Standarde Inv Dezv Finale

Standarde de învăţare şi dezvoltare
pentru copilul de 5-7 ani

Introducere
Pentru toţi cei care contribuiţi la creşterea, îngrijirea şi dezvoltarea copiilor, standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează
acţiunile dumneavoastră în scopul sprijinirii şi stimulării învăţării, dezvoltării normale şi depline a copiilor!
Adulţii sunt cei care au un rol decisiv în acest proces, deoarece copiii depind de ceea ce adulţii creează în jurul lor, de ceea ce ştiu
despre ei şi de modul în care aceştia interacţionează cu ei. Perioada copilăriei timpurii este numită de către unii specialişti perioada „magică”
tocmai datorită schimbărilor şi salturilor uimitoare în toate domeniile dezvoltării care se petrec în acest răstimp. Acumulările ştiinţifice în
domeniul psihologiei copilului, neuropsihologiei, pedagogiei copilului mic, precum şi experienţa confirmată în timp a programelor de educaţie
timpurie din lume au contribuit semnificativ la cunoaşterea mai îndeaproape a modului în care copiii cresc şi se dezvoltă. Aceste acumulări au
stat la baza elaborării standardelor de învăţare şi dezvoltare ale copilului mic.
1. Ce sunt standardele?
În cel mai larg sens, standardele reprezintă un set de afirmaţii care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să
poată să facă. Acestea sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală, atât în mediul
familial, cât şi în cadrul altor servicii de educaţie timpurie.
Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie recunosc:
- unicitatea copilului;
- caracterul global şi integrat al dezvoltării lui;
- rolul activ al copilului în construcţia sinelui şi a propriei învăţări;
- importanţa respectării drepturilor fundamentale ale copilului;
- rolul fundamenal al adultului în îngrijirea, creşterea, dezvoltarea şi educaţia copilului în perioada timpurie.
Standardele reprezintă o resursă, un document ce informează educatorii, părinţii şi toţi adulţii care participă la creşterea, dezvoltarea şi
educaţia copiilor asupra aşteptărilor pe care le pot avea în privinţa copiilor în perioada copilăriei. Ele reflectă finalităţile acţiunilor noastre şi ne
orientează şi îmbunătăţesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului în această perioadă a vieţii, având în vedere în mod holistic
toate domeniile dezvoltării lui.
Formularea standardelor pentru finalizarea grădiniţei (5-7 ani) în Republica Moldova reprezintă un reper important în a formula
expectaţii în privinţa a ceea ce copilul trebuie să ştie şi să poată să facă la această vârstă, înainte de intrarea în şcoală. Întrucât există
diferenţe individuale importante între ritmurile de dezvoltare ale copiilor, aceste standarde sunt flexibile, permiţând mici variaţii de la copil la
copil. Însă prin formularea lor, ele orientează adulţii în procesul lor de participare şi sprijinire a creşterii şi dezvoltării normale şi depline a
copilului.
2
Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare şi învăţare reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi
proiectarea activităţilor din unităţile de educaţie timpurie. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii, şi nu la nivel individual în
sensul diagnosticării profilului de dezvoltare a copilului. Ele au ca scop evaluarea nivelului la care se situează toţi copiii dintr-o grupă,
grădiniţă, raion, sistem. Observarea copiilor în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop pentru cadrul didactic conturarea unui profil al
grupei de copiii pentru a cunoaşte care sunt domeniile de dezvoltare care sunt mai puţin apelate prin activităţile desfăşurate în grădiniţă şi, în
acest mod, a interveni în proiectarea viitoarelor activităţi.
Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului reprezintă punctul de plecare în elaborarea unui întreg sistem de standarde vizînd
resursele umane, serviciile oferite şi politicile publice privind educaţia, îngrijirea şi protecţia copilului de la naştere la 7 ani. Odată elaborate,
aceste standarde au multiple utilizări:
- îmbunătăţirea procesului educaţional din creşe şi grădiniţe;
- îmbunătăţirea curriculum-ului destinat educaţiei copilului de la 1 la 7 ani;
- îmbunătăţirea pregătirii cadrelor de didactice;
- dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor de educaţie destinate părinţilor;
- evaluarea şi îmbunătăţirea programelor educaţionale oferite de creşe şi grădiniţe;
- monitorizarea progresului la nivel de sistem educaţional destinat copiilor de la 1 la 7 ani;
- îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere publică asupra importanţei şi valorii perioadei copilăriei timpurii.
Rolul principal al standardelor este acela de a contribui prin multiplele utilizări pe care le presupun, la o educaţie, îngrijire şi dezvoltare
cît mai sănătoasă a copilului în acord cu ceea ce ne dorim să fie copiii cînd vor creşte. Ele se adresează tuturor părinţilor, instituţiilor care
oferă programe de îngrijire şi educaţie a copiilor mici, instituţiilor care formează resursele umane ce vor lucra cu copiii mici, precum şi factorilor
de decizie din sectoarele de educaţie, îngrijire şi sănătate. Ştiind cum ne dorim să fie copiii noştri, vom şti mai bine cum să le oferim toate
condiţiile pentru a ne împlini aşteptările.
2. Principii orientative privind conţinutul şi implementarea standardelor
2.1. Principii referitoare la conţinutul standardelor
Cadrele didactice, Conţinutul standardelor trebuie să fie adecvat grupei de vârstă a copiilor, luând în consideraţie
părinţii şi alţi adulţi diferenţele individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecărui copil. Fiecare copil este unic în
care participă la modul în care creşte, se dezvoltă şi dobândeşte deprinderi şi competenţe. Copiii trec prin stadii
creşterea, similare de dezvoltare, dar în ritmuri diferite. Nu trebuie să ne aşteptăm ca toţi copiii să atingă
dezvoltarea şi aceleaşi standarde în acelaşi timp sau la acelaşi nivel de performanţă. Astfel, conţinutul
educaţia copiilor standardului trebuie să vizeze aşteptări realiste privind dezvoltarea copilului la vîrsta la care au
mici, utilizează fost elaborate standardele.
standardele ca o
3
modalitate de a Standardele trebuie să recunoască faptul că micii copii sunt participanţi activi la învăţare. Copiii
înţelege mai bine ce nu sunt recipiente pasive pentru cunoştinţe; ei învaţă prin joc, prin implicare activă,
aşteptări pot avea în angajare, explorare şi exploatarea simţurilor – auz, văz, gust etc. Standardele trebuie să
privinţa copiilor în recunoască faptul că toţi copiii trebuie expuşi unei game cât mai bogate de oportunităţi de
raport cu vârsta pe învăţare, în moduri diferite şi în contexte diferite.
care o au şi pentru
a sprijini şi a Conţinutul standardelor trebuie să reflecte faptul că învăţarea şi dezvoltarea copiilor sunt
stimula mai eficient concepte mutidimensionale şi că toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. Trebuie
procesul lor de acordată atenţie tuturor domeniilor deoarece învăţarea şi dezvoltarea copilului este complexă şi
învăţare şi apare traversând simultan toate domeniile de dezvoltare.
dezvoltare.
Conţinutul standardelor ţine cont de importanţa rolului jucat de familie, comunitate şi mediu în
dezvoltarea copilului. Familiile reprezintă un factor semnificativ prin contribuţia lor asupra
dezvoltării şi învăţării copilului de-a lungul întregii vieţi a acestuia. Standardele recunosc faptul că
toţi copiii se dezvoltă şi învaţă în contextul interacţiunilor şi relaţiilor pe care copiii le stabilesc cu
primele persoane care au grijă de ei, părinţii, apoi cu comunitatea apropiată şi mediul în care
trăiesc.
Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învăţa, de a realiza progrese în dezvoltare,

indiferent de dispoziţiile lor fizice sau emoţionale, de experienţele anterioare sau
moştenirea culturală. Setul de standarde este universal şi trebuie dezvoltat pentru toţi copiii,
indiferent de diferenţele culturale, de statut socio-economic, de prezenţa unor deficienţe şi
probleme fizice sau de învăţare. Standardele trebuie să ia în consideraţie această diversitate şi
să se adapteze naturii unice a învăţării şi dezvoltării copilului
Conţinutul standardelor trebuie să ţină cont şi să respecte moştenirea culturală şi diferenţele

lingvistice. Importanţa diversităţii mediilor şi moştenirii culturale trebuie să se regăsească în
standarde.
Standardele trebuie să recunoască faptul că la vârsta timpurie, copiii dobândesc abilităţi

îndeosebi prin utilizarea diverselor strategii de învăţare şi prin construirea de variate
contexte şi medii de învăţare. Contextele de învăţare în perioada timpurie sprijină şi stimulează
învăţarea şi dezvoltarea copiilor mici. Standardele trebuie să recunoască necesitatea existenţei
acestor medii de învăţare şi faptul că ele reprezintă diversitatea modalităţilor de predare şi
învăţare şi diversitatea experienţelor de învăţare şi dezvoltare.
Conţinutul standardelor trebuie să fie orientat de cercetările şi practicile bune din educaţia
timpurie. Întrucât standardele sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor
educaţionale şi a experienţelor educaţionale ale copiilor, ele trebuie să se bazeze pe informaţii
valide, riguroase şi realiste de cunoaştere a dezvoltării copilului şi familiei. Standardele trebuie
să se bazeze pe expertiză şi experienţă în lucrul cu copiii mici.
4
2.1. Principii referitoare la implementarea standardelor
 Bunăstarea copiilor şi respectul pentru familiile lor au

cea mai mare prioritate în implementarea standardelor.  Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o
Familiile reprezintă primul şi cel mai important educator, dată la cinci ani. Pentru ca standardele să rămână
decident şi suport în viaţa copiilor. Implicarea familiilor relevante, sistematice, ele trebuie să fie revizuite periodic
trebuie văzută ca un proces esenţial în implementarea printr-un proces interactiv.
standardelor.
 Implementarea standardelor trebuie evaluată pentru a
 Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini se asigura utilizarea ei adecvată de către familii,
dezvoltarea copiilor, proiectarea programului de unităţile de educaţie timpurie şi comunităţi. Rezultatele
educaţie timpurie şi practicile educaţionale din familie. evaluării trebuie să conducă la o utilizare mai bună a
Standardele trebuie utilizate pentru a ajuta micii copii, acestora.
familiile, educatorii şi programele educaţionale să exceleze.
Standardele nu trebuie utilizate ca instrumente pentru  Pentru utilizarea şi implementarea optimă a
criticarea, excluderea sau sancţionarea copiilor, a cadrelor standardelor trebuie să se asigure suport tehnic şi
didactice sau a familiilor. resurse adecvate. Familiile, educatorii şi ceilalţi adulţi care
sunt implicaţi în dezvoltarea copilului trebuie să fie
 Standardele trebuie utilizate judicios şi în scopul pentru familiarizaţi şi orientaţi în utilizarea adecvată a
care au fost create. Ele trebuie să sprijine familiile care standardelor. Ei trebuie ajutaţi tocmai pentru a se asigura
sunt primele care lucrează cu copiii. Ele nu trebuie utilizate că prin utilizarea lor standardele contribuie la stimularea
pentru a forţa sau opri dezvoltarea copilului sau pentru a dezvoltării copilului în toate domeniile indicate de către
eticheta copilul. standarde.
Standardele:
- NU SUNT un ghid exhaustiv al dezvoltării copilului şi nu trebuie considerate ca o listă de comportamente ce
serveşte drept parcurs fix al dezvoltării copilului. Standardele nu reprezintă un instrument de stigmatizare a copilului.
- NU SUNT un instrument de evaluare a copilului, ele orientează conţinutul instrumentelor de evaluare, dar nu
sunt un substitut al acestora. Ele pot fi utilizate ca o bază pentru observarea copiilor şi realizarea unui profil al grupei
de copii în privinţa domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult solicitate prin activităţile realizate de cadrul didactic.
- NU SUNT un instrument de evaluare a calităţii activităţii didactice a cadrelor didactice.
5
3. Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare
Întrucât copiii învaţă şi se dezvoltă explorând lumea în întregul ei, care solicită şi stimulează copilul sub toate aspectele, standardele de
învăţare şi dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale copilului. Prin interacţiune cu mediul (înţeles în
complexitatea lui – mediul fizic şi fiinţe) copiii trăiesc experienţe ce au implicaţii asupra dezvoltării lui în complexitatea ei. Fiecare acţiune a lor
de cucerire a mediului în care trăiesc şi se dezvoltă, implică atât procese cognitive, operaţii mentale, cât şi trăiri afective şi motricitate. Pentru
a trăi astfel de experienţe, copilul trebuie să fie sprijinit în dezvoltarea sa sub raport cognitiv, socio-emoţional şi fizic.
Toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate, adică dezvoltarea unui domeniu favorizează dezvoltarea copilului într-un alt
domeniu, iar experienţele de învăţare sunt cu atât mai semnificative pentru progresul copilului cu cât ele se adresează simultan tuturor
domeniilor dezvoltării. Ritmul dezvoltării fiecărui domeniu este diferită de la copil la copil.
Fiecare domeniu de dezvoltare, cognitiv, socio-emoţional, fizic, are o anumită specificitate şi de aceea există obiective ale educaţiei
timpurii care sunt specifice unui domeniu, dar a căror realizare determină implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de
dezvoltare. De exemplu, dacă obiectivul este acela de a-l învăţa să mănânce de unul singur, acesta implică pe lângă motricitate, coordonare
oculo-motorie, atenţie şi reacţii emoţionale prin modul în care adultul îl ajută, îl încurajează în mişcările pe care le realizează, precum şi
comunicare cu acesta, numirea obiectelor cu care mănâncă şi a mâncării. La fel, dezvoltarea limbajului poate favoriza sau bloca interacţiunile
sociale ale copilului cu ceilalţi.
Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea specificului acestor domenii şi totodată urmărirea dezvoltării
complete, globale a copilului.
Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii şi, după caz, aspecte specifice ale subdomeniilor. Scopul structurării în acest mod al
domeniilor de dezvoltare este acela de a se asigura cuprinderea tuturor aspectelor importante, a evita suprapunerile dar şi posibilitatea de a
scăpa din vedere anumite dimensiuni importante ale dezvoltării care conturează ideea completă a pregătirii copilului pentru şcoală şi pentru
viaţă.
Domeniile de dezvoltare pentru care au fost elaborate standardele urmează cunoscuta taxonomie a lui Boom şi sunt astfel structurate:
A. Domeniul cognitiv
B. Domeniul socio-emoţionale
C. Domeniul fizic
6
Structura documentului este după cum urmează:
Domeniu de dezvoltare
 Subdomeniu de dezvoltare
 Aspect specific subdomeniului
Standard
Indicator
Activităţi/contexte de învăţare
4. Corelarea domeniilor de dezvoltare cu standardele şi a standardelor cu indicatorii şi cu activităţile de

învăţare
Fiecare standard cuprinde indicatori care explicitează aria generală desemnată de standard. Pentru fiecare indicator sunt sugerate activităţi şi
contexte de învăţare pe care cadrul didactic le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. Indicatorii au
menirea de a acoperi întregul standard, precum toate standardele trebuie să acopere complet întreg domeniul de dezvoltare. Indicatorii sunt
specifici vârstei copiilor şi sunt organizaţi ierarhic în funcţie de complexitate.
Mai jos sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomeniile şi aspectele specifice, apoi pentru fiecare domeniu in parte este prezentată
o scurtă descriere a acestuia care evidenţiază importanţa şi relevanţa fiecărui domeniu pentru dezvoltarea globală a copilului.
După prezentarea fiecărui domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului, urmate de tabelul in care se realizează corespondenţa
între standarde, indicatori şi activităţi/contexte de învăţare.
Domeniile, subdomeniile şi aspectele specifice subdomeniilor, în baza cărora au fost organizate standardele, sunt astfel structurate:
7
A. Domeniul dezvoltării cognitive
Subdomeniu
A.1. Limbaj, comunicare şi premisele citirii şi scrierii
Aspecte specifice subdomeniului

A.1.1. Limbaj şi comunicare (ascultare, înţelegere, vorbire, comunicare, limbaj expresiv, lexic, gramatică, sintaxa
etc.)
A.1.2. Premisele citit-scrisului (mesaj scris-mesaj vorbit, imagine-cuvânt, deprinderi de scris etc)
Subdomeniu
A.2. Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii

A.2.1. Gândirea logică, reprezentări elementare matematice
A.2.2. Cunoaşterea şi înţelegerea lumii
B. Domeniul dezvoltării socio-emoţionale
Subdomeniu
B.1. Dezvoltarea socială

B.1.1. Interacţiunile cu copiii de vârstă apropiată
B.1.2. Interacţiunile cu adulţii
B.1.3. Acceptarea şi respectarea diversităţii
Subdomeniu
B.2. Dezvoltare emoţională

B.2.1. Dezvoltarea conceptului de sine
B.2.2. Dezvoltarea auto-controlului
B.2.3. Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
8
C. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei
Subdomeniu
C.1. Dezvoltarea fizică

C.1.1. Dezvoltarea motricităţii grosiere
C.1.2. Dezvoltarea motricităţii fine
C.1.3. Dezvoltarea senzorio-motorie
Subdomeniu
C.2. Dezvoltarea sănătăţii, igienei şi securităţii personale

C.2.1. Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale
C.2.2. Dezvoltarea securităţii personale
D. Atitudine în învăţare
Subdomenii
D.1. Curiozitate şi interes pentru experienţe noi
D.2. Iniţiativă
D:3. Persistenţă în activităţi
D.4. Creativitate
9
Standarde
de învăţare şi dezvoltare
a copilului de 5-7 ani
10
A. Domeniul dezvoltării cognitive
Subdomeniu
A.1. Limbaj, comunicare şi premisele citirii şi scrierii
Aspecte spefice subdomeniului

A.1.1. Limbaj şi comunicare (ascultare, înţelegere, vorbire, comunicare,
limbaj expresiv, lexic, gramatică, sintaxa etc.)
A.1.2. Premisele citit-scrisului (mesaj scris-mesaj vorbit, imagine-
cuvânt, deprinderi de scris etc)
Subdomeniu
A.2. Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi
înţelegerea lumii

A.2.1. Gândirea logică, reprezentări elementare matematice
A.2.2. Cunoaşterea şi înţelegerea lumii
11
Dezvoltarea cognitivă
Limbajul, comunicarea şi premisele citit-scrisului.
Limbajul, comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea globală a individului şi convieţuirea în societate.
Achiziţionarea limbajului şi a deprinderilor de scris-citit reprezintă un proces complex pe parcursul căruia copiii desluşesc semnificaţia
cuvintelor, utilizarea lor pentru a reda un înţeles şi cum pot utiliza materialele scrise. Prin achiziţionarea limbajului, copiii reuşesc să exprime
idei, să le împărtăşească cu ceilalţi şi să răspundă ideilor şi acţiunilor celorlalţi. Prin achiziţionarea limbajului copilul achiziţionează în fapt un
sistem simbolic complex pe care îl va dezvolta şi rafina pe parcursul întregii vieţi.
Capacitatea de a comunica eficient prin limbaj oral sau scris este esenţială pentru realizarea tuturor activităţilor cotidiene. Limbajul, prin
utilizarea simbolurilor ce reprezintă concepte, joacă un rol fundamental în dezvoltarea deprinderilor de cunoaştere, de gîndire, a logicii şi a
raţionamentului. Limbajul nu este utilizat de copiii doar pentru a transmite idei, gînduri, emoţii ale altora, dar şi pentru a recepta, înţelege şi
interpreta ceea ce cei din jur îi comunică.
Dezvoltarea limbajului se realizează în contexte sociale şi culturale specifice care au un rol determinant asupra copilului. Primul context social
în care copilul întră în contact cu limbajul este familia. Pe măsură ce copilul creşte, contextele sociale devin din ce în ce mai complexe şi mai
diverse. Calitatea comunicării creşte progresiv în funcţie de expunerea copilului la limbaj, materiale scrise şi interacţiune. Primul pas în
comunicare este realizat în simpla interacţiune cu mama imediat după naştere.
Limbajul, comunicarea şi deprinderile de citit-scris sunt puternic intercorelate, de aceea dezvoltarea lor trebuie urmărită în egală măsură.
Dezvoltarea limbajului vizează dezvoltarea vorbirii şi a formelor vorbirii, a vocabularului, a culturii sonore a vorbirii, a structurii şi formelor
gramaticale corecte. Achiziţionarea treptată a tuturor acestor componente conduce la utilizarea constructivă şi cu sens a limbajului în contexte
sociale.
Copiii comunică înainte de a putea utiliza limbajul simbolic. Comunicarea lor se bazează pe achiziţionarea unui set important de capacităţi
precum: conştientizarea limbajului drept convenţie socială, ascultarea, înţelegerea, conversaţia verbală. Copilul prin interacţiune se
familiarizează cu multiplele forme şi intenţii ale comunicării.
Premisele citit-scrisului vizează abilităţile şi comportamentele precursoare formelor convenţionale de scris şi citit. Ele includ receptarea
mesajului scris, al materialelor scrise, conştientizarea mesajului cuprins în materiale tipărite, abilităţi de scriere, de comunicare prin mesaj
scris.
Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii

În primii ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacităţile cognitive ale copilului. El ajunge să cunoască şi înţeleagă mai bine
lumea fizică şi socială din jurul lui şi îşi dezvoltă abilităţi de gîndire, observare, imaginaţie, rezolvare de probleme. Ia contact cu numerele, cu
culorile, cu materiale lichide si solide, cu texturi diferite, cu instrumente diferite. Domeniul dezvoltării gîndirii logice, matematice, ştiinţifice,
precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al conexiunilor dintre fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului, ce nu se
limitează doar la cunoştinţe necesare intrării în şcoală.
Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. Ea se referă la procesele prin care copiii dobîndesc capacitatea de a gîndi, de a
asimila şi a utiliza informaţia pe care o receptează. Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează prin interacţiunea copilului cu mediul fizic şi
social, prin care copiii construiesc mental noi concepte, le descoperă. Totodată copiii învaţă multe lucruri de la adulţi şi de la alţi copii. Acest
12
proces de învăţare prin învăţare şi descoperire se realizează pe multiple căi: prin limbaj, gîndire logică, reprezentare spaţială, gîndire creativă,
muzicală, implicarea mişcărilor corpului etc.
De aceea este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi copiii să fie solicitaţi să:
- analizeze relaţii între obiecte, evenimente, persoane (asemănări, deosebiri, asocieri), pentru a descoperi cauzalitatea, gîndirea critică,
rezolvarea de probleme.
- înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia, operaţiile matematice, măsurarea, gruparea, sortarea, ordonarea, operaţii esenţiale în
viaţa de zi cu zi.
- înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii; acestea se referă la gîndirea ştiinţifică, care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze
cunoştinţele prin investigaţie şi verificare.
- înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător, care sunt condiţiile necesare vieţii.
Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă a copilului.
Pentru domeniul dezvoltării cognitive următoarele standarde au fost elaborate:
Limbaj, comunicare
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte şi să înţeleagă limbajul vorbit.
Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze capacitatea de a vorbi coerent şi a comunica eficient cu copiii şi adulţii.
Standard 3: Copilul ar trebui să demonstreze utilizarea unui vocabular bogat şi progrese în vorbire.
Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să vorbească corect gramatical şi să pronunţe corect cuvintele.
Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească un limbaj expresiv.
Premisele citit-scrisului
Standard 6: Copilul ar trebui să demonstreze înţelegerea sunetelor limbii.
Standard 7: Copilul este conştient de conceptul de mesaj scris şi semnificaţia lui.
Standard 8: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte şi pentru citit.
Standard 9: Copilul ar trebui să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică: desene, semne, forme, pregrafisme.
Gândirea logică, reprezentări elementare matematice
Standard 10: Copilul ar trebui să demonstreze abilitatea de a investiga şi a descoperi
Standard 11: Copilul ar trebui să aibă cunoştinţe despre cantitate, numere şi numărare.
Standard 12: Copilul ar trebui să demonstreze cunoaşterea conceptelor de mărime şi formă.
Standard 13: Copilul ar trebui realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare
Standard 14: Copilul trebuie să fie capabil să explice fenomene, să facă predicţii, să rezolve probleme
Cunoaşterea şi înţelegerea lumii
Standard 15: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediu înconjurător prin observarea şi manipularea
obiectelor.
Standard 16: Copilul ar trebui să fie capabil să numească unele caracteristici ale lumii vii (plante şi animale).
Standard 17: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii nerte.
Standard 18: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială.
13
A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă
A.1. Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului
A.1.1. Aspect specific: Limbaj şi comunicare
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte şi să înţeleagă limbajul vorbit.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

1. Ascultă şi înţelege indicaţiile şi sarcinile Adresaţi întrebări referitoare la sarcinile pe care le are de făcut în cadrul activităţilor în grupuri mici sau
educatoarei, conversaţiile din grupă, povestirile individual.
altor copii.
Încurajaţi conversaţiile, povestirile între copii. Puneţi întrebări despre conţinutul acestor conversaţii,
povestiri.
Utilizaţi ghicitori.
2. Pune întrebări clare despre ceea ce nu înţelege. Oferiţi copiilor în timpul activităţilor posibilitatea de a pune întrebări despre ceea ce nu înţeleg.
Încurajaţi dorinţa de a întreba şi ajutaţi-i în clarificarea întrebărilor.
3. Înţelege conţinutul şi emoţiile (fericire, tristeţe, Organizaţi activităţi de dramatizare a poveştilor, povestirilor preferate de copii, în care personajele
nerăbdare etc.) transmise în poveşti. trăiesc evenimente si sentimente diverse. Încurajaţi copiii să îşi aleagă ce personaj doresc şi să-l
interpreteze, să realizeze o cărticică a personajului.
Organizaţi activităţi în grupuri mici în care copiii să aleagă o poveste şi să o repovestească celorlalţi
colegi.
Realizaţi „interviuri” cu copiii despre o poveste audiată sau citită.
4. Identifică partea de început, de mijloc şi final a Organizaţi activităţi de audiere a unor poveşti şi oferiţi copiilor posibilitatea de a desena o secvenţă din
unei poveşti. poveste care se află la începutul poveştii, la mijlocul poveştii şi la sfîrşit.
Lăsaţi copiii să realizeze lucrări artistice cu secvenţe din diferite momente ale unei poveşti. Solicitaţi-i
să le expună în ordinea evenimentelor în spaţiul destinat începutului, mijlocului şi sfîrşitului poveştii.
Implicaţi copiii în realizarea de cărticele după o poveste.
5. Face diferenţa dintre realitate şi imaginar. Implicaţi copiii în continuarea unei poveşti fantastice şi discutaţi dacă este real sau nu ceea ce se
întîmplă în poveste.
Discutaţi, explicaţi şi oferiţi-le copiilor posibilitatea de a identifica personajele, obiecte reale din viaţa
cotidiană, din cărţi, reviste.
6. Face predicţii pornind de la ceea ce i se citeşte, Implicaţi copiii să facă predicţii în anumite momente ale unei povestiri citite sau ale unor imagini
14
ceea ce i se povesteşte sau de la imagini văzute, prezentate punînd întrebări de tipul: „Şi ce credeţi că s-a întîmplat?”
demonstrînd înţelegerea mesajului vorbit.
Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze capacitatea de a vorbi coerent şi a comunica eficient cu copiii şi adulţii.

7. Vorbeşte suficient de clar pentru a fi înţeles de Oferiţi copiilor oportunitatea de a povesti momente din viaţa lor faţă de alţi colegi, de a împărtăşi
toţi. experienţe trăite de ei.
8. Pune întrebări şi răspunde la întrebări cu Oferiţi copiilor oportunitatea de a pune întrebări pe tot parcursul zilei, în toate momentele şi încurajaţi
înţeles. discuţiile dintre copii prin activităţi în grupuri mici.
9. Răspunde corespunzător şi respectuos într-o Oferiţi copiilor oportunitatea de a comunica atît cu alţi copii cît şi cu adulţi (părinţi, personalul din
convorbire sau discuţie cu copiii şi cu adulţii. instituţie, invitaţi) în diferite momente şi situaţii: la venirea la grădiniţă, în timpul activităţilor
(organizaţi activităţi unde să vină părinţi şi alte persoane invitate), la masa de prînz, la plecare.
Utilizaţi orice oportunitatea din timpul zilei pentru a solicita formule de salut, de politeţe şi adresare
respectuoasă: sosirea la grădiniţă, intrarea în sala de grupă, momentul gustării, utilizarea în comun a
materialelor în activităţi în grupuri mici, strîngerea materialelor, gustarea, masa de prînz, plecarea de
grădiniţă.
10. Utilizează limbajul verbal şi non-verbal Folosiţi imagini cu personaje ce reflectă stări diferite pentru a stimula formularea de întrebări şi
pentru a comunica în scopuri diferite. răspunsuri ce implică limbajul atît verbal cît şi non-verbal.
Propuneţi un joc prin care copiii adresează verbal întrebări şi răspund prin limbaj non-verbal.
Standard 3: Copilul ar trebui să demonstreze utilizarea unui vocabular bogat şi progrese în vorbire.

11. Vorbeşte utilizând propoziţii simple şi Implicaţi copiii în activităţi de povestire a unor experienţe din viaţa lor care au legătură cu tema
dezvoltate până la fraze. activităţilor.
Solicitaţi copiilor explicaţii atunci cînd realizează o activitate sau un produs.
12. Cunoaşte semnificaţia cuvintelor pe care le Puneţi întrebări suplimentare, solicitaţi explicaţii cînd copilul vă povesteşte ceva (Dar de ce s-a
utilizează. supărat...?, Dar tu cum crezi că era mai bine? etc.).
Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi exprima gîndurile prin desen, modelaj, colaj şi cereţi să vă explice
ce au realizat.
Numiţi întotdeauna obiectele din jur.
13. Repovesteşte o povestioară simplă ajutându- Organizaţi activităţi de repovestire pornind de la imagini din poveşti alese de copii.
15
se de imagini, respectând succesiunea
secvenţelor.
14. Utilizează cuvinte noi în discuţiile cu ceilalţi. Oferiţi sarcini de grup mic care solicită utilizarea unor cuvinte noi (nume de obiecte, persoane, stări,
acţiuni, însuşiri etc.), fie pornind de la unele imagini, cărţi, materiale, fie valorificînd contexte din
activităţi precedente, fie prin exploatarea unor situaţii spontane din activitatea zilnică. Apreciaţi
utilizarea de cuvinte noi şi extindeţi discuţiile utilizînd aceste cuvinte.
Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să vorbească corect gramatical şi să pronunţe corect cuvintele.

15. Pronunţă corect şi clar toate sunetele limbii Propuneţi copiilor jocuri de pronunţie utilizînd imagini, obiecte, jucării.
materne.
Implicaţi copiii în activităţi de intonare a unor cîntece, poezii care exersează pronunţia, sau a
onomatopeelor unor animale, fiinţe.
Încurajarea jocurilor lingvistice ale copiilor: combinarea de sunete, silabe ritmice.
16. Utilizează corect în vorbire acordul la gen, Jocuri cu suport concret (imagini, obiecte) care solicită utilizarea acordului gramatical: copilul bea
număr, persoană, timp. apă/copiii beau apă, maşina e albă/maşinile sunt albe, mama e tînără/tata e tînăr etc.
Valorificaţi povestirea după imagini, explicarea unor experimente, explorarea unor obiecte vii şi nevii,
pentru utilizarea acordului gramatical.
Valorificaţi orice moment al zilei pentru a solicita formularea de propoziţii simple sau compuse
acordînd atenţie acordului gramatical. Modelaţi exprimarea corectă a copilului printr-o exprimare
corectă a dumneavoastră în întrebări, răspunsuri, comentarii, observaţii.
Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească un limbaj expresiv.

17. Modulează volumul, tonul şi ritmul vorbirii Oferiţi copiilor oportunitatea de a se implica în jocuri simbolice în care copiii interpretează roluri
în funcţie de context şi scop. diferite.
18. Recită expresiv poezii şi interpretează roluri Planificaţi permanent activităţi în Centrul de Joc Simbolic, puneţi la dispoziţie recuzită pentru
ale diverselor personaje. interpretarea diferitelor personaje.
Încurajaţi copiii să se înveţe reciproc poezii.
16
A. Domeniu: Dezvoltarea cognitivă
A.1. Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului
A.1.2. Aspect specific: Premisele citit-scrisului
Standard 6: Copilul ar trebui să demonstreze înţelegerea sunetelor limbii.

19. Recunoaşte sunetul cu care încep cuvintele. Valorificaţi permanent unele momentele de rutină, cerînd copiilor al căror nume începe cu un anumit
sunet să aranjeze tacîmurile pe masă sau să împartă anumite materiale.
20. Recunoaşte două sau trei cuvinte care încep Puneţi la dispoziţia copiilor jucării, materiale, imagini ce denumesc obiecte, fiinţe, animale, fenomene,
cu acelaşi sunet. ce încep cu acelaşi sunet.
Implicaţi copiii în jocuri de recunoaştere a obiectelor, materialelor care încep cu acelaşi sunet.
21. Construieşte rime din cuvinte familiare. Audiaţi poezii cu rimă şi cântecele scurte. Incurajaţi construirea de rime prin asocierea lor cu mişcarea
ritmică, cu dansul. Încurajaţi compunerea de poezii şi cîntecele scurte.
Jucaţi jocuri de rime: oferiţi prima silabă a cuvîntului şi copiii să o găsească pe cea de-a doua: ma-să,
ca-să, pan-tof, car-tof, etc.
Standard 7: Copilul este conştient de conceptul de mesaj scris şi semnificaţia lui.

22. Recunoaşte textul scris în toate contextele Oferiţi copiilor un mediu în care textul scris este prezent în toate spaţiile. Atrageţi-le atenţia asupra lor
unde îl întâlneşte. şi citiţi împreună cu copiii ce scrie.
23. Înţelege că limbajul scris exprimat prin Utilizaţi reţete scrise de membrii ai familiei şi utilizaţi-le în sala de grupă pentru a găti împreună cu
imagini şi cuvinte conţine informaţie. copiii.
Oferiţi copiilor cărţi cu imagini, diapozitive, diafilme, postere şi discutaţi despre mesajul transmis de
acestea.
Implicaţi copiii în activităţi de construcţii în care le puneţi la dispoziţie imagini şi mesaje scrise pe care
le pot utiliza.
24. Recunoaşte unele litere şi cuvinte familiare în Puneţi la dispoziţia copiilor în mod curent materiale scrise, cărţi şi încurajaţi recunoaşterea de litere şi
texte scrise. cuvinte pe care copiii le-au mai întîlnit.
17
Valorificaţi toate oportunităţile de expunere a copiilor la materiale scrise în toate centrele de activitate
şi în sala de grupă.
25. Demonstrează că ştie că o propoziţie e Oferiţi copiilor materiale scrise cu propoziţii scurte, cartonaşe cu cuvinte, alfabetar. Încurajaţi formarea
formată din cuvinte, că într-o propoziţie cuvintele de cuvinte şi propoziţii.
se separă prin spaţiu şi că un cuvânt e format din
silabe şi litere.
26. Recunoaşte unele semne convenţionale Puneţi la dispoziţia copiilor cărticele cu dialoguri şi încurajaţi curiozitatea copiilor în privinţa semnelor
folosite în scris. convenţionale. Încurajaţi utilizarea semnelor convenţionale în scrierile copiilor.
Discutaţi despre prognoza meteo şi identificaţi semnele convenţionale. Utilizaţi hărţi geografice pentru
a identifica semne convenţionale geografice, semne rutiere etc.
27. Recunoaşte diferenţa dintre o poezie şi un Încurajaţi copiii să realizeze cărticele de poezii sau de poveşti în cadrul activităţilor tematice. Oferiţi-le
text în proză. oportunitatea de a alege ce vor să scrie: o poveste/povestire sau o poezie?
Standard 8: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte şi pentru citit.

28. Demonstrează interes pentru cărţi şi poveşti Valorificaţi momentele de activitate în grup mare sau grup mic, de pregătire pentru somn, de relaxare
citite cu voce tare. prin lecturarea unor cărţi potrivite vîrstei copiilor.
29. Demonstrează că ştie să folosească o carte. Acordaţi timp copiilor în fiecare zi să poată „citi”. Propuneţi copiilor sarcini în grup mic sau
individuale care solicită utilizarea de cărţi de poveşti, enciclopedii, reviste etc.
Indicaţi detalii ale cărţii precum prima copertă, ultima copertă, autorul, anul apariţiei, cuprinsul,
numărul de pagini etc.
30. Doreşte să răsfoiască şi să citească Oferiţi zilnic copiilor posibilitatea de a-şi alege o carte preferată şi de a se retrage într-un loc liniştit al
independent. sălii pentru a răsfoi şi a citi.
Standard 9: Copilul ar trebui să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică: desene, semne, forme, pregrafisme.

31. Utilizează forme şi desene familiare pentru a Propuneţi copiilor sarcini care implică exprimarea în scris a unor gînduri, idei, sentimente: să deseneze
reda gânduri, idei, sentimente. ce le-a plăcut mai mult dintr-o poveste, să realizeze un afiş în care să invite părinţii la un eveniment etc.
Incurajaţi activităţi în pereche în care un copil „dictează” şi celălalt „scrie”.
32. Utilizează pregrafisme pentru a reda gânduri, Încurajaţi copiii să realizeze mici cărticele despre personaje preferate, despre animale preferate, în care
idei, sentimente. să le scrie gîndurile şi sentimentele lor.
18
33. Scrie propriul nume sau alte nume, cuvinte Propuneţi copiilor să realizeze felicitări, invitaţii către persoane din familie sau persoane cunoscute
simple pentru a participa la un eveniment sau pentru a le oferi de ziua de naştere a acelor persoane.
Realizaţi împreună cu copiii etichete pentru diverse locuri şi materiale din sala de grupă.
34. Explorează corespondenţa dintre sunet şi Scrieţi împreună cu copiii cuvinte în timpul activităţilor în grupuri mici sau a sarcinilor individuale.
literă scrisă în timp ce scrie.
Scrieţi pe fiecare lucrare realizată numele copiilor şi rostiţi-l împreună cu aceştia.

A.2. Subdomeniul: Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea
lumii
A.2.1. Aspect specific: Gândirea logică, reprezentări elementare matematice
Standard 10: Copilul ar trebui să demonstreze abilitatea de a investiga şi a descoperi

35. Experimentează pentru a descoperi relaţiile Oferiţi copiilor posibilitatea de a experimenta: să pună gheaţă în apă pentru a vedea cum se topeşte, să
cauzale (dacă... atunci..) dintre fenomene. pună lăstare în apă pentru a vedea cum dau rădăcină, să pună zahăr, ulei, făină în apă etc.
36. Experimentează pentru a descoperi relaţiile Realizaţi experimente în care factorul timp este important: dezgheţul, dizolvarea, deshidratarea,
temporale (mai târziu, peste puţin timp, azi, îngrijirea unei mici răni, uscarea unui perete, a unui burete, a unei vopsele etc. Atrageţi atenţia asupra
mâine) dintre fenomene relaţiilor de timp.
37. Experimentează pentru a descoperi relaţiile Incurajaţi jocurile de construcţii în grupuri mici sau individual pentru a exploata relaţiile spaţiale,
spaţiale (deasupra, dedesubt, lângă, mai sus, mai poziţionarea pieselor pentru a rezista construcţia.
jos) dintre obiecte.
Jucaţi jocuri care necesită poziţionarea obiectelor în raport cu altele.
Realizaţi o hartă a sălii de clasă, a grădiniţei.
Standard 11: Copilul ar trebui să aibă cunoştinţe despre cantitate, numere şi numărare.

38. Estimează raporturile cantitative dintre două Oferiţi ocazii de a compara două obiecte sau grupuri de obiecte prin estimare: Sunt mai multe piese în
obiecte sau două grupuri de obiecte (mai coşulet decît pe masă sau mai puţine? Sunt mai multe linguri decît furculiţe sau tot atîtea?
mult/mai puţin/tot atât, mai multe/mai puţine/tot
atâtea)
19
39. Utilizează numerele şi numărarea pentru a Estimaţi un număr de obiecte pe care îl aveţi sau îl vedeţi şi număraţi cu glas tare.
determina cantitatea.
Jucaţi jocuri de estimare a cantităţii: Sunt destule....pentru toţi copiii?
40. Numără cu uşurinţă până la 20. Solicitaţi frecvent copiilor să numere cîţi copii sunt prezenţi în grupă, cîţi copii lucrează la măsuţă, cîţi
au terminat o sarcină etc.
41. Recunoaşte cu uşurinţă cifrele de la 1 la 10. Încurajaţi utilizarea de numere în jocurile simbolice: la magazin – inventarul produselor, la farmacie –
numărul pastilelor, etc. Încurajaţi copiii să scrie vîrsta lor, vîrsta părinţilor, numărul străzii pe care
locuiesc, numărul de apartamente etc.
42. Numeşte ordinea unui obiect dintr-un şir de Realizaţi calendarul zilelor de naştere ale copiilor şi stabiliţi în fiecare lună în ce ordine îşi vor sărbători
10 (al doilea, al cincilea) zilele.
Oferiţi oportunitatea de a-şi alege un obiect dintr-un şir de obiecte, numindu-i ordinea.
Standard 12: Copilul ar trebui să demonstreze cunoaşterea conceptelor de mărime şi formă.

43. Identifică şi numeşte obiecte care au formă de Creaţi oportunităţi pentru activităţi de colaje în care copiii să utilizeze formele geometrice, numind
triunghi, cerc şi pătrat/dreptunghi în mediul formele: Triunghiul acesta poate fi acoperişul unei case, iar pătratul camerele.
înconjurător şi în materiale tipărite.
Propuneţi copiilor în Centrul de Jocuri de masă activităţi de construcţii cu obiecte de formă geometrică.
Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor geometrice în spaţiul din grupă sau în materiale scrise afişate.
44. Compară obiecte de aceeaşi formă după unul Jucaţi jocuri de selectare a obiectelor cu formă geometrică după un criteriu sau după două criterii
sau două criterii. (culoare, mărime, grosime): Să facem ordine în cutia cu lego!;
45. Realizează modele geometrice prin alternarea Realizaţi în grupuri mici sau individual activităţi de artă în care copiii să creeze modele artistice (colaje,
formelor şi mărimilor. desene, puzzle-uri, lego, cuburi, modelaje, etc.).
Standard 13: Copilul ar trebui realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare

46. Ordonează obiecte în ordine crescătoare sau Realizaţi scenete cu obiecte, păpuşi de mărimi diferite în care copiii trebuie să le aşeze în ordine
descrescătoare în funcţie de lungime, mărime. crescătoare sau descrescătoare.
47. Grupează obiectele după un anumit criteriu Alegeţi împreună cu copiii criterii după care să aranjaţi obiectele într-un raft, în cutii.
(culoare, formă, mărime, nume, gen)
20
48. Explică gruparea unor obiecte.
49. Cunoaşte caracteristici ale obiectelor şi Utilizaţi vase pentru măsurarea volumului lichidelor, centimetru pentru măsurarea lungimii, cîntar etc.
fenomenelor după care pot fi măsurate: lungime, Puneţi la dispoziţia copiilor diverse instrumente de măsurare. Realizaţi grafice cu măsurătorile copiilor.
volum, greutate, timp, temperatură.
50. Măsoară corpuri lichide şi solide utilizând
măsuri convenţionale (cîntarul, rigla, centimetrul,
termometrul etc.) şi neconvenţionale (bucăţi de
sforă, măsura pasului, sticlute, de plastic,
continere de diferite mărimi de plastic etc.)
Standard 14: Copilul trebuie să fie capabil să explice fenomene, să facă predicţii, să rezolve probleme

51. Face predicţii în baza fenomenelor observate. Implicaţi copiii în experimente de genul „dacă... atunci”: Dacă pun apă prea multă în această ceşcuţă
ce se va întîmpla? Dacă pun prea multă greutate în punga aceasta de plastic ce se va întîmpla?
52. Utilizează strategii simple pentru a rezolva Puneţi probleme simple copiilor şi oferiţi posibilitatea de a găsi soluţii. Ex: Trebuie să construim acest
probleme. palat, dar nu avem suficiente cuburi mari...; Trebuie să ducem toate materialele acestea în dulapuri şi
nu ştiu cum ar fi cel mai simplu....
53. Înţelege că există mai multe căi de a rezolva Indicaţi copiilor avantajele şi dezavantajele mai multor soluţii ale unei probleme şi ajutaţi-i să o
o problemă. găsească pe cea mai bună.

A.2. Subdomeniul: Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea
lumii
A.2.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii
Standard 15: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediu înconjurător prin observarea şi manipularea
obiectelor.
54. Colectează informaţii despre mediu utilizând Încurajaţi copiii să strîngă date (desene, poze, obiecte) în urma observării, explorării mediului
21
simţurile, observarea, manipularea şi conversaţia. dimprejurul grădiniţei.
55. Poate utiliza obiecte, materiale şi Puneţi la dispoziţia copiilor instrumente, echipamente pentru a putea explora obiectele şi fenomenele
echipamentele (magneţi, lupe, microscop etc.) din jur.
pentru a strânge informaţii despre lucrurile şi
Propuneţi copiilor sarcini de explorare cu ajutorul instrumentelor şi echipamentelor.
fenomenele care îl înconjoară.
Standard 16: Copilul este capabil să numească unele caracteristici ale lumii vii (plante şi animale).

56. Numeşte câţiva factori care infuenţează Realizaţi în sala de grupă activităţi de îngrjire a plantelor pentru a observa ce factori infuenţează
lumea vie (apa, lumina, căldura, aerul). creşterea unei plante. Orientaţi observarea copiilor asupra schimbărilor de la o zi la alta.
57. Înţelege şi poate descrie ciclul vieţii în lumea Citiţi copiilor cărţi despre cum plantele, animalele apar pe lume, cresc, se dezvoltă şi mor.
vie (plante şi animale).
Propuneţi-le copiilor să spună o poveste sau să deseneze despre un animal care se schimbă în timp.
58. Demonstrează grijă şi interes pentru animale Aduceţi plante, peşti pentru a le îngriji copiii şi în baza discuţiilor despre factorii care influenţează
şi plante. viaţa, atrageţi-le atenţia asupra consecinţelor neîngrijrii lor corespunzătoare.
Citiţi poveşti despre animale care au fost îngrijite corespunzător, despre animale pe care le au copiii
acasă şi cum le îngrijesc.
Standard 17: Copilul observă şi descrie caracteristici ale lumii nerte.

59. Descrie importanţa apei şi luminii şi căile de Discutaţi despre rolul apei şi luminii în viaţa de zi cu zi.
protecţie împotriva lor.
Analizaţi sursele naturale şi artificiale de lumină şi căldură şi discutaţi despre consecinţele lipsei lor sau
60. Numeşte şi face diferenţa între surse naturale ale abundenţei lor, despre măsuri de protecţie.
şi artificiale de căldură, precum şi beneficiile lor.
61. Cunoaşte, descrie şi deosebeşte Realizaţi un calendar al naturii cu cele patru anotimpuri şi propuneţi-le copiilor să-l completeze cu
caracteristicile de bază ale anotimpurilor. imagini care reflectă schimbările din natură survenite în fiecare anotimp. Ajutaţi copiii în observarea
schimbărilor naturii.
62. Demonstrează cunoştinţe de bază despre Valorificaţi conţinutul poveştilor, al enciclopediilor şi experienţa personală a copiilor pentru a înţelege
soare, lună şi stele. ce sunt soarele, luna, stelele.
63. Copilul cunoaşte unităţile de timp (minute, Utilizaţi momente din viaţa copiilor pentru a percepe timpul: de ex. Cîte zile mai sunt pînă la ziua ta?
ore, zile, săptămâni, luni, ani). Peste cîte săptămîni vine Crăciunul? etc.
22
Valorificaţi zilnic momentele de activitate şi rutină pentru a preciza orele sau minutele pînă la ora
mesei, a somnului.
Introduceţi o temă şi precizaţi durata ei: o zi, o săptămînă, două săptămîni.
64. Recunoaşte unele relaţii între fenomene Stimulaţi observarea fenomenelor naturale pentru a înţelege relaţiile dintre ele: de ex. Dacă e înnorat,
naturale. s-ar putea să plouă; Dacă plouă, se udă grădina şi plantele vor putea creşte; Dacă sunt stele înseamnă
că este senin, etc.
Standard 18: Copilul descoperă omul ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială.

65. Cunoaşte principalele caracteristici ale Utilizaţi experienţa de viaţă cotidiană a copiilor. Încurajaţi observarea corpului uman şi a condiţiilor de
omului ca fiinţă vie. viaţă ale omului în medii diferite. Corelaţi informaţiile despre caracteristicile lumii vii cu
caracteristicile omului.
66. Enumeră câteva asemănări şi deosebiri între Organizaţi copiii în grupuri mici care reprezintă: oameni, animale, plante. Cereţi-le ca în grup să
oameni, animale şi plante. găsească caracteristicile lor şi să le prezinte folosind imagini, desene, poezii etc. Discutaţi asemănările
şi deosebirile.
67. Cunoaşte condiţiile specifice ale vieţii umane Propuneţi copiilor să realizeze cărticele, lucrări artistice despre locul în care trăiesc, despre locul în care
şi semnificaţia lor. trăiesc bunicii lor, despre locuri pe care le-au vizitat. Analizaţi condiţiile de viaţă (clima, relief,
locuinţe, alimentaţie etc.) şi importanţa lor pentru om.
Citiţi poveşti despre alte popoare şi ţări şi condiţiile lor de viaţă.
68. Demonstrează începutul înţelegerii Discutaţi despre poluare şi rolul ei asupra mediului, despre consecinţele defrişării pădurilor. Valorificaţi
impactului activităţii umane asupra mediului. experienţe şi ştiri despre fenomene naturale pe care copiii le aud în jurul lor pentru a discuta despre
impactul activităţii umane asupra mediului.
69. Exprimă interes pentru activităţile de Mergeţi cu copiii în parcuri sau în excursii şi observaţi mediul cum este îngrijit. Discutaţi cu copiii
protejare a mediului. despre consecinţele unui astfel de comportament asupra mediului. Întrebaţi-i ce ar face pentru a
îndrepta aceste comportamente?
23
Domeniul dezvoltării socio-emoţionale
Subdomeniu
B.1. Dezvoltarea socială
Aspecte specifice
B.1.1. Interacţiunile cu copiii de vârstă apropiată
B.1.2. Interacţiunile cu adulţii
B.1.4. Interacţiune în grup
B.1.3. Respectarea diversităţii
Subdomeniu
B.2. Dezvoltare emoţională
Aspecte specifice
B.2.1. Dezvoltarea conceptului de sine
B.2.2. Dezvoltarea auto-controlului
B.2.3. Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
24
Dezvoltarea socio-emoţională
„Oamenii sunt fiinţe sociale. În toate etapele vieţii, oamenii interacţionează unul cu celălalt. A învăţa cum să fii în jurul celorlalţi este esenţial.
de ceilalţi. Într-adevăr, copiii îşi construiesc cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. Copiii sănătoşi în toate culturile dezvoltă ataşament
faţă de adulţi importanţi pentru ei” (1, p. 41).
Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau semnificaţie experienţelor copiilor de acasă, de la
grădiniţă, din comunitate. Ea influenţează semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală.
Încă din primele clipe ale vieţii copiii stabilesc interacţiuni cu părinţii, alte persoane din familie, cu alţi copii şi adulţi. Calitatea acestor
interacţiuni stimulează dezvoltarea socio-emoţională adecvată a copiilor. Specificul acestui domeniu este dat de strînsa legătură care există
între planul social şi cel emoţional. Ambele dimensiuni se completează reciproc şi sunt interdependente. Interacţiunile sociale reuşite fac
posibilă dezvoltarea unei imagini de sine pozitivă şi a autocontrolului.
Dezvoltarea socială
Relaţiile sociale pozitive se formează atunci cînd copiii înţeleg semnificaţia diferitelor comportamente, cînd sunt capabili să se adapteze
diferitelor contexte sociale şi sunt implicaţi în activităţi de grup. Interacţiunile cu cei apropiaţi joacă un rol central în „sănătatea” socio-
emoţională a copilului, oferind sentimentul de stabilitate, securitate, apartenenţă şi astfel hrănind dorinţa de învăţare ale copilului. Relaţiile pe
care le stabileşte copilul cu ceilalţi necesită siguranţă, receptivitate, disponibilitate şi confort emoţional. Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi
de cooperare, de negociere, de a conduce şi a fi conduşi, de a lega prietenii, de a-şi exprima sentimentele într-o manieră acceptată social.
Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea încredere şi a interacţiona cu uşurinţă cu aceştia, precum şi
capacitatea lor de a recunoaşte diferitele roluri sociale ale acestora.
Prin interacţiunea cu copiii, copilul exersează cooperarea, capacitatea de a stabili şi a menţine relaţii de prietenie, învaţă să ţină cont de
dorinţele şi nevoile celorlalţi, învaţă să respecte drepturile altor copii. De asemenea, contactul social cu ceilalţi copii este o sursă importantă
pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni, diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. Adaptarea la diversitate,
respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive, precum şi empatia reprezintă competenţe importante ale dezvoltării sociale.
Dezvoltarea emoţională
Capacitatea copiilor de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii, de a şi le stăpîni, de a le controla, de a înţelege şi a răspunde emoţiilor
altora reprezintă paşi importanţi în dezvoltarea emoţională a copilului. Locul central însă îl constituie dezvoltarea conceptului de sine, a
percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături, capacităţi, motivaţii, dorinţe, nevoi, preferinţe, roluri sociale. Încetul cu încetul copilul va
ajunge să-şi răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?”. La fel de importantă în ecuaţia dezvoltării emoţionale este încrederea în sine,
convingerea că poate face ceea ce îşi propune, independenţa şi responsabilitatea personală, sentimente care alimentează şi susţin dorinţa
naturală a copiilor de cunoaştere, explorare, descoperire.
Exprimarea şi înţelegerea propriilor emoţii şi a emoţiilor celorlalţi de la emoţiile primare (bucurie, frică, mînie) la cele mai complexe (mîndrie,
ruşine, vină) constituie competenţe specifice domeniului emoţional. Copilul învaţă să le simtă, învaţă să le exprime şi să le recunoască.
Pentru domeniul dezvoltării socio-emoţionale au fost elaborate următoarele standarde:
25
Dezvoltare socială
Interacţiuni cu copiii de vîrstă apropiată

Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive şi de respect cu copiii de aceeaşi vîrstă sau de
vîrstă apropiată
Standard 2: Copilul ar trebui să poată manifesta empatie faţă de copiii cu care interacţionează.
Interacţiuni cu adulţii
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive cu adulţii.
Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere şi respect în comunicarea cu adulţii din anturajul său
Interacţiune în grup
Standard 5: Copilul ar trebui să demonstreze abilităţi de cooperare în interacţiunile de grup.
Respectarea diversităţii
Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască asemănările şi deosebirile dintre oameni.
Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste respect faţă de deosebirile dintre oameni.
Dezvoltare emoţională
Dezvoltarea conceptului de sine

Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea însuşirilor proprii
Standard 9: Copilul ar trebui să manifeste satisfacţie pentru propriile reuşite şi încredere în sine
Dezvoltarea autocontrolului
Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să îşi controleze propriile emoţii.
Standard 11: Copilul ar trebui să demonstreze responsabilitate personală
Standard 12: Copilul ar trebui să manifeste independenţă în acţiunile sale
Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să îşi exprime corespunzător emoţiile.
26
B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emoţională
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socială
B.1.1. Aspect specific: Interacţiunile cu copiii de vârstă apropiată
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive şi de respect cu copiii de aceeaşi vîrstă sau de
vîrstă apropiată

70. Interacţionează din proprie iniţiativă cu copii Oferiţi frecvent copiilor oportunitatea de lucru în grup, de a-şi alege partenerii de joc sau de activitate.
de aceeaşi vîrstă sau de vîrstă apropiată în diferite
Încurajaţi copiii să se apropie şi să facă cunoştinţă cu nou veniţii în grup; să formuleze propuneri de
contexte.
joc, de prietenie.
Demonstraţi personal modele de iniţiere a contactelor cu persoane noi.
71. Cere ajutor altor copii atunci când are nevoie. Oferiţi copiilor sarcini în grup mic care necesită colaborarea între copii, ajutorul reciproc.
72. Oferă ajutor copiilor din jurul său atunci cînd Demonstraţi personal modele de a acorda ajutor copiilor.
au nevoie.
Încurajaţi sprijinul reciproc între copii.
Selectaţi din viaţa cotidiană şi din poveşti, povestiri situaţiile cînd cineva are nevoie de ajutor. Întrebaţi
ce ar face ei dacă s-ar afla într-o situaţie asemănătoare.
73. Se identifică drept prieten al unor copii din Realizaţi un studiu tematic despre prietenie. Discutaţi cu copiii despre relaţii de prietenie; propuneţi să
diverse medii apropiate (la grădiniţă, la bloc, la relateze despre prietenul (prietena) său (sa); despre ce înseamnă să fii prieten cuiva şi să ai prieteni.
serviciul părinţilor, la bunica) şi îi identifică pe ei
ca prietenii săi.
74. Caută soluţii pentru rezolvarea problemelor Selectaţi situaţii problematice în interacţiunea dintre copii din diverse povestiri, imagini. Discutaţi şi
apărute în interacţiunea cu copiii, fără a-l implica căutaţi soluţii împreună cu copiii, întrebîndu-i ce ar face dacă ei ar fi în acea situaţie.
pe adult.
Apreciaţi copiii care găsesc soluţiile unor situaţii problematice fără a apela la adult.
75. Recunoaşte greşelile în relaţiile cu alţi copii Observaţi situaţiile conflictuale şi încurajaţi copiii să-şi ceară iertare; îndemnaţi-i să încerce să repare
şi încearcă să le repare, cerându-şi scuze, situaţia; să compenseze pierderile. Oferiţi-le soluţii.
propunând alte soluţii.
27
Standard 2: Copilul ar trebui să poată manifesta empatie faţă de copiii cu care interacţionează.

Selectaţi situaţii din viaţa copiilor şi demonstraţi copiilor că fiecare copil are dorinţele şi nevoile sale.
76. Ţine cont de dorinţele şi nevoile altor copii.
Valorificaţi momentele potrivite din situaţiile cotidiene pentru a aprecia copiii care ţin cont de dorinţele
şi nevoile altora (de ex. cedarea unei jucării, a unui material, a unei opţiuni, acceptarea unei
propuneri/dorinţe diferite)
77. Demonstrează compasiune faţă de alţi copii Îndemnaţi copiii să se apropie şi să-i sprijine pe cei care au o neplăcere; să se bucure de succesele
din grupă. colegilor.
Atrageţi atenţia copiilor asupra acţiunilor reuşite ale altor colegi şi propuneţi-le sa-i felicite.
Apreciaţi copiii care demonstrează compasiune.
78. Îşi exprimă emoţiile fără a răni alţi copii. Citiţi poveşti despre întîmplări cu copii cărora nu le păsa de ceea ce simt ceilalţi. Valorificaţi situaţii de
viaţă pentru a discuta despre cît de important este să îţi pese de ce simte cel de alături. Folosiţi proverbe
precum „Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face”.

B.1.2. Aspect specific: Interacţiunile cu adulţii
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive cu adulţii.

79. Urmează indicaţiile adultului. Formulaţi permanent indicaţii clare. Explicaţi copiilor necesitatea de a urma indicaţiile adulţilor,
încurajaţi-i să le îndeplinească.
80. Identifică diferite tipuri de relaţii între copii şi Acordaţi copiilor posibilitatea să vorbească despre persoane din viaţa lui şi clarificaţi ce tipuri de relaţii
adulţi în experienţa sa (familiale, de prietenie, pot exista între oameni.
copil - educator/învăţător, etc.)
Discutaţi cu copiii despre relaţiile dintre copii şi educator, copii şi învăţător.
81. Acordă ajutor adultului fiind solicitat. Solicitaţi sprijinul copiilor în variate situaţii şi apreciaţi permanent ajutorul acordat. Explicaţi copiilor
ca şi adulţii au nevoie de ajutorul lor. Întrebaţi copiii cum îşi ajută părinţii în diverse situaţii.
28
82. Acceptă adultul în anumite situaţii de joc. Implicaţi-vă în jocul copiilor în diverse ipostaze: organizator, partener, consilier.
83. Recunoaşte greşelile în relaţiile cu adulţii şi Demonstraţi, în interacţiunea cu copilul, capacitatea de a vă recunoaşte greşelile şi de a le repara.
încearcă să le repare. Oferiţi exemple de modalităţi de a repara situaţia.
Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere şi respect în comunicarea cu adulţii din anturajul său

85. Demonstrează încredere într-un adult Trataţi copilul cu respect, grijă şi sinceritate; demonstraţi bunăvoinţă, corectitudine şi înţelegere.
apropiat.
86. Se comportă adecvat şi cu respect cu adulţii. Discutaţi şi demonstraţi copiilor regulile de comportare, încurajaţi respectarea lor. Discutaţi despre
întîmplări cotidiene sau povestiri în care copiii s-au comportat sau nu s-au comportat respectuos.
Invitaţi adulţi în sala de grupă (cadre didactice, părinţi, alţi invitaţi) şi salutaţi-i şi vorbiţi-le politicos de
fiecare dată cînd vă adresaţi acestora. Apreciaţi copiii care utilizează formulele de politeţe.
Organizaţi plimbări şi vizite în locuri publice. Atrageţi atenţia asupra modului de adresare. Jocul
„Cuvinte magice”.
87. Caută ajutor, protecţie şi confort la adulţii Remarcaţi cazuri din viaţa cotidiană, din poveşti, filme, care ilustrează cum să procedeze copiii când au
apropiaţi. nevoie de ajutor, de sprijin, de confort. Selectaţi situaţii şi moduri de a cere ajutor de la adulţi şi
antrenaţi copiii să formuleze cererea de ajutor, când au nevoie.

B.1.3. Aspect specific: Interacţiune în grup
Standard 5: Copilul ar trebui să demonstreze abilităţi de cooperare în interacţiunile de grup.

88. Face schimb de jucării şi alte obiecte cu alţi Demonstraţi copiilor cum pot fi distribuite jucăriile într-un joc sau alte obiecte. Propuneţi-le copiilor
copii. sarcini care necesită schimbul de materiale între ei.
89. Cooperează cu alţi copii în activităţile în Propuneţi copiilor sarcini care pot fi realizate în grupuri mici, demonstraţi-le cum pot fi distribuite
grupuri mici. rolurile. Oferiţi-le copiilor posibilitatea de a-şi alege grupul în care doreşte să lucreze.
90. Respectă regulile în activităţi desfăşurate în Propuneţi copiilor să stabilească împreună reguli de joc în grup. Amintiţi regulile înainte de începerea
29
grup. activităţilor şi apreciaţi respectarea lor.
91. Corelează acţiunile şi interesele sale cu ale Selectaţi un joc potrivit un joc potrivit şi explicaţi copiilor necesitatea de a coopera cu alţi copii;
altor copii din grup.
Modelaţi situaţii în care copiii trebuie să acţioneze coordonându-şi acţiunile proprii cu cele ale altor
copii şi încurajaţi-i să coopereze.
Învăţaţi copiii să aştepte la rând.
92. Acceptă roluri diferite în joc şi în alte Demonstraţi copiilor, prin exemple, importanţa fiecărui rol pentru succesul activităţii;
activităţi.
93. Acceptă sugestii din partea altui copil, ca de Atrageţi atenţia copiilor asupra ideilor interesante expuse, propuse de fiecare dintre ei, apreciaţi-le şi
exemplu, despre cum să termine un joc. acceptaţi-le ca variante pentru finalizarea unei activităţi.
94. Propune idei pentru dezvoltarea/continuarea Solicitaţi copiilor să se gândească şi să propună variante de dezvoltare a activităţii. Propuneţi copiilor
unei activităţi sau pentru soluţionarea cu succes a să alegă varianta cea mai atractivă de continuare a activităţii.
unei sarcini în grup.

B.1.3. Aspect specific: Respectarea diversităţii
Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască asemănările şi deosebirile dintre oameni.

95. Identifică existenţa asemănărilor şi Învăţaţi copiii să deosebească persoanele după diferite criterii (aspect exterior, gen, vârstă, cultura,
diferenţelor dintre persoane după diferite criterii etc.), pe baza observărilor şi a descrierilor, pe baza ilustratelor, a imaginilor.
(aspect exterior, gen, vârstă, cultura, etc.)
Atrageţi-le atenţia că toţi suntem diferiţi şi totodată ne asemănăm.
Puneţi la dispoziţia copiilor imagini cu persoane diferite din punct de vedere al genului, vîrstei, etniei,
religiei. Introduceţi-le ca personaje în jocuri de rol.
96. Este capabil să observe că aceeaşi persoană Acordaţi copiilor posibilitatea să observe şi să relateze despre rolurile diferite ale părinţilor (spre
poate avea mai multe roluri sociale (mama este exemplu, tată, mamă, copii ai bunicilor, vecini, angajat, etc.). Implicaţi-i în jocuri simbolice în care trec
mama lui, este angajată la..., este fiica bunicii lui, de la un rol la altul.
etc.)
Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste respect faţă de deosebirile dintre oameni.
30
97. Manifestă atitudine pozitivă şi echidistanţă Sugeraţi copiilor ideea ca fiecare persoană merită să fie tratată cu respect şi bunăvoinţă. Selectaţi
faţă de toate persoanele din mediile familiare, modele pozitive de atitudine şi atrageţi atenţia copiilor asupra acestora.
indiferent de caracteristicile fizice, sociale,
profesionale, culturale ale acestora.
98. Respectă drepturile altor persoane, copii şi Relataţi-le copiilor despre drepturile proprii şi drepturile altor persoane, amintiţi-le despre necesitatea
adulţi. respectării drepturilor altor persoane.
99. Participă cu plăcere la activităţi cu caracter Pregătiţi, la diferite ocazii, împreună cu copiii, surprize pentru persoanele de altă cultură, etnie sau cu
intercultural. nevoi speciale, atrageţi atenţie copiilor la emoţiile pozitive trăite de cei care au sărbătorit împreună cu
ei şi au simţit că fac parte din aceeaşi comunitate.
Audiaţi cîntece si prezentaţi imagini ale diverselor popoare şi ţări. Arătaţi interes pentru cunoaşterea
caracteristicilor altor culturi şi a frumuseţii acestora.

B.2. Subdomeniul: Dezvoltarea emoţională
B.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine
Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea însuşirilor proprii

100. Cunoaşte informaţii cu caracter personal Adresaţi-vă copiilor pe nume şi cereţi lor să se adreseze unul altuia pe nume. Folosiţi jocuri pentru a
(numele său, al părinţilor, al rudelor apropiate, al memoriza numele celorlalţi.
educatorilor, adresa domiciliului, date
Propuneţi-le copiilor să realizeze desene despre ei, despre familie, despre locul unde locuiesc etc.
biografice).
Propuneţi-le copiilor să realizeze interviuri între ei în care să se prezinte.
101. Caracterizează aspectul său exterior. Încurajaţi copiii să-şi examineze şi să-şi caracterizeze verbal exteriorul, să se autocaracterizeze după
gen şi vârstă; după preferinţe, interese. Propuneţi copiilor să-şi facă, dacă doresc, autoportretul.
102. Cunoaşte abilităţile sale, ce poate să facă. Încurajaţi copiii să descrie acţiunile sale, ale copiilor în general; discutaţi despre ce poate face fiecare
din ei. Jocul „Să facem cunoştinţă”(copilul se prezintă, povesteşte despre sine).
Propuneţi o lucrare colectivă, la care fiecare copil să spună cu ce poate ajuta, ce poate face, cu ce poate
31
contribui.
103. Îşi cunoaşte preferinţele personale în Propuneţi copilului să-şi aleagă activităţi în sala de grup, reflectând la ce poate face mai bine şi ce
privinţa activităţilor, a persoanelor, a obiectelor, a preferă; discutaţi individual şi în grupuri mici despre preferinţele copiilor. Convorbiri pe teme
mâncării. „Activitatea mea preferată”, „Locul meu preferat”, Jocul meu preferat”, etc.
Standard 9: Copilul ar trebui să manifeste satisfacţie pentru propriile reuşite şi încredere în sine

104. Are o imagine pozitivă despre sine. Pentru formarea imaginii pozitive menţionaţi succesele copiilor, apreciaţi eforturile lor. Consolidaţi
imaginea pozitivă prin evidenţierea calităţilor copiilor, a faptelor bune pe care le fac, a reuşitelor lor.
Propuneţi părinţilor să facă acelaşi lucru.
Propuneţi copiilor exerciţii de autoevaluare a succeselor, de evidenţiere a propriilor abilităţi.
105. Îi oferă satisfacţie faptul că adultul observă Observaţi permanent copiii şi progresele pe care le fac. Găsiţi ocazii pentru a lăuda copiii. Menţionaţi
reuşitele lui. eforturile depuse pentru a obţine un rezultat mai bun. Expuneţi lucrările copiilor de fiecare dată cînd le
realizează. Apreciaţi-i şi în faţa părinţilor lor.
106. Îşi exprimă liber ideile şi opiniile sale. Încurajaţi copiii să-şi expună ideile şi opiniile sale în diverse situaţii cotidiene. Apreciaţi contribuţiile
lor. Valorificaţi-le. Dezvoltaţi, nu criticaţi opiniile copiilor.
Susţineţi copilul când acesta încearcă să facă ceva nou, când vrea să realizeze ceva independent sau
107. Se implică cu încredere în activităţi şi relaţii
găseşte o soluţie bună în interacţiunea cu alţi copii.
noi.

B.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului
Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să îşi controleze propriile emoţii.

108. Aşteaptă înainte de a acţiona în anumite Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale; încurajaţi copiii să-şi amâne realizarea dorinţelor pe un timp.
situaţii. Susţineţi şi încurajaţi copilul să se gândească înainte de a face o acţiune („Eşti sigur? Te-ai gîndit
bine?”)
109. Respectă regulile de joc şi de conduită în Explicaţi şi exersaţi regulilor de joc şi de conduită în situaţii potrivite din cotidian. Implicaţi părinţii
medii diferite. pentru a susţine memorizarea regulilor şi aplicarea lor în afara instituţiei preşcolare.
32
110. Îşi poate controla emoţiile negative şi Discutaţi despre emoţii pozitive şi negative, apelând la experienţa copiilor, a personajelor din operele
impulsive. de artă. Insistaţi asupra consecinţelor exprimării acestor emoţii.
111. Poate trece intenţionat de la o activitate la Inventaţi şi propuneţi copiilor ritualuri de trecere de la o activitate la alta; propuneţi să inventeze ei
alta ritualuri, semnale, cîntecele etc.
Standard 11: Copilul ar trebui să demonstreze responsabilitate personală

112. Are grijă de obiectele personale. Exersaţi copiii să diferenţieze obiectele personale de ale altor copii şi de cele colective. Exersaţi cu
copiii acţiunile de aranjare a hainelor, jucăriilor, obiectelor de desen, cărţilor proprii.
Apreciaţi comportamentele care exprimă grijă pentru obiecte.
113. Are grijă de jucăriile şi obiectele colective. Stimulaţi copiii să participe la aranjarea obiectelor în sala de grup. Folosiţi momente cotidiene potrivite
pentru a forma copiilor abilităţi de menţinere a ordinii în grup, de păstrare a obiectelor de uz comun.
Propuneţi copiilor să îşi asume responsabilităţi la nivelul grupei: să aibă grijă de flori, de anumite
centre de activitate, de aranjarea mesei. Schimbaţi periodic responsabilităţile.
114. Poate aprecia consecinţele acţiunilor sale din Discutaţi cu copiii individual şi în grup despre acţiuni, despre fapte şi consecinţele lor. Solicitaţi copiii
punctul de vedere al impactului lor asupra sa sau să reflecte şi să compare, ce se poate produce după anumite acţiuni: pregătesc pentru fratele mai mare o
a altor persoane. surpriză; beau apă rece etc.
115. Încearcă să repare sau să corecteze Pe baza exemplelor din poveşti, poezii, familiarizaţi copiii cu modele de conduită în situaţiile când au
consecinţele eventual distructive ale acţiunilor comis o greşeală. Selectaţi situaţii cotidiene pentru a demonstra copiilor modele de recuperare.
sale.
Standard 12: Copilul ar trebui să manifeste independenţă în acţiunile sale

116. Realizează acţiuni de autoservire (se Solicitaţi copiilor în situaţii cotidiene să acţioneze independent cu lucrurile sale personale (haine, cărţi,
îmbracă, pregăteşte locul şi obiectele necesare jucării, etc.). Încurajaţi copiii să caute mai întâi singuri soluţii, apoi să apeleze la ajutorul adulţilor, dacă
pentru activităţi, îşi aranjează lucrurile proprii) simt că este nevoie.
117. Aplică independent regulile într-o gamă Solicitaţi copiilor să-şi amintească regulile înainte de activitate. Exersaţi prin jocuri şi dramatizări
largă de activităţi. regulilor de conduită.
Apreciaţi de fiecare dată aplicarea independentă a regulilor.
Familiarizaţi părinţii cu unele reguli şi recomandaţi-le să-i ajute pe copii să le respecte oriunde.
33
118. Este capabil să opereze o alegere dintre mai Acordaţi copiilor ocazii de a face alegeri (centrul de activitate, sarcina, partenerul de joc, felul de
multe oportunităţi. mîncare, culoarea preferată etc.)
Susţineţi copii în alegeri, propunând modele de examinare a oportunităţilor.

B.2.3 Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să îşi exprime corespunzător emoţiile.

119. Identifică emoţiile proprii şi emoţiile altor Dialogaţi cu copiii despre emoţiile trăite la activităţile din grup (vizionarea filmelor, audierea muzicii,
persoane. dansuri, audierea poveştilor, etc.). Examinaţi poze, fotografii, propuneţi copiilor să identifice emoţiile.
Aplicaţi jocuri de tip „Omul vesel, omul trist”
120. Poate relata verbal despre emoţiile sale. Stimulaţi copiii să vorbească despre emoţiile sale, să redea verbal şi prin mimică emoţiile personajelor
din filme şi cărţi.
Utilizaţi jocuri de selectare a cuvintelor despre emoţii, a poeziilor, poveştilor despre dispoziţie,
sentimente.
121. Îşi exprimă emoţiile prin joc, pantomimă, Propuneţi jocuri de asociere a sunetelor, a culorilor, a mişcărilor cu diverse emoţii. Demonstraţi unele
dans, cânt, desen, versuri, prin comparaţii cu variante de exprimare a emoţiilor. Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii.
personaje din literatură.
34
C. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei
Subdomeniu
C.1. Dezvoltarea fizică
Aspecte specifice
C.1.1. Dezvoltarea motricităţii grosiere
C.1.2. Dezvoltarea motricităţii fine
C.1.3. Dezvoltarea senzorio-motorie
Subdomeniu
C.2. Dezvoltarea sănătăţii şi igienei
Aspecte specifice
C.2.1. Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale
C.2.2. Dezvoltarea securităţii personale
35
Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei
Sănătatea, bunăstarea fizică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor în perioada
timpurie. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă procese complementare, chiar dacă creşterea se referă la anumite schimbări de ordin fizic,
precum creşterea în greutate, în înălţime şi a dimensiunilor corpului, iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbărilor care parcurg un
mod gradat de progres de la schimbări simple la cele mai complexe. Deşi paşii schimbărilor sunt mai mult sau puţin aceiaşi pentru toţi copii,
ritmul schimbărilor prezintă o puternică variabilitate individuală.
Dezvoltarea fizică normală, sănătatea, motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de învăţare şi reprezintă pietre de temelie pentru
o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos. Mişcarea şi bunăstarea fizică au o contribuţie importantă la dezvoltarea creierului. Sănătatea fizică
aduce energie, echilibru şi disponibilitatea de a fi implicaţi în experienţe de învăţare.
Dezvoltarea motricităţii este strîns legată de dezvoltarea limbajului, a proceselor cognitive, a competenţelor sociale şi emoţionale. Atît
motricitatea grosieră cît şi cea fină, precum şi coordonarea senzorio-motorie reprezintă modalităţi de cucerire a mediului înconjurător, dar şi de
descoperire şi conştientizare a propriului corp. Capacitatea copiilor de a implica, a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în
realizarea de mişcări de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp, exerciţiu şi sprijin. De la mers, alergare, sărituri, căţărări,
rostogoliri pînă la realizarea unor operaţii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris, de desen, de tăiere sau deprinderi de
îmbrăcare şi mîncare este un proces plin de încercări, dar şi reuşite, dacă i se oferă copilului suportul de care are nevoie. Conştientizarea
simţurilor şi utilizarea lor, motricitatea şi coordonarea oculo-motorie reprezintă bazele unui comportament funcţional al copilului.
Ceea ce însoţeşte o dezvoltare fizică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă personală şi a celor de securitate personală. Copiii
învaţă de mici ce înseamnă un program de viaţă sănătos. Deprinderile de somn, spălat, nutriţie, îmbrăcare şi activitate fizică se dezvoltă de la
naştere şi constituie repere importante în prevenirea îmbolnăvirilor.
Vulnerabilitatea copiilor datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii deprinderile de securitate personală. Copiii
trebuie să înveţe să se ferească de situaţii periculoase în care prin manipulare sau mişcare pot să producă accidente, să se rănească sau să
îmbolnăvească. De asemenea, copiii trebuie să înveţe cînd, cum şi cui să ceară ajutor atunci cînd au nevoie, trebuie să înveţe să respecte
anumite reguli în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol.
36
Pentru domeniul dezvoltării fizice, a sănătăţii, igienei şi securităţii personale următoarele standarde au fost elaborate:
Standarde: Motricitate grosieră

Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să menţină echilibrul corpului
Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi controleze părţi ale corpului şi stabilitatea în combinarea unor secvenţe
de mişcare.
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze mişcările cu un scop al mişcării.
Standard 4: Copilul ar trebui să demonstreze că este conştient de relaţia dintre corpul lui şi obiectele care se mişcă şi
cele stabile.
Standarde: Motricitate fină

Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite.
Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze muşchii mici ai feţei şi gesturile pentru a transmite un mesaj.
Standarde : Dezvoltare senzorio-motorie

Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în
interacţiunea cu mediul.
Standarde: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei

Standard 8: Copilul ar trebui să demonstreze comportamente de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.
Standarde : Dezvoltarea securităţii personale

Standard 9: Copilul ar trebui să demonstreze deprinderi de securitate personală.
37
C. Dezvoltarea fizică şi a sănătăţii
C.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică
C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să menţină echilibrul corpului

122. Îşi păstrează echilibrul în timp ce se întinde, se Încurajaţi efectuarea mişcărilor în diferite momente ale zilei. Dansaţi cu copiii, realizînd mişcări de
învîrte în jurul axei corpului şi se ghemuieşte. rotire, de aplecare, de întindere, sărituri.
123. Păşeşte peste un obstacol fără a-şi pierde Prevedeţi suficient spaţiu pentru mişcare. Realizaţi împreună cu copiii, utilizînd cuburile şi piesele
echilibrul. mari, un traseu în clasă pe care trebuie sa îl parcurgă trecînd peste mici obstacole construite de ei.
124. Merge înainte şi înapoi ţinînd un obiect în Jucaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. Solicitaţi copiii să redea în mişcări comenzile
mînă. auzite.
Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi controleze părţi ale corpului şi stabilitatea în combinarea unor secvenţe
de mişcare.

125. Îşi mişcă corespunzător părţi ale corpului Oferiţi posibilitatea de a executa mişcări cu obiecte, acompaniate de muzică; implicaţi-vă personal în
pentru a prinde o minge. „dans”.
126. Urcă şi coboară scările ţinînd un obiect cu Antrenaţi urcuşul şi coborâtul, (1) fără a se ţine de palier, (2) având un obiect mic într-o mînâ, (3)
ambele mîini. ţinînd un obiect cu ambele mîini;
127. Utilizează muşchii mari pentru a manipula Aplicaţi jocuri cu mingea, tenis pentru copii, etc
obiecte (minge, balon, tricicletă)
128. Îndeplineşte activităţi ce solicită mişcările de Stimulaţi copiii să efectueze mişcări grosiere în scopuri practice în viaţa cotidiană (aduce un obiect
bază: mers, fugă, sărituri, escaladări, căţărare. repede, sare să ajungă obiectul la înălţime, foloseşte scara, etc.)
Organizaţi jocuri de mişcare în aer liber în fiecare zi (dacă vremea permite).
38
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze mişcările cu un scop al mişcării.
129. Poziţionează corpul şi membrele în mod Jucaţi jocuri de imitare fidelă a mişcărilor unor animale, a unor mişcări de dans. Încurajaţi copiii să
corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva. reprezinte personaje din poveşti şi din ambient prin mişcare.
130. Loveşte mingea, dînd-o înapoi. Propuneţi copiilor rostogolirea mingii mari; exerciţii cu mingea mică. Jucând împreună cu copiii cu
mingea, demonstraţi-le mişcări noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei.
131. Demonstrează coordonarea părţilor propriului Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor, de ghicire a personajelor pe baza mişcărilor.
corp în realizarea unor mişcări .
Încurajaţi imitarea de mişcări ale animalelor, ale personajelor din poveste, realizarea de forme
împreună cu corpul altui copil (un pod, un cerc, un pătrat), creează forme cu ajutorul degetelor
(precum un cerc din degete etc.)
Valorificaţi mişcarea în jocurile cu subiect pe roluri, în convorbiri; încurajaţi copiii să utilizeze
mişcarea în descrierea obiectelor, vietăţilor, persoanelor, a fenomenelor naturii.
Standard 4: Copilul ar trebui să demonstreze că este conştient de relaţia dintre corpul lui şi obiectele care se mişcă şi
cele stabile.

132. Sare peste cîteva obstacole mici în alergare. Valorificaţi ocaziile oferite de cotidian, pentru a antrena săriturile;
Organizaţi jocuri cu sărituri pe ambele picioare, în lungime de pe loc (cu elan); sărituri cu ajungerea
obiectului suspendat; sărituri din cerc în cerc; sărituri de la înălţimi cu aterizare moale pe saltea;
sărituri de pe un picior pe altul.
133. Prinde mingea cînd îi este aruncată de la o Propuneţi copiilor jocuri cu aruncarea – prinderea mingii; prinderea – transmiterea mingii; aruncarea
mică distanţă. mingii (a altui obiect) în ţintă verticală, orizontală;
39
C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine
Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite.

134. Ţine în mînă un creion şi desenează linii Prevedeţi timp în fiecare zi pentru activităţi de dezvoltare a motricităţii fine, valorificând situaţii de
drepte şi de diverse forme. rutină: aranjarea mesei, masa, aranjarea jucăriilor, pregătirea materialelor distributive pentru anumite
activităţi, etc.
Oferiţi copiilor materiale şi instrumente de desen şi pictură; Încurajaţi-i să se implice în activitatea cu
astfel de materiale şi instrumente.
Propuneţi sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizînd instrumentele de
scris.
135. Ţine foarfecele şi taie în linie. Propuneţi copiilor activităţi de decupare pentru confecţionarea de hăinuţe pentru personajele lor
preferate.
Exersaţi regulile de utilizare a instrumentelor, asigurând copiilor un mediu securizant.
136. Utilizează independent cu uşurinţă materiale Elaboraţi împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte, linii, pete, aplicaţii din frunze,
pentru a picta, modela. ornamentarea obiectelor.
Propuneţi copiilor jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor.
Implicaţi copiii în activităţi plastice (modelare, punctare, haşurare. etc.); experimentaţi împreună
diverse instrumente (desen cu degetele, bureţi, vată, pensula, markere, creioane, creta, etc.);
137. Utilizează independent cu uşurinţă vesela Oferiţi copiilor seturi de jucării: veselă, mobilă, haine pentru păpuşi şi timp pentru a se juca cu ele.
pentru a mînca. Demonstraţi prin exemplu propriu, eventual atenţionaţi special, modele de utilizare a veselei.
138. Îşi pune singur pantofii şi îşi leagă şireturile Exercitaţi abilităţile copilului de autoservire în fiecare situaţie potrivită. Demonstraţi, în caz de
la pantofi. necesitate, copilului acţiunea şi acordaţi-i ajutor să o însuşească.
Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze muşchii mici ai feţei şi gesturile pentru a transmite un mesaj.
139. Poare reda expresii ale feţei cu semnificaţii Propuneţi jocuri de imitare a mimicii, de redare a dispoziţiei şi caracterului personajelor din poveşti şi
diferite: zîmbet, supărare, uimire, bucurie, filme, din imagini, poze.
oboseală.
40
Executaţi împreună cu copiii mişcări însoţite de numărători, pronunţări de sunete, cânt.

C.1.3. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie
Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul,
gustul) în interacţiunea cu mediul.

140. Demonstrează conştientizarea simţurilor în Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor, materialelor, sunetelor prin implicarea simţurilor (auz, pipăit,
acţiuni (recunoaşte obiecte ascunse prin atingerea miros): Ce-i ascuns în săculeţ?
lor fără să le vadă, execută mişcări la auzirea
unor comenzi, recunoaşte mirosuri etc.)
141. Schimbă ritmul, direcţia, viteza mişcărilor la Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-start”,
semnale de natură diferită (culoare, sunet,
Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal, la schimbarea ritmului muzicii; jocuri cu
simboluri grafice)
schimbarea direcţiei şi vitezei de mişcare

C.2. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii, igienei şi securităţii
C.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei
Standard 8: Copilul ar trebui să demonstreze comportamente de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.

142. Demonstrează independenţă în igiena Oferiţi zilnic copiilor posibilitatea de a-şi exersa deprinderile de igienă personală. Încurajaţi copiii care
personală (se spală şi se şterge singur pe mîini, îşi le respectă şi amintiţi constant de importanţa respectării lor.
acoperă gura cu mîna cînd strănută, cînd tuşeşte,
foloseşte independent toaleta, foloseşte batista).
143. Demonstrează interes pentru participarea în Oferiţi zilnic copiilor suficient timp pentru activităţi în aer liber şi mişcare.
activităţi fizice zilnice.
41
144. Respectă reguli ale alimentaţiei sănătoase. Organizaţi activităţi de preparare a unor salate şi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. Discutaţi despre
fiecare aliment utilizat şi despre importanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţii sănătoase.
145. Demonstrează abilităţi elementare de Jocuri cu păpuşile „De-a medicul”, „De-a cabinetul”. Transpunerea într-o posibilă situaţie-problemă de
prevenire a bolilor. îmbolnăvire a unei persoane imaginate şi discuţii despre măsurile de prevenire.
146. Respectarea igienei vestimentaţiei. Observarea vestimentaţiei celor din jur şi a anotimpului în care sunt. Propuneţi jocuri cu imagini de
corelare a vestimentaţiei cu starea timpului.
147. Respectă regulile igienice colective. Evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor între igiena locuinţei şi igiena sălii de grup. Exersarea prin joc
şi încurajarea aplicării deprinderilor de igienă colectivă.

C.2. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii, igienei şi securităţii
C.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea securităţii personale
Standard 9: Copilul ar trebui să demonstreze deprinderi de securitate personală.

148. Identifică situaţiile periculoase. Utilizaţi imagini pentru a ilustra situaţii de risc (consum de lichide din sticle necunoscute, apropierea de
un fier de călcat în priză, de flacără etc. ) şi propuneţi copiilor să vă spună ce ar face ei dacă s-ar afla
într-o astfel de situaţie.
Citiţi poveşti, povestiri ce prezintă situaţii periculoase si discutaţi despre posibilitatea evitării lor sau a
riscurilor pe care le presupun.
149. Relatează unde şi când trebuie să se Realizaţi un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situaţii de risc (medici, pompieri,
adreseze după ajutor. poliţisti etc.).
Elaboraţi împreună cu copiii scheme, desene ale surselor şi persoanelor cărora li se poate cere ajutor.
150.. Respectă regulile de comportare pe stradă, Propuneţi jocuri pentru cunoaşterea semnificaţiei culorilor semaforului, a semnelor rutiere. Discuţii şi
în transportul public şi în alte locuri publice jocuri de orientare într-un mediu nou.
pentru a evita accidentele, situaţiile periculoase.
Realizaţi hărţi rutiere cu copiii. Propuneţi în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu, la magazin, la
medic, la piaţă şi exersaţi regulile rutiere, de evitare a pericolelor etc.
Invitaţi lucrători ai poliţiei, medici, pompieri, etc.
42
D. Atitudine în învăţare
Subdomenii
D.1. Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi
D.2. Iniţiativă
D.3. Persistenţă în activităţi
D.4. Creativitate
43
Atitudini în învăţare
Acest domeniu vizează dispoziţii, motivaţii, obişnuinţe, stiluri, atitudini pe care copilul le manifestă în activitatea de învăţare şi care reflectă
modul în care acesta se implică pe sine în procesul învăţării, cum abordează sarcinile şi experienţele de învăţare, cum se raportează la procesul
de învăţare: este curios, este creativ, are iniţiativă, stăruie într-o activitate de învăţare?
Toate aceste capacităţi depind în mare măsură de experienţele trecute ale copilului şi modul în care cei din jur l-au expus şi l-au stimulat în
învăţare, precum şi de temperamentul lui şi contextul cultural în care a crescut; aceste capacităţi traversează celelalte domenii de învăţare, le
utilizează ca resurse, dar şi constituie baza dezvoltării în celelalte domenii. Atitudinile în învăţare au un statut aparte pentru că sunt dimensiuni
importante ale personalităţii copilului în devenire şi au un impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi.
Domeniul atitudinilor în învăţare cuprinde:

- Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi: indică dorinţa de investigaţie a copilului, interesul lui de a afla şi căuta informaţii noi,
curiozitatea în situaţii noi şi dorinţa de a învăţa lucruri noi.
- Iniţiativa: indică motivaţia intrinsecă a copilului de a realiza anumite sarcini, activităţi, de a se implica în contexte variate de învăţare,
de a comunica şi desfăşura sarcini împreună cu alţi copii sau adulţi.
- Persistenţa în activităţi: vizează capacitatea copilului de a stărui într-o activitate, de a-şi concentra atenţia şi a duce un lucru la bun
sfîrşit, chiar dacă este întrerupt sau distras.
- Creativitate: vizează capacitatea copilului de a utiliza informaţia şi abilităţile dobîndite în strategii şi contexte noi, de a-şi extinde
propria învăţare utilizînd imaginaţia, depăşind tiparele convenţionale ale gîndirii şi situaţiilor curente, de a-şi exprima ideile, opiniile
emoţiile în forme noi.
În cadrul acestui domeniu au fost elaborate următoarele standarde:
Standard 1: Copilul ar trebui să fie curios să înveţe lucruri noi şi să întâlnească noi experienţe.
Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să persiste în realizarea unei activităţi rezistând provocărilor.
Standard 4: Copilul ar trebui să manifeste creativitate în activităţile zilnice.
44
D. Domeniu: Atitudinea în învăţare
D.1. Subdomeniu: Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi
Standard 1: Copilul ar trebui să fie curios să înveţe lucruri noi şi să întâlnească noi experienţe.

151. Solicită informaţii noi despre ceea ce îl Puneţi întrebări deschise copiilor, pentru a le stimula interesul şi curiozitatea. Creaţi centre de activitate
interesează. în sala de grup care prin materialele expuse stimulează curiozitatea copiilor.
Extindeţi activităţile şi jocurile copiilor, adăugînd informaţii noi, materiale noi, personaje noi.
Discutaţi cu copiii despre interesele lor, despre calităţi, capacităţi, opinii, despre propriul viitor.
152. Demonstrează curiozitate în faţa unei situaţii Prevedeţi timp şi ocazii pentru copii să exploreze mediul mai larg al comunităţii (excursii în diverse
noi. instituţii publice: biblioteca, policlinică, primărie, cinematograf, şcoală, etc.)
Implicaţi părinţii, recomandaţi-le să răspundă nevoii copiilor de a cunoaşte, să discute cu ei la diverse
teme, să-i întrebe despre „planurile”, interesele lor.
153. Utilizează strategii şi surse diverse pentru a Puneţi la dispoziţia copiilor materiale: fotografii, cărţi ilustrate, decupaje, faceţi „prezentarea” lor,
afla informaţii noi. pentru a şti să le valorifice.
Discutaţi cu copiii despre surse diverse de informaţie, despre noua tehnologie; creaţi ocazii pentru a le
aplica.
154. Demonstrează satisfacţie descoperind şi Încurajaţi întrebările copiilor şi recomandaţi şi părinţilor să le încurajeze. Răspundeţi dorinţelor lor de
discutând informaţii şi situaţii noi. cunoaştere, de explorare, punîndu-le la dispoziţie cărţi, materiale, echipamente, jocuri, contexte diferite
(în sala de grupă, în afara sălii, în parcuri, în comunitate, vizite etc).

D.2. Subdomeniu: Iniţiativă
Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.

155. Se implică în comunicare cu copii şi cu Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra în grupuri mici şi în perechi în cadrul activităţilor.
persoane adulte din iniţiativă proprie.
Acordaţi timp în fiecare zi pentru jocul liber al copilului, cînd acesta iniţiază interacţiuni şi teme de joc.
156. Iniţiază jocuri şi activităţi cu alte persoane, Stimulaţi iniţiativa copiilor prin acordarea oportunităţilor de manifestare a iniţiativei: copiii sunt
45
copii şi adulţi (invită din proprie iniţiativă alţi solicitaţi să propună ocupaţii, subiecte de discuţie, subiecte pentru activităţile artistice, jocuri.
copii sau adulţi să citească, să audieze poveşti, să
Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege activitatea, de a-şi alege partenerii. Susţineţi iniţiativele care
privească desene animate, să se joace cu cuburile,
vin din partea copilului.
cu apa şi nisipul, să audieze muzică sau alte
activităţi). Înfiinţaţi un colţişor al propunerilor, iniţiativelor copiilor.
Puneţi la dispoziţie materiale, cărţi care să încurajeze copiii să lucreze în perechi sau grupuri mici
pentru a răsfoi cărţi, a asculta ceva împreună.
157. Manifestă iniţiativă în a învăţa şi realiza Oferiţi ilustrate, enciclopedii pentru copii, materiale care să stimuleze copiii să iniţieze activităţi de
diverse acţiuni. confecţionare a unor suporturi de cărţi, hăinuţe pentru păpuşi, etc.

D.3. Subdomeniu: Persistenţă în activităţi
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să persiste în realizarea unei activităţi rezistând provocărilor.

158. Se implică puternic într-o activitate şi o duce Oferiţi copiilor o mare varietate de sarcini care să răspundă intereselor lor. Daţi-le posibilitatea de a
la bun sfârşit. alege sarcinile. Ajutaţi-i să finiseze acţiunile şi apreciaţi efortul lor de a le duce la bun sfîrşit.
159. Demonstrează capacitatea de a se concentra Antrenaţi capacitatea copiilor de concentrare prin oferirea de sarcini dozate. Motivaţi copilul să
în timp asupra unei sarcini în ciuda întreruperilor finiseze, insistînd asupra reuşitelor în paşii realizaţi şi amintindu-le despre rezultatul pe care îl vor
sau a distragerii atenţiei. realiza. Încurajaţi copiii, propunându-le, în caz de necesitate, să înainteze cu paşi mici către finisare.
160. Continuă activitatea după câteva încercări Oferiţi copiilor ajutor pentru a soluţiona problemele şi a-şi menţine încrederea în forţele proprii.
fără succes.
Se discută individual sau în grup sarcina, se examinează alte posibilităţi de abordare şi se propune
copilului se revină la ea.
Îndemnaţi copilul să reflecteze asupra sarcinii şi să revină.
161. Planifică o activitate din 3-4 paşi şi o Propuneţi copiilor să îşi aleagă o activitate dorită şi să-şi elaboreze un plan de realizare a acesteia. (Se
realizează. pun întrebări: Şi ce vei face? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai întîi? Şi apoi? Crezi că ai tot ce îţi
trebuie? Ai timp suficient?
46
D.4. Subdomeniu: Creativitate
Standard 4: Copilul ar trebui să manifeste creativitate în activităţile zilnice.

162. Schimbă conţinutul unor poveşti cunoscute şi Propuneţi copiilor să înlocuiască unele personaje din poveşti, filme cu desene animate şi să
introduce personaje create de el, schimbând astfel presupună ce s-ar produce. Încurajaţi ideile şi acţiunile noi ale copiilor.
întregul fir al poveştii.
163. Introduce elemente noi în activităţile Încurajaţi copiii să utilizeze cele însuşite în situaţii noi: să formeze obiecte variate din formele
cunoscute. geometrice cunoscute, să utilizeze acţiuni de aplicaţie şi modelare în jocul liber, să compună un
cântecel pentru versurile memorizate, să transfere materiale dintr-un centru într-altul pentru a
îmbogăţi produsul final.
164. Inventează jocuri şi activităţi noi. Propuneţi copiilor sarcini noi (organizarea unei sărbători pentru cineva, amenajarea sălii de grup) şi
solicitaţi-le idei, soluţii;
Demonstraţi copiilor cum pot fi combinate diferite acţiuni, elemente şi obţinute obiecte interesante;
propuneţi copiilor să încerce.
165. Combină materiale şi strategii în modalităţi Reflectaţi împreună cu copiii, cum pot fi folosite cutiile de carton sau alte deşeuri, pentru a fi
noi pentru a explora sau rezolva probleme. valorificate; cu ce poate fi înlocuită o vază, un suport sau alte obiecte de care au mare nevoie utilizînd
materialele de care dispun.
166. Găseşte forme şi mijloace noi de exprimare a Valorificaţi jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală, propunându-le copiilor să utilizeze
gândurilor şi emoţiilor (prin muzică, desen, dans, cântul, desenul, dansul, mişcarea.
joc simbolic)
47
Bibliografie selectivă:
1. Kagan, S.L, Rebello, P. et al., Washington State Early Learning and Development Benchmarks. A Guide to Young Children’s Learning and
Development: From Birth to Kindergarten Entry, The State of Washington, 2005.
2. Kagan, S.L., Rebello, P., Early Learning & Development Standards: An Overview, ELDS Orientation Workhop, UNICEF, 2007.
3. *** Early Learning and Development Standards, Macedonia, UNICEF, 2007 (in print).
4. *** llinois Early Learning Standards, Illinois State Board of Education, Division of Early childhood Education, 2002.
5. *** Missouri Early Learning and Development Standards, Misssouri Department of Elementary and Secondary Education, Early childhood
Section, 2005.
6. *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten, Pennsylvania Department of Education and Department of Public
Welfare, 2005.
7. *** Pennsylvania Standards for Kindergarten, Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare, 2006.
48

Standarde Inv Dezv Finale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Standarde Inv Dezv Finale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Standarde de învăţare şi dezvoltare

pentru copilul de 5-7 ani

2. Principii orientative privind conţinutul şi implementarea standardelor

2.1. Principii referitoare la conţinutul standardelor

Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învăţa, de a realiza progrese în dezvoltare,

Conţinutul standardelor trebuie să ţină cont şi să respecte moştenirea culturală şi diferenţele

Standardele trebuie să recunoască faptul că la vârsta timpurie, copiii dobândesc abilităţi

 Bunăstarea copiilor şi respectul pentru familiile lor au

4. Corelarea domeniilor de dezvoltare cu standardele şi a standardelor cu indicatorii şi cu activităţile de

Aspecte specifice subdomeniului

Aspecte specifice subdomeniului

B. Domeniul dezvoltării socio-emoţionale

Aspecte specifice subdomeniului

Aspecte specifice subdomeniului

Aspecte specifice subdomeniului

Aspecte specifice subdomeniului

Aspecte spefice subdomeniului

Aspecte specifice subdomeniului

Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii

Pentru domeniul dezvoltării cognitive următoarele standarde au fost elaborate:

A.1.1. Aspect specific: Limbaj şi comunicare

Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte şi să înţeleagă limbajul vorbit.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească un limbaj expresiv.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

A.1.2. Aspect specific: Premisele citit-scrisului

Standard 6: Copilul ar trebui să demonstreze înţelegerea sunetelor limbii.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Standard 7: Copilul este conştient de conceptul de mesaj scris şi semnificaţia lui.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Standard 8: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte şi pentru citit.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă

A.2.1. Aspect specific: Gândirea logică, reprezentări elementare matematice

Standard 10: Copilul ar trebui să demonstreze abilitatea de a investiga şi a descoperi

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Standard 12: Copilul ar trebui să demonstreze cunoaşterea conceptelor de mărime şi formă.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă

A.2.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Standard 17: Copilul observă şi descrie caracteristici ale lumii nerte.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Pentru domeniul dezvoltării socio-emoţionale au fost elaborate următoarele standarde:

Interacţiuni cu copiii de vîrstă apropiată

Dezvoltarea conceptului de sine

B.1.1. Aspect specific: Interacţiunile cu copiii de vârstă apropiată

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emoţională

B.1.2. Aspect specific: Interacţiunile cu adulţii

Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive cu adulţii.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emoţională