20. Verifică şi reclamă nerespectarea datelor de valută solicitate?
4.3.21. Avizează cesiunile de creanţă primite de la beneficiarii acreditivelor sau alte bănci,
cu respectarea reglementărilor valutare in vigoare?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
4.3.22. Efectuează transferuri de acreditive la cererea beneficiarilor, cu respectarea normelor Sort)

interne şi internaţionale?
4.3.23. Întocmesc toată corespondenţa:
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- externă legată de derularea acreditivelor primite? Sort)

- internă legată de derularea acreditivelor primite?


4.3.24. Percepe comisioanele şi spezele bancare pentru toate operaţiunile legate de
acreditive, potrivit tarifului de comisionare şi in conformitate cu clauzele din
acreditive?
4.3.25. Întocmesc situaţiile zilnice privind volumul lucrărilor şi totalul incasărilor?
Formatted: Italian (Italy)
4.3.26. Verifică şi corectează, dacă e cazul, lunar, inventarul in vederea unei evidenţieri
corecte a operaţiunilor aflate in vigoare?
4.3.27. Asigură la cererea clienţilor băncii, consultanţa tehnică bancară pe probleme
specifice serviciului?

b) Incasso export
4.4.1. Primesc documentele de export de la agenţii economici clienţi ai băncii, insoţite de
instrucţiuni de incasso intocmite conform regulilor uniforme internaţionale şi le
inregistrează in registrul de evidenţă?
4.4.2. Examinează existenţa documentelor menţionate in scrisoarea de prezentare intocmită
pe formular tipizat, sub semnăturile autorizate ale firmelor exportatoare
4.4.3. Verifică dacă instrucţiunile de incasso sunt complete şi precise, examinand cu o grijă
rezonabilă conţinutul acestora?

180
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
4.4.4. Întocmesc scrisoarea de remitere a documentelor de export, care conţine instrucţiunile
de incasso, conform standardelor din regulile uniforme internaţionale?
4.4.5. În scrisoare se dau instrucţiuni precise privind plata sau eliberarea documentelor
contra acceptate a unei trate?
4.4.6. În scrisoare se dau instrucţiuni precise privind protestul tratei in caz de neacceptare?
4.4.7. În scrisoare se dau instrucţiuni precise privind neplata la scadenţă?
4.4.8. În scrisoare se dau instrucţiuni precise cu privire la părţile care suportă spezele şi
comisioanele bancare?
4.4.9. Remit aceasă scrisoare impreună cu documentele comerciale şi financiare băncii
externe insărcinată cu derularea?
4.4.10. Transmit exportatorului roman copia scrisorii de remitere a documentelor in
străinătate, in vederea informării acestuia asupra efectuării remiterii?
4.4.11. După primirea de la băncile externe a tratelor acceptate, acestea se restituie
clientului?
4.4.12. Decontează exportatorului roman valoarea documentelor remise la incasso, pe baza
avizului de credit primit de la banca externă, prin intocmirea notei contabile?
4.4.13. Decontează exportatorului roman valoarea documentelor remise la incasso, pe baza
mesajului de plată testat (mesaj SWIFT, telex, letric) primit de la banca externă, prin
intocmirea notei contabile?
4.4.14. Calculează comisioanele şi spezele bancare in lei şi valută, aferente operaţiunilor
executate?
4.4.15. Încasează comisioanele şi spezele bancare in lei şi valută, aferente operaţiunilor
executate?
4.4.16. Înregistrează comisioanele şi spezele bancare in lei şi valută, aferente operaţiunilor
executate?

Activitatea de urmarire ordine de plată primite

4.5.1. Primeşte ordinele de plată externe emise de băncile străine in favoarea persoanelor
juridice, sub forma mesajelor SWIFT?
4.5.2. Primeşte ordinele de plată externe emise de băncile străine in favoarea persoanelor
juridice, sub forma mesajelor telex?

181
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
4.5.3. Primeşte ordinele de plată externe emise de băncile străine in favoarea persoanelor
juridice, sub formă letrică?
4.5.4. Analizează existenţa elementelor de bază necesare in conţinutul ordinelor de plată
primite privind identitatea părţilor?
4.5.5. Analizează existenţa sumei?
4.5.6. Analizează data valutei?
4.5.7. Analizează destinaţia sumei?
4.5.8. Analizează modul de suportare al spezelor şi comisioanelor?
4.5.9. Înregistrează ordinele de plată in registrul de evidenţă, numai de la băncile cu cont
LORO şi autorizări de debitare?
4.5.10. Asigură numerotarea ordinelor de plată (număr de referinţă)?
4.5.11. Asigură contarea ordinelor de plată (contul băncii străine)?
4.5.12. Asigură codificarea ordinelor de plată?
4.5.13. Calculează şi incasează comisioanele şi spezele bancare in lei, aferente operaţiunilor
executate?
4.5.14. Calculează şi incasează comisioanele şi spezele bancare in valută, aferente
operaţiunilor executate?
4.5.15. Introduce in sistemul informatic intern elementele necesare in vederea validării?
4.5.16. Transmite mesajele SWIFT la banca ordonatoare pentru recuperarea comisioanelor
in cazul in care se indică OUR?
4.5.17. Transmite ordine de plată prin telex la solicitarea clienţilor?
4.5.18. Întocmeşte autorizări de debitare a unui ordin de plată la cererea băncii emitente?
4.5.19. Întocmeşte autorizări de anulare a unui ordin de plată la cererea băncii emitente?
4.5.20. Întocmeşte autorizări de returnare a unui ordin de plată la cererea băncii emitente?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
4.5.21. Întocmeşte corespondenţa internă legată de ordinele de plată? Sort)

6.3 AUDITUL ACTIVITATII DIVIZIEI/DEPARTAMENTULUI


DE TREZORERIE

I. Audit de conformitate
1.1.Sunt definite, cu claritate, sarcinile si atributiile Diviziei/Departamentului de trezorerie?
1.2.Sunt definite, cu claritate, sarcinile si atributiile serviciilor din componenta
Diviziei/Departamentului de trezorerie?

182
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
1.3.Exista fisa postului, completata pentru fiecare salariat al Diviziei/Departamentului,
semnata si datata de luare la cunostinta, precum si avizata de seful sau ierarhic?
1.4.In exercitarea actului de conducere, apar des situatii conflictuale intre conducere si
personalul aflat in functii de executie?
1.5.Actele de indisciplina individuala (ex: absente si intarzieri la program, parasirea locului
de munca - pe perioade mai lungi – pentru probleme personale, etc. ) au un caracter
frecvent?

II Audit operational
Activitatea de analiza si politici monetare
1.1. Gestioneaza riscul de lichiditate si riscul de dobanda?
1.2. Asigura mentinerea unei structuri optime a activelor si pasivelor bancii?
Formatted: Italian (Italy)
1.3. Analizeaza posibilitatile de asigurare a surselor in lei pentru creditare?
1.4. Analizeaza posibilitatile de realizare a surselor in lei necesare pentru asigurarea
rezervei minime obligatorii in cuantumul reglementat de Banca Nationala a
Romaniei?
1.5. Analizeaza posibilitatile de realizare a surselor in lei pentru asigurarea sumelor
necesare efectuarii platilor din cont si in numerar, dispuse de clientii bancii?
1.6. Analizeaza posibilitatile de asigurare a sumelor necesare efectuarii platilor prevazute a
se realiza la nivelul centralei bancii?
1.7. Intocmeste si transmite, zilnic, la Banca Nationala a Romaniei
1.8. “Situatia centralizata a activelor si pasivelor interbancare”?
1.9. “Situatia resurselor si plasamentelor”?
1.10. “Calculul nivelului rezervei minime obligatorii”?
1.11. “Bilantul masei monetare”?
1.12. “Situatia dobanzilor active si pasive practicate de Banca”?
1.13. “Situatia disponibilitatilor persoanelor fizice si juridice nerezidente”?
1.14. “Situatia disponibilitatilor bancii remunerate si neremunerate ale persoanelor fizice si
juridice”?
1.15. “Situatia disponibilitatilor si depozitelor constituite drept garantie la Fondul de
garantare a depozitelor bancare”?
1.16. Determina, pe baza raportarilor zilnice, tipurile si volumul fondurilor atrase de catre
banca, in vederea calcularii nivelului rezervei minime obligatorii?

183
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
1.17. Analizeaza, zilnic, situatia rezervei minime obligatorii si actioneaza pentru realizarea
nivelului prevazut al acesteia, in colaborare cu arbitrajul?
1.18. Asigura atragerile si rambursarile de resurse din liniile de credit puse la dispozitie de
institutiile publice?
1.19. Intocmeste si supune aprobarii conducerii executive a bancii prognozele de trezorerie
in vederea stabilirii necesarului de resurse si, implicit, pentru asigurarea lichiditatii
bancii, trimestrial, pentru elaborarea programului de credite al bancii?
1.20. Intocmeste si supune aprobarii conducerii executive a bancii prognozele de trezorerie
in vederea stabilirii necesarului de resurse si, implicit, pentru asigurarea lichiditatii
bancii, anual si pe perioade de 1-3 ani, pentru intocmirea prognozelor privind
resursele si plasamentele bancii pe termen mediu?
1.21. Prelucreaza datele transmise de unitatile teritoriale, precum si datele incarcate la
nivelul centralei bancii, pentru raportarea acestora conducerii executive a bancii, in
vederea fundamentarii deciziilor de management a trezoreriei cu privire la situatia
contului curent?
1.22. Prelucreaza, zilnic, datele, transmise de unitatile teritoriale, precum si datele incarcate
la nivelul centralei bancii, referitoare la evolutia resurselor bancii, in lei si valuta,
pentru raportarea acestora conducerii executiva a bancii, in vederea fundamentarii
deciziilor de management a trezoreriei?
1.23. Prelucreaza datele, transmise de unitatile teritoriale, precum si datele incarcate la
nivelul centralei bancii, referitoare la situatia zilnica centralizata pe banca a activelor
si pasivelor interbancare, pentru raportarea acestora conducerii executive a bancii, in
vederea fundamentarii deciziilor de management a trezoreriei?
1.24. Prelucreaza, saptamanal, datele, transmise de unitatile teritoriale, precum si datele
incarcate la nivelul centralei bancii, referitoare la situatia vanzarilor, rascumpararilor
si a soldului certificatelor de depozit, pentru raportarea acestora conducerii executive
a bancii, in vederea fundamentarii deciziilor de management a trezoreriei?
1.25. Prelucreaza, zilnic, datele, transmise de unitatile teritoriale, precum si datele incarcate
la nivelul centralei bancii, referitoare la situatia depozitelor constituite de agentii
economici pentru care banca bonifica dobanzi diferentiate, pentru raportarea acestora
conducerii executive a bancii, in vederea fundamentarii deciziilor de management a
trezoreriei?

184
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
1.26. Asigura incadrarea plasamentelor si resurselor raportate de sucursale si agentii in
codurile de transmitere stabilite unitar la nivelul centralei bancii?
1.27. Intocmeste Raportul privind nivelul resurselor si plasamentelor la sfarsitul fiecarui
trimestru?
1.28. Elaboreaza propuneri privind politica dobanzilor active si pasive in functie de costul
resurselor si plasamentelor si de evolutia dobanzilor pe piata interbancara?

Activitatea de arbitraj
2.1. Stabileste cursul de schimb al leului contra principalelor valute convertibile in vederea
efectuarii operatiunilor in cont cerute de clientii bancii?
2.2. Efectueaza operatiuni de vanzare-cumparare intre diverse valute, precum si intre
moneda nationala si celelalte valute?
Formatted: Italian (Italy)
2.3. In afara arbitrajistilor bancii, care isi desfasoara activitatea in interiorul salii de arbitraj,
mai sunt autorizate si alte persoane sa efectueze operatiuni de arbitraj pe piata financiar-
valutara?
2.4. Se mai efectueaza si alte operatiuni de arbitraj, in afara celor efectuate din interiorul
salii de arbitraj prin utilizarea aparaturii tehnice Reuters, telefonul sau telexul din
dotatrea acesteia?
2.5. Este respectata obligatia, potrivit careia, fiecare arbitragist trebuie sa consemneze in
pozitia bancii si in caietul individual operatiunile efectuate?
2.6. Se efectueaza operatiuni de arbitraj de catre un arbitragist in numele altuia?
2.7. Pentru operatiunile de arbitraj efectuate de un arbitragist in numele altuia exista
procedura aprobata?
2.8. Abitragistul de serviciu, puncteaza, la sfarsitul zilei, toate operatiunile inscrise pe copia
emisa de aparatura Reuters (sau confirmarile pe care le completeaza in cazul
operatiunilor prin telefon) cu operatiunile inscrise de fiecare dealer in pozitia bancii?
2.9. Arbitragistul de serviciu puncteaza nota de activitate si pozitia cu evidentele Back-
Office-ului din ziua respectiva?
2.10. Pozitia si nota de activitate sunt prezentate spre semnare sefului de serviciu si
directorului de catre arbitragistul de serviciu?
Formatted: Italian (Italy)
2.11. A fost depasita limita operatiunilor deschise in cursul zilei ?

185
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
2.12. Pentru pozitiile lasate deschise peste noapte a fost luata aprobarea sefului de serviciu
sau directorului si de asemenea, au fost inscrise in formularul special cu specificarea
ordinelor lasate peste noapte in piata (profit taking sau stop-loss)?
2.13. A fost depasita limita si a abaterea maxima de +/- 1,5% fata de cursul valutar la care
s-a efectuat fiecare operatiune de vanzare-cumparare pentru pozitia lasata deschisa
peste noapte a compartimentului arbitraj?
2.14. Efectueaza operatiunile de plasare si atragere de depozite in lei si valuta pe piata
interna si internationala, in corelare cu situatia lichiditatii bancii?
2.15. Utilizeaza instrumentele specifice pentru obtinerea de profit din operatiunile de pe
piata valutara si monetara (arbitraj valutar, arbitraj de dobanda, swap-uri, etc.)?
2.16. Regleaza, permanent, structura valutara a bancii pentru mentinerea unui echilibru intre
activ si pasiv si a unei structuri corespunzatoare resurselor proprii in valuta?
2.17. Efectueaza operatiuni de vanzare-cumparare de valute efective contra valute de cont,
in functie de necesitatile de numerar ale bancii?
2.18. Efectueaza operatiuni derivate (swap-uri, optiuni, futures) ?
2.19. Efectueaza operatiuni cu titluri de stat pe piata primara si secundara?
2.20. Efectueaza operatiuni cu metale pretioase?

6.4. AUDITUL ACTIVITATII DE PRODUSE ŞI SERVICII PENTRU PERSOANE


FIZICE

I Audit de conformitate
1.1.Sunt definite cu claritate sarcinile şi atribuţiile Diviziei de produse şi servicii bancare
pentru persoane fizice?
1.2.Sunt definite cu claritate sarcinile şi atribuţiile serviciilor din componenţa Diviziei de
produse şi servicii bancare pentru persoane fizice?
1.3.Există fişa postului completată pentru fiecare salariat al departamentului?
1.4.Fişa postului este semnată şi datată de fiecare salariat al departamentului de luare la
cunoştinţă?
1.5.Fişa postului, semnată şi datată, este avizată de şeful ierarhic al fiecărui salariat?
1.6.În exercitarea actului de conducere, apar situaţii conflictuale între conducere şi
personalul aflat în funcţii de execuţie ?

186
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
1.7.Au loc aspecte de indisciplină individuală (ex: absenţe şi întârzieri de la program,
părăsirea locului de muncă – pe perioade mai lungi – pentru rezolvarea unor probleme
personale, etc.) ?:

II Auditul operational
Departamentul de produse şi servicii pentru persoane fizice
2.1.Organizează activitatea de:
- creditare pe termen scurt, pe baza obiectivelor din Planul anual de activitate şi ale
politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- creditare pe termen mediu, pe baza obiectivelor din Planul anual de activitate şi ale
politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- creditare pe termen lung, pe baza obiectivelor din Planul anual de activitate şi ale
politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- eliberare a scrisorilor de garanţie bancară, pe baza obiectivelor din Planul anual de
activitate şi ale politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- încasări în favoarea persoanelor fizice rezidente, pe baza obiectivelor din Planul anual
de activitate şi ale politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- încasări în favoarea persoanelor fizice nerezidente, pe baza obiectivelor din Planul
anual de activitate şi ale politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- plăţi din ordinul persoanelor fizice rezidente, pe baza obiectivelor Planul anual de
activitate şi ale politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- plăţi din ordinul persoanelor fizice nerezidente, pe baza obiectivelor din Planul anual
de activitate şi ale politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
Formatted: Italian (Italy)
- alte noi produse destinate persoanelor fizice, pe baza obiectivelor din Planul anual de
activitate şi ale politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- alte noi servicii destinate persoanelor fizice, pe baza obiectivelor din Planul anual de
activitate şi ale politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
2.2.Coordonează activitatea de:
- creditare pe termen scurt, pe baza obiectivelor din Planul anual de activitate şi ale
politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- creditare pe termen mediu, pe baza obiectivelor din Planul anual de activitate şi ale
politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?

187
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- creditare pe termen lung, pe baza obiectivelor din Planul anual de activitate şi ale
politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
eliberare a scrisorilor de garanţie bancară, pe baza obiectivelor din Planul anual Sort)

- încasări în favoarea persoanelor fizice rezidente, pe baza obiectivelor din Planul anual
de activitate şi ale politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- încasări în favoarea persoanelor fizice nerezidente, pe baza obiectivelor din Planul
anual de activitate şi ale politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- plăţi din ordinul persoanelor fizice rezidente, pe baza obiectivelor din Planul anual de
activitate şi ale politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- plăţi din ordinul persoanelor fizice nerezidente, pe baza obiectivelor din Planul anual
de activitate şi ale politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
2.3.Îndrumă activitatea de:
- creditare pe termen scurt, pe baza obiectivelor din Planul anual de activitate şi ale
politicii bancii în domeniul sectorului persoane fizice?
- creditare pe termen mediu, pe baza obiectivelor si politicii bancii în domeniul
sectorului persoane fizice?
- creditare pe termen lung, pe baza obiectivelor şi politicii în domeniul sectorului
persoane fizice?
- eliberare a scrisorilor de garanţie bancară, pe baza obiectivelor şi politicii în domeniul
sectorului persoane fizice?
- încasări în favoarea persoanelor fizice rezidente, pe baza obiectivelor şi politicii în
domeniul sectorului persoane fizice?
- încasări în favoarea persoanelor fizice nerezidente, pe baza obiectivelor şi politicii în
domeniul sectorului persoane fizice?
- plăţi din ordinul persoanelor fizice rezidente, pe baza obiectivelor şi politicii în
domeniul sectorului persoane fizice?
- plăţi din ordinul persoanelor fizice nerezidente, pe baza obiectivelor şi politicii în
domeniul sectorului persoane fizice?
- alte noi produse destinate persoanelor fizice, pe baza obiectivelor şi politicii în
domeniul sectorului persoane fizice?
- alte noi servicii destinate persoanelor fizice, pe baza obiectivelor şi politicii în
domeniul sectorului persoane fizice?
2.4.Participă la programarea:

188
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- masei monetare?
- creditului?
2.5.Participă la dimensionarea:
- masei monetare?
- creditului?
2.6.Face propuneri:
- de stabilire a dobânzii ca preţ de utilizare a creditului?
- referitoare la termenele de acordare a creditului?
2.7.Analizează documentaţiile privind cererile de:
- produse care depăşesc competenţa de aprobare a unităţilor teritoriale ale băncii?
- servicii care depăşesc competenţa de aprobare a unităţilor teritoriale ale băncii?
2.8.Întocmeşte modelele de prezentare, spre aprobare, la:
- Comitetul de credite?
- Comitetul de direcţie (după caz)?
2.9.Colaborează cu departamentele de specialitate din administraţia centrală a băncii pe
linia:
- creării de noi produse pentru persoane fizice?
- creării de noi servicii pentru persoane fizice?
- dezvoltării de noi produse pentru persoane fizice?
- dezvoltării de noi servicii pentru persoane fizice?
- repartizării plafoanelor de credite pe sucursale?
- elaborării rapoartelor privind activitatea de creditare ce se înaintează Comitetului de
direcţie şi Consiliului de administraţie?
- efectuării analizei semestriale a calităţii portofoliului de credite oferit persoanelor
fizice pentru stabilirea eventualelor provizioane de risc?
- elaborării programelor şi tematicilor privind recuperarea creanţelor băncii?
Formatted: Italian (Italy)
- elaborării convenţiilor şi procedurilor de lucru pentru clienţii mari ai băncii?
- realizării strategiei băncii şi promovării de produse noi pentru persoane fizice?
2.10. Asigură promovarea de:
- servicii bancare pentru salariaţii băncii?
- produse bancare pentru salariaţii băncii?
2.11. Asigură derularea curentă a operaţiunilor de decontare necomerciale, concretizată în:
Formatted: Italian (Italy)
- încasări în favoarea persoanelor fizice rezidente?

189
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- încasări în favoarea persoanelor fizice nerezidente?
- plăţi din ordinul persoanelor fizice rezidente?
- plăţi din ordinul persoanelor fizice nerezidente?
- prelucrarea cecurilor în valută (bancare şi de călătorie)?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- transmiterea la extern a cecurilor în valută (bancare şi de călătorie)? Sort)

- decontarea către beneficiari după încasare a cecurilor în valută (bancare şi de


călătorie)?
- gestionarea cecurilor în valută (bancare şi de călătorie) vândute de banca?
- plăţi în valută cash din:
- conturile personale ale clienţilor?
- cecuri ale clienţilor?
- ordine de plată ale clienţilor?
- alte operaţiuni ale clienţilor?
- elaborarea, tarifului de comisioane, ori de câte ori este necesar?
- supunerea spre aprobare, a tarifului de comisioane, ori de câte ori este necesar?
- supunerea spre modificare, a tarifului de comisioane, ori de câte ori este necesar?
- corespondenţa cu băncile străine pe problemele direcţiei?
2.12. Monitorizează întreaga activitate privind produsele şi serviciile băncii oferite
persoanelor fizice, prin:
Formatted: Italian (Italy)
- crearea unei baze de date?
- exploatarea aplicaţiilor informatice la nivelul departamentului?
2.13. Îndrumă unităţile teritoriale ale băncii privind aplicarea corectă şi unitară a:
- normelor şi instrucţiunilor de lucru pe linia asigurării de produse şi servicii bancare
pentru persoane fizice?
- hotărârilor organelor de conducere ale băncii pe linia asigurării de produse şi servicii
bancare pentru persoane fizice?
2.14. Controlează unităţile teritoriale ale băncii privind aplicarea corectă şi unitară a
normelor şi instrucţiunilor de lucru pe linia asigurării de produse şi servicii bancare
pentru persoane fizice?

Serviciul credite persoane fizice


3.1 Primeşte documentaţiile de credit pentru sumele ce depăşesc competenţa de aprobare a
sucursalelor (salariaţii băncii, persoane fizice)?

190
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Analizează documentaţiile de credit pentru sumele ce depăşesc competenţa de aprobare
a sucursalelor (salariaţii băncii, persoane fizice)?
3.2 Primeşte documentaţiile de credite pentru care sucursalele nu au competenţă de
aprobare:
- Pentru directori executivi ai unităţilor teritoriale ale bancii ?
- persoane fizice care solicită credite pentru consum personal?
3.3 Analizează documentaţiile de credite pentru care sucursalele nu au competenţă de
aprobare ?
3.4 Întocmeşte referatele de analiză a creditelor prin care propune, după caz:
- condiţiile de aprobare a creditelor?
- condiţiile de acordare a creditelor?
condiţiile de utilizare a creditelor?
Formatted: Italian (Italy)
condiţiile de rambursare a creditelor?
- motivele amânării creditelor?
- motivele respingerii creditelor?
3.5 Colaborează cu departamentele de specialitate din administraţia centrală a băncii şi face
propuneri în vederea:
- întocmirii programului trimestrial de credite?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- repartizării plafoanelor pe sucursalele judeţene? Sort)

- perfecţionării procedurilor privind creditarea persoanelor fizice?


Formatted: Spanish (Spain-Modern
- perfecţionării normelor de lucru privind creditarea persoanelor fizice? Sort)

- elaborării rapoartelor privind activitatea de creditare ce se înaintează Comitetului de


direcţie şi Consiliului de administraţie?
3.6 Urmăreşte aplicarea unitară a normelor de lucru în domeniul creditării persoanelor
fizice?
3.7 Îndrumă activitatea unităţilor teritoriale în domeniul creditării persoanelor fizice?
3.8 Controlează activitatea unităţilor teritoriale în domeniul creditării persoanelor fizice?
3.9 Urmăreşte modul de realizare a programului de credite, pe baza:
- informărilor primite de la sucursalele judeţene?
- constatărilor proprii?
3.10Analizează, periodic, modul de realizare a programului de credite, pe baza:
- informărilor primite de la sucursalele judeţene?
- constatărilor proprii?

191
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3.11Întocmeşte nota de sinteză?
3.12Analizează situaţia creditelor nerambursate la scadenţă?
3.13Urmăreşte ca unităţile teritoriale ale băncii să acţioneze pentru:
- lichidarea acestora?
- prevenirea acestora?
3.14Analizează sesizările adresate de:
- persoane fizice către banca privind activitatea de creditare?
- alte instituţii către banca privind activitatea de creditare?
3.15 Analizează reclamaţiile adresate de:
- persoane fizice către banca privind activitatea de creditare?
- alte instituţii către banca privind activitatea de creditare?
3.16 Propune modul de soluţionare al acestora?

Formatted: Italian (Italy)


Activitatea de analiză şi proiectare produse şi servicii noi
4.1 Elaborează principiile de bază ale:
- noilor produse pentru persoane fizice în scopul distribuirii prudente a riscului
prezentat de diferite categorii de persoane fizice?
- noilor servicii pentru persoane fizice în scopul distribuirii prudente a riscului prezentat
de diferite categorii de persoane fizice?
4.2 Elaborează parametrii:
- noilor produse pentru persoane fizice în scopul distribuirii prudente a riscului
prezentat de diferite categorii de persoane fizice?
- noilor servicii pentru persoane fizice în scopul distribuirii prudente a riscului prezentat
de diferite categorii de persoane fizice?
4.3 Elaborează proceduri specifice produselor create?
4.4 Elaborează proceduri specifice serviciilor create?
4.5 Adaptează procedurile, pe parcurs, în funcţie de evoluţia acestora?
4.6 Propune acordarea de facilităţi acelor clienţi fideli care acoperă o gamă mare de produse
şi servicii oferite de către bancă?
4.7 Propune acordarea de pachete de produse acelor clienţi fideli care acoperă o gamă mare
de produse şi servicii oferite de către bancă?
4.8 Coordonează şi îndrumă activitatea sucursalelor în domeniul implementării noilor
produse şi servicii oferite de către bancă persoanelor fizice, urmărind:

192
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- respectarea riguroasă a criteriilor de selectare a solicitanţilor? Sort)

- propunerea de măsuri organizatorice menite să asigure derularea operativă a acestora? Formatted: Italian (Italy)

- pregătirea personalului pentru însuşirea procedurilor de lucru specifice?


4.10 Asigură negocierea convenţiilor dintre bancă şi diverşi prestatori de servicii pentru
persoane fizice?
4.11 Înaintează convenţiile reprezentanţilor autorizaţi ai bancii în vederea semnării?
Formatted: Italian (Italy)
4.12 Organizează periodic, în colaborare cu departamentul de organizare şi resurse umane
instruirea personalului din departamentul produse şi servicii bancare pentru persoane
fizice şi din unităţile teritoriale în vederea:
- perfecţionării relaţiei bancă-client printr-o mai bună activitate de cunoaştere şi
îmbunătăţire a ofertei băncii?
- însuşirii şi aplicării normelor şi procedurilor specifice, inclusiv a tehnicilor de analiză
financiară şi de prevenire şi înlăturare a riscului în relaţia bancă-persoană fizică?
4.13 Colaborează cu celelalte direcţii din administraţia centrală pe linia:
- gestionării resurselor?
- realizării veniturilor băncii?
- prevenirii riscului bancar?
4.14 Monitorizează întreaga activitate privind produsele şi serviciile băncii oferite
persoanelor fizice?
4.15 Primeşte raportările periodice ale sucursalelor privind gama de produse şi servicii
acordate de către bancă persoanelor fizice?
Formatted: Italian (Italy)
4.16 Întocmeşte note de sinteză pe care le înaintează spre analiză şi decizie ?
4.17 Asigură promovarea de:
- produse bancare pentru salariaţii băncii?
- servicii bancare pentru salariaţii băncii?
Formatted: Italian (Italy)
4.18 Valorifică informaţiile oferite de divizia de marketing referitoare la produsele şi
serviciile oferite de alte bănci, prin crearea de noi produse şi servicii menite să
îmbunătăţească gama de produse bancare a bancii ?
4.19 Urmăreşte permanent evoluţia produselor şi serviciilor bancare oferite persoanelor
fizice?
4.20 Solicită diviziei de marketing efectuarea de sondaje în rândul clienţilor asupra modului
de percepţie al acestora?
4.21 Analizează:

193
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- sesizările adresate băncii de către persoane fizice?
- reclamaţiile adresate băncii de către persoane fizice?
4.22 Propune modul de soluţionare al acestora?

Activitatea de urmarire ordine de plată necomerciale emise


5.1 Analizează DPV-urile şi dispoziţiile de transfer primite împreună cu documentele
anexate princorespondenţă de creditare de la unităţile teritoriale ţinând cont de
Regulamentul valutar şi circularele referitoare la aplicarea acestuia?
5.2 Verifică dacă:
- datele din DPV corespund cu cele din anexe?
- spezele şi comisioanele au fost calculate corect de unităţile teritoriale ale bancii,
conform tarifului de comisioane în vigoare?
5.3 Pe baza documentaţiei de mai sus, se întocmeşte ordinul de plată:
- la intern, introducându-se datele în terminalul infomatic, completând corect toate
câmpurile necesare operaţiunii respective, după ce s-a obţinut în prealabil avizul
Direcţiei de trezorerie referitor la sumă?
- la extern, introducându-se datele în terminalul infomatic, completând corect toate
câmpurile necesare operaţiunii respective, după ce s-a obţinut în prealabil avizul
diviziei de trezorerie referitor la sumă?
Formatted: Italian (Italy)
5.4 Validează plăţile introduse pe terminalul infomatic controlând datele pe baza
documentelor anexate la operaţiune?
5.5 Autorizează plăţile introduse ?
5.6 Întocmeşte notele contabile de evidenţă a operaţiunilor pentru ordinele de plată
introduse la SWIFT, pentru care nu se generează automat nota contabilă?
5.7 Întocmeşte note contabile de debitare a clienţilor bancii, pentru spezele şi comisioanele
băncilor corespondente aferente plăţilor efectuate la care s-a menţionat „OUR”?
5.8 Analizează reclamaţiile primite de la:
- clienţi referitoare la plăţi?
- bănci corespondente referitoare la plăţi?
5.9 Rezolvă reclamaţiile primite ?
5.10 Întocmeşte corespondenţa pentru:
- clarificarea instrucţiunilor de plată la cererea clienţilor?
- modificarea unui ordin de plată la cererea clienţilor?

194
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- anularea unui ordin de plată la cererea clienţilor?
5.11 Raportează lunar la B.N.R. operaţiunile valutare de capital, conform Regulamentului
valutar?
5.12 Primeşte ordine de plată transmise prin SWIFT de la băncile corespondente cu cont
LORO prin care se:
- alimentează conturile clienţilor bancii?
- dispun plăţi către clienţii altor bănci?
5.13 Întocmeşte note contabile de debitare a conturilor LORO ale băncilor ordonatoare şi de
creditare a conturilor clienţilor bancii ?
5.14 Calculează comisioane conform tarifului de comisionare în vigoare?
5.15 Ordinele de plată primite sunt lucrate în regim de urgenţă, astfel ca în data valutei
sumele sunt deja transmise la sediile bancii respective şi se pot efectua plăţile la
prezentarea clienţilor la ghişee?
5.16 În data valutei lucrătorul bancar avizează, telefonic, telegrafic sau letric, clienţii
respectivi de primirea sumelor şi sunt invitaţi să se prezinte la ghişeu pentru efectuarea
plăţilor, în cazul în care aceştia nu au cont la banca?
5.17 Acordă sprijin şi îndrumare unităţilor bancii în:
- analizarea documentaţiei referitoare la plăţi?
- iniţierea plăţilor de către cele care au fost conectate la sistemul SWIFT?
5.18 Urmăreşte aplicarea corectă a tarifului de comisioane şi speze bancare?
5.19 Urmăreşte aplicarea corectă a prevederilor interne referitoare la comisionarea
operaţiunilor (pentru fiecare bancă corespondentă în parte)?

Activitatea de monitorizare depozite băneşti persoane fizice


6.1 Elaborează principiile de bază şi parametrii noilor depozite băneşti persoane fizice în
scopul distribuirii prudente a riscului prezentat de diferite persoane fizice?
6.2 Elaborează proceduri specifice noilor tipuri de depozite băneşti persoane fizice?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
6.3 Adaptează pe parcurs, procedurile, în funcţie de evoluţia acestora? Sort)

6.4 Propune acordarea de:


- facilităţi persoane fizice acelor clienţi fideli şi care acoperă o gamă mare de produse şi
servicii oferite de către bancă?
- depozite băneşti persoane fizice acelor clienţi fideli şi care acoperă o gamă mare de
produse şi servicii oferite de către bancă?

195
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
6.5 Coordonează şi îndrumă activitatea sucursalelor judeţene în domeniul implementării
noilor depozite băneşti persoane fizice, urmărind:
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- respectarea riguroasă a criteriilor de selectare a solicitanţilor? Sort)

- propunerea de măsuri organizatorice menite să asigure derularea operativă a acestora? Formatted: Italian (Italy)

- pregătirea personalului pentru însuşirea procedurilor de lucru specifice?


Formatted: Italian (Italy)
6.6 Organizează periodic, în colaborare cu divizia de organizare şi resurse umane instruirea
personalului din domeniul monitorizarii depozitelor băneşti persoane fizice şi din
unităţile teritoriale în vederea:
- perfecţionării relaţiei bancă-client printr-o:
• mai bună activitate de cunoaştere a ofertei băncii?
• mai bună activitate de îmbunătăţire a ofertei băncii?
- însuşirii:
• normelor şi procedurilor specifice?
• tehnicilor de analiză financiară?
• tehnicilor de prevenire a riscului în relaţia bancă-persoană fizică?
• tehnicilor de înlăturare a riscului în relaţia bancă-persoană fizică?
- aplicării:
• normelor şi procedurilor specifice?
• tehnicilor de analiză financiară?
• tehnicilor de prevenire a riscului în relaţia bancă-persoană fizică?
• tehnicilor de înlăturare a riscului în relaţia bancă-persoană fizică?
6.7 Colaborează cu celelalte departamente din administraţia centrală pe linia:
- gestionării resurselor?
- realizării veniturilor băncii?
- prevenirii riscului bancar?
6.8 Monitorizează întreaga activitate privind depozitele băneşti persoane fizice, prin:
- crearea unei baze de date?
- exploatarea
- aplicaţiilor informatice la nivelul direcţiei?
6.9 Primeşte raportările periodice ale sucursalelor privind gama de depozite băneşti
persoane fizice?
6.10 Analizează datele primite?

196
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
6.11 Centralizează datele primite?
Formatted: Italian (Italy)
6.12 Întocmeşte note de sinteză pe care le înaintează spre analiză şi decizie ?
6.13 Asigură promovarea de depozite băneşti persoane fizice pentru salariaţii băncii?
6.14 Înaintează, în acest scop, propuneri Consiliului de administraţie?
Formatted: Italian (Italy)
6.15 Monitorizează depozitele băneşti persoane fizice oferite de alte bănci în vederea
asigurării competitivităţii ?
6.16 Urmăreşte permanent evoluţia depozitelor băneşti acordate persoanelor fizice, cu
încadrarea acestora în strategia băncii?
6.17 Analizează sesizările şi reclamaţiile adresate băncii de către persoane fizice?
6.18 Propune modul de soluţionare al acestora?
6.19 Participă la realizarea tematicilor de control specifice, la nivelul unităţilor teritoriale,
dispuse de conducerea bancii ?

Activitatea de urmarire ordine de plată primite pentru persoane fizice


Formatted: Italian (Italy)
7.1 Înregistrează, în ordine cronologică, ordinele de plată primite spre prelucrare şi
corespondenţa legată de acestea, prin:
- SWIFT?
- telex?
7.2 Analizează fiecare ordin de plată?
7.3 Identifică, pentru fiecare ordin de plată,:
- suma?
- ordonatorul?
- beneficiarul?
- sediul unde se va achita?
7.4 Calculează contravaloarea în lei, la cursul zilei, reprezentând taxe şi impozite datorate
bugetului statului, pentru fiecare ordin de plată?
7.5 Totalizează valorile în lei pentru toate ordinele de plată reprezentând taxe şi impozite?
7.6 Întocmeşte ordine de plată SWIFT în favoarea clienţilor altor bănci pe baza ordinelor
de plată primite de la băncile:
- corespondente?
- din ţară?
7.7 Conlucrează zilnic cu divizia de contabilitate în legătură cu:

197
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- primirea sumelor din ordinele de plată în extrasele emise de băncile corespondente
externe?
- evidenţierea sumelor din ordinele de plată în extrasele emise de băncile corespondente
externe?
7.8 Remite corespondenţa externă pentru rezolvarea omisiunilor din ordinele de plată
privind:
- numele beneficiarului, în cazul clienţilor altor bănci?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- adresa beneficiarului, în cazul clienţilor altor bănci? Sort)

- banca beneficiarului, în cazul clienţilor altor bănci?


7.9 Întocmeşte mesaje SWIFT prin care se cer băncilor corespondente comisioanele
cuvenite băncii noastre în cazul ordinelor de plată cu menţiunea OUR în detalii de
comision?
Formatted: English (U.S.)
7.10 Întocmeşte zilnic, corespondenţa externă ca răspuns referitor la data achitării ordinelor
de plată, urmare a reclamaţiilor primite de la băncile corespondente?
7.11 Autorizează băncile solicitatoare de stornări, pentru debitarea conturilor noastre?
7.12 Întocmeşte notele contabile de stornare din contabilitate după primirea sumelor din ţară
şi debitarea conturilor de către băncile corespondente?
7.13 Întocmeşte corespondenţa sau ia legătura telefonic cu unităţile din ţară pentru
informare asupra situaţiei sumelor transmise?
7.14 Verifică, la solicitarea:
- clienţilor existenţa ordinelor de plată în favoarea clienţilor bancii?
- sucursalelor existenţa ordinelor de plată în favoarea clienţilor bancii?
7.15 Întocmeşte, la sfârşitul fiecărei luni:
- situaţia privind valoarea ordinelor de plată lucrate?
- valoarea totală în USD a comisioanelor încasate?
7.16 Analizează actualizarea periodică a tarifului de comisioane?
7.17 Propune actualizarea periodică a tarifului de comisioane?

Compartimentul urmarire cecuri bancare


8.1 Realizează activităţile specifice legate de:
- primirea gropurilor cu cecuri expediate de unităţile teritoriale ale bancii?
Formatted: Italian (Italy)
- primirea gropurilor cu cecuri de la alte bănci, care conform convenţiilor încheiate,
trimit spre valorificare cecurile prin intermediul bancii?

198
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- verificarea gropurilor cu cecuri expediate de unităţile teritoriale ale bancii?
- verificarea gropurilor cu cecuri de la alte bănci, care conform convenţiilor încheiate,
trimit spre valorificare cecurile prin intermediul bancii?
- înregistrarea gropurilor cu cecuri expediate de unităţile teritoriale ale bancii?
- înregistrarea gropurilor cu cecuri de la alte bănci, care conform convenţiilor încheiate,
trimit spre valorificare cecurile prin intermediul bancii ?
8.2 Efectuează înregistrarea scrisorilor de remitere ce însoţesc cecurile, în funcţie de:
Formatted: Italian (Italy)
- unitatea teritorială, atribuind fiecăreia o referinţă numerică?
- banca remitentă, atribuind fiecăreia o referinţă numerică?
8.3 Expediază copia scrisorii astfel confirmată în teritoriu?
8.4 Înregistrează cecurile primite din ţară pe:
- tipuri de cecuri (de călătorie, eurocecuri, de trezorerie, cecuri bancare)?
- feluri de valută (USD, EUR, GBP, CAD, etc.)?
- categorii de beneficiar (persoană fizică sau persoană juridică)?
- bănci corespondente?
8.5 Pregăteşte cecurile pentru transmiterea lor externă în vederea valorificării (crosare,
andosare, fotocopiere)?
8.6 Constituie remiteri externe pe:
- tipuri de cecuri, stabilind şi perioada de rezervă uzuală prevăzută de norme la data
constituirii remiterii externe?
- feluri de valută, stabilind şi perioada de rezervă uzuală prevăzută de norme de la data
constituirii remiterii externe?
- categorii de beneficiar (persoane fizice şi persoane juridice), stabilind şi perioada de
rezervă uzuală prevăzută de norme de la data constituirii remiterii externe?
- bănci corespondente, stabilind şi perioada de rezervă uzuală prevăzută de norme de la
data constituirii remiterii externe?
8.7 Verifică existenţa şi localizarea în Bankers Almanac a băncilor trase, altele decât cele
corespondente şi ale relaţiilor de cont ale acestora cu băncile agreate de societatea
bancara respectiva, în vederea încasării acestor tipuri de cecuri?
8.8 Întocmeşte scrisori de remitere pentru fiecare remitere externă?
8.9 Transmite, spre încasare, la băncile corespondente cecurile pe tipuri de remitere?
Evidenţiază în contabilitate prin validare, remiterile externe pe fiecare tip de remitere:
- cecuri necumpărate?

199
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- persoane fizice?
persoane juridice?
8.10Verifică la divizia de contabilitate:
- comisioanele percepute de băncile externe pentru anumite remiteri?
- comisioanele percepute de băncile externe pentru anumite cecuri?
- spezele percepute de băncile externe pentru anumite remiteri?
- spezele percepute de băncile externe pentru anumite cecuri?
8.11Înregistrează la departamentul de contabilitate:
- comisioanele percepute de băncile externe pentru anumite remiteri?
comisioanele percepute de băncile externe pentru anumite cecuri?
- spezele percepute de băncile externe pentru anumite remiteri?
- spezele percepute de băncile externe pentru anumite cecuri?
8.12Identifică şi avizează, după caz:
- telefonic, beneficiarii cecurilor trase de băncile externe pe banca?
- letric, beneficiarii cecurilor trase de băncile externe pe banca?
8.13Prelucrează documentele ce atestă încasarea de la băncile corespondente a contravalorii
cecurilor pe fiecare tip de remitere?
8.14Evidenţiază contabil documentele ce atestă încasarea de la băncile corespondente a
contravalorii cecurilor pe fiecare tip de remitere?
8.15Analizează cazurile speciale legate de cecurile returnate neonorate de băncile externe
din diverse motive ?
8.16Rezolvă cazurile speciale legate de cecurile returnate neonorate de băncile externe din
diverse motive ?
8.17Recuperează de la beneficiari spezele percepute de băncile corespondente pentru
cecurile neonorate?
Formatted: Italian (Italy)
8.18Colaborează cu departamentul juridic în vederea soluţionării aspectelor procedurale
legate de unele debite în valută provenite din cecuri returnate neonorate?
8.19Achită prin ghişeul specializat sumele reprezentând contravaloarea cecurilor depuse
spre încasare la nivelul unităţilor teritoriale respective?
8.20Verifică cazurile şi reclamaţiile privind situaţia cecurilor depuse de clienţi la ghişeele
bancii?
8.21Analizează cazurile şi reclamaţiile privind situaţia cecurilor depuse de clienţi la ghişeele
bancii?

200
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
8.22Soluţionează cazurile şi reclamaţiile privind situaţia cecurilor depuse de clienţi la
ghişeele bancii?
8.23Intocmeşte corespondenţa externă legată de încasarea contravalorii cecurilor remise la
încasare, dar pierdute pe traseul poştal extern respectiv, scrisoare de garanţie şi
fotocopia cecului pierdut?
8.24Prelucrează informaţiile primite de la băncile corespondente externe legate de:
- pierderea unor cecuri de călătorie?
- pierderea unor cecuri bancare?
- furtul unor cecuri de călătorie?
- furtul unor cecuri bancare?
- contrafacerea unor cecuri de călătorie?
contrafacerea unor cecuri bancare?
8.25Transmite tuturor unităţilor teritoriale ale bancii lista cu:
- cecurile de călătorie pierdute, în vederea prevenirii achitării acestor cecuri?
- cecurile de călătorie furate, în vederea prevenirii achitării acestor cecuri?
Formatted: Italian (Italy)
- cecurile bancare contrafăcute, în vederea prevenirii achitării acestor cecuri?
8.26 Oferă relaţii prin telefon clienţilor bancii pentru probleme legate de cecuri, potrivit
competenţelor prevăzute în norme?
8.27 Realizează activităţile privind vânzarea cecurilor de călătorie în valută prin reţeaua
bancii:
- prin încheierea de convenţii cu organizaţiile internaţionale sau băncile străine emitente
pentru perfectarea circuitului?
- prin încheierea de convenţii cu organizaţiile internaţionale sau băncile străine emitente
pentru perfectarea mecanismului de decontare a acestora?
- prin organizarea fluxului de operaţiuni în bancă referitor la aceste cecuri?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
Efectuează operaţiunile legate de evidenţa cecurilor de călătorie: Sort)

- înregistrează datele din chitanţele de vânzare în registrele speciale?


- corelează chitanţele din teritoriu aferente vânzărilor de cecuri de călătorie?
- înregistrează stocul cecurilor de călătorie aflat la banca ?
- comunică periodic reprezentanţilor regionali ai emitenţilor cecurilor de călătorie:
• situaţia vânzărilor?
• stocul curent?

201
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
8.28Efectuează demersurile necesare (scrisori, mesaje fax, mesaje SWIFT) aprovizionării
periodice cu:
- cecuri de călătorie?
- tipizate specifice?
- materiale promoţionale?
8.29Transmite emitenţilor cecurilor de călătorie – American Express şi Thomas Cook –
contravaloarea cecurilor de călătorie vândute şi documentele care atestă acest transfer,
în termenul stabilit:
- copia mesajului SWIFT?
chitanţele de vânzare în original?
Informează emitenţii asupra:
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- unor situaţii legate de anularea unor cecuri de călătorie? Sort)

- unor situaţii legate de distrugerea unor cecuri de călătorie?


- cauzelor ce au stat la baza operaţiunii?
8.30Realizează activităţile privind emiterea cecurilor bancare de către banca:
- încheie convenţii cu băncile străine pentru perfectarea circuitului?
- încheie convenţii cu băncile străine pentru perfectarea mecanismului de decontare a
acestor cecuri?
Formatted: Italian (Italy)
- încheie convenţii cu băncile străine pentru organizarea fluxului de operaţiuni referitor
la aceste înscrisuri?
- defineşte conţinutul grafic al cecurilor bancare vândute de banca?
- selectează conţinutul grafic al cecurilor bancare vândute de banca?
8.31Efectuează demersurile necesare (corespondenţa, mesaje SWIFT) privind
aprovizionarea periodică cu astfel de cecuri?
8.32Centralizează dispoziţiile de transfer şi documentele justificative aferente acestora,
sosite de la unităţile teritoriale şi prelucrate de Serviciul decontări valutare interbancare?
Formatted: Italian (Italy)
8.33Centralizează documentele contabile care atestă depunerea sumelor necesare emiterii
unui cec, sosite de la unităţile teritoriale?
8.34Analizează problemele legate de:
- neîncasarea cecurilor emise de banca, la solicitarea ordonatorului plăţii (pune la
dispoziţia ordonatorului copia cecului sau scrisoarea, face corespondenţa sau trimite
mesaje SWIFT privind oprirea la plată „stop-plata” a acestor cecuri)?

202
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- pierderea cecurilor emise de banca, la solicitarea ordonatorului plăţii (pune la
dispoziţia ordonatorului copia cecului sau scrisoarea, face corespondenţa sau trimite
mesaje SWIFT privind oprirea la plată „stop-plata” a acestor cecuri)?
8.35Rezolvă problemele legate de:
- neîncasarea cecurilor emise de banca, la solicitarea ordonatorului plăţii (pune la
dispoziţia ordonatorului copia cecului sau scrisoarea, face corespondenţa sau trimite
mesaje SWIFT privind oprirea la plată „stop-plata” a acestor cecuri)?
- pierderea cecurilor emise de banca, la solicitarea ordonatorului plăţii (pune la
dispoziţia ordonatorului copia cecului sau scrisoarea, face corespondenţa sau trimite
mesaje SWIFT privind oprirea la plată „stop-plata” a acestor cecuri)?
8.36Asigură reflectarea în contabilitate a operaţiilor privind cecurile emise de banca:
- în momentul eliberării acestora către beneficiar?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- în momentul încasării acestora de către beneficiar? Sort)

8.37Încheie relaţii de corespondent cu băncile străine pentru încasarea cecurilor?


8.38Analizează şi propune actualizarea periodică a tarifului de comisioane, în funcţie de:
- modificarea condiţiilor interne de desfăşurare a activităţii?
- modificarea condiţiilor externe de desfăşurare a activităţii?
8.39Analizează şi propune actualizarea periodică a tarifului de speze, în funcţie de:
- modificarea condiţiilor interne de desfăşurare a activităţii?
- modificarea condiţiilor externe de desfăşurare a activităţii?
8.40Realizează activităţile specifice privind transferul rapid de fonduri în reţeaua Plati
electronice, respectiv:
- convenţii cu reprezentanţa societăţii Plati electronice International Ltd., privind
oferirea în regim de exclusivitate a acestui serviciu financiar la ghişeele bancii?
- mecanismul de decontare specific transferului?
8.41Colaborează cu divizia de contabilitate, privind primirea documentelor:
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- legate de încasarea din străinătate a sumelor aferente plăţilor efectuate către clienţi? Sort)

- pentru plata externă a sumelor încasate de la clienţi?


8.42Evidenţiază în contabilitate sumele primite în funcţie de soldul operaţiunilor cu
străinătatea?
8.43Evidenţiază în contabilitate sumele plătite în funcţie de soldul operaţiunilor cu
străinătatea?

203
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
8.44Intocmeşte corespondenţa externă aferentă extinderii numărului de agenţi teritoriali ai
reţelei?
8.45Realizează corespondenţa externă privind solicitarea de:
- tipizate – formulare de transfer?
- tipizate – formulare de primire?
materiale promoţionale adecvate?
8.46Oferă relaţii la telefon clienţilor, legate de operaţiunile în sistemul Plati electronice?
8.47Oferă relaţii la telefon unităţilor teritoriale, legate de operaţiunile în sistemul Plati
electronice?
8.70 Elaborează în colaborare cu departamentele implicate, metodologia de lucru în reţeaua
Plati electronice?
8.48 Elaborează, în colaborare cu departamentele implicate, norme şi instrucţiuni de lucru
privind operaţiunile cu cecuri?

6.5 AUDITUL ACTIVITĂŢII DIVIZIEI/DEPARTAMENTULUI DE CARDURI

I Audit de conformitate
2.1 Sunt definite, cu claritate sarcinile şi atribuţiile Diviziei de carduri?
2.2 Sunt definite, cu claritate, sarcinile şi atribuţiile serviciilor din componenţa Diviziei de
carduri?
2.3 Există fişa postului completată pentru fiecare salariat al direcţiei, semnată şi datată de
luare la cunoştinţă, precum şi avizată de şeful sau ierarhic?
2.4 În exercitarea actului de conducere, apar des situaţii conflictuale intre conducere şi
personalul aflat in funcţii de execuţie?
2.5 Aspecte de indisciplină individuală (ex: absenţe şi intarzieri la program, părăsirea locului
de muncă - pe perioade mai lungi – pentru probleme personale, etc.) au un caracter
frecvent?
2.6 În perioada supusă auditării au fost inregistrate reclamaţii ale clienţilor, posesori de
carduri, in ce număr şi care a fost natura acestora (se va detalia in raportul de audit
intern)?
2.7 Divizia de carduri a răspuns la sesizările inregistrate şi in ce a constat natura
răspunsurilor (aspectul va fi detaliat in raportul de audit intern, inclusiv al timpului in
care a fost transmis răspunsul):?

204
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Audit operational
Divizia de carduri
2.1 Coordonează implementarea obiectivelor strategice ale băncii in domeniul cardurilor?
2.2 Asigură administrarea şi exploatarea aplicaţiilor informatice :
- Aplicatia de gestiune a cardurilor?
- Aplicatia contabila?
- Asigură monitorizarea sistemului de evidenta si transfer?
2.3 Asigură relaţia cu organizaţiile internaţionale VISA INTERNATIONAL şi EUROPAY
INTERNATIONAL şi alte organizaţii, in ceea ce priveşte implementarea noilor proiecte
şi soluţionarea problemelor curente legate de sisteme şi tranzacţiile cu carduri?
2.4 Administrează conturile de card prin procesarea tranzacţiilor efectuate de deţinătorii de
carduri ai bancii:
- in reţeaua bancii?
- in reţeaua altor bănci?
2.5 Desfăşoară activitatea de atragere a comercianţilor, prin deplasări la sediul acestora
pentru prezentarea sistemului şi a avantajelor oferite?
2.6 Încheie contracte cu aceştia?
2.7 Întreţine sistemul de evidenţă al comercianţilor şi colaborează cu ROMCARD pentru
soluţionarea diverselor probleme ce apar pe parcursul desfăşurării activităţii?
2.8 Efectuează investigaţiile necesare soluţionării reclamaţiilor clienţilor privind tranzacţiile
cu carduri?
2.9 Asigură monitorizarea funcţionării sistemului integral de procesare carduri (AS/400,
ATM-uri, POS-uri, comunicaţii şi server PC):
2.10 Organizează modul de lucru pe sisteme cu asigurarea securităţii şi corectitudinii
funcţionării sistemului?
Asigură menţinerea permanentă a legăturii sistemului central de carduri cu
automatele, POS-urile şi cu ROMCARD:
Formatted: Spanish (Spain-Modern
2.11 Asigură derularea contractului cu furnizorii de echipamente? Sort)

2.12 Efectuează plata comercianţilor acceptatori de carduri pe baza informaţiilor ?


Formatted: Italian (Italy)
2.13 Identifică rapoartele cu privire la frauda pe carduri furnizate de organizaţiile
internaţionale?

205
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
2.14 Pune la dispoziţia specialistului in fraudă rapoartele cu privire la frauda pe carduri
furnizate de organizaţiile internaţionale?
2.15 Asigură inregistrarea in contabilitatea bancii a operaţiunilor aferente tranzacţiilor cu
carduri VISA şi EUROPAY, efectuate de banca:
- in calitate de client?
- in calitate de acceptator de carduri?
2.16 Întocmeşte proiectul programului propriu de activitate ce urmează a fi inclus in
programul anual şi trimestrial de activitate al băncii:
2.17 Întocmeşte proiectul programului lunar de deplasări al salariaţilor la unităţile
teritoriale, pentru indrumare şi control pe probleme de carduri?
2.18 Asigură instruirea personalului din unităţile teritoriale pe probleme de carduri?
2.19 Urmăreşte raţionalizarea raportărilor transmise de sucursalele judeţene prin
optimizarea permanentă a fluxurilor informaţionale şi solicită avizul conducerii băncii
pentru a cere de la sucursalele judeţene alte categorii de lucrări decat cele aprobate prin
lista anexă la ordinul preşedintelui?

Activitatea exploatare şi producţie carduri


Formatted: Italian (Italy)
3.1. Asigură executarea planului de implementare a strategiei bancii in domeniul cardurilor?
3.2. Asigură administrarea şi exploatarea aplicaţiei de gestiune instalată pe calculator prin:
Formatted: Italian (Italy)
- cunoaşterea structurii funcţionale, a modului de operare şi intreţinere a sistemului de
gestiune ?
- gestionarea modulelor sistemului?
- intreţinerea bazelor de date şi a parametrilor din sistem prin operarea modificărilor
necesare impuse de activitate?
- efectuarea salvărilor periodice a bazelor de date şi a sistemului de gestiune (carduri,
tranzacţii, jurnale)?
- asigurarea contactului (corespondenţă, convorbiri) cu firma de service?
3.3. Asigură administrarea şi exploatarea aplicaţiei contabile prin:
- cunoaşterea structurii funcţionale?
- a modului de operare şi intreţinere a sistemului?
- efectuarea salvărilor periodice a bazelor de date?

206
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- asigurarea contactului de service (corespondenţă, convorbiri)?
3.4. Asigură monitorizarea sistemului informatic de oglindire, in timp real, a sistemului de
producţie pe sistemul de back-up?
3.5. Asigură rezolvarea incidentelor apărute in cadrul acestui proces?
3.6. Asigură relaţia cu organizaţiile internaţionale VISA INTERNATIONAL, EUROPAY
INTERNATIONAL şi, in perspectivă, alte organizaţii in ceea ce priveşte:
- implementarea noilor proiecte (testare, certificare)?
- soluţionarea problemelor legate de sistem?
- tranzacţiile de carduri?
3.7. Procesează şi transmite, spre decontare, tranzacţiile cu carduri efectuate in reţeaua de
automate bancare şi POS-uri a bancii de către:
- deţinătorii de carduri emise de banca
- deţinătorii de carduri emise de alte bănci din ţară şi străinătate?
3.8. Asigură zilnic reconcilierea intregului sistem de carduri cu ATM-urile, cu POS-urile, cu
reţeaua externă, in baza unei aplicaţii de back-office dezvoltată in cadrul serviciului?
3.9. Procesează şi debitează, in contul de card, tranzacţiile efectuate de deţinătorii de carduri
ai bancii:
- in reţeaua bancii?
- in reţeaua altor bănci?
3.10. Autorizează, in situaţii de urgenţă, tranzacţii cu carduri, pe baza consultării
disponibilului existent in contul de card?
3.11. Primeşte de la Serviciul clienţi cererile de emitere de card aprobate de conducerea
direcţiei, le codifică prin atribuirea numărului de identificare şi a numărului de cont şi
introduce datele in sistemul Card Management,?
3.12. Personalizează cardurile in sensul :
Formatted: Italian (Italy)
- selectează fişierul conţinand cardurile, pe tipuri de card, incărcate in cursul zilei
precedente?
- generează lista de control, efectuează corecţiile şi creează fişierul cu carduri corecte?
- transmite fişierul către echipamentul de personalizat carduri?
3.13. Generează codul personal (PIN) aferent fiecărui card emis?
3.14. Selectează fişierul cardurilor procesate?
3.15. Generează PIN-urile?
3.16. PIN-urile se tipăresc pe plicuri speciale autocopiative?

207
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3.17. Cardurile procesate şi personalizate impreună cu plicurile speciale autocopiative, care
conţin codul personal (PIN) se predau Compartimentului monitorizare clienţi?
3.18. Arhivează cererile de emitere de card, după numărul de identificare a clientului, pe
tipuri de produse?
3.19. Deschide conturile de card in sistem ?
- se generează fişierul conţinand cardurile emise in formatul solicitat de?
- se copiază fişierul pe sistem ?
- se execută procedura de incărcare de noi conturi?
3.20. Remite Serviciului de decontare şi evidenţă carduri:
- dispoziţiile de incasare de deschidere cont de card?
- ordinele de plată pentru alimentarea contului?
3.21. Efectuează alimentările automate ale conturilor de card pentru salariaţii firmelor care
transmit sumele necesare prin sistemul de compensare interbancar?
3.22. Verifică corespondenţa dintre:
- totalul alimentărilor automate din fişierul transmis de către client?
- lista alimentărilor?
- documentul contabil care atestă intrarea sumelor respective in contul Băncii?
3.23. Execută procedura de contabilizare?
3.24. Generează lunar fişierul cu taxele de administrare şi de emitere ulterioară de carduri?
3.25. Efectuează calculul şi contabilizarea dobanzilor penalizatoare?
3.26. Răspunde solicitărilor venite din partea clienţilor privind analiza cauzelor care au
determinat nefinalizarea unor tranzacţii? (se va intreba şi care este frecvenţa
nefinalizării unor tranzacţii, precum şi durata de timp in care se răspunde clienţilor)
3.27. Analizează cauzele care au determinat netransmiterea tranzacţiilor spre decontare?
3.28. Soluţionează cauzele care au determinat netransmiterea tranzacţiilor spre decontare?
3.29. Pune la dispoziţia clienţilor, la cerere, informaţii suplimentare privind tranzacţiile cu
card efectuate?
3.30. Procesează refuzurile de plată ale băncii, in calitate de bancă acceptatoare?
3.31. Constată debitele apărute in relaţia cu deţinătorii sau cu comercianţii şi informează
Compartimentul monitorizare clienţi in vederea demersurilor pentru recuperarea
acestora?
3.32. Emite carduri şi PIN-uri noi la cererea clientului?

208
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
3.33. Deblochează cardurile regăsite de către client, pe baza cererii acestuia, vizată de
personalul unităţii Băncii?
3.34. Procesează şi transmite, in teritoriu, lista cardurilor furate/pierdute, transmisă de
organizaţiile internaţionale?
3.35. Preia cererile de lichidare cont de card?
3.36. Verifică predarea cardurilor?
3.37. Verifică disponibilul din contul de card?
3.38. Calculează dobanda aferentă?
3.39. Transmite cererile Compartimentului de decontări şi evidenţă carduri pentru a fi
operate in cont?
3.40. Generează, lunar, carduri noi, pentru inlocuirea celor care expiră in cursul lunii
respective?
3.41. Predă cardurile şi listele aferente Copartimentului de clienţi?
Formatted: Italian (Italy)
3.42. Întocmeşte, periodic (zilnic, lunar, trimestrial, anual), rapoarte, situaţii statistice şi
financiare cu privire la activitatea desfăşurată, la solicitarea conducerii
departamentului?
3.43. Contribuie la imbunătăţirea sistemului de carduri prin dezvoltarea de aplicaţii
proprii?
3.44. Asigură contactul (corespondenţă, convorbiri) cu firmele furnizoare de echipamente
soft, hard şi comunicaţii, in vederea soluţionării problemelor apărute in desfăşurarea
activitaţii?
3.45. Analizează ofertele primite din partea firmelor furnizoare de aplicaţii software şi
contrasemnează contractele?
3.46. Asigură gestiunea cardurilor cu descoperit de cont şi a tranzacţiilor efectuate cu
acestea?
3.47. Furnizează Serviciului clienţi informaţii privind sumele trase in descoperit şi
neacoperite conform condiţiilor de utilizare?
Formatted: Italian (Italy)
3.48. Asigură dezvoltarea de aplicaţii informatice noi necesare pentru buna organizare şi
dezvoltare a activităţii cu carduri?

Activitatea de monitorizare clienţi


4.1. Desfăşoară activitate de atragere a clienţilor prin:
Formatted: Italian (Italy)
- culegerea de informaţii despre clienţii potenţiali de la unităţile Băncii din teritoriu?

209
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- deplasare la sediul comercianţilor?
- prezentarea sistemului şi a avantajelor acestuia?
4.2. Încheie contracte cu comercianţii:
- primeşte contractele remise de unităţile teritoriale sau de către client?
Formatted: Italian (Italy)
- analizează informaţiile referitoare la client?
- formulează recomandarea şi vizează contractul?
- remite contractul, spre semnare, conducerii direcţiei?
4.3. Introduce comerciantul in sistemul de evidenţă menţinut la nivelul serviciului:
Formatted: Italian (Italy)
- atribuirea codului de identificare pentru sediul central şi pentru fiecare punct de vanzare?
- atribuirea codului de activitate şi a limitei de autorizare?
4.4. Remite, la ROMCARD :
Formatted: Italian (Italy)
- fişele de inregistrare comerciant şi a anexei referitoare la comision, pentru crearea bazei
de date şi verificare?
- actualizează baza de date a comercianţilor, menţinută la ROMCARD?
4.5. Remite Serviciului tehnic datele referitoare la comerciant, in vederea executării
plăcuţei pentru imprinter sau pentru configurarea POS-ului?
4.6. Personalizează imprinterele?
4.7. Preia POS-urile?
4.8. Distribuie instrucţiunile, corespunzătoare activităţii desfăşurate, completate cu:
- codul de identificare?
- codul activităţii?
- limita de autorizare?
4.9. Distribuie chitanţele tip, imprinterele şi POS-urile către:
- comercianţi?
- unităţi teritoriale?
4.10. Distribuie, către comercianţi, listele cardurilor furate/pierdute?
4.11. Instruieşte personalul cu sarcini in domeniul cardurilor din cadrul unităţilor teritoriale
ale Băncii?
4.12. Asigură:
- istruirea comercianţilor?
- menţinerea contactului cu clienţii (convorbiri telefonice, corespondenţă)?
4.13. Transmite:
- chitanţele de vanzare la ROMCARD, in vederea procesării pentru decontare?

210
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Italian (Italy)
- chitanţele de eliberare de numerar la ROMCARD, in vederea procesării pentru
decontare?
4.14. Colaborează cu ROMCARD pentru soluţionarea diverselor probleme ce apar pe
parcursul desfăşurării activităţii?
4.15. Efectuează investigaţiile necesare soluţionării disputelor şi reclamaţiilor clienţilor
privind tranzacţiile cu carduri?
4.16. Preia, analizează şi formulează recomandarea:
- aprobat pentru cererile de emitere de card?
- neaprobat pentru cererile de emitere de card?
4.17. Prezintă spre aprobare cererile conducerii diviziei?
4.18. Preia documentele contabile:
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- ordine de plată privind deschiderea conturilor de card şi le cuplează cu cererea de Sort)

emitere?
- dispoziţii de incasare privind deschiderea conturilor de card şi le cuplează cu cererea de
remitere?
4.19. Preia cererile aprobate şi le predă Serviciului exploatare şi producţie carduri, pentru
procesare?
4.20. Efectuează investigaţiile considerate ca necesare in legătură cu cererea de emitere de
card depusă de clientul potenţial?
4.21. Contactează unităţile teritoriale ale Băncii pentru comunicarea aprobării cererii?
4.22. Preia, pe bază de semnături, cardurile personalizate, PIN – materialele şi listele pe
unităţi teritoriale?
4.23. Asigură securitatea cardurilor personalizate?
4.24. Cuplează cardurile cu PIN-urile şi le confruntă cu lista cardurilor aferente fiercărei
unităţi teritoriale?
4.25. Pregăteşte plicurile conţinand cardurile personalizate şi codurile personale de
identificare (PIN)?
4.26. Urmăreşte:
- primirea confirmărilor din teritoriu privind cardurile remise?
- investigarea eventualelor probleme?
- clasarea confirmărilor?
4.27. Preia şi transmite, spre soluţionare:
• reclamaţiile deţinătorilor privind:

211
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- neconcordanţele intre numele deţinătorului şi cel inscris pe card?
- adresa?
- data de expirare?
• reclamaţiile unităţilor teritoriale privind:
- neconcordanţele intre numele deţinătorului şi cel inscris pe card?
- adresă?
- data de expirare?
4.28. Remite extrasele lunare de cont?
4.29. Efectuează demersurile privind recuperarea debitelor inregistrate in contul
deţinătorilor de card?
Formatted: Italian (Italy)
4.30. Preia cardurile găsite in ATM-urile bancii şi le predă către Compartimentul de
exploatare şi producţie carduri pentru distrugere?
4.31. Preia cardurile bancii găsite in ATM-urile bancii şi le restituie către deţinători?
Formatted: Italian (Italy)
4.32. Preia noile carduri care le inlocuiesc pe cele expirate?
4.33. Asigură gestionarea noilor carduri?
4.34. Asigură distribuirea noilor carduri către unităţile teritoriale?
4.35. Asigură monitorizarea zilnică a activităţii comercianţilor:
4.36. valoarea tranzacţiilor decontate?
4.37. numărul şi motivul tranzacţiilor de plată?
4.38. Asigură urmărirea, pentru fiecare comerciant, a parametrilor cheie care pot identifica
operativ frauda:
4.39. numărul săptămanal al tranzacţiilor?
4.40. volumul săptămanal al tranzacţiilor?
4.41. valoarea medie a unei tranzacţii?
4.42. Asigură stabilirea unui model de comportament al deţinătorului de card pentru
tranzacţiile de cumpărare bunuri/servicii (număr şi valoare tranzacţii/zi), pe tipuri de
carduri emise de Banca?
4.43. Asigură identificarea fraudei in activitatea de emitere?
4.44. Contactează deţinătorul pentru obţinerea de informaţii referitoare la tranzacţii?
4.45. Solicită blocarea cardului?
4.46. Asigură respectarea securităţii:
4.47. cardurilor in cadrul Băncii?
4.48. PIN-urilor in cadrul Băncii?

212
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
4.49. cererilor de emitere card in cadrul Băncii?
4.50. Verifică modul in care sunt respectate instrucţiunile Băncii privind acceptarea la plată
a cardurilor?
4.51. Instruieşte unităţile teritoriale ale Băncii:
- in vederea atragerii de clienţi?
- cu privire la procedurile de emitere a cardurilor?

Activitatea tehnica
5.1. Asigură exploatarea reţelei locale instalate in departament ?
5.2. Asigură parametrizarea aplicaţiilor instalate pe sisteme pentru a asigura, in condiţii
optime:
- comunicaţiile?
Formatted: Italian (Italy)
- controlul reţelei de ATM-uri?
- controlul reţelei de POS-uri?
5.3. Asigură utilizarea programelor licenţiate, instalate pe sistemele Diviziei de carduri,
prin asigurarea modului de lucru pe sisteme, cu respectarea corectitudinii sistemelor?
Formatted: French (France)
5.4. sigură monitorizarea incidentelor şi supravegherea tehnică, in timp real, a funcţionării
sistemului integrat de procesare carduri?
5.5. Întocmeşte situaţiile statistice privitoare la incidente şi le transmite zilnic către
conducerea direcţiei şi, la cerere către alte organe de conducere din banca?
5.6. Asigură parametrizarea optimă a soft-urilor instalate pe maşinile de personalizat
carduri?
5.7. Asigură, pentru cardurile personalizate, corespondenţa cu standardele tehnice ale
siglelor sub care se emit cardurile?
5.8. Asigură activităţile tehnice de producţie fizică a cardurilor pe baza fişierelor primite de
la Serviciul exploatare şi producţie carduri, in condiţii corespunzătoare de calitate?
5.9. Predă, spre distribuire, cardurile personalizate către Serviciul clienţi?
5.10. Asigură indrumarea tehnică necesară pentru funcţionarea sistemului integrat de
procesare carduri prin identificarea imediată a incidentelor tehnice care apar şi ia
măsuri de remediere:
- prin indrumarea tehnică a personalului din unităţile bancii?
- prin furnizorii de servicii?
5.11. Asigură stabilirea parametrilor de funcţionare a ATM-urilor?

213
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Spanish (Spain-Modern
5.12. Asigură testarea parametrilor de funcţionare a ATM-urilor? Sort)

5.13. Asigură corelarea acestora cu cerinţele clienţilor bancii?


5.14. Asigură corelarea acestora cu standardele in vigoare?
5.15. Asigură stabilirea parametrilor de funcţionare a POS-urilor?
5.16. Asigură testarea parametrilor de funcţionare a POS-urilor?
5.17. Asigură corelarea acestora cu cerinţele clienţilor bancii?
5.18. Asigura corelarea acestora cu standardele in vigoare?
5.19. Asigură coordonarea activităţilor tehnice de parametrizare pentru ATM-uri pe baza
datelor primite de la unităţile bancii?
5.20. Asigură coordonarea activităţii tehnice de instalare pentru ATM-uri pe baza datelor
primite de la unităţile bancii?
5.21. Asigură coordonarea activităţilor tehnice de parametrizare pentru ATM-uri pe baza
datelor furnizate de Serviciul clienţi?
5.22. Asigură coordonarea activităşii tehnice de instalare pentru ATM-uri pe baza datelor
furnizate de Serviciul clienţi?
5.23. Asigură coordonarea activităţilor tehnice de parametrizare pentru POS-uri pe baza
datelor primite de la unităţile bancii?
5.24. Asigură coordonarea activităţilor tehnice de parametrizare pentru POS-uri pe baza
datelor furnizate de Serviciul clienţi?
5.25. Asigură coordonarea activităşii tehnice de instalare pentru POS-uri pe baza datelor
furnizate de Serviciul clienţi?
5.26. Asigură supravegherea tehnică, in timp real, a reţelei de ATM-uri?
5.27. Asigură supravegherea tehnică, in timp real, a reţelei de POS-uri?
5.28. Identifică problemele tehnice ce apar?
5.29. Ia măsuri de soluţionare rapidă, prin intermediul personalului tehnic şi de casierie din
unităţile bancii?
5.30. Ia măsuri de soluţionare rapidă, prin intervenţia firmelor furnizoare de servicii?
Formatted: French (France)
5.31. Asigură elaborarea procedurilor de exploatare şi a normelor tehnice specifice bancii,
care să asigure funcţionarea in condiţii tehnice optime a reţelei de ATM-uri?
5.32. Asigură elaborarea procedurilor de exploatare şi a normelor tehnice specifice bancii,
care să asigure funcţionarea in condiţii tehnice optime a reţelei de POS-uri?
5.33. Asigură menţinerea permanentă a comunicaţiilor care fac legătura sistemului integrat
de procesare carduri?

214
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
5.34. Depistează in timp real incidentele tehnice referitoare la comunicaţii şi ia măsuri de
remediere rapidă a lor ?
Formatted: Italian (Italy)
5.35. Participă, impreună cu Divizia de informatică, la implementarea unei strategii comune
de comunicaţii in unităţile bancii?
5.36. Rezolvă impreună cu specialiştii Diviziei de informatică, problemele de comunicaţii
legate de carduri?
5.37. Asigură instruirea personalului tehnic şi de casierie din unităţile bancii privind modul
de:
Formatted: Spanish (Spain-Modern
- exploatare curentă a reţelelor de ATM-uri? Sort)

- exploatare curentă a reţelelor de POS-uri?


- exploatare curentă a reţelelor de comunicaţii?
5.38. Asigură instruirea personalului tehnic şi de casierie din unităţile bancii privind modul
de remediere a incidentelor tehnice care apar la:
- reţelele de ATM-uri?
- reţelele de POS-uri?
- reţelele de comunicaţii?
5.39. Furnizează, deţinătorilor de carduri, informaţiile tehnice necesare referitoare la
reclamaţiile efectuate de deţinătorii de carduri?
5.40. Asigură menţinerea legăturii cu:
- furnizorii de echipamente hardware?
- furnizorii de aplicaţii software?
- furnizorii de servicii de comunicaţie?
Formatted: Spanish (Spain-Modern
5.41. Asigură derularea de service cu furnizorii de echipamente? Sort)

5.42. Urmăreşte respectarea graficelor de intervenţie in automatele bancare?


Formatted: Spanish (Spain-Modern
5.43. Urmăreşte respectarea graficelor de intervenţie in echipamentele de calcul? Sort)

5.44. Urmăreşte calitatea intervenţiilor?


5.45. Avizează facturile prezentate de furnizori pentru serviciile prestate?
5.46. Analizează aspectele tehnice ale ofertelor ?
5.47. Testează calitatea ofertelor?
5.48. Contrasemnează contractele incheiate cu furnizorii?

Activitatea de credite card

215
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
6.1. Primeşte şi analizează cererile pentru emiterea cardurilor de credit in lei, transmise de
unităţile teritoriale?
6.2. Primeşte şi analizează cererile pentru emiterea cardurilor de credit in valută, transmise
de unităţile teritoriale?
6.3. Verifică şi aprobă cererea de card de credit, in funcţie de rezultatul analizei de scoring
efectuată la nivelul unităţilor teritoriale şi de propunerile acestora?
6.4. Verifică şi respinge cererea de card de credit, in funcţie de rezultatul analizei de
scoring efectuată la nivelul unităţilor teritoriale şi de propunerile acestora?
6.5. Transmite cererile aprobate către Compartimentul de exploatare şi producţie carduri in
vederea emiterii cardurilor şi generării codurilor de PIN?
6.6. Gestionează derularea creditelor acordate pe baza cardurilor, in ceea ce priveşte:
- rambursarea ratelor scadente?
- incasarea dobanzilor aferente?
- incasarea comisioanelor aferente?
6.7. Monitorizează derularea creditelor acordate pe baza cardurilor, in ceea ce priveşte:
- rambursarea ratelor scadente?
- incasarea dobanzilor aferente?
- incasarea comisioanelor aferente?
6.8. Identifică deţinătorii de card cu intarzieri la rambursarea ratelor scadente de 1, 2, 3
luni, stabilind soluţii de recuperare a creditelor restante?
6.9. Identifică deţinătorii de card cu intarzieri la rambursarea ratelor scadente cu peste 90
de zile, stabilind soluţii de recuperare a creditelor restante?
6.10. Transmite unităţilor teritoriale modificări privind creditele la care există probleme in
derulare?

Activitatea monitorizare tranzacţii returnate (chargeback)


7.1. Primeşte, analizează şi prelucrează documentele privind tranzacţiile refuzate la plată
de către băncile emitente?
7.2. Iniţiază procedurile de refuz la plată a tranzacţiilor efectuate de către deţinătorii de
carduri emise de banca?
7.3. Realizează procedurile privind tranzacţiile returnate (chargeback-urile) in activitatea
de acceptare a cardurilor in reţeaua de comercianţi ai bancii?

216
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
7.4. Urmăreşte derularea procedurilor de refuz la plată a tranzacţiilor conform regulilor
VISA şi EUROPAY?

Activitatea de decontări şi evidenţă carduri


8.5. Participă la elaborarea strategiei băncii in privinţa dezvoltării afacerii cu carduri, in
ceea ce priveşte emiterea de noi produse ?
Formatted: Italian (Italy)
8.6. Prezintă spre analiză şi aprobare, conducerii departamentului planul de implementare a
strategiei aprobate?
8.7. Asigură executarea planului de implementare la termenul stabilit, aducand la
cunoştinţa conducerii departamentului eventualele situaţii apărute care pot influenţa
implementarea strategiei?
8.8. Asigură relaţia cu organizaţiile internaţionale din domeniul cardurilor (VISA
INTERNATIONAL, EUROPAY INTERNATIONAL şi in perspectivă alte
organizaţii) :
8.9. Asigură cunoaşterea in profunzime a:
- sistemului?
- regulilor de operare?
- cerinţelor organizaţiilor internaţionale cu care banca colaborează (VISA
INTERNATIONAL, EUROPAY)?
8.10. Asigură comunicarea informaţiilor referitoare la bancă in sistemul VISA şi
EUROPAY?
8.11. Asigură actualizarea informaţiilor referitoare la bancă in sistemul VISA şi
EUROPAY?
8.12. Răspunde operativ la solicitările VISA şi EUROPAY ?
Formatted: Italian (Italy)
8.13. Asigură intocmirea documentaţiei necesare (formulare, scrisori de intenţie etc.) ?
Formatted: Italian (Italy)
8.14. Asigură intocmirea documentaţiei necesare (formulare, scrisori de intenţie etc.), pentru
elaborarea programelor de certificare?
8.15. Desfăşoară activitatea de corespondenţă şi convorbiri telefonice pentru rezolvarea
diverselor probleme ?
8.16. Asigură intocmirea şi transmiterea raportărilor trimestriale privind operaţiunile cu
carduri ale Băncii către:
- organizaţiile internaţionale?
- Banca Naţională a Romaniei?

217
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
8.17. Efectuează plata comercianţilor acceptatori de carduri pe baza informaţiilor (rapoarte,
fişiere) referitoare la tranzacţii transmise de ROMCARD?
8.18. Menţine contactul cu clienţii (convorbiri telefonice, corespondenţă) pe probleme
legate de decontarea tranzacţiilor cu carduri?
8.19. Prelucrează fişierul cu taxele de administrare şi de emitere ulterioară de carduri,
transmis de Serviciul exploatare şi producţie carduri?
8.20. Debitează conturile deţinătorilor de carduri cu taxele de regenerare a PIN-ului?
8.21. Asigură soluţionarea reclamaţiilor clienţilor cu privire la tranzacţiile nefinalizate la
automatele Băncii?
Formatted: Italian (Italy)
8.22. Identifică rapoartele cu privire la frauda pe carduri furnizate de organizaţiile
internaţionale?
8.23. Pune la dispoziţia specialistului in fraudă rapoartele cu privire la frauda pe carduri
furnizate de organizaţiile internaţionale?
8.24. Arhivează documentele pe baza cărora se desfăşoară activitatea ?
8.25. Transmite către băncile emitente cardurile reţinute, pentru incasarea recompensei, de
către comercianţi?
8.26. Asigură inregistrarea in contabilitatea Băncii a operaţiunilor aferente tranzacţiilor cu
carduri VISA şi EUROPAY, efectuate de Banca, in calitate de emitent de carduri,
pe baza rapoartelor (outgoing) :
- VISA transmise de ROMCARD?
- EUROPAY transmise de ROMCARD?
8.27. Asigură reconcilierea tranzacţiilor cu carduri in calitatea Băncii de acceptator de
carduri (verificarea corespondenţei dintre outgoing şi incoming)?
8.28. Efectuează analiza conturilor aferente automatelor bancare ale Băncii?
8.29. Efectuează:
- alimentarea conturilor de card?
- transferurile din contul de card la cererea deţinătorului?
- lichidarea conturilor de card la cererea deţinătorului?
- analiza conturilor aferente activităţii de carduri?
8.30. Asigură soluţionarea disputelor ce apar in relaţia cu deţinătorii de carduri ?
8.31. Întocmeşte corespondenţa care priveşte tranzacţiile efectuate de deţinătorii de card?
8.32. Asigură intocmirea şi transmiterea, la Banca Naţională a Romaniei, a situaţiilor
săptămanale privind garantarea operaţiunilor cu carduri in lei?

218
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
8.33. Asigură intocmirea şi transmiterea, la Banca Naţională a Romaniei, a situaţiilor
trimestriale privind tranzacţiile Băncii, in calitate de acceptator de carduri?

Activitatea de monitorizare riscuri


9.1.Gestionează aplicaţia informatică de risc, prin intermediul căreia sunt monitorizate
tranzacţiile efectuate in reţeaua de comercianţi de către deţinătorii de carduri?
9.2.Gestionează aplicaţia informatică de risc, prin intermediul căreia sunt monitorizate
tranzacţiile efectuate in reţeaua de ATM-uri de către deţinătorii de carduri?
9.3.Analizează şi stabileşte criteriile de parametrizare a activităţii de acceptare?
Formatted: Italian (Italy)
9.4.Analizează şi stabileşte criteriile de parametrizare a nivelului de evaluare a riscului?
9.5.Transmite către băncile emitente mesaje privind verificarea validităţii unor tranzacţii?
Formatted: Italian (Italy)
9.6.Propune conducerii departamentului restricţionarea activităţii la anumiţi comercianţi?
9.7.Identifică din rapoartele generate de sistem fraudele pe carduri şi le pune la dispoziţia
Serviciului tranzacţii returnate (chargeback)?

CAPITOLUL 7
ELEMENTE DE BAZA ALE CODULUI PRIVIND
CONDUITA ETICA SI PROFESIONALA IN DOMENIUL AUDITULUI
FINANCIAR

Codul de etica si conduita profesionala elaborat de Camera Auditorilor


din Romania, are drept scop stabilirea cadrului general de desfasurare a
activitatii de audit, in scopul atingerii unor obiective comune, prin respectarea
unor principii stabilite la nivel international.
Formatted: Spanish (Spain-Modern
Profesiunea de auditor este caracterizata prin urmatoarele elemente: Sort)
Formatted: Italian (Italy)
detinerea unor capacitati intelectuale dobandite prin pregatire si educatie;
aderarea la un un cod de valori si de conduita care sa includa si mentinerea
unei imagini obiective;

219
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
acceptarea unei datorii fata de societate in schimbul unor restrictii in utilizarea
unui titlu sau in acordarea unei calificari.
Obiectivele unui auditor in desfasurarea profesiunii sunt:
 credibilitatea - in urma desfasurarii activitatii de audit, auditorul trebuie
sa prezinte informatii reale, credibile;
 profesionalismul - clientii, angajatorii si alte parti interesate au nevoie
de persoane care sa poata fi identificate cu claritate ca profesionisti in
cadrul domeniului de audit;
 calitatea serviciilor -este necesara asigurarea ca toate serviciile obtinute
de la un auditor sunt efectuate la cel mai inalt standard de performanta;
 increderea - utilizatorii serviciilor furnizate de auditori profesionisti
trebuie sa poata avea incredere ca exista un cadru care guverneaza
desfasurarea acestor activitati.
Regulile de etica care trebuie respectate de catre un auditor in cadrul
misiunilor desfasurate au la baza urmatoarele principii fundamentale:
d. integritatea - auditorul in desfasurarea unei misiuni de audit trebuie sa fie
drept, cinstit si sincer;
Formatted: Italian (Italy)
e. obiectivitatea - auditorul trebuie sa fie corect si sa nu permita ca anumite
prejudecati sau idei preconcepute sa influenteze modul de raportare a
opiniei sale, adica sa aiba un comportament impartial atunci cand
intocmeste raportul de audit;
f. competenta profesionala si atentia cuvenita - un auditor trebuie sa
desfasoare serviciile profesionale cu atentia cuvenita, competenta si cu
responsabilitate, si are datoria permanenta de a-si mentine cunostintele si
aptitudinele profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client
sau un angajator beneficiaza de avantajele unui serviciu profesional
competent, bazat pe cele mai noi aspecte de practica, legislatie si tehnice;

220
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
g. confidentialitatea - un auditor trebuie sa respecte confidentialitatea
informatiilor dobandite pe parcursul derularii serviciilor profesionale si nu
trebuie sa dezvaluie nici o astfel de informatie fara o autorizare
corespunzatoare si specifica, cu exceptia in care exista un drept sau o
obligatie legala sau profesionala care sa impuna dezvaluirea acelor
informatii;
Formatted: Italian (Italy)
h. conduita profesionala - un auditor trebuie sa actioneze intr-o maniera
corespunzatoare reputatiei profesiei si trebuie sa evite orice comportament
ce ar pute discredita profesiunea;
i. standardele tehnice - un auditor trebuie sa desfasoare servicii profesionale
in concordanta cu standardele tehnice si profesionale. Standardele tehnice si
profesionale sunt cele date de :
- IFAC;
- Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate;
- Organismele profesionale membre sau alte organisne cu atributiuni de
reglementare.
Atat obiectivele, cat si principiile fundamentale sunt de natura generala si nu
sunt desemnate a fi utilizate pentru solutionarea problemelor de etica. Codul
furnizeaza unele indrumari referitoare la aplicarea in practica a obiectivelor si
principiilor fundamentale, in ceea ce priveste un numar de situatii specifice ce
apar in profesia de auditor.

INTEGRITATEA SI OBIECTIVITATEA
Integritatea implica nu doar onestitatea, ci si desfasurarea corecta a
activitatilor si sinceritatea. Principiul onestitatii impune tuturor auditorilor
obligatia de a fi corecti, onesti din punct de vedere intelectual si neimplicati in
conflicte de interese.

221
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Auditorii profesionisti de practica publica au sarcini de raportare si de a
furniza managementului servicii de consultanta in domeniul fiscalitatii si a
altor aspecte financiare.
Formatted: Italian (Italy)
Alti auditori profesionisti eleboreaza situatii financiare, efectueaza servicii
de audit intern sau isi defasoara activitatea ca manageri financiari.
In procesul de selectare a situatiilor si practicilor tratate in cadrul
cerintelor de etica legate de obiectivitate, o atentie deosebita trebuie acordata
urmatorilor factori:
- auditorii sunt expusi unor situatii care implica posibilitatea exercitarii de
presiuni asupra lor;
- auditorul nu trebuie sa permita aparitia de prejudecati sau sa se lase
influentati de catre alte persoane;
- auditorii au obligatia ca personalul implicat in serviciul de audit sa adere
la principiul obiectivitatii;
Formatted: Italian (Italy)
- auditorii trebuie sa nu accepte sau sa ofere cadouri care ar putea avea o
influenta considerabila si necorespunzatoare asupra deciziei lor sau a
celor care deruleaza activitatea.

COMPETENTA PROFESIONALA
Auditorii nu trebuie sa se prezinte ca avand experienta pe care nu o au in
domeniul de desfasurare a activitatii.
Competenta profesionala poate fi divizata in doua etape:
- atingerea competentelor profesionale, care cere initial un inalt standard al
studiilor generale, urmate de studii de specialitate, pregatire profesionala si
examinari sustinute in legatura cu subiectele profesionale relevante si o
perioada de experienta profesionala;
- pastrarea competentelor profesionale, care impune o cunoastere permanenta
a ultimilor evolutii in domeniul profesiunii de auditor atat cele de la nivel

222
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
national cat si cele de la nivel international in domeniul contabilitatii,
auditului, a altor reglementari si statutare, deasemenea trebuie sa adopte un
program orientat spre asigurarea controlului calitatii performantei
serviciilor.

CONFIDENTIALITATEA
auditorii au obligatia de a respecta confidentialitatea informatiilor dobandite in
cursul derularii serviciilor profesionale, informatii referitoare la activitatea unui
client sau unui angajator;
auditorii pot face exceptie de la regula de mai sus in situatia in care i s-a dat
permisiunea de a dezvalui informatiile, sau in cazul in care exista o datorie
legala sau profesionala;
auditorii au obiligatia de a se asigura ca, subordonatii si persoanele de la care
se obtine consultanta si asistenta, respecta principiul confidentialitatii;
Formatted: Italian (Italy)
auditorii nu trebuie sa utilizeze informatiile dobandite in perioada desfasurarii
de servicii profesionale in folosul personal sau al altor persoane.

CONSULTANTA IN DOMENIUL FISCAL


Auditorul care acorda servicii fiscale profesionale este indreptatit sa
determine cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui angajator si
care sa fie in conformitate cu legea;
Formatted: Italian (Italy)
Auditorul nu trebuie sa ofere unui client asigurarea ca declaratia fiscala
pregatita si consultanta fiscala oferita sunt neatacabile;
auditorul care ajuta la pregatirea si intocmirea unei declaratii fiscale ar trebui sa
comunice clientului ca responsabilitatea pentru continutul declaratiei revine in
primul rand clientului;

223
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Auditorul in cadrul unei consultante fiscale sau aunei opinii cu consecinte
semnificative date unui client trebuie sa fie inregistrata sub forma unei scrisori
sau sub forma unui memoriu pentru dosare.

ACTIVITATI INTERNATIONALE
Auditorul poate desfasura activitati, atat in plan intern, cat si in plan
international, dar trebuie sa tina seama de regulile din statul in care realizeaza
auditul; totodata trebuie sa fie membru al organismului din tara in care face
auditul;
Auditorul autorizat sa-si exercite profesia intr-o tara, poate avea resedinta
legala in alta tara, sau poate fi temporar in vizita in acea tara pentru a executa
servicii profesionale;
Cand auditorul executa servicii intr-o tara alta decat tara de origini si
exista diferente asupra problemelor specifice intre cerintele etice a celor doua
state, trebuie sa aplice:
Formatted: French (France)
Daca cerintele din tara in care serviciile sunt executate sunt mai putin
severe decat Codul Etic IFAC, atunci trebuie sa fie aplicat Codul Etic IFAC;
daca cerintele etice din tara in care se executa serviciile sunt mai severe ca cele
din Codul Etic IFAC, atunci se aplica cerintele din tara in care este executat
serviciul;
Daca cerintele din tara de origine sunt obligatorii pentru serviciile
executate in afara tarii si sunt mai severe ca cele de mai sus, atunci cerintele
etice a tarii de origine trebuiesc aplicate.

PUBLICITATE
Publicitatea reprezinta comunicarea de informatii publicului referitor la
furnizarea de servicii de catre auditori, in scopul obtinerii de contracte
profesionale.

224
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Pentru promovarea activitatii lor auditorii ar trebui:
- sa nu foloseasca mijloace care ar aduce profesiunii faima proasta;
- sa nu aiba pretentii exagerate pentru serviciile pe care ei sunt capabili sa le
ofere, pentru competenta pe care ei o au, sau pentru experienta pe care au
castigat-o;
- sa nu denigreze activitatea altor auditori.

Activitati incompatibile cu cea de auditor


Formatted: Italian (Italy)
- un auditor nu trebuie sa se angajeze simultan in activitati care creaza un
conflict de interese, sau care sa aduca atingere independentei cu ocazia
prestarii de servicii;
- auditorul nu trebuie sa-si asume o functie de conducere ,sau sa ia decizii de
gestiune pentru un client, dupa ce intocmeste raportul de audit.

CAPITOLUL 8
RISCUL DE AUDIT

Standardul international “Evaluarea riscurilor si controlul intern” face


urmatoarele precizari: “Auditorul trebuie sa obtina o intelegere suficienta a
sistemelor contabil si de control intern pentru a planifica auditul si dezvolta o
abordare eficienta a acestuia. Auditorul trebuie sa foloseasca rationamentul
profesional pentru evaluarea riscului de audit si stabilirea procedurilor de audit
necesarepentru a se asigura ca riscul este redus pana la un nivel minim
acceptat.”

225
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
In consecinta, atributiile auditorului sunt complexe si se refera in principal
la:
Formatted: Italian (Italy)
 luarea in considerare a riscului de audit;
 luarea in considerare a riscului inerent;
Formatted: Italian (Italy)
 luarea in considerare a riscului de nedetectare;
 evaluarea riscurilor si stabilirea unor proceduri si tehnici de audit pentru
monitorizarea si micsorarea acestora;
 intelegerea sistemului contabil;
 intelegerea sistemului de control intern in vederea derularii planului si
programului de audit.

In analiza procesului de audit evaluarea riscului ocupa un loc deosebit de


important. După unii autori, evaluarea riscului de audit ar trebui sa constituie
preocuparea centrala a auditorului. Pe scurt, riscul de audit ar putea fi definit
ca riscul pe care un auditor si-l asuma de a emite o opinie de audit neadecvata
în ceea ce priveşte situaţiile financiare pe care le auditeaza.

Din acest motiv auditorii urmăresc în mod special, încă din momentul în
care accepta misiunea de audit, dar si pe tot parcursul misiunii în sine,
riscurile care pot apărea si care îi pot conduce la opinii care nu reflecta
realitatea. După momentul identificării riscurilor, auditorii îşi stabilesc
întinderea procedurilor de audit în funcţie de zonele de risc. Cu cât riscul este
mai mare în ceea ce priveşte o anumita activitate a unei intreprinderi
(inclusiv in cazul unei banci), cu atât mai mult timp se va aloca verificării
activităţii respective.
In general, normele precizează ca riscul de audit trebuie stabilit la un nivel
redus, facându-se aşadar apel aproape în exclusivitate la raţionamentul
profesional al-auditorului. Astfel, obiectivul principal pe care auditorul îl are în

226
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
vedere constă în proiectarea şi implementarea unor proceduri de audit care să-i
permită reducerea riscului de audit la un nivel acceptabil.

8.1. Evaluarea sistemului de control intern si a sistemului contabil

Preocuparile manageriale referitoare la controlul intern trebuie sa se


concentreze in principal asupra a doua directii principale:
1. dezvoltarea si actualizarea continua a sarcinilor departamentului de
control intern;
2. supravegherea neintrerupta a aplicarii IAS, a corectitudinii situatiilor
financiar contabile de inchidere a exercitiului si efectuarii auditului
financiar extern in concordanta cu IAS.

Formatted: Italian (Italy)


Sistemul contabil reprezinta ansamblul procedurilor si documentelor unei
entitati care permit prelucrarea operatiunilor patrimoniale in scopul inregistrarii
acestora in conturi. Acesta sintetizeaza si raporteaza tranzactiile si
evenimentele care s-au produs.
Sistemul de control intern consta dintr-un ansamblu de politici si
proceduri, adoptat de conducerea bancii in vederea supravegherii:
 modului de realizare a obiectivelor manageriale,
 eficientei activitatii,
 realizarii politicilor de gestionare riguroasa si de protectie a activelor, de
prevenire si descoperire a fraudelor si erorilor,
 asigurarii exactitatii si exhaustivitatii inregistrarilor contabile
Formatted: Italian (Italy)
 elaborarii situatiilor financiare in conformitate cu prevederile legale.

8.1.1. Evaluarea sistemului de control intern

227
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Sistemul de control intern are ca preocupare centrala verificarea modului
de cunoastere si respectare a normelor in vigoare, a hotararilor si deciziilor
manageriale, a procedurilor interne privind:
 efectuarea inregistrarilor contabile si intocmirea balantelor;
 aprobarea si controlul documentelor de sinteza a exercitiului;
 compararea datelor interne cu sursele de informatii externe;
 compararea rezultatelor controalelor activitatii de incasari si plati in
lei/valuta si a inventarierilor cu inregistrarile contabile;
 limitarea accesului fizic la active si inregistrarile contabile;
 compararea si analiza rezultatelor financiare cu prevederile bugetare;
 elaborarea, aprobarea si actualizarea normelor interne relationale si de
operare;
 controlul aplicatiilor sistemelor computerizate.

Importanta pe care banca o acorda controlului intern si resurselor necesare


este recunoscuta la nivel managerial si intarita de autoritatile bancare de
reglementare.
Controlul intern este conceput ca un atribut al conducerii, acesta furnizand
managementului informatiile necesare pentru obtinerea eficientei operationale
in conditiile respectarii legilor si reglementarilor in vigoare.
Astfel, esecurile bancare au condus la adoptarea hotararii privnd
constituirea la nivelul bancilor a unui compartiment distinct de control intern,
care are acces nelimitat la operatiunile, datele si activitatea personalului bancii.
Formatted: Italian (Italy)
Controlul intern trebuie sa aiba o strategie bine definita prin care sa se
stabileasca:
 obiectivele
 scopul
 prioritatile operationale ale departamentului.

228
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Evaluarea sistemului si a fiabilitatii controlului intern, a gradului de
adecvare a acestuia cu functiile si activitatea bancii cuprinde 2 etape;
1. intelegerea procedurilor si a tratamentului de prelucrare a informatiei
financiar-contabile si calitatea controlului intern
2. verificarea structurilor functionale si a capacitatii de cuprindere a
atributiilor, actiunilor si documentelor de control intern.
Auditorul trebuie sa tina seama permanent insa de specificul activitatii
bancare, si anume:
 bancile opereaza un volum mare de tranzactii care implica sume
importante de bani;
• parte din operatiunile derulate de banca fac obiectul unor reguli speciale
de contabilitate care presupun reguli distincte de control;
 pentru a rezista concurentei de pe piata bancile sunt obligate sa-si
dezvolte continuu produsele si serviciile oferite, ceea ce necesita
asigurarea faptului ca procedurile contabile sunt actualizate permanent
si ca rezultatele controalelor interne sunt valorificate corespunzator;
 tranzactiile efectuate de banca in nume propriu sau in numele clientilor
trebuie sa fie inregistrate intr-o maniera care sa permita verificarea
acestora de catre clienti si de catre conducerea bancii.
Prin cunoasterea sistemului de control intern, auditorul poate determina
capacitatea bancii de a tine sub control fenomenele la nivel micro, limitand
astfel erorile ori fraudele semnificative. In acest sens, competentele
departamentului de control intern sunt:
• verificarea documentelor de tranzactionare si balantelor lunare in scopul
analizei dinamicii principalilor indicatori;
• analiza fluxurilor de intrari si iesiri de numerar;
• analiza structurii creantelor si a gradului de recuperare a acestora;
• analiza dinamicii deppozitelor;

229
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• analiza efectelor, pozitive sau negative, rezultate din tranzactiile cu efecte
comerciale si titluri efectuate;
• analiza evolutiei cursului de schimb al monedei nationale si determinarea
implicatiilor acestei evolutii asupra rezultatelor bancii;
• analiza calitatii portofoliului de credite etc.

8.1.2. Evaluarea sistemului contabil

Sistemul contabil elaborat in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991


(republicata) si a Regulamentului de aplicare a acesteia, este compus din:
• planul de conturi general;
• normele metodologice de utilizare a conturilor;
• monografia principalelor inregistrari contabile aferente operatiunilor
economice;
• registrele de contabilitate impreuna cu normele de utilizare a acestora;
• conturile anuale: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa si normele
metodologice de intocmire ale acestora.

In ceea ce priveste contabilitatea societatilor bancare, aceasta este


intocmita in conformitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1991 si Ordinul
Ministrului Finantelor si Guvernatorului BNR nr. 1418/344 din 01.08.1997
privind aprobarea Planului de conturi pentru societatile bancare si a normelor
de utilizare a acestuia. In completarea reglementarilor bancare in domeniul
contabil, Banca Nationala a Romaniei si Ministerul finantelor publice au emis
si au modificat ulterior, pe masura adoptarii principiilor cuprinse in standardele
internationale de contabilitate, Ordinul 1982/5/2001 privind Reglementarile
contabile armonizate cu Directiva Comunităţilor Economice Europene
nr.86/635/CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

230
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Formatted: Italian (Italy)
In conformitate cu prevederile legale, societatile bancare au obligatia sa
asigure in conditiile legii:
• intocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care
afecteaza patrimoniul bancii;
• inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale;
• inventarierea patrimoniului bancii;
• controlul asupra operatiunilor efectuate;
• furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia
patrimoniului si rezultatele obtinute de banca.
Registrul jurnal, registrul inventar si Cartea mare impreuna cu
documentele justificative, precum si bilantul contabil, constituie documente
contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor
patrimoniale efectuate si pot fi admise ca proba in justitie.
Planul de conturi utilizat de banci si normele aferente cuprind simbolurile
conturilor necesare inregistrarii in contabilitatea unitatii a operatiunilor
patrimoniale ce pot avea loc, continutul si functiile fiecarui cont, monografia
contabila a principalelor operatiuni, precum si criteriile de dezvoltare in
analitic a conturilor sintetice.
Sistemul contabil prevede conducerea contabilitatii in partida dubla,
avand obligatia asigurarii:
• inregistrarii cronologice si sistematice in contabilitate a tuturor operatiunilor
patrimoniale, in conturi corespondente, prin debitarea unora si creditarea in
contrapartida a altora;
• stabilirii totalului sumelor debitoare si creditoare si a soldului fiecarui cont;
• intocmirii balantei de verificare lunare;
• inventarierii, cel putin o data pe an, a activelor patrimoniale.
In consecinta, auditorul trebuie sa cunoasca sistemul contabil al bancii si
planul de conturi pe care aceasta il utilizeaza, pentru a intelege:

231
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
• principalele operatiuni bilantiere si extrabilantiere, sursele de informare in
legatura cu acestea, precum si reflectarea lor in evidenta contabila si in
situatiile financiare de sinteza;
• modul de organizare si conducere a contabilitatii, de aplicare a planului de
conturi si de intocmire a documentelor financiare de sinteza.

Prin verificarile efectuate, auditorul trebuie sa stabileasca modul in care:


- operatiunile bancii s-au desfasurat in concordanta cu reglementarile legale,
hotararile si normele interne avizate/aprobate de comitetul de directie/consiliul
de administratie;
- toate tranzactiile au fost inregistrate, in mod cronologic, in conturile
corespunzatoare;
- este asigurata protectia datelor din sistemele informatice, a comunicatiilor
intra si interbancare;
- se realizeaza stocarea si pastrarea informatiei financiar contabile;
- este efectuata inventarierea elementelor patrimoniale si punerea de acord a
inregistrarilor din contabilitate cu realitatile rezultate in urma inventarierii;
- este asigurata respectarea legalitatii, conformitatii si continuitatii reflectarii
operatiunilor patrimoniale in conturile contabile si situatiile financiare de
sinteza.

In baza articolului 59 din Legea bancara nr. 58/1998 cu modificarile si


completarile ulterioare, situaţiile financrae ale bancilor nu sunt considerate ca
avand valabilitate legala de catre autoritatile in drept, fara ca bilantul, contul de
profit si pierdere si anexele sa fi fost verificate si semnate pentru certificare de
catre auditorul autorizat al bancii.
Bilantul contabil, alcatuit din bilant, contul de profit si pierdere, anexa si
raportul de gestiune (raportul administratorilor) se depune si la

232
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Divizia/departamentul Generala de Supraveghere a societatilor bancare din
cadrul BNR, la termenul stabilit (15 aprilie), impreuna cu o copie a codului
fiscal, procesul verbal al Adunarii Generale a Actionarilor, o copie a balantei
de verificare a conturilor sintetice, raportul cenzorilor.
Formatted: Italian (Italy)
In conformitate cu prevederile aricolului 62 din Legea bancara nr.
58/1998 cu modificarile si completarile ulterioare , fiecare banca are obligatia
sa publice bilantul contabil, dupa aprobarea lui de catre Adunarea Generala a
Actionarilor, impreuna cu opinia auditorului independent asupra acestuia.
Un exemplar al raportului anual intocmit de auditorul independent se
depune de catre fiecare banca, pana cel mai tarziu la data de 31 mai a anului
urmator la Divizia/departamentul Generala de Supraveghere a societatilor
bancare din cadrl BNR.
Raportul auditorului trebuie sa cuprinda opinia sa din care sa rezulte daca
situatiile financiare prezinta o imagine fidela a conditiei bancii, referiri in ceea
ce priveste practicile si procedurile controlului intern si ale cenzorilor, precum
si recomandarile facute bancii pentru remedierea eventualelor practici si
proceduri necorespunzatoare.
Anexa la bilant este deosebit de importanta in ceea ce priveste stabilirea
modului de intocmire a documentelor financiar contabile, ea permitand
cunoasterea metodelor contabile utilizate la:
 evaluarea elementelor patrimoniale;
 calculul amortizarilor si provizioanelor;
 determinarea si clasificarea angajamentelor financiare;
 inregistrarea in evidentele contabile a modificarilor capitalului;
 stabilirea si inregistrarea diferentelor de conversie;
 inregistrarea veniturilor si cheltuielilor si analiza profitabilitatii societatii
bancare.

233
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Pentru a-si exprima opinia in legatura cu sistemul contabil si capacitatea
acestuia de a reflecta o imagine fidela, clara si completa cu privire la
patrimoniu, situatia financiara si rezultatele exercitiului inscrise in conturile
anuale, auditorul trebuie sa aiba acces nelimitat la documente si proceduri, la
structurile financiar contabile si la operatori, pana la nivelul administratorilor si
al presedintelui bancii.
In cazul in care exista anumite limite de acces, acestea trebuie aduse la
cunostinta auditorului in scris, de catre managementul societatii bancare,
pentru a fi excluse din misiunea de audit.
Prin actiunile desfasurate, auditorul trebuie sa raspunda urmatoarelor
cerinte/problematici privind:
- organizarea si conducerea lucrarilor de stabilire a situatiei patrimoniului si a
bilantului de inchidere a exercitiului;
- respectarea metodelor si procedurilor de inchidere a conturilor si de
intocmire a situatiilor financiare;
- efectuarea corecta a inregistrarilor in conturi si a sintezei corespunzatoare a
informatiilor preluate din evidenta contabila;
- organizarea periodica a inventarierii patrimoniului si valorificarea
corespunzatoare a rezultatelor acesteia;
- realizarea strategiilor si optiunilor de gestionare a patrimoniului;
- modul de efectuare a controlului intern, modalitatea de stabilire a
responsabilitatilor la nivelul societatii bancare, precum si modul de solutionare
a deficientelor constatate;
- modul de respectare a deciziilor conducerii societatii bancare;
- asigurarea permanenta a protectiei valorilor patrimoniale.
- In urma analizei corespunzatoare a activitatii desfasurate de societatea
bancara si a obtinerii de raspunsuri concludente asupra problemelor contabile
mai sus prezentate, auditorul trebuie sa continue cu evaluarea obiectivelor,

234
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
procedurilor, documentelor si modului de valorificare a concluziilor de catre
management.
Activitatea asupra careia trebuie sa-si orienteze atentia auditorul este
foarte vasta, fapt pentru care acesta trebuie sa decida asupra caror domenii,
activitati si obiective isi va concentra preocuparile.
Auditorul trebuie sa evalueze riscul care poate aparea in prelucrarea
informatiilor selectionate:
- riscul de esantionare (auditorul trebuie sa raspunda la intrebarea: au fost
retinute pentru control toate operatiunile semnificative?)
- operatiunile inregistrate in contabilitate sunt reale si corecte, conforme cu
reglementarile in domeniu?
Procedurile utilizate de auditor pentru valorificarea constatarilor
controlului intern trebuie sa tina seama de:
 marimea si gradul de complexitate a activitatii bancii pe care o auditeaza;
 pragurile de semnificatie pe care si le-a stabilit la diferitele activitati,
produse si servicii ale bancii;
 continutul si importanta problemelor cuprinse in documentele controlului
intern, nivelul masurilor propuse si insusite de management;
 riscul de audit.
Inaintea redactarii raportului final, aprecierile personale pe care auditorul si le-
a conturat sunt examinate impreuna cu managerii diferitelor structuri,
departamente si filiale.

8.2. Evaluarea riscurilor de audit

Atat sistemul contabil cat si sistemul de control intern furnizeaza


informatii managementului societatii bancare, in conditiile actiunii anumitor
limite inerente fiecarui sistem, limite care se refera la:

235
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
1. asigurarea profitabilitatii activitatii de control, prin prisma costurilor si al
veniturilor pe care aceasta le genereaza;
2. prin control creste nivelul de rutina in ceea ce priveste desfasurarea
operatiunilor bancare;
3. riscurile care se manifesta in aceasta activitate (riscul de eroare datorat
neglijentei, neatentiei, rationamentelor gresite sau intelegerii eronate a
instructiunilor);
4. riscul de frauda sau inselaciune care se poate manifesta prin
complicitatea cu anumiti manageri sau salariati din banca sau din afara
acesteia;
5. posibilitatea utilizarii abuzului de autoritate de catre persoana investita
cu responsabilitati pe linia controlului intern;
6. riscul ca procedurile de acontrol sa fie inadecvate sau sa nu fie
actualizate permanent, pe masura aparitiei si implementarii de noi
reglementari interne, ale legislativului sau ale autoritatii de supraveghere
bancara.
Identificarea si monitorizarea permanenta a riscurilor de audit reprezinta
obiectul Standardului de Audit nr. 400 „Evaluarea riscurilor si controlul
intern”.
Acesta precizeaza: „Dupa intelegerea sistemelor contabil si de control
intern, auditorul trebuie sa faca o evaluare preliminara a riscului de control, la
nivelul asertiunii pentru fiecare sold de cont sau categorie de tranzactii
semnificativa”.
In ceea ce priveste procesul de audit, standardul 400 considera ca riscul de
audit isi are originea in continutul opiniei pe care auditorul are obligatia sa o
inscrie in raportul de audit.
Forma opiniei si calitatea acesteia se regasesc in continutul bilantului, a
contului de profit si pierderi si a anexei la bilant, in probabilitatea ca acestea sa

236
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
contina sau nu erori semnificative, sa ascunda fraude si abateri de la principiile
contabile, legislatia si reglementarile in vigoare.
Riscul exprima pericol, inconvenient care are o anumita probabilitate de a
se produce pe termen scurt, caz in care ar putea avea consecinte reale sau
potentiale negative asupra activitatii desfasurata de auditor.
In conformitate cu Standardul de Audit nr. 100, riscul de audit reprezinta
riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand exista
erori semnificative in situatiile financiare.
Riscul de audit are 3 componente:
 riscul inerent consta in faptul ca rulajul sau soldul unui cont contabil sau
al unei categorii de tranzactii poate contine erori semnificative izolate sau
impreuna cu erorile din alte solduri de cont sau categorii de operatiuni
patrimoniale, ca urmare a unor greseli ale controlului intern sau defectiuni
manageriale.
 riscul dependent de control consta in faptul ca o eroare semnificativa
existenta in soldul unui cont, intr-o categorie de tranzactii izolate sau impreuna
cu erorile din alte solduri de cont sau categorii de tranzactii nu a fost prevenita,
nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern.
 riscul de nedescoperire consta in faptul ca auditorii, prin controalele
efectuate nu au reusit sa sesizeze o eroare semnificativa in soldul unui cont sau
intr-o categorie de tranzactii, izolate sau impreuna cu alte solduri sau categorii
de operatiuni patrimoniale.
Principalele tipuri de riscuri care se manifesta in activitatea bancara se
asociaza riscului de audit, conducand in anumite situatii la consecinte
dramatice pentru societatea bancara in cauza.
Riscul de audit se determina prin folosirea tehnicilor de sondaj statistic.
Sondajul reprezinta o estimare, cu un anumit grad de siguranta, a rezultatului

237
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
unei actiuni, obtinuta pe baza examinarii analitice a unui esantion din totalul
populatiei considerate.
Estimarea presupune stabilirea a 2 indicatori:
1. gradul de abatere admis al rezultatului reprezinta probabilitatea ca
rezultatul sa fie inexact (un grad de precizie de 95% se obtine prin
constatarea a 95 de probe certe din 100 posibile; sau 5 probe din 100 se
accepta sa fie inexacte)
2. gradul de precizie al rezultatului reprezinta intervalul in care poate
fluctua rezultatul obtinut (o precizie de +/-2 pentru un rezultat de 15
exprima posibilitatea unui rezultat situat intre 13-17) <=> exista o sansa
de 95% ca rezultatul asteptat sa fie intre 13 si 17, iar 5% din sanse sunt
ca acesta sa fie mai mic de 13 si mai mare decat 17.

Modelul matematic general de determinare a riscului de audit este:

RA = RI x RC x DR

RA = riscul de audit
RI = riscul inerent de control, general admisibil
RC = riscul caracteristic activitatii de control
DR = capacitatea de detectie a riscului

Riscul general pe care si-l asuma auditorul in respectarea princiipiilor si


derularea activitatii de verificare si certificare a situatiilor financiare ale
exercitiului se situiaza in urmatoarele limite:
 riscul inerent de control ~50%
 riscul caracteristic de control ~50%
Aceste niveluri sunt considerate acceptabile in cazul limitarii
investigatiilor cu privire la calitatea actiunii de inventariere, de determinare a

238
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
valorii actuale a patrimoniului inventariat, la stabilirea amortizarii, la
aprecierea marimii si oportunitatii provizioanelor.
Limita maxima a riscului acceptat de auditori este, in general, de pana la
5%.
Daca auditorul stabileste ca marimea riscului inerent de control nu poate fi
determinata, deoarece nu a participat la inventariere si deci necunoscand
calitatea inventarierii, riscul se afla la nivelul maxim 100%.
In practica nu se procedeaza la determinarea pe cale matematica a riscului
de audit. Experienta a aratat ca riscul de audit se afla la un nivel intermediar
intre riscul ridicat al activitatii de control si nivelul de detectie a riscului care se
afla la limite scazute.

Spre exemplu, daca riscul inerent de audit se evalueaza la un nivel ridicat,


iar riscul de control se evalueaza la un nivel moderat atunci gradul acceptabil
de detectie a riscului este scazut.
La examinarea situatiilor financiare de inchidere a exercitiului, auditorul
este chemat sa stabileasca niveluri anticipate ale riscurilor cu care se confrunta,
parametrii diferitelor conturi si balanta de verificare.
Este indicat ca auditorul sa manifeste maximum de obiectivitate si
scepticism profesional in evaluarea calitatii informatiei contabile constatate in
documentele de evidenta.
Fiabilitatea si obiectivitatea sunt afectate in procesul de audit al conturilor
anuale de relatia inversa dintre marimea riscului de audit si continutul
documentelor de evidenta prevazute a fi auditate, dintre incarcatura
informationala, corectitudinea acesteia si nivelul inerent al riscului, dintre
pragul de relevanta al informatiei si volumul documentelor auditate.

239
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
GLOSAR DE TERMENI UTILIZATI IN NORMELE DE AUDIT
FINANCIAR

Audit = exprimarea de catre auditor a unei opinii conform careia situatiile


financiare au fost stabilite, in toate aspectele lor semnificative, conform unei
referinte contabile identificate (“da o imagine fiddela” sau “prezinta in mod
sincer sub toate aspectele semnificative”)

Audit intern = compartimentul de control din cadrul entitatii, care efectueaza


verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al unitatii si are ca
obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile

240
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Sistem de control intern = ansamblul de politici si proceduri puse in aplicare
de catre directiunea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului,
unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acestei unitati. Acest
procedeu implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor,
prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea
inregistrarilor contabile, stabilirea la timp a informatiilor ffinanciare.

Control substantiv = procedurile folosite de auditor (interventii proprii)


pentru obtinerea de elemente probante.

Audit extern = auditul efectuat de persoane din afara unitatii controlate

Auditor = persoana care isi asuma responsabilitatea intr-o misiune de audit


(persoana fizica sau persoana juridica)
auditor intern
auditor extern

Auditor in functie = auditorul care depune un raport asupra situatiilor


financiare ale exercitiului precedent si care continua sa-si asume aceste functii
si pentru exercitiul in curs

Cabinet de audit = societate care ofera servicii de audit, cuprinzand mai multi
asociati, salariati sau un auditor independent

Formatted: Italian (Italy)


Colaboratori = angajati care participa la audit pe langa un auditor.

241
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Scrisoare de misiune = scrisoare confirmand acceptarea de catre auditor a
unei misiuni de audit, care descrie obiectivul si intinderea auditului, cat si
responsabilitatile fata de client si forma raportului.

Expert = persoana sau cabinet care poseda competentele, cunostintele si o


experienta in alt domeniu decat auditul sau contabilitatea

Asocierea numelui auditorului de informatiile publicate = un auditor


angajeaza responsabilitatea sa asupra informatiilor financiare atunci cand el
redacteaza un raport asupra acestei informatii sau autorizeaza utilizarea
numelui sau in momentul publicarii acestora.

Formatted: Italian (Italy)


Sistem contabil = ansamblul de proceduri si documente ale unei unitati
patrimoniale care permit tratarea operatiunilor in scopul inregistrarii lor in
conturi. Acest sistem permite identificarea, analizarea, calcululul, clasarea,
inregistrarea si recapitularea tranzactiilor si a altor evenimente.

Situatii financiare = conturi anuale = bilant, contul de rezultate (contul de


profit si pierdere), tabloul de finantare (situatia miscarilor de trezorerie, sau un
tablou cu resurse si utilizari), note anexe si alte situatii si documente
explicative care fac parte integranta din situatiile financiare

Situatii financiare rezumate = o intreprindere poate elabora situatii care


rezuma situatiile sale financiare in scopul informarii unor grupuri de utilizatori
interesati numai de principalele trasaturi ale situatiilor financiare ale acelei
intreprinderi

242
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Norme nationale de audit = ansamblul de norme de audit stabilite de catre un
organism competent la nivel national, care au caracter obligatoriu si care se
aplica in realizarea unei misiuni de audit sau de servicii conexe

Practici nationale de audit = ansamblul de reguli de audit care nu au valoarea


de norme definite de un organism competent la nivel national si care sunt in
mod obisnuit aplicate de auditori intr-o misiune de audit sau misiuni conexe.

Servicii conexe = cuprind examenele limitate, examenele pe baza de proceduri


convenite si misiuni de compilare

Proceduri convenite = misiune in care un auditor pune in lucru proceduri de


audit stabilite de comun acord cu unitatea patrimoniala si tertii interesati.
Destinatarii raportului de audit trag ei insile concluziile din lucrarile
auditului. Acest raport este destinat exclusiv partilor care au convenit
procedurile de pus in lucru, caci alte parti care nu cunosc motivele pentru care
s-au convenit procedurile, risc sa interpreteze eronat rezultatele.

Proceduri analitice = constau in analizarea indicatorilor si a tendintelor


semnificative, inclusiv analiza fluctuatiilor si relatiilor cu alte informatii
relevante in cazul in care apar discrepante sau care sunt foarte diferite fata de
valorile previzionate.

Proceduri de control = acele politici si proceduri in plus fata de mediul de


control, pe care conducerea le-a stabilit in scopul indeplinirii obiectivelor
specifice ale activitatii.

243
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Teste de procedura = teste de control care permit obtinerea de elemente
probante privind eficacitatea conceperii sistemelor contabile si de control
intern, ceea ce se traduce prin a stabili daca aceste sisteme sunt proiectate
corespunzator pentru a putea preveni, detetecta si corija erorile semnificative
functionarii controalelor interne in tot timpul exercitiului.

Sondaje in audit = aplicarea procedurilor de audit numai la o parte din


elementele unui sold de cont sau dintr-o categorie de tranzactii, permitandu-i
astfel auditorului sa obtina si sa evalueze elementele probante asupra anumitor
caracteristici ale elementelor selectionate in vederea tragerii unei concluzii
asupra intregii populatii.

Populatia = ansamblul de date din care auditorul selectioneaza un esantion


pentru a ajunge la o concluzie

Formatted: Italian (Italy)


Riscul de esantionare = apare din posibilitatea ca acea concluzie a auditorului
ce este bazata pe un esantion, sa difere de concluzia la care s-ar fi ajuns daca
intreaga populatie ar fi fost supusa aceleiasi proceduri de audit.

Riscul de neesantionare = apare datorita faptului ca majoritatea probelor de


audit sunt mai degraba cuprinzatoare decat concludente, iar auditorul poate
utiliza proceduri neadecvate sau poate interpreta eronat probele si prin urmare
nu recunoaste o eroare.

Asertiune privind conturile anuale = ansamblul de criterii, explicite sau nu,


retinute de catre conducerea unitatii patrimoniale pentru elaborarea situatiilor
financiare (conturilor anuale), care se pot clasifica in:
- existenta: un activ sau o datorie exista la un moment dat

244
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
- drepturi si obligatii: un activ sau o datorie apartine unitatii la o anumita
data
Formatted: Italian (Italy)
- aparitie: o tranzactie sau un eveniment care priveste entitatea in cauza si
care s-a produs in timpul perioadei
- exhaustivitate: toate activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au
fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate
- evaluare: inregistrarea unui activ sau unei datorii la valoarea sa de
inventar
- valorizare: un activ sau o obligatie este inregistrat la valoarea contabila
adecvata, iar veniturile si cheltuielile sunt alocate exercitiului caruia ii
apartin
- prezentarea informatiilor: un element este prezentat, clasificat si descris in
conformitate cu cadrul general de raportare financiara adecvat

Declaratii ale directiunii = declaratii facute de conducerea unitatii auditorului


in cursul unui audit, in mod spontan sau ca raspuns la intrebarile
(chestionarele) puse de auditor

Ipoteza de continuitate a exploatarii = ipoteza conform careia intreprinderea


isi va continua activitatea in viitorul previzibil si nu are intentia de a proceda la
o reducere semnificativa a activitatii sale. In consecinta activele sale sunt
evaluate pe baza costului istoric si nu pe baza valorii nete, realizabila sau
lichidativa

Estimare contabila = evaluarea aproximativa a soldului unui post contabil, in


absenta unei metode de masurare precisa

245
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Documentatie = ansamblul de documente (documente de lucru) pregatite de
auditor, sau pe care auditorul le-a obtinut si pastrat, necesare pentru realizarea
auditului.

Dosare de lucru = documente de lucru = documente care strang informatii


referitoare la natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit efectuate cat
si a rezultatelor acestor proceduri si concluziile la care ajunge auditorul
pornind de la elementele probante culese.

Limitarea intinderii lucrarilor de audit = limitarea campului de investigatii


al auditorului, uneori impusa de intreprindere, alteori dictata de anumite
circumstante (de de exemplu cand calendarul misiunii nu permite auditorului sa
controleze inventarul fizic al stocurilor) sau atunci cand documentele contabile
sunt incomplete sau cand auditorul nu este in masura sa puna in lucru
procedurile apreciate ca necesare.

Risc de audit = riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta


atunci cand exista erori semnificative in situatiile financiare. Elemente
componente:
Riscul inerent = posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de
tranzactii sa comporte erori semnificative izolate sau cumulate cu erori in
alte solduri sau categorii de tranzactii, datorate insuficientei controlului
intern.
Riscul legat de control = reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul
unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa,
fie in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte
solduri sau categorii de tranzactii, sa nu fie prevenita, detectata sau
corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de control intern.

246
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Riscul de nedetectare = este riscul ca procedurile fundamentale de control
utilizate de auditori sa nu detecteze o eroare existenta intr-un sold sau intr-
o categorie de tranzactii, eroare ce poate fi semnificativa, indiferent daca
este considerata in mod individual sau daca este cumulata cu erori din alte
solduri sau categorii de tranzactii.

Non conformitate = este folosit pentru a se face referire la omisiuni sau acte
comise de entitatea controlata in mod intentionat sau nu, care sunt contrare
legilor si reglementarilor in vigoare

Anomalie = informatie financiara deformata ca urmare a unei erori sau fraude

Deficiente majore = insuficiente ale controlului intern care pot avea


repercusiuni semnificative asupra situatiilor financiare

Asigurare asupra fiabilitatii informatiilor = satisfactia auditorului referitor


la fiabilitatea unei declaratii formulate de catre o parte cu privire la alta parte;
gradul de satisfactie atins prin aceasta, nivelul de asigurare care poate fi emis
rezulta din procedurile puse in lucru si din rezultatele obtinute.
Asigurare rezonabila = asigurare ridicata dar nu absoluta, ceea ce se traduce
in raport prin faptul ca informatiile auditate nu sunt deformate de erori sau
anomalii semnificative.

247
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
Bibliografie selectiva

1. Acte normative generale


 Legea nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar
si a Garzii Financiare (MO 64/1991)
 Legea bancara 58/1998 cu modificarile si completarile ulterioare (MO
121/1998)
 Normele 8/1999 ale BNR privind limitarea riscului de credit al bancilor
(MO 245/1999)

248
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor
de coruptie (MO 219/2000)
 Legea 21/1999 privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor (MO
18/1999)
 OG 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv (MO
430/1999)
 HG 720/1991 privind aprobarea normelor de organizare si exercitare ale
controlului financiar (MO 75/1992)
 Ordinul ministrului Finantelor 332/2000 privind aprobarea Normelor
Metodologice Generale pentru organzizarea si organizarea auditul intern in
baza OG 119/1999 (MO 96/2000)
 Audit financiar 2000 (Standarde de audit, Codul privind conduita etica si
profesionala) – Editura Economica 2000
 Auditul financiar contabil, servicii conexe de consultanta in bancile
comerciale – Alexandru Rusovici, Floarea Cojoc, Gheorghe Rusu (Editura
Monitorul Oficial 2001)
 Ghid practic de aplicare a Standardelor internationale de contabilitate
(Editura Economica 2001)
 Practica auditului la institutiile publice si legislatia utila (Editura Adevarul
2000)
 Norme Nationale de Audit (CECCAR 2000)
 Audit Financiar Contabil (Dumitru Scutaru, Editura Economica 1997)
 Expertiza contabila si audit financiar contabil (Mircea Boulescu, Marcel
Ghita – Editura Didactica si Pedagogica 1999)
 Gestiune si audit bancar (Editura pentru stiinte nationale 2001)
 Moneda, credit, banci (Basno, Dardac – Editura pentru stiinte nationale
2001)
 Managementul Riscului Bancar (I. Nitu – Editura Expert 2000)

249
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
 Gestiunea Riscurilor Bancare (Luminita Roxin – Editura Didactica si
Pedagogica 1997)
 Banci, Sisteme de plati, Riscuri (M. Diaconescu - Editura Economica 1999)

2. Acte normative in domeniul creditarii


 Legea bancara nr. 58/1998 cu modificarile si completarile ulterioare ;
 Regulamentul B.N.R. nr. 2/2000 referitor la clasificarea, creditelor si
plasamentelor, precum si la constituirea, regularizarea si utilizarea
provizioanelor specifice de risc de credite ;
 Normele interne ale fiecarei banci in activitatea de creditare

3. Acte normative in domeniul decontarilor


 Ordonanta Guvernului nr. 11/31.01.1996;
 Regulamentul nr. 10/14.11.1994 si circulara nr. 34/1995 a BNR;
 Regulamentul nr. 3/1996 al BNR;
 Regulamentul nr. 1/2001privind organizarea si functionarea la BNR a
Centralei Incidentelor de Plati;
 Scrisoare circulara nr. 17/1997 a BNR;
 Circulara nr. 24/1996 a BNR;
 Circulara nr. 1/1997 a BNR si Ordin BNR nr.37/1997 privind masuri de
reglementare a platilor interbancare.

4. Acte normative in domeniul operatiunilor valutare


 Regulamentul BNR nr.1/2004 privind efectuarea operatiunilor valutare
impreuna cu Normele regulamentului valutar, cu modificarile si
completarile ulterioare;
 Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 si Instructiunile nr.I/1994 de aplicare a
acesteia.

250
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR
5. Acte normative in domeniul operatiunilor cu numerar
 Regulamentul nr.2 /1996 al B.N.R. privind operatiunile de incasari si plati
in numerar
 Regulamentul nr.1/2004 al B.N.R. privind efectuarea operatiunilor valutare
 Regulamentul privind organizarea si functionarea Tezaurului Central
 Circulara nr.4/1996 a B.N.R. privind redistribuirea numerarului
 Circulara nr.7/1998 a B.N.R.
 Scrisoarea circulara nr.V/3/177/1997 a B.N.R.

6. Acte normative in domeniul prevenirii spalarii banilor


 Legea nr. 21/1999
 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 268/1999 privind constituirea Oficiului
National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor

7. Acte normative in domeniul investitiilor


 Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
modificata si completata cu Legea nr.453/2001
 Hotararea Guvernului Romaniei nr.273/1994 privind receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora
 Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii
Formatted: Italian (Italy)
 Hotararea Guvernului Romaniei nr.376/08.07.1994 privind metodologia de
elaborare a devizului general pentru obiectivele de investitii.

251
ION NITU * ALIN NITU – AUDIT BANCAR